Radio România Internațional

Tag: Florii

  • Creştinii ortodocşi, majoritari, şi cei greco-catolici sărbătoresc, astăzi, Duminica Floriilor

    Creştinii ortodocşi, majoritari, şi cei greco-catolici sărbătoresc, astăzi, Duminica Floriilor

    Creştinii ortodocşi, majoritari, şi cei greco-catolici sarbatoresc, astăzi, Duminica Floriilor, Duminica dinaintea Învierii Domnului. Sărbătoarea aminteşte de intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, ultima dată înainte să fie răstignit.

    Ramurile de salcie care se împart în biserică de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile, în Ierusalim, pe Iisus. Acestea sunt sfinţite şi puse apoi, potrivit tradiţiei, la icoane, la pomii fructiferi pentru a-i ajuta să rodească sau la uşa casei pentru ca locuinţa să fie protejată tot timpul anului.

    Pentru crestinii ortodocsi, cu ziua de Florii incepe ultima săptămână a Postului Paştelui. In Săptămâna Patimilor, creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului, care va avea loc pe 5 mai.

    Ieri, în ajunul sărbătorii, credincioşii au participat la procesiuni organizate în toată ţara.

    Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile) este sărbătorită în Duminica dinaintea Învierii Domnului. Ramurile de salcie care se împart în biserică în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Iisus.

    De Florii, aproape un milion 800 de mii de persoane îşi sărbătoresc onomastica.

  • Vin Floriile cu soare si soarele cu Florii

    Vin Floriile cu soare si soarele cu Florii

     

    Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” vă invită, în perioada 26 – 28 aprilie 2024,  la evenimentul cultural “Vin Floriile cu soare şi soarele cu Florii”, prilejuit de marea sărbătoare a creştinătăţii și unul dintre cele mai mari praznice împărăteşti, Duminica Floriilor, când este retrăită intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, moment ce marchează începutul Săptămânii Patimilor.

     

    Sărbătoarea Floriilor de la Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” oferă publicului vizitator întâlnirea cu meşterii populari și artiști. Anul acesta, după Sfânta Liturghie, oficiată la Biserica Turea din  Satul Nou de către Protosinghel Hrisant, de la Mănăstirea Radu Vodă din  Bucureşti, publicul va fi invitat la scena Dumitra unde, artiști renumiți sosiți din întreaga țară  vor  cânta și vor dansa. De asemenea, în cele trei zile, pe aleile muzeului va avea loc Târgul de Florii, de unde veți putea cumpăra cadouri pentru cei dragi, dar și produse gastronomice specifice acestei perioade.

    Vă aşteptăm cu drag să ne bucurăm împreună la mare sărbătoare!

     

    VIN FLORIILE CU SOARE ŞI SOARELE CU FLORII

    26 – 28 APRILIE 2024

    PROGRAM

     

    VINERI, 26 APRILIE

    9.00-19.00- Hai la Târgul de Florii… oale, străchini, linguri, ii, catrințe, opinci, dulcegării: plăcinte, cozonaci, turtă dulce, halviță, miere și multe flori!

     

    SÂMBĂTĂ, 27 APRILIE  – Sâmbăta lui Lazăr

     

    11.30- 14.00- Să învăţăm „să scriem” ouă de Paşti! – atelier de ouă încondeiate- Biserica Dragomireşti, Maramureş

     

    Demonstraţie interactivă susținută de meșteri din Suceava: Elena Hojda, Valeria Fercal, Cristina Niga

     

    9.00 – 19.00- Hai la Târgul de Florii… oale, străchini, linguri, ii, catrințe, opinci, dulcegării: plăcinte, cozonaci, turtă dulce, halviță, miere și multe flori!

     

    DUMINICĂ, 28 APRILIE- Intrarea Domnului în Ierusalim – Duminica a  6-a din Post, Duminica Floriilor

     

    9.00 – 11.30 – Sfânta Liturghie-  Biserica Turea, Satul Nou

     

    Oficiază – Părintele Ignatie, Mănăstirea Radu Vodă, Bucureşti

     

    “A venit un Om la Domnul!”, pricesne interpretate de Maria Tănase Marin (Valea Teleajănului, Prahova)

     

    13.00 – 14.00- În Duminica Floriilor, cu ramuri de sălcii venim-  Scena Dumitra

     

    Momente folclorice susținute de solistele de muzică populară: Floarea Calotă, (Teleorman), Margareta Clipa (Suceava)

     

    14.00 – 14.30- Vin Floriile cu soare şi soarele cu Florii si  cu glasuri de copii- Scena Dumitra

     

    Fanfara de copii (Telciu, Bistrița Năsăud), coordonator- Ioan Mureșan

     

    14.30 – 14.45 – Câte flori sunt pe pământ- Scena Dumitra

     

    Momente folclorice susținute de Maria Tănase Marin (Valea Teleajănului, Prahova) si Grupul de copii Ciobănașul de la munte (Prahova), coordonator- Adriana Deaconu

     

    14.45  – 15.15- Pe la noi prin Prahova- Scena Dumitra

     

    Momente folclorice susținute de Ansamblul folcloric Garofița (Brătășeanca, Prahova), coordonator- Constantin Chiru

     

    Prezintă actorul Nicolae Mihai Alexandru

     

    9.00 – 19.00- Hai la Târgul de Florii… oale, străchini, linguri, ii, catrințe, opinci, dulcegării: plăcinte, cozonaci, turtă dulce, halviță, miere și multe flori!

