Radio România Internațional

Tag: finante

  • Controverse politice privind scăderea CAS

    Controverse politice privind scăderea CAS

    Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta şi-au scos săbiile din teacă cu prilejul unui nou episod al confruntării politice care îi opune. De data aceasta, subiectul disputei este reducerea cu 5% a contribuţiilor la asigurările sociale la angajator, pe care Guvernul ar dori să o vadă intrată în vigoare de la 1 octombrie.



    Luni, şeful Statului l-a chemat pe cel al Executivului la consultări după ce, săptămâna trecută, anunţase că nu va promulga legea aferentă decât după ce Guvernul îi va spune de unde va lua bani pentru a acoperi reducerea respectivă şi ce intenţionează să facă pentru a nu genera dezechilibre bugetare. În opinia lui Traian Băsescu, diminuarea CAS-ului ar determina o creştere a deficitului fondului de pensii pentru contracararea căreia Executivul va fi nevoit să mărească taxele sau să reducă investiţiile. Or, explicaţiile premierului Ponta şi ale ministrului său de finanţe Ioana Petrescu, menite să lămurească lucrurile, nu l-au convins. Preşedintele Băsescu:


    “Mă aşteptam ca doamna ministru să vină cu un desfăşurător, cu o foaie A4, să îmi dea argumente. Nu au fost. Este, în opinia mea, o măsură electorală pripită, care va aduce taxe suplimentare la populaţie. Aş pleca de la premisa că ideea legii este să acorde nişte facilităţi companiilor, lucru pe care eu îl susţin, dar ele vor fi recuperate bugetar de la populaţie, într-o formă sau alta, indiferent ce formă va găsi guvernul — taxe directe sau indirecte.”



    De propagandă politică, prin respingerea măsurii, îl acuză însă şi Victor Ponta pe preşedinte. Premierul îşi menţine punctul de vedere asupra oportunităţii diminuării contribuţiilor sociale la angajator şi a efectelor benefice cu bătaie lungă — combaterea muncii fără forme legale şi crearea de noi locuri de muncă. Premierul Ponta:


    “I-am explicat foarte clar, şi ştia acest lucru, că pentru anul 2014 nu se schimbă absolut niciunul din angajamentele asumate de România, iar pentru anul 2015 – 2016, atunci când vom merge în Parlament cu noul buget, vom ţine cont de combaterea evaziunii fiscale, de efectele pozitive ale promulgării Legii insolvenţei, de modul în care gândim dezvoltarea economică a României şi de unul din obiectivele fundamentale pe termen mediu, şi anume: să avem cel puţin un angajat care cotizează la asigurările sociale la un pensionar, pentru că am redus acest raport, însă până nu ajungem cel puţin la 1:1, pe termen de zece, douăzeci de ani, situaţia evident că arată foarte rău.”



    După întrevederea Băsescu-Ponta, preşedintele a anunţat că, ţinând cont că data limită a promulgării legii este 24 iulie, şi-a propus să discute şi cu reprezentanţii mediului de afaceri pe tema reducerii CAS. El aşteaptă, totodată, zilele acestea, de la ministrul de finanţe argumente şi, mai ales, cifre concrete.

  • Politici fiscal-bancare în 2013

    Politici fiscal-bancare în 2013


    Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, anticipează că politica fiscală din acest an nu va mai fi una de austeritate, ci de consolidare. El atrage, însă, atenţia că este nevoie de cheltuirea prudentă a banului public. Mugur Isărescu a precizat că există o deosebire clară între austeritate şi disciplină financiară. Politica fiscală din acest an cred că va fi una normală, în sensul că nu va fi dedicată continuării unei ajustări, unei strângeri masive a deficitului, cum s-a întâmplat în anul precedent, ci mai degrabă consolidării. Cred că printr-o disciplină financiară adecvată -şi aceasta înseamnă o cheltuire cu prudenţă a banului public- nu este nevoie de austeritate. Şi politica monetară din acest an va fi una normală, în sensul că va urmări cu mare atenţie ce se întâmplă cu inflaţia şi va calibra toate instrumentele de care dispunem. Cadrul general rămâne cel al acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale.”


    România a traversat, în ultimii ani, o perioadă marcată de măsuri de austeritate nepopulare, convenite cu instituţiile financiare internaţionale în cadrul unor acorduri de creditare. În prezent, Bucureştiul are în derulare un acord preventiv cu FMI, UE şi Banca Mondială în valoare de cinci miliarde de euro, fonduri care nu vor fi accesate decât în caz de necesitate. Actualul acord a fost parafat în primăvara lui 2011, odată cu închiderea înţelegerii începute în 2009, şi urmează să se finalizeze în prima jumătate a acestui an.


    Premierul Victor Ponta a declarat, la votul de învestitură a Guvernului, în plenul Parlamentului, că executivul este hotărât să încheie un nou acord preventiv cu FMI, CE şi BM, deoarece UE este în plină furtună economică. El a precizat că nu toate propunerile formulate de aceste instituţii sunt mereu perfecte, dar că un astfel de acord este important. Şeful BNR, crede că încheierea “pozitivă” a actualei înţelegeri cu FMI va reprezenta un spaţiu suficient de conlucrare pentru întregul an 2013.


    O misiune comună de evaluare din partea instituţiilor financiare internaţionale va veni la Bucureşti pe 15 ianuarie. Până atunci, guvernul condus de Victor Ponta şi-a propus să definitiveze proiectul de buget pe anul în curs. Şeful executivului a anunţat că joi va prezenta ceea ce a numit “starea naţiunii”, respectiv situaţia datoriilor acumulate, banii din bugetul pe 2013 şi proiectele pentru următorii 4 ani.