Radio România Internațional

Tag: Finlanda

  • Finlanda – Grevă în mai multe sectoare ale economiei

    Finlanda – Grevă în mai multe sectoare ale economiei

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Finlanda că, în perioada 1-2 februarie 2024, va avea loc o grevă în mai multe sectoare ale economiei, ce va avea ca urmări, printre altele, perturbări în domeniul transporturilor aeriene și ale celor în comun: tramvaie, trenuri de metrou și cele din rețeaua feroviară de suprafață, precum și majoritatea rutelor de autobuz – urban și interurban.

    Compania națională Finnair va anula aproximativ 550 de zboruri.

    Conform MAE, la greve participă și membri ai Sindicatului pentru sectorul public și al bunăstării, care lucrează pentru Finavia sau Airpro, angajați responsabili cu întreținerea proprietăților, curățenia și securitatea aeroporturilor, precum și Uniunea Piloților de Linie Aeriană, care îi reprezintă pe piloții Finnair.

    De asemenea, cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Helsinki: +35892413624, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul permanență al misiunii diplomatice a României în Finlanda: +358 50 553 35 86.

    MAE ecomandă consultarea paginilor de Internet https://helsinki.mae.ro și www.mae.ro.

    Sursa MAE

  • Bacău – Kirkkonummi și retur

    Bacău – Kirkkonummi și retur

    Profesorii Liviu și Letiția Petrilă se reîntorc în România după 33 de ani petrecuți în Finlanda. Ce a însemnat pentru ei experiența unei alte țări cu reguli sociale și stil de viață diferite de cele cunoscute de noi până la Revoluție? Un dialog care arată că sângele apă nu se face.







  • Tindearea NATO

    Tindearea NATO

    NATO ari un nău membru, Finlanda, cari tricu iruşi pritu procesul di aderari. Easti al 31-lea stat membru ali organizație di apărari colectivă, cari nkisi aestă cali tru 1949, la Washington. NATO fu thimilliusită tu dzuua di 4 apriiuru aşi că aderarea ali Finlandă s’faţi tamam tu yiurtusearea di 74 di ani a Organizației Atlanticului di Nord.



    Apofasea ta s’caftă aderarea la NATO easti ună reacție di autoapărari ali Finlandă andicra di politica belicoasă a viţinăllei a llei, Rusia. Finlanda ari ună istorie lungă și urută ali dominație arusă și sovietică ti ñiclu a llei teritoriu. Tru linii mări, istoria ali Finlandă, aflată anamisa di Rusia și Suedia, ş-aduţi cu istoria a țărilor române, tut aşi hiinda anamisa di sinferurli ali Rusiei și ateali a otomanilor, născănti ori a austriecilor.



    Tru 1809, Finlanda eara mari ducat autonom sum ocupație arusească iara, tru 1812, Imperiul țaristu llia Basarabia di la Moldova și u alăxeaşti tru gubernie. După 1918, Finlanda agiundzi independentă, provinciile românești s’fac ună tru ună văsilie vărtoasă iara Imperiul țaristu s’alăxeaşti tru Uniunea Sovietică. La 30 di brumaru 1939, Stalin invadeadză cabaia Finlanda, avănda besă tratatlu di suţălle pi cari lu-avea cu Hitler. A deapoa, tru yismăciuni, Hitler și Stalin avea aputrusită Polonia. Finlanda alumtă giuneaşti ama fu anănghisită s’vulusească irinea cu Moscova, deadi ditu teritorii ama armasi independentă. Tru perioada a Polimlui Araţi, Finlanda aleapsi neutralitatea, niagărşinda matimili a tricutului a llei cu Rusia ca viţinu ditu apirită.



    Când Putin nkisi aputrusearea contra ali Ucraină și tută retorica anti-occidentală, tră Finlanda agiumsi s’hibă di nai cama marea simasie s’intră tru NATO, goala garanție di securitate. Fuvirserli di securitate mutrescu și Suedia viţină ama, maş că aestă văsilie nu ari sinuru cu Rusia. Ma multu, dauă văsilii ditu NATO s’ncuntreadză ti aderarea ali Suedie. Easti zborlu ti Turchia, cari u stipseaşti că agiută arifugaţlli kurdză, și di Ungaria, cari s’arăzbună tră critiţli a Stockholmului andicra di politica ali Ungarie tru cadrul ali Uniuni Europene. Anaparti di aduţearea tru NATO a născăntoru probleme ditu UE, premierul Victor Orban easti și un cunuscut andrupămintu al Putin și a politicăllei a lui di agresiune tru Ucraina.



    Suedia trapsi mănă di la polimlu ditu 1814, după un conflict cu Norvegia, aşe că tora easti etimă s’tragă mănă di la ună neutralitate di cama di dauă secole, tră si s’veaglle di fuvirsearea ali Rusie. Suedia agiumsi tru aestă săptămână, goala văsilie scandinavă ică nordică cari nu easti anvălită di umbrela NATO. Norvegia viţină easti membră fondatoari a NATO, hiinda anamisa di aţeali 12 văsilii cari ncurpilleară Organizația, tru 1949. Ti aţea, pari ti ciudie că nica s’vehiculeadză ca argumentu că vrearea păn di mardzină al Putin easti s’nu s’aproaki NATO di Rusia.



    Nică ditu 1949, NATO și Uniunea Sovietică avea sinuru comunu, pi sinurlu anamisa di Norvegia și Rusia. Ditu 1952, unăoară cu aderarea ali Turchie la NATO, sinurlu aliştei văsilie cu URSS agiumsi şi elu sinuru comunu anamisa di organizația nord-atlantică și Uniunea Sovietică. Ma multu, cara nu poati s’hibă muabetea ti vără acordu cari s’tăxească un cordon sanitar anamisa di Rusia și NATO, lipseaşti s’aduţemu aminti ti simnarea, la Paris, tru 1997, a “Actului Fondator mutrinda relațiile, cooperarea și securitatea reciprocă”, un document esențial tră cooperarea anamisa di NATO și Rusia, pi năi thimealle.



    Tru 2002, cooperarea fu ahăndusită pritu ”Declarația di la Roma a șefañilor di stat și di guvern a membrilor NATO, respectiv ali Rusie” și fu thimilliusitu un Consiliu NATO-Rusia. Prezidentulu di atumţea ali Rusie eara idyiulu Vladimir Putin, pi cari lu-videm tora stipsinda NATO și Occidentul di tuti aralile ditu lumi, reclamânda tră el ndreptul absurd tra s’apufusească cari ari ndreptul la independență și cari nu, tru mplin secol XXI.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearia: Taşcu Lala




  • Extinderea NATO

    Extinderea NATO

    NATO are un nou membru, Finlanda, care a parcurs foarte repede procesul de aderare. Este al 31-lea stat membru al organizației de apărare colectivă, care a pornit la drum în 1949, la Washington. NATO a fost înființată într-o zi de 4 aprilie astfel că aderarea Finlandei are loc chiar de aniversarea de 74 de ani a Organizației Atlanticului de Nord.



    Decizia de a cere aderarea la NATO este o reacție de autoapărare a Finlandei față de politica belicoasă a vecinei sale, Rusia. Finlanda are o istorie lungă și sinistră a dominației ruse și sovietice asupra micului său teritoriu. În linii mari, istoria Finlandei, aflată între Rusia și Suedia, seamănă cu istoria țărilor române, de asemenea aflate între interesele Rusiei și cele ale otomanilor, uneori ale austriecilor.



    În 1809, Finlanda devine mare ducat autonom sub ocupație rusească iar, în 1812, Imperiul țarist ia Basarabia de la Moldova și o transformă în gubernie. După 1918, Finlanda devine independentă, provinciile românești se reunesc într-un regat puternic iar Imperiul țarist se transformă în Uniunea Sovietică. La 30 noiembrie 1939, Stalin invadează masiv Finlanda, bazându-se pe tratatul de prietenie pe care îl avea cu Hitler. Mai devreme, în septembrie, Hitler și Stalin invadaseră Polonia. Finlanda a luptat eroic dar a fost nevoită să încheie pacea cu Moscova, a cedat teritorii dar a rămas independentă. În perioada Războiului Rece, Finlanda a ales neutralitatea, neuitând lecțiile trecutului său cu Rusia ca vecin estic.



    Când Putin a dezlănțuit agresiunea împotriva Ucrainei și întreaga retorică anti-occidentală, pentru Finlanda a devenit vital să adere la NATO, singura garanție de securitate. Amenințările de securitate privesc și Suedia vecină, doar că această țară nu are frontieră comună cu Rusia. În plus, două țări din NATO se opun aderării Suediei. Este vorba de Turcia, care o acuză că ajută refugiații kurzi, și de Ungaria, care se răzbună pentru criticile Stockholmului față de politica Ungariei în cadrul Uniunii Europene. Dincolo de aducerea în NATO a unor probleme din UE, premierul Victor Orban este și un cunoscut susținător al lui Putin și a politicii sale de agresiune în Ucraina.



    Suedia a renunțat la război din 1814, după un conflict cu Norvegia, astfel că acum este gata să renunțe la o neutralitate de mai bine de două secole, pentru a se apăra de amenințarea Rusiei. Suedia a devenit, în această săptămână, singura țară scandinavă sau nordică care nu este acoperită de umbrela NATO. Norvegia vecină este membră fondatoare a NATO, fiind printre cel 12 țări care au format Organizația, în 1949. De aceea, pare ciudat că încă se mai vehiculează ca argument faptul că dorința arzătoare a lui Putin ar fi să nu se apropie NATO de Rusia.



    Încă din 1949, NATO și Uniunea Sovietică aveau graniță comună, pe frontiera dintre Norvegia și Rusia. Din 1952, odată cu aderarea Turciei la NATO, granița acestei țări cu URSS a devenit și ea frontieră comună între organizația nord-atlantică și Uniunea Sovietică. Mai mult, dacă nu se poate aduce în discuție vreun acord care să promită un cordon sanitar între Rusia și NATO, merită să ne amintim de semnarea, la Paris, în 1997, a “Actului Fondator privind relațiile, cooperarea și securitatea reciproce”, un document esențial pentru cooperarea dintre NATO și Rusia, pe baze noi.



    În 2002, cooperarea a fost aprofundată prin ”Declarația de la Roma a șefilor de stat și de guvern ai membrilor NATO, respectiv Rusiei” și a fost creat un Consiliu NATO-Rusia. Președintele de atunci al Rusiei era același Vladimir Putin, pe care îl vedem acum acuzând NATO și Occidentul de toate relele din lume, reclamând pentru el dreptul absurd de a decide cine are dreptul la independență și cine nu, în plin secol XXI.

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    NATO. Finlanda agiumsi adză s’hibă 31-lea membru al NATO tamam ninti a unei reuniuni di dauă dzăli a miniștrilor di externe ali NATO. Secretarlu general a Alianțălleei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, salută intrarea Finlandălleii tru NATO, spunânda: Va s’hibă ună dzuuă bună tră securitatea Finlandăllei, tră securitatea nordică și tră NATO tru ansamblu”.



    Finlanda și Suedia căftară anlu ţi tricu aderarea la NATO, la scurtu kito după ahurhita ali aputruseari arusească tru Ucraină și lă si deadi statutlu di călisiţ și anlu tricut. Tru kirolu anda Finlanda lo undă veardi di la tuț membrii NATO, aderarea ali Suedie fu amânată di Turchia. Stoltenberg și spusi nădia că Suedia va s’agiungă tru şcurtu kiro un membru cu tuti ndrepturli , idyea cum Finlanda. Tru kirolu ali andamasi a lor, aliațllii suntu aștiptaț să zburască ti polimlu inkisitu di Rusia contra ali Ucraină și s’aprobă un program di ndrupari multianual. Fuvirserli și provocările ditu sud, importanța investițiilor criscuti tru industria di apărare și parteneriatul criscut ali China cu Rusia suntu, tutunăoară, pi arada di lucru a dzuuăllei. Partenerlli NATO ditu zona Indo-Pacific și UE va s’llia parti la muabeţ ti consecințele globale a fuvirsearillei ali Rusie contra ali Ucraină.



    Debaturi.Comisia juridică a Camerăllei a Deputațlor ditu București ah8urheaşti diznău, adză debaturli ti năili alăxeri la Codul Penal, cari incrimineadză abuzul tru serviciu și neglijarea tru serviciu. Formularlu inițial avizat di Senat, cari pruvidea un plafon di aproximativ ţinţi ñilli di euro tră aestă infracțiune va s’hibă alăxitu. Coaliția di guvernământ avu muabeţ ti un plafon di 18 sute di euro, kiro tu cari libearalii și spusiră naetea ta s’bagă un di 12 sute di euro, reprezentânda dauă tiñii di cafi mesu minime. USR di opoziție lugurseaşti că plafonul tră infracțiunea menționată lipseaşti s’hibă anvăr;liga a valoarillei simboliţi, ase că s’hibă tiñisiti apofasili a Curtillei Constituționale.



    ANDAMUSEA. Ndrupămu Republica Moldova cu tut ţi putemu aţea turlie că aesta să s’veaglle di minduerli ali Rusiei ti s-u aspagă văsilia, fu mesajul comun dimandatu București di cancelarul german Olaf Scholtz și di prezidentulu Klaus Iohannis la ună andamasi trilaterală cu prezidentulu ali Republica Moldova, Maia Sandu. Oficialu moldovean spus că, tru contextul actual, văsilia a llei ari ananghi di agiutoru economic, ama şi di asistenţă tru cilăstăserli di anvărtuşeari a capacităţlor di apărare a văsiliillei. Cancelarlu Scholtz deadi asigurări că Germania ndrupaşti aderarea României la spațiul european fără sinuri, Schengen.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Finlanda, în Alianţa Nord – Atlantică

    Finlanda, în Alianţa Nord – Atlantică

    Invazia
    rusă l-a adus pe preşedintele Vladimir Putin mai aproape, nu mai departe de
    NATO: 4 aprilie 2023 marchează împlinirea a 74 de ani de la semnarea Tratatului
    Atlanticului de Nord, de constituire a Alianței Nord-Atlantice, dar și data la care alianța
    militară se extinde cu un nou membru, Finlanda. Moment consfințit prin
    arborarea drapelului țării scandinave alături de steagurile celorlalte 30 de
    țări membre, într-o ceremonie la cartierul general al organizaţiei din
    Bruxelles. Pe fondul agresiunii Rusiei la adresa Ucrainei şi într-un context
    tot mai tensionat în regiune, procesul de accedere a Finlandei la NATO este cel
    mai rapid al unui membru nou în istoria modernă a Alianței.

    Este o săptămână
    istorică: Finlanda devine o ţară mai sigură, iar Alianţa mai puternică, va fi o
    zi bună pentru siguranţa tuturor,     a declarat, luni, secretarul general al NATO.
    Jens Stoltenberg a adăugat că aderarea Finlandei va contribui şi la creşterea
    siguranţei Suediei.

    Cele două ţări scandinave au renunţat la decenii de neutralitate
    şi au cerut să intre împreună în NATO, la scurt timp după ce Rusia a invadat
    Ucraina, pe 24 februarie 2022. Majoritatea statelor membre şi-au dat rapid acordul,
    cu excepţia Ungariei şi Turciei, care au întârziat extinderea, iar Suedia încă
    aşteaptă aprobarea Ankarei, din cauza unor neînţelegeri legate de militanţii
    kurzi.

    Amânarea ratificării pentru Suedia nu echivalează cu stagnarea
    procesului tehnic de aderare, a precizat Jens Stoltenberg, care a adăugat că
    are certitudinea că Suedia va deveni curând membru plin, asemenea Finlandei.

    Suedia a
    introdus o legislaţie mai bună pentru a lupta împotriva terorismului şi s-au
    făcut schimburi de informaţii între ţări pe această problemă. Suedia a
    eliminat, de asemenea, restricţiile privind exportul de arme către Turcia.
    Acum, Suedia şi Turcia luptă împreună împotriva terorismului care ameninţă
    Orientul sau, spre exemplu, împotriva crimei organizate din interiorul Suediei.
    Amânarea ratificării pentru Suedia nu înseamnă o stagnare. Odată ce Suedia a
    fost invitată în NATO anul trecut, procesul său de integrare continuă, nu a
    fost oprit de problema ratificării, iar integrarea va continua şi după
    ratificare, aşa cum este cazul Finlandei.


    Ca reacție la extinderea NATO, Moscova susţine că îşi va
    creşte prezenţa militară în regiune. Rusia îşi va consolida capacitatea
    militară în vest şi în nord-vest, adică la frontierele cu Europa de Est şi
    Finlanda, a declarat ministrul de externe adjunct rus, Aleksandr Gruşko, la
    scurt timp după anunțul făcut la Bruxelles
    de Jens Stoltenberg. În caz de desfăşurare de forţe şi resurse ale
    altor membre ale NATO în Finlanda, vom lua măsuri suplimentare pentru a asigura
    de o manieră fiabilă securitatea militară a Rusiei, a adăugat demnitarul rus.


  • Jurnal românesc – 17.01.2023

    Jurnal românesc – 17.01.2023

    Ministrul român de Externe,
    Bogdan Aurescu, s-a întâlnit cu ministrul Afacerilor Europene şi Proprietăţii
    de stat al Finlandei, Tytti Tuppurainen, aflată în vizită de lucru în România.
    Pe lângă dosarele externe importante, precum cooperarea în cadrul Uniunii
    Europene şi sprijinul pentru Ucraina în războiul ilegal pornit de Rusia, şeful
    diplomaţiei române a abordat şi subiectul aderării României la spaţiul
    Schengen. Aurescu a mulţumit pentru votul pozitiv al Finlandei din cadrul
    Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022 şi a subliniat
    valoarea adăugată certă pe care România, ca membru Schengen cu drepturi
    depline, o va genera pentru consolidarea securităţii întregii Uniuni Europene.
    La rândul său, ministrul finlandez a reconfirmat susţinerea deplină şi activă a
    ţării sale pentru aderarea României la Schengen. Bogdan Aurescu a avut, de
    asemenea, şi o convorbire telefonică cu omologul din Spania, Jose Manuel
    Albares Bueno, cu care a discutat, printre altele, despre aderarea ţării
    noastre la spaţiul european de liberă circulaţie. Ministrul spaniol a reafirmat
    susţinerea activă a ţării sale şi disponibilitatea sa de a sprijini eforturile
    României în direcţia unei soluţii constructive care să permită atingerea
    acestui obiectiv. De asemenea, cei doi oficiali au vorbit despre începerea
    negocierilor pentru acordul bilateral privind dubla cetăţenie, o temă de
    interes pentru numeroasa comunitate de români din peninsula iberică.




    Şapte cetăţeni români au
    fost răniţi în urma unui accident rutier care s-a produs, la 16 ianuarie, în
    zona oraşului Padova, în Italia, transmite Ministerul Afacerilor Externe.
    Instituţia arată că aceştia, trei minori şi patru adulţi, au fost transportaţi
    de urgenţă la spital şi se află în afara oricărui pericol. MAE precizează că
    Ambasada României la Roma şi Consulatul General la Trieste s-au autosesizat în
    urma informaţiilor conform cărora un autocar, la bordul căruia se aflau 56 de
    cetăţeni români, a fost implicat într-un eveniment rutier pe autostrada A13. Un
    reprezentant al oficiului consular s-a deplasat la Padova şi se află în contact
    cu autorităţile competente în vederea obţinerii unor detalii suplimentare
    despre accident şi pentru a acorda asistenţa consulară specifică în astfel de
    situaţii. De asemenea, MAE precizează că firma de transport proprietară a
    autocarului implicat în accident asigură preluarea celorlalţi pasageri şi
    transportul acestora la destinaţie, în România. Bucureştiul le reaminteşte
    românilor afectaţi că au la dispoziţie linia telefonică permanentă Consulatului
    General al României la Trieste +39 3408 82 16 88.




    Institutul Cultural Român
    din New York, împreună cu Ambasada României la Washington, marchează Ziua
    Culturii Naționale în America de Nord printr-un eveniment care îi va avea ca
    protagoniști pe actorul Vlad Ivanov și pe compozitorul și percuționistul Lucian
    Maxim. Cei doi vor susţine, la 18 ianuarie, spectacolul Life &
    Love, un melanj de muzică şi poezie eminesciană, creat special pentru
    spațiul nord-american. Pe parcursul său, cei doi artiști se vor afla într-un
    dialog hibrid și vor interacționa direct cu publicul participant. Ziua Culturii
    Naţionale este sărbătorită anual la 15 ianuarie, data naşterii poetului
    naţional al românilor Mihai Eminescu.




    Expoziția de pictură
    Saga of the Solitary Painter. Ioan Dreptu este deshisă la Galeria
    Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.
    Manifestarea, curatoriată de istoricul de artă Erwin Kessler, este organizată
    în colaborare cu Muzeul de Artă Recentă din Bucureşti. Ioan Dreptu a trăit
    între anii 1944 şi 2008. A realizat pictura murală a bisericilor din satele
    Robaia din Călimănești și Copalnic-Mănăștur din Maramureș, pe care le-a pictat
    din 1970 până în 1989. Erwin Kessler spune despre Ioan Dreptu că, datorită
    măiestriei sale în reprezentarea realității, ar fi putut deveni un artist de
    succes al regimului comunist din România, însă practica sa artistică a mers
    contra propagandei oficiale. Înainte de 1989, lucrările sale erau printre
    puținele manifestări de revoltă anti-comunistă din arta românească. Expoziţia
    de la Veneţia poate fi vizitată până la 31 ianuarie.


  • România aprobă aderarea ali Finlandă şi Suedie la NATO

    România aprobă aderarea ali Finlandă şi Suedie la NATO

    Putin vru ma puţăn NATO şi va s’veadă ma mult — agiumsiră cu isapea comentatorlli, anda adusiră aminti că unu ditu pretextele sum cari, pi 24 di şcurtu, liderul de la Kremlin deadi cumandu a askeriloru a lui s’aputrusească Ucraina fu vrearea a regimlui pro-occidental de la Kiev tra s’aibă văsilia tru Alianţa Nord-Atlantică. Urmarea easti că NATO easti pi cali să s’extindă tru Penisula Scandinavă.



    Nică de anul trecut, când puţăñi minduea că Putin va u ataca, Finlanda şi Suedia nu aprikeară iţi minteari arusească tru apofasili a loru suvearane ligate de eventuala adearare la NATO. Suedia nu mata avu un polimu de secole şi ţănea mult la profile allei de actor internaţional eminamente iriñeaticu. Aputrusită de imperiul ţarist până tru 1917 şi implicată, anamisa di 1939 şi 1944, tru polimlu contra ali Uniuni Sovietică, Finlanda postbelică ţănu ună neutralitate strictă, iara politicienii a llei trapsiră mănă di la iţi săi au evitat orice declarație sau acțiune cari ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Văsilia intră tru Uniunea Europeană tru 1995, ama armasi alargu di NATO.



    Ună ahtari turlie de finlandizare” ali Ucraină ş-avea tru miraki, minduescu analiştii, prezidentulu rus. Emu, tamam aputusearea ali Ucraină feaţi că opinia publică și clasa politică ditu ateali dauă văsilii scandinave s’treacă di la neutralitate la atlantismu şi s’caftă admiterea tru NATO.



    Acă aflat tru vacanţă, parlamentul bicamearal de Bucureşti s-andămusi, ñercuri, tru sesiune extraordinară şi vulusi, cu ună majoritate babageană, aderarea Suediei şi Finlandei. România easti anamisa di protili văsilii membre ali Alianţă cari nkisescu aestă apofasi. Tuti grupurile parlamentare votară tră, reprezentanţii tutulor partidelor sumliniinda că easti un demers anănghisitu tru actualu contextu global de securitate, greu zñiipsitu de polimlu ditu Ucraina, şi ună yilipseari di solidaritate europeană.



    Aţeali 30 de state membre ale NATO nkisiră, tru 5 alunaru, la Bruxelles, procesul de ratificari a aderarillei ti Finlanda şi Suedia. Secretarul general ali Alianţă Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, spunea atumţea că aesta easti un moment cadealihea istoric, iar NATO cu 32 de membri va s’hibă mica ma v4rtosu. Turchia easti goala văsilie ditu Alianţă cari condiţionă ratificarea de angajamentele a guvernelor de la Helsinki și Stockholm mutrinda combătearea a terorismului kurd.



    Protocolu simnat tru capitala belgiană da izini ti participarea ali Finlandă şi Suedie la reuniuni NATO, cum şi acceslu aluştoru la informaţii secrete, ama nu lă asigură protecţie militară pritu anămusitlu Articol 5 ditu Carta NATO, ţi pruveade că ună atacă contra a unui stat membru echivaleadză cu ună atacă contra a tutulor. Articolul 5 va s’bagă tru practico maş dupu bitisearea a procesului de ratificari de către parlamentele tutulor văsiliiloru membre.



    Aest proces, apreciază experțăllii, poati s’ţănă un an. 21 ditu atelli 30 de membri ali NATO fac parte şi ditu Uniunea Europeană. După admiterea ali Suedie și Finlandă, nafoara ali Alianţă va s’armână maş Austria, Cipru, Irlanda și Malta.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • România aprobă aderarea Finlandei şi Suediei la NATO

    România aprobă aderarea Finlandei şi Suediei la NATO

    Putin a vrut mai puţin NATO şi va primi mai mult — au constatat comentatorii, amintind că unul dintre pretextele sub care, pe 24 februarie, liderul de la Kremlin a ordonat trupelor sale să invadeze Ucraina a fost dorinţa regimului pro-occidental de la Kiev de a-şi integra ţara în Alianţa Nord-Atlantică. Urmarea e că NATO e pe cale să se extindă în Penisula Scandinavă.



    Încă de anul trecut, când puţini credeau că Putin va ataca, Finlanda şi Suedia au respins orice amestec rusesc în deciziile lor suverane legate de eventuala aderare la NATO. Suedia n-a mai purtat un război de secole şi ţinea mult la profilul său de actor internaţional eminamente paşnic. Ocupată de imperiul ţarist până în 1917 şi implicată, între 1939 şi 1944, în războiul contra Uniunii Sovietice, Finlanda postbelică a păstrat o neutralitate strictă, iar politicienii săi au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 1995, dar s-a ţinut departe de NATO.



    O astfel de finlandizare” a Ucrainei şi-ar fi dorit, cred analiştii, preşedintele rus. Or, tocmai invadarea Ucrainei a determinat opinia publică și clasa politică din cele două țări scandinave să basculeze de la neutralitate la atlantism şi să ceară admiterea în NATO.



    Deşi aflat în vacanţă, parlamentul bicameral de la Bucureşti s-a întrunit, miercuri, în sesiune extraordinară şi a ratificat, cu o majoritate copleşitoare, aderarea Suediei şi Finlandei. România e printre primele ţări membre ale Alianţei care întreprind acest demers. Toate grupurile parlamentare au votat pentru, reprezentanţii tuturor partidelor subliniind că este un demers necesar în actualul context global de securitate, grav afectat de războiul din Ucraina, şi o dovadă de solidaritate europeană.



    Cele 30 de state membre ale NATO au declanșat, pe 5 iulie, la Bruxelles, procesul de ratificare a aderării Finlandei şi Suediei. Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, spunea atunci că aceasta e un moment cu adevărat istoric, iar NATO cu 32 de membri va fi şi mai puternic. Turcia este singura ţară din Alianţă care a condiţionat ratificarea de angajamentele guvernelor de la Helsinki și Stockholm privind combaterea terorismului kurd.



    Protocolul semnat în capitala belgiană permite participarea Finlandei şi Suediei la reuniuni NATO, precum şi accesul acestora la informaţii secrete, dar nu le asigură protecţie militară prin celebrul Articol 5 din Carta NATO, ce prevede că un atac asupra unui stat membru echivalează cu un atac împotriva tuturor. Articolul 5 se va aplica doar după încheierea procesului de ratificare de către parlamentele tuturor țărilor membre.



    Acest proces, apreciază experții, ar putea dura un an. 21 dintre cei 30 de membri ai NATO fac parte şi din Uniunea Europeană. După admiterea Suediei și Finlandei, în afara Alianţei vor rămâne doar Austria, Cipru, Irlanda și Malta.






  • Năulu conceptu strategicu al NATO

    Năulu conceptu strategicu al NATO

    Summitlu NATO di Madrid easti una di nai ma marea simasie andamasi aliată tru añilli ditu soni tru aţea ti mutreaşti rezultatele tră România – spusi prezidintul Klaus Iohannis, după prota dzuă a andamusillei aliate ditu capitala spaniolă. El cundille că tema di amprotusa a muabeţloru purtate şi a apofasiloru ţi s’loară la summit fu aputrusearea militară a Ucrainăllei, viţină cu România, di cătră armata rusă, iara năulu conţept strategic al NATO, adoptat tru cadrul a summitlui, yilipseaşti uidisitu catandisea actuală di securitate. Ase, Rusia numata easti lugursită partener, ama easti mutrită ca nai cama marea şi directă fuvirseari contra a securitatillei şi a stabilitatillei aliaţlor. Tru premieră, China comunistă easti stipsită că ufiliseasti un ănuclliu lărguriu di activităţ politiţi, economiţi şi militare tră să-şi proiectadzăa puterea pi mapamondu. Ambiţiile diclarate ale Chină şi politiţli a llei coercitive suntu provocări tră sinferurli, securitatea şi valorli a noastre – constată statili membri NATO, cari stipsescu şi parteneriatul strategic ditu Beijing şi Moscova, ndriptat contra ali aradă internaţională.



    NATO confirmă și ună anvărtuşeari a prezențăllei a llei militară pi flancul estic, inclusiv tru România. Forţa a llei di reacţie creasti di la 40 di ñilli la pisti 300 di ñilli di militari analtu instruiţ. “Aestă easti nai ma importantă reorganizare a apărarillei a noastră colectivă di la polimlu Araţi” ncoa – cundille secretarlu gheneral Jens Stoltenberg, kiro tru cari prezidentul american, Joe Biden, spusi că “him acolo” și “demonstrăm că NATO easti nai ma anănghisită ca vărnăoară”. El dimăndă, tru arada-lli, ună anvărtuşeari a prezențăllei militară americană tru tută Europa. NATO tăxi, că va u agiută Ucraina, ahătu kiro cătu va s’hibă ananghi, tra s’ţănă keptu dinintea ali askeri arusească cu aputrusearea ţi u faţi. Secretarlu general Stoltenberg spusi că agiutorlu tră Kiev easti ună “borgi morală și politică”.



    Tru ună declarație comună, văsiliili membre ale NATO, cari au dată pănă tora armati tru valoari di miliardi di dolari ali Ucraină, dimăndară că s’akicăsiră ti un nău plan di agiutor, ti nsimneadză “livrarea di echipamente militare neletale” și anvărtuşearea a apărarillei ucraineane contra a atacurillor ţibernetiţi. “Cruzimea lăhtăroasă ali Rusiei aduţi trăñipseri umane cabaia multi și strămutări babageani” di populație, spunu semnatarlli, iara Moscova u ari “tută responsabilitate tră aestu fănico umanitaru”. Ministrul ucrainean di Externe, Dmitro Kuleba, salută aţea ţi număsi “mnduita vărtoasă” şi “limbidă” a aliațlor andicra di Rusia.



    Alliumtrea, prezidentul rus, Vladimir Putin, aflat tru Asia Centrală ex-sovietică, tru prota voltă externă di cându u aputrusi Ucraina, spusi că li cutugurseaşti aşi-dzăsili “ambiții imperiale” ale NATO, cari au tru scupo să-și dimăndă “hegemonia” pritu intermediul a conflictului ucrainean. Putin nica spuni că Rusia nu ari ună problemă cu iminenta aprukeari tru NATO ali Suedie și Finlandă, cari, după dekenii di neutralitate, apufusiră să s’integreadză tru Alianță, dupu aputrusearea arusească ditu Ucraina.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Noul concept strategic al NATO

    Noul concept strategic al NATO

    Summitul NATO de la Madrid
    reprezintă una dintre cele mai semnificative reuniuni aliate din ultimii ani în
    ceea ce priveşte rezultatele pentru România – a spus preşedintele Klaus
    Iohannis, după prima zi a reuniunii aliate din capitala spaniolă. El a precizat
    că tema centrală a discuţiilor purtate şi a deciziilor luate la summit a fost
    invadarea militară a Ucrainei, vecină cu România, de către armata rusă, iar
    noul concept strategic al NATO, adoptat în cadrul summitului, reflectă adecvat
    situaţia actuală de securitate. Astfel,     Rusia nu mai este
    considerată partener, ci e calificată drept cea mai semnificativă şi mai
    directă ameninţare     la adresa securităţii şi a stabilităţii
    aliaţilor. În premieră, China comunistă e acuzată că foloseşte o gamă largă de
    activităţi politice, economice şi militare pentru a-şi proiecta puterea pe
    mapamond. Ambiţiile declarate ale     Chinei şi
    politicile sale coercitive reprezintă provocări     pentru
    interesele, securitatea şi valorile noastre – constată statele membre NATO,
    care acuză şi parteneriatul strategic dintre Beijing şi Moscova,
    îndreptat contra ordinii internaţionale.


    NATO a confirmat și o întărire a
    prezenței sale militare pe flancul estic, inclusiv în România. Forţa sa de
    reacţie creşte de la 40 de mii la peste 300 de mii de militari înalt instruiţi.
    Aceasta este cea mai importantă reorganizare a apărării noastre colective de
    la Războiul Rece încoace – a subliniat secretarul general Jens Stoltenberg, în
    timp ce președintele american, Joe Biden, a spus că suntem acolo și
    demonstrăm că NATO este mai necesară ca niciodată. El a anunțat, la
    rându-i,     o întărire a
    prezenței militare americane în toată Europa    . NATO a promis, de
    asemenea, că va sprijini Ucraina, atâta timp cât va fi necesar, pentru a rezista
    în fața armatei ruse de invazie. Secretarul general Stoltenberg a spus că     sprijinul pentru Kiev e o obligație morală și
    politică    .


    Într-o declarație comună, țările membre ale NATO,
    care au furnizat, deja, arme în valoare de miliarde de dolari Ucrainei    ,
    au anunțat că au convenit asupra unui nou plan de ajutor, ce presupune
    livrarea de echipamente militare neletale și întărirea apărării ucrainene
    împotriva atacurillor cibernetice. Cruzimea îngrozitoare a Rusiei cauzează
    suferințe umane imense și strămutări masive de populație, afirmă semnatarii,
    iar Moscova poartă întreaga responsabilitate pentru această catastrofă
    umanitară. Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a salutat ceea
    ce a numit poziţia puternică şi lucidă a aliaților față de Rusia.


    În
    schimb, președintele rus, Vladimir Putin, aflat în Asia Centrală
    ex-sovietică,     în prima deplasare
    externă de când a invadat Ucraina    , a denunțat așa-zisele ambiții
    imperiale ale NATO, care ar urmări să-și afirme hegemonia prin intermediul
    conflictul ucrainean. Putin mai pretinde că Rusia nu are o
    problemă cu iminenta admitere în NATO a Suediei și Finlandei, care,
    după decenii de neutralitate, au decis să se integreze în Alianță, în urma
    invaziei ruse din Ucraina.