     

     

  • Sărbători pascale tru România

    Sărbători pascale tru România

    Embistimenilli ortodocși ditu România și aţelli greco-catoliţ sărbăturisiră, dumănică, Fluriile, ţi aduc aminti ti intrarea a Hristolui tru Ierusalim, ninti s’hibă ncruţilleatu pi cruţi. Di Flurii, oamiñilli dusiră la bisearică tră s’ayiusească lumăkiţi di salţă, pi cari li băgară tu tu firidz, la uşi ică la porţă, a diapoa pistea spuni că aestu ritual apără casa di arăeţ şi u veaglle di lucre uruti. Apritudu sărbătoarăllei, embistimeñilli loară parti la procesiuni ndreapti tru ma multi localităţ ditu văsilie și tru Bucureşti.



    Ti simasiili a hăgilăkillei, patriarhul a Bisearicăllei Ortodoxe Române, Daniel, spusi că aestă easti ună hăbăriseari a Sătiloru Paşti şi mărturisirea a Hristolui, amintătorlru a moartillei. Diapoa, cundillează patriarhul Daniel, “hăgilăkea ti Flurii easti harea ş-mira tră ţitati şi semnulu a suţatăllei anamisa di oamiñi cu Hristolu, tră itia că Hristolu Domnul anye pi soţlu a lui Lazăr ditu Betania, cari avea murită cu patru dzăli nintiˮ. Procesiunea, nica spuni patriarhul, spuni că lilicili a pistillei şi vdilliurli a virtuţilor adunati tru suflitu pritu purintu, pritu arigeai, pritu pişmănlăki, pritu spovedanie şi împărtăşire di cama multi ori tru kirolu a postului Sămtilor Paşti, aesti vidilliuri di lilici ditu suflit simbolizate pritu lilici di finicul şi di salţă suntu durusiti a Hristolui ca semn a vrearillei oamiñiloru ca apandisi ti vrearea a lui.



    Cu dzuudi Flurii ahurheaşti atea ditu soni stămână a Postului Paştilui, număsită Stămâna Patimilor, tru cari embistimeñilli s’ndregu s’aşteaptă marea sărbătoare di Anyeari a Hristolui. Tru băseriţ, va s’tănă cathi seară, slujbi speţiale număsite Dinii. Pelerini şi parei organizate ditu România au agiumtă, tu aestu kiro la Locărli Sămti ditu Ierusalim, Nazareth şi Betleem tră Slujba ditu Noaptea di Anyeari. Anlu aestu, catoliţlli şi protestanţăllii yiurtusiră Paştili cu ună stămână ma ayoñea andicra di ortodocşii şi greco-catoliţlli.



    Prezidintulu Klaus Iohannis pitricu a tutăloru aţiloru cari yiurtusiră Paştili, caldi urăciuñi di sănătate şi prucukie şi ălli ghinui, tutunăoară pi aţeli cari yiurtusiră Fluriile. Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă spusi ca hărăcoapa uiduseari ti yiurtuseari a Paştilui Catolic tru idyea dzuuă cu Fluriile di către embistimenilli ortodocşi fati ma yilipsitoari putearea a lumillei crăştină, unită pritu vreari, tiñiseari şi nădie.



    Dzăţ di embistimeñi catoliţ viniţ ditu lumea tută, nicaa şi ditu România, loară parti, dumănică, tru Piaţa Sfmtul Petru, la slujba oficiată di Papa Francisc cu ucazea a Paştelui Catolic. Suvearanul Pontif a condamnat multili keadiţ băgati dinintea a iriñillei mondiale tru tradiţionalu a lui mesaj di Paşte, “Urbi et Orbi, exprimânda-și ahăndoslu gaile di itia a atacurilor fapti tu dzălili ditu soni tru Orientul di Mesi, cari, uidisitu cu nasu, fuvirseaşti dialogul anamisa di israelieni şi palestinieni. Şi, idyea cata sum tru mesajul di anul tricut, Papa cundille catandisea cu polimlu ditu Ucraina şi căftă a comunitatillei internaţionale s’curmă aestu conflict şi a tutăloru aţiloru cari nsăndzireadză lumea.




    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Sărbători pascale în România

    Sărbători pascale în România

    Creștinii ortodocși din România și
    cei greco-catolici au sărbătorit, duminică, Floriile, ce amintesc de intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim,
    înainte să fie răstignit pe cruce.
    De Florii, oamenii au mers la biserică pentru a sfinţi crenguţe de
    salcie, pe care le-au pus la geamuri, la uşi sau la porţi, iar credinţa spune
    că acest ritual apără casa de rele şi o protejează de evenimente neplăcute. În
    ajunul sărbătorii, credincioşii au participat la procesiuni organizate în mai
    multe localităţi din ţară și în Bucureşti.

    Despre semnificațiile pelerinajului,
    patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat că acesta reprezintă o
    prevestire a Sfintelor Paşti şi mărturisirea lui Hristos, biruitorul morţii. Apoi,
    subliniază patriarhul Daniel, pelerinajul de Florii este binecuvântare pentru cetate şi simbol al prieteniei
    oamenilor cu Hristos, pentru că Hristos Domnul a înviat pe prietenul său Lazăr
    din Betania, care murise cu patru zile înainteˮ.     Procesiