Radio România Internațional

Tag: Florian Bodog

  • Criza vaccinurilor, spre rezolvare?

    Criza vaccinurilor, spre rezolvare?

    Este aproape de soluţionare
    criza vaccinurilor din România? De ceva timp, părinţii nu-şi puteau imuniza
    copiii, pentru că vaccinurile lipseau şi din spitale, şi din farmacii. Aşa că urmările nu au întârziat
    să apară. În 38 de judeţe din cele 41 s-au
    înregistrat, până acum, aproape 4900 de cazuri de rujeolă. Peste 20 de copii au
    murit din cauza acestei boli şi a complicaţiilor apărute.

    Recent, premierul
    Sorin Grindeanu a avut o întâlnire cu ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, în
    cadrul căreia au stabilit ca Executivul să pregătescă un plan multianual de
    achiziţii. Urmează să fie înfiinţată o nouă structură, care să aibă grijă ca o
    criză a serurilor de imunizare, ca aceea de acum, să nu mai apară. Mai multe tranşe din serurile
    hexavalent şi tetravalent au fost deja distribuite în ţară şi vor fi trimise
    rapid şi cele 10 mii de doze de vaccin împotriva rujeolei, descoperite la
    distribuitori după ce a s-a decis stoparea exporturilor.

    Ministrul Sănătăţii,
    Florian Bodog: Am fost asigurat că, la începutul lunii următoare, acest vaccin va intra
    în ţară. De asemenea, am identificat un număr de 10.000 de doze, care există
    deja în ţară şi care urmau să plece la export intracomunitar. Aceste doze sunt
    blocate şi am declanşat o procedură pentru a le achiziţiona.     In ceea ce priveşte dozele de vaccin impotriva hepatitei B provenite
    din Norvegia, ministrul Florian Bodog a spus ca acestea trebuie să urmeze un
    traseu de autorizare. El a precizat că, momentan, este o problemă legată de
    concentraţia acestui vaccin faţă de ceea ce se foloseşte pe piaţa românească.

    Până
    acum, numărul de doze ajunse la medicii de familie este la mai puţin de
    jumătate faţă de necesar, a afirmat doctorul Raluca Ghionaru, implicată într-o campanie
    în favoarea imunizării: Şi eu, şi colegii
    mei am primit, săptămâna trecută, între 20 şi 25% din necesarul de hexavalent,
    pe care l-am solicitat la direcţiile sanitare. Am primit mai puţin de jumătate
    din necesarul de tetravalent şi nu am primit nicio doză de vaccin
    rujeolă-rubeolă-oreion, în condiţiile în care suntem încă în epidemie.

    În unele cazuri, situaţia a fost înrăutăţită
    şi de faptul că unii părinţi nu au dorit să-şi imunizeze copiii. De aceea,
    medicii de familie au atras atentia asupra necesitatii unei campanii de
    informare şi conştientizare asupra beneficiilor, dar şi a riscurilor
    vaccinării. Medicii de familie
    îi sfătuiesc pe părinţi să aibă încredere în vaccinuri şi eficienţa lor,
    intrucat aceste seruri îi protejează pe cei mici de afecţiuni severe. Ei atrag atenţia
    că scăderea ratei de vaccinare ar putea duce, în timp, la creşterea incidenţei
    unor boli.

  • Jurnal românesc – 14.04.2017

    Jurnal românesc – 14.04.2017

    Preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni din
    Senat, Viorel Badea, i-a trimis o solicitare ministrului de externe, în care
    cere simplificarea controalelor la punctele de trecere a frontierei în perioada
    Sărbătorilor Pascale. Badea explică, într-un comunicat, că în acest fel se va
    evita formarea de cozi la vămi. Pentru a veni în sprijinul românilor care se
    deplasează în străinătate, Ministerul de Externe a pus la dispoziţia celor
    interesaţi Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile Pascale.
    Materialul conţine recomandări utile în cazul călătoriilor în afara graniţelor
    României şi un set de informaţii pentru cele mai frecventate destinaţii
    turistice din această perioadă. Ghidul poate fi consultat pe site-ul de
    internet mae.ro


    Ministrul de externe, Teodor Meleşcanu,
    s-a intalnit cu secretarul de stat din cadrul Ministerului pentru Economie,
    Energie, Industrie, Întreprinderi Mijlocii si Meserii din Renania de
    Nord-Westfalia, Günther Horzetzky. Discuţiile au vizat extinderea cooperării
    economice şi valorificarea potenţialului comercial existent între România şi
    landul federal german. Ministrul Teodor Meleşcanu a subliniat că partea română
    doreşte o relaţie cât mai pragmatică şi funcţională cu Germania, inclusiv la
    nivelul landurilor federale şi a arătat că firmele şi companiile germane sunt
    extrem de apreciate în România, ele contribuind în mod substantial la
    dezvoltarea economiei româneşti. Cei doi
    au evidenţiat relaţile foarte bune dintre România şi landul Renania de
    Nord-Westfalia, atât în plan economic, cât şi la nivelul contactelor
    interumane. În acest sens, a fost subliniat rolul de punte de legătură deţinut
    deopotrivă de minoritatea germană din România şi de comunitatea românească din
    Germania, din care fac parte şi cei aproximativ 90.000 de români stabiliţi în
    landul Renania de Nord-Westfalia. Meleşcanu a subliniat că România este
    interesată de expertiza landurilor germane în domeniul învăţământului dual,
    care oferă modalităţi eficiente de pregătire/specializare/integrare a forţei de
    muncă tinere pentru piaţa muncii. De acest lucru ar putea beneficia inclusiv
    companiile germane care intenţionează să se stabilească în ţara noastră sau
    să-şi extindă activităţile deja existente.




    Aproximativ 61% dintre
    muncitorii români si bulgari care se află în Marea Britanie lucrează peste 40
    de ore pe săptămână, comparativ cu 23% în cazul britanicilor, potrivit unui
    raport publicat de Oficiul National de Statistică (ONS), transmite BBC. Analiza arată
    impactul semnificativ al migratiei internaţionale asupra forţei de muncă
    britanice. După toate probabilitătile, migranţii din Europa de Est, Bulgaria şi
    România lucrează mai multe ore şi câştigă mai puţin decât alţi angajaţi, ceea
    ce reflectă parţial numărul ridicat al muncitorilor necalificaţi, explică
    Anna Bodey de la ONS. Raportul relevă că migranţii din UE reprezintă 11% din
    angajaţii din sectorul industrial în Regatul Unit, sunt probabil
    supracalificaţi pentru slujbele pe care le fac şi tind să lucreze mai multe ore
    decât media. ONS estimează că 3,4 milioane de persoane care lucrau anul trecut
    în Marea Britanie erau din afara ţării. Această forţă de muncă este importantă
    în special în retail, comerţul cu ridicata, sectorul hotelurilor şi
    restaurantelor, administraţie publică şi sănătate, unde lucrează aproximativ
    1,5 milioane de persoane din afara Regatului Unit. Din acestia, aproximativ 2,2
    milioane sunt din UE (7%) si 1,2 milioane din afara UE (4%).




    Medicii români care lucrează în străinătate, indiferent
    dacă şi-au făcut specializarea în ţară sau în altă parte, au la dispoziţie, din
    luna aprilie, un organism care să-i consilieze în cazul în care vor să revină
    în România. Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a anunţat înfiinţarea, în
    cadrul Ministerului, a Centrului Naţional de Resurse Umane. Ministrul a precizat că are o serie de semnale din
    Germania şi Anglia privind revenirea acasă a unor doctori, după anunţul privind
    majorarea salariilor în sistemul românesc, dar şi în contextul creat de ieşirea
    Marii Britanii din UE. Presa din Marea Britanie scrie în această perioadă că
    lipsa de medici este acută în Regatul Unit şi că numărul specialiştilor
    europeni care au părăsit sistemul a crescut dramatic în ultima parte a lui
    2016.

  • Dezbateri privind Legea vaccinării

    Dezbateri privind Legea vaccinării

    Ministerul Sănătăţii de la
    Bucureşti a pus în dezbatere publică, marţi, proiectul Legii vaccinării. Acesta
    prevede că, la înscrierea copiilor într-o instituţie de învăţământ, părintele
    trebuie să prezinte o adeverinţă care să ateste că vaccinurile obligatorii au
    fost făcute. În caz contrar, părintele are obligaţia să prezinte, în termen de
    60 de zile, calendarul de recuperare pentru vaccinările obligatorii sau
    adeverinţa contraindicaţiilor medicale pentru anumite vaccinuri.

    La rându-le,
    unităţile de învăţământ trebuie să solicite adeverinţa de vaccinare a copilului
    de la medicul de familie şi să suspende participarea la cursuri a copiilor care
    nu sunt vaccinaţi, în perioada unei epidemii confirmate de Direcţia de Sănatate
    Publică. De asemenea, la nivelul fiecarui judeţ se va înfiinţa o comisie de
    vaccinare, care va avea ca atribuţii luarea în evidenţă a copiilor nevaccinaţi,
    consilierea părinţilor şi stabilirea unui plan de recuperare. În cazul copiilor
    de trei ani care nu au primit vaccinurile obligatorii corespunzătoare,
    comisiile vor sesiza instituţiile abilitate pentru constatarea infracţiunii de
    rele tratamente aplicate minorului de către părinţi.

    Chiar dacă în forma
    propusă Legea vaccinarii nu are un capitol cu sancţiuni pentru părinţi, acest
    lucru se va schimba, susţine ministrul Sănătăţii, Florian Bodog: Proiectul
    de lege supus dezbaterii publice nu conţine un capitol de sancţiuni, dar, aşa
    cum ştim, orice lege care dorim să fie aplicată, şi care dorim să aibă un
    rezultat final, are nevoie de acest capitol de sancţiuni. Aceste sancţiuni vor
    apărea în lege urmare a dezbaterilor
    publice şi urmare a dezbaterilor care vor avea loc la nivelul Comisiilor de
    Sănătate din Senatului şi Camera Deputaţilor    .

    Legea vaccinării este binevenită, mai ales
    pe fondul epidemiei de rujeolă, instalată încă din toamna trecută. Peste 4.000
    de îmbolnăviri au fost confirmate, iar peste 20 de persoane şi-au pierdut
    viaţa. Consilierul ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, subliniază cât de
    importantă este vaccinarea copiilor împotriva rujeolei: De ce se
    îmbolnăvesc aceste persoane? Pentru că virusul rujeolic circulă la copiii de
    vârstă, să spunem, între 1 şi 5 ani care nu au fost vaccinaţi. Si atunci,
    există riscul să se îmbonăvească cei cu vârstă mai mică de un an, care nu sunt
    protejaţi încă de vaccin.

    Pentru a creşte procentul de vaccinare a
    populaţiei, specialiştii recomandă măsuri precum aprovizionarea fără sincope cu
    toate tipurile de vaccinuri, sancţionarea celor care se fac vinovaţi de
    întârzieri nejustificate la livrare şi organizarea de campanii de informare.

  • „Bolile” sistemului medical românesc

    „Bolile” sistemului medical românesc

    Aflat
    în moarte clinică de mult timp, sistemul sanitar românesc a fost reformat
    de fiecare guvern, în ultimii 25 de ani, dar rezultatele încă întârzie să
    apară. Subfinaţarea cronică, corupţia, tratamente fără rezultate, programe de
    prevenţie aproape inexistente,
    infecții luate din spital, mortalitate ridicată, medici descurajați care pleacă
    în străinătate pentru un trai mai bun sunt doar câteva dintre problemele care ilustrează
    realitatea unui sistem de sănătate bolnav, dar care se vrea european.

    Recent, el
    a primit o nouă lovitură după ce românii care au nevoie de
    transplant pulmonar nu vor mai putea să se adreseze spitalului AKH din Viena,
    întrucât acesta a reziliat unilateral contractul cu autorităţile de la
    Bucureşti, motivând că a scăzut capacitatea centrului de transplant. În opinia
    ministrului Sănătăţii, Florian Bodog, ceea ce au făcut austriecii este incorect
    şi ilegal. Pe de altă parte, nici Agenţia Naţională de Transplant (ANT) din
    România nu a acţionat adecvat, a explicat ministrul, care a dat asigurări că se
    caută soluţii la această problemă.

    Florian Bodog: Conform proctocolului, clinica din Austria nu avea dreptul să denunţe
    unilateral acest contract. În acelaşi timp, noi suntem în contact şi cu
    celelalte centre care fac transplant pulmonar din Praga şi Germania. Cei
    de la ANT în mod normal trebuiau să aibă minim două centre cu care să lucreze.
    Am înţeles că au început deja demersurile, ei aveau deja semnale. S-a mai
    întâmplat o dată acest lucru anul trecut, când clinica de la Viena a blocat
    transplantul, însă această blocare a transplantului unilaterală eu zic că este
    în afara legii.

    În ultimii zece ani, aproape 40 de români au fost supuşi unui
    transplant de plămâni la spitalul AKH, iar alţi cinci erau pe lista de
    aşteptare pentru intervenţii similare. Pentru fiecare din aceste operaţii
    statul român a decontat 120 de mii de euro.

    În România, se fac de mai mulţi ani
    transplanturi de rinichi, ficat şi cord, însă în prezent nu se poate realiza o
    operaţie de transplant pulmonar în condiţii de siguranţă pentru pacienţi.În acest context, nu-i nici o supriză că sistemul sanitar românesc ocupă
    ultimul loc în Europa, conform unui studiu recent făcut în 35 de ţări. Documentul
    arată că, în România,     pacienţii trebuie să aştepte foarte mult pentru a
    primi medicamente inovatoare, mortalitatea generală este cu 25% peste media UE,
    iar rata mortalităţii infantile este de 2 ori şi jumătate mai mare decât media
    europeană. În plus, românii ignoră medicul de familie şi apelează direct la
    internarea în spital. Toate acestea nu fac decât să confirme coma profundă în care se află sistemul medical românesc, şansele de revenire la viaţă fiind aproape
    nule.