  • Ancore de securitate in Europa

    Ancore de securitate in Europa

    În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, Suedia și Finlanda au luat decizia de a renunța la neutralitate pentru a beneficia de umbrela de securitate a Alianței. Cele două țări nordice şi-au depus, în mod oficial, candidaturile, punând astfel capăt unor politici de lungă durată de nealiniere militară. Pentru a fi acceptate în Alianță este nevoie, însă, de votul unanim al membrilor, condiţie care nu este îndeplinită acum din cauza opoziţiei Turciei. Autorităţile turce spun că cele două ţări au impus sancţiuni Ankarei şi că acestea sprijină terorismul kurd. NATO este încrezător, însă, că se vor depăşi obiecţiunile formulate de Turcia, iar odată obținut și acordul Ankarei, procesul de aderare va dura câteva săptămâni. Apoi ratificarea de către parlamentele celor 30 de state membre ar putea fi definitivată în aproximativ un an. Așadar, NATO se pregăteşte pentru o extindere istorică în regiune, catalizată de războiul declanşat de Rusia în Ucraina.


    Ce aduce aderarea celor două țări la NATO? Invitat la Radio România, Virgil Bălăceanu, general în rezervă, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, spune că aderarea este în primul rând în beneficiul acestor țări, dar nu doar al lor: Să ținem cont că sunt două țări importante, Suedia și Finlanda au fost și sunt foarte aproape de NATO, pentru că ele sunt dintre cele mai active partenere-state cu NATO. Sunt state care au principii de apărare bazate pe apărarea teritorială, în mod deosebit Finlanda, dar și Suedia. Ele reprezintă prin aderarea la NATO o plus valoare și o întărire a NATO, în definitiv, dar mai ales o întărire a flancului nordic. Alături de Polonia și de statele baltice, vor da mai multă siguranță și mai multă descurajare față de agresivitatea Federației Ruse. Creează o anumită problemă, dar asta între ghilimele o anumită problemă, pentru că în timp vom vedea că flancul de sud-est este flancul cel mai periclitat, are cele mai multe amenințări și nu este flancul cel mai puternic. Dar asta nu înseamnă că aderarea celor două state nu duce la o întărire a NATO și n-aș spune creează probleme Federației Ruse. De altfel, și Federația Rusă a fost foarte ezitantă în a spune că intrarea celor două state ar crea probleme deosebite. Însă se realizează un revers al medaliei: Federația Rusă a început un război în ideea asigurării printre alte obiective a neutralității Ucrainei și, reversul medaliei, extrem de nefavorabil pentru ea, este acela că două state puternice din punct de vedere industrial, dar și al tradițiilor de apărare, Suedia și Finlanda, vor intra în NATO. Să sperăm că procesul de aderare va reuși în timp scurt dincolo de problemele pe care le știm legate de o anumită opoziție a Turciei.


    Dacă Suedia și Finlanda se alătură NATO, cred că este destul de clar că vor fi considerate furnizori de securitate, nu consumatori. Suedia și Finlanda au armate moderne și eficiente, care lucrează în tandem cu NATO, a explicat pentru Europa Liberă Doug Klain, director adjunct al Centrului Eurasia al Atlantic Council. Dar, pe cât de bine antrenate sunt armatele ambelor țări, Suedia și Finlanda sunt temătoare în privința unui conflict direct cu Rusia. Douglas Klain e de părere că ambele țări împărtășesc temeri similare, însă pentru Finlanda, frica este una direct palpabilă – aceasta împarte o graniță lungă cu Rusia, iar în ultimii ani, tot mai multe avioane rusești au zburat destul de aproape de spațiul aerian finlandez, încercând să-și dovedească adevăratele puteri. În opinia expertului de la Atlantic Council, unul dintre motivele pentru care Suedia a optat să se alăture Alianței ar fi disconfortul de a rămâne singura țară din Peninsula Scandinavă fără statut NATO – odată ce Finlanda a decis să adere, iar Norvegia și Danemarca sunt membre încă din 1949.


    Cum va schimba aderarea Suediei şi Finlandei specificul NATO? Aderarea celor două ţări la alianţă va produce un impact semnificativ. Marea Baltică va fi aproape în totalitate înconjurată de membrii NATO, iar graniţa Alianţei cu Federaţia Rusă va fi mai mare. Analistul militar Radu Tudor: Este exact ceea ce nu și-a dorit Vladimir Putin și, având în vedere repetatele sale erori strategice, este ceea ce primește. Pentru că n-am fi discutat probabil atât de repede de intrarea Finlandei și Suediei în NATO – două țări care în mod traditional și-au păstrat neutralitatea militară – dacă nu ar fi existat acest război sângeros și aberant declanșat de Rusia în Ucraina. S-a dovedit, încă o dată, că Rusia este agresivă, este lipsită de predictibilitate și reprezintă o amenințare pentru spațiul țărilor civilizate. Or, Suedia și Finlanda au considerat că doar sub umbrella NATO ar putea fi protejate de repetarea agresivității militare a Rusiei care, din păcate, s-a dovedit în istorie. Și, aceste două țări îndrăznesc să spun că vin cu o expertiză excepțională în privința modului eficient de combatere a agresivității militare a Rusiei, dată fiind istoria lor și dată fiind perioada lungă în care au studiat și s-au confruntat cu provocări care au venit de la Moscova asupra acestor două țări. Se închide, într-un fel, problema securitară în zona flancului nordic al NATO, pentru că avem acolo câteva ancore: Polonia, Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca – țări extrem de serioase, cu o contribuție miltară puternică în interiorul NATO. Iar în continuare, adaugă Radu Tudor, va trebui să vedem cum dezvoltăm structura militară și infrastructura NATO în zona de sud-est a Alianței, unde se află și România.

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 15.05 – 21.05.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 15.05 – 21.05.2022

    Jgllioată mari ti indipendenţa energetică


    Nomlu cari da izini ti exploatarea gazelor naturale ditu Amarea Lae ş’bitisi imnaticlu legislativ tru Camera Diputaţilor di la Bucureşti. Cabaia invocata indipendinţă energetică, laitmotivul a dizbaterilor pe teme economice di itia a polimlui, numata easti un dizidiarat iluzoriu. Nai puţăn aşe iasi tu vidială ditu diclaraţiile a reprezentanţilor guvernului şi ai coaliţiei PSD – PNL – UDMR cari-lu ndrupascu. Andicra di varianta precedintă, aţea nauă easti ma di suţălle cu investitorii şi lipseaşti s’aducă profit şi companiilor şi statului. Ministrul Energiei, libearalul Virgil Popescu, spusi că năile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate şi un mediu fiscal di suţălle tră investitori, cum şi un păhă ma ñicu la gaze tră consumatorii casnici. USR, opoziţia dimocratică, votă nomlu, aca vrea ca veniturile rezultate ditu exploatarea dzăcămintelor s’hibă direcţionate cată pilonul II di pensii, administrat privat. Singurllii cari s-ncuntrară a nomlui furăi extremiştii ditu AUR, ambudyiusiţ tu una retorică ultranaţionalistă. Ñaulu nomu da izini guvernului să intervină tru situaţii di criză energetică şi s’redirecţiondiadza producţia di gaze către consumul intern.



    Economia sumu presiune


    România avu nai ma mari creastire economică ditu UE, di 5,2%, tru proţlli trei meşi a alustui an, comparativ cu trimestrul precedint. Hăbarea bună vini di la Eurostat şi confirmă datele publicate ma ninti di Institutul Naţional di Statistică. Prognozele nu spunu, am, idyea ghini. Uidisitu cu Comisia Europene, după ună creastire robustă tru 2021, economia României va s’ayălisească la 2,6% anul aestu, tru condiţiile tru cari inflaţia ñîcureadză veniturile disponibile iar polimuul ditu Ucraina zñiipseaşti pistipsearea tru economie, şingirusli di aprovizionare şi investiţiile. Tru şcurtu, ninti di invadarea Ucrainei, Executivul comunitar estima că economia României va s’nregistreadza un avans di 4,2% tru aest an. Comisia u revizui tru anghiosu şi estimările mutrinda evoluţia economiei româneşti tru 2023, când Produsul Intern Brut lipsea s’nreghistreadă un avans di maş 3,6%. Comisia Europeană u criscu cabaia prognoza di inflaţie tră aest an, di la 5,3% până la 8,9%. Inflaţia va să scadă la 5 procente tăs anlu ţi yini. Dificitul guvernamental şi borgea guvernamentală va s’crească şi eale, anticipează Comisia. Un vadi easti tut ma ufilisitu di experţi atumţea când evalueadză catandisea a economiei româneşti: stagflaţie, dimi inflaţie relativ mari şi persistentă, pisti cari s’dipluseaşti, ti amratie, ună evoluţie modistă a economiei.



    Misuri ditu pachetlu di agiutoru tră români


    Creaştirea a pensiilor şi a alocaţiilor tră cilimeani, ñicurarea a contribuţiilor sociale, schema di plafonare a facturlor la energhie tră consumatorllii casniţ şi noncasniţ, programul Agiutoru tră România, tute aestea nu putea s’ducă că maş la ună guleari accelearată a visteriillei. Lăhtărsiţ, social-dimocraţii ditu coaliţie lugursescu că vini oara ti turnari la impozitarea progresivă, ama partenerllii liberalii nu aproaki s’tragă mănă di la cota unică di impozitare. Subiectul easti pi agenda coaliţiei. Până cându va s’llia ună apofasi, nica va s’hibă implementate dauă misuri ditu programul “Agiutoru tră România”. Ună ordonanţă di urgenţă adoptată ñiercuri da izini a companiilor private s’crească voluntar tiñia di cafi mesu nai cama ñică cu 200 di lei (circa 40 di euro). Majorarea va s’hibă băgată tu practico di la 1 cirişaru şi va s’hibă scutită di la păltearea a impozitului şi a contribuţiilor sociale. A daua misură mutreaşti compensarea creaştirillei păhălu la combustibil tră transportatorlli rutieri di părmătii şi persoane. 3.000 di companii ditu domeniu va s’aibă hăiri di agiutorlu a statlui.



    Tră adiararea ali Finlandă şi Suedie la NATO şi anvărtuşearea a flancului estic


    România a salută volea a Finlandăllei şi a Suediillei ta s’intră tu Alianţa Nord-Atlantică. Prezidintulu Klaus Iohannis diclară că va li andrupască tru procesul di adirare şi să spusi căndăsitu că unăoară cu intrarea aţiloru dauă state tru familia NATO, Alianţa va s’hibă ma vărtoasă. Tu arada a lui, premierul Nicolae Ciucă spune că actualu context, tru cari Rusia călcă iţi normă di dreptu internaţional şi ufilisi fuvirsearea I aputrusearea cu askerea contra a unui stat suveran şi indipendint, feaţi că ateali dauă văsilii s’apufusească s’agiungă membre ale ună alianţă cari ş-dimonstră caracterul difensiv, spiritul di solidaritate, unitatea, soliditatea şi apofasea ta s’adară tut ţi easti di căuli tră apărarea a cathi unlui ţentimetru ditu teritoriul a văsiliiloru membre. După intrarea aţiloru doauă state nordiţi tru NATO, flancul aliat nai ma expus easti atelu estic, maxus partea a lui ditu sud. Ti anvărtuşearea a lui zburără, Bucuresţi, premierul Ciucă şi omologlu portughez, Antonio Costa. Atelli doi vizitară un batalion di instrucţie ditu sudul României iu s-antreneadză aproximativ 200 di militari ditu Portugalia, dislocaţi anlu aestu tra s’anvărtuşeadză Flancul Sud-Estic al NATO. Aliaţllii pitricură un mesaj susta ti Rusie: ună atacă contra a unui aliat easti lugursită ca ună atacă contra a noastră, a tutulor, sumulinie premierul Costa. Miniştrii Apărării român şi portughez simnară, gioi, la Bucureşti, un acord bilatearal mutrinda coopeararea tru domeniul apărarillei.



    Cineaşti români la Cannes


    Regizorul român Cristian Mungiu s’toarnă Cannes, aclo iu s’dukeaşti multu ghini, cu pelicula “R.M.N.”, cari va concureadză tră Palme dOr tru competiţia oficială. Mungiu amintă marle trofeu tru 2007, tră 4 meşi, 3 săptămâni şi 2 dzăle, şi ari tru palmaris nica dauă premii, tră scenariu, respectiv regie. Alte două pelicule româneşti va s’hibă prezentate, tru premieră, ama tru cadrul altor secţiuni, la a 75-a ediție a Festivalulu Internațional di Film di la Cannes, aflată tru dizvărteari: “Metronom”, di Alexandru Belc şi şcurtmetrajul “Potemkiniștii”, regizat di Radu Judi. Implicate tru aestă ediţie a festivalulu nica suntu producătoarea Diana Păroiu şi actriţa Cosmina Stratan, cari aoa şi 10 ani amintară, haristusită a prestaţiillei ditu pelicula “După măyuli” alu Mungiu, Premiul tră interpretare feminină.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 15.05 – 21.05.2022

    Retrospectiva săptămânii 15.05 – 21.05.2022


    Pas mare spre independenţa energetică


    Legea care permite exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră şi-a încheiat traseul legislativ în Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Des invocata independenţă energetică, laitmotivul dezbaterilor pe teme economice generate de război, nu mai este un deziderat iluzoriu. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile reprezentanţilor guvernului şi ai coaliţiei PSD – PNL – UDMR care-l susţine. Spre deosebire de varianta precedentă, cea nouă este mai prietenoasă cu investitorii şi ar trebui să aducă profit şi companiilor şi statului. Ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu, a spus că noile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate şi un mediu fiscal prietenos pentru investitori, precum şi un preţ mai mic la gaze pentru consumatorii casnici. USR, opoziţia democratică, a votat legea, deşi şi-ar fi dorit ca veniturile rezultate din exploatarea zăcămintelor să fie direcţionate spre pilonul II de pensii, administrat privat. Singurii care s-au opus legii au fost extremiştii din AUR, blocaţi într-o retorică ultranaţionalistă. Noua lege permite guvernului să intervină în situaţii de criză energetică şi să redirecţioneze producţia de gaze către consumul intern.



    Economia sub presiune


    România a avut cea mai mare creştere economică din UE, de 5,2%, în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu trimestrul precedent. Vestea bună a venit de la Eurostat şi a confirmat datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică. Prognozele nu arată, însă, la fel de bine. Potrivit Comisiei Europene, după o creştere robustă în 2021, economia României ar urma să încetinească la 2,6% anul acesta, în condiţiile în care inflaţia reduce veniturile disponibile iar războiul din Ucraina afectează încrederea în economie, lanţurile de aprovizionare şi investiţiile. În februarie, înainte de invadarea Ucrainei, Executivul comunitar estima că economia României va înregistra un avans de 4,2% în acest an. Comisia a revizuit în jos şi estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023, când Produsul Intern Brut ar urma să înregistreze un avans de doar 3,6%. Comisia Europeană şi-a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 5,3% până la 8,9%. Inflaţia ar urma să scadă spre 5 procente abia anul viitor. Deficitul guvernamental şi datoria guvernamentală vor creşte şi ele, anticipează Comisia. Un termen este tot mai folosit de experţi atunci când evaluează starea economiei româneşti: stagflaţie, adică inflaţie relativ mare şi persistentă, peste care se suprapune, nefericit, o evoluţie modestă a economiei.



    Măsuri din pachetul de sprijin pentru români


    Creşterea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii, reducerea contribuţiilor sociale, schema de plafonare a facturilor la energie pentru consumatorii casnici şi noncasnici, programul Sprijin pentru România, toate acestea nu puteau duce decât la o golire accelerată a visteriei. Alertaţi, social-democraţii din coaliţie consideră că e momentul revenirii la impozitarea progresivă, dar partenerii liberalii nu concep să renunţe la cota unică de impozitare. Subiectul e pe agenda coaliţiei. Până când se va lua o decizie, vor mai fi implementate două măsuri din programul “Sprijin pentru România”. O ordonanţă de urgenţă adoptată miercuri permite companiilor private să majoreze voluntar salariul minim cu 200 de lei (circa 40 de euro). Majorarea ar urma să fie pusă în practică de la 1 iunie şi va fi scutită de la plata impozitului şi a contribuţiilor sociale. A doua măsură vizează compensarea creşterii preţului la combustibil pentru transportatorii rutieri de mărfuri şi persoane. 3.000 de companii din domeniu vor beneficia de ajutorul statului.



    Despre aderarea Finlandei şi Suediei la NATO şi consolidarea flancului estic


    România a salutat dorinţa Finlandei şi a Suediei de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că le va susţine în procesul de aderare şi s-a declarat convins că odată cu intrarea celor două state în familia NATO, Alianţa va fi mai puternică. La rândul său, premierul Nicolae Ciucă spune că actualul context, în care Rusia a încălcat orice normă de drept internaţional şi a recurs la agresiunea armată împotriva unui stat suveran şi independent, a determinat cele două ţări să decidă să devină membre ale unei alianţe care şi-a demonstrat caracterul defensiv, spiritul de solidaritate, unitatea, soliditatea şi decizia de a face tot ceea ce este posibil pentru apărarea fiecărui centimetru din teritoriul ţărilor membre. După intrarea celor două state nordice în NATO, flancul aliat cel mai expus este cel estic, în special partea sa de sud. Despre consolidarea lui au discutat, la Bucuresţi, premierul Ciucă şi omologul portughez, Antonio Costa. Cei doi au vizitat un batalion de instrucţie din sudul României unde se antrenează aproximativ 200 de militari din Portugalia, dislocaţi anul acesta pentru a întări Flancul Sud-Estic al NATO. Aliaţii au transmis un mesaj ferm Rusiei: un atac împotriva împotriva unui aliat este considerat ca un atac împotriva noastră, a tuturor, a subliniat premierul Costa. Miniştrii Apărării român şi portughez au semnat, joi, la Bucureşti, un acord bilateral privind cooperarea în domeniul apărării.



    Cineaşti români la Cannes


    Regizorul român Cristian Mungiu revine la Cannes, acolo unde se simte foarte bine, cu pelicula “R.M.N.”, care va concura pentru Palme dOr în competiţia oficială. Mungiu a primit marele trofeu în 2007, pentru 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, şi mai are în palmares două premii, pentru scenariu, respectiv regie. Alte două pelicule româneşti vor fi prezentate, în premieră, dar în cadrul altor secţiuni, la a 75-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, aflată în derulare: “Metronom”, de Alexandru Belc şi scurtmetrajul “Potemkiniștii”, regizat de Radu Jude. Implicate în această ediţie a festivalului mai sunt producătoarea Diana Păroiu şi actriţa Cosmina Stratan, care în urmă cu 10 ani a primit, graţie prestaţiei din pelicula “După dealuri” a lui Mungiu, Premiul pentru interpretare feminină.






  • Când se vor extinde UE și NATO

    Când se vor extinde UE și NATO

    În cele aproape trei luni de război în Ucraina, mai multe state europene au început proceduri de aderare la organizații internționale. Ucraina, Georgia și Republica Moldova ar dori să adere cât mai repede la Uniunea Europeană. La doar câteva zile de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Kievul a semnat cererea de aderare la UE, fiind urmat de Chișinău și Tbilisi. Procedurile durează de obicei ani întregi, uneori chiar decenii. Pentru cele trei state, însă, pare că lucrurile vor merge mai repede.



    Chiar dacă consideră că ar trebui să facă parte din blocul comunitar, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția că, pentru a putea fi primite în Uniune, Ucraina, Georgia și Republica Moldova trebuie să îndeplinească mai întâi criterii privind stabilitatea politică, respectarea statului de drept și capacitatea de performanță economică. Din perspectiva Comisiei Europene, nu este posibilă o aderare imediată.



    Chiar și așa, țările comunitare și-au anunțat deja susținerea, pe fondul războiului care zguduie Ucraina. Acesta este un semn bun, având în vedere că începerea efectivă a negocierilor de aderare depinde de disponibilitatea statelor membre de a avansa procesul de extindere a blocului comunitar și de măsurile de reformă luate de țările candidate.



    Cât privește Chișinăul, președinta Maia Sandu, a pledat, miercuri, la Bruxelles, în primul discurs al unui lider al Republicii Moldova rostit în Parlamentul European, pentru acceptarea în Uniune şi le-a explicat europarlamentarilor cât este de importantă obţinerea statutului de ţară candidată, în contextul atacării Ucrainei de către Rusia. Maia Sandu a vorbit şi despre susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării vecine, Ucraina, dar şi despre necesitatea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.



    Prin vocea şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, UE s-a declarat pregătită să ofere Georgiei şi Republicii Moldova acelaşi sprijin ca şi Ucrainei în cazul unui conflict armat pe teritoriul lor. De altfel, Georgia și-a anunțat intenția de a adera și la Alianța Nord-Atlantică încă de acum zece ani, de când își continua cursul spre integrarea în NATO. Între timp, Suedia și Finlanda au depus deja cererile de aderare, pe fondul războiului din Ucraina. Iar, potrivit experților, aderarea lor va face Alianța mai puternică pentru că Marea Baltică va fi aproape în totalitate înconjurată de membrii NATO şi graniţa Alianţei cu Rusia va fi mai mare.



    Cele două state şi-au păstrat neutralitatea timp de zeci de ani, în condiţiile în care pacea europeană nu a fost ameninţată după cel de-Al Doilea Război Mondial. Până acum! De partea sa, preşedintele Vladimir Putin a declarat că deciziile Finlandei şi Suediei nu ameninţă direct Rusia, dar orice extindere a infrastructurii militare va determina un răspuns din partea ţării sale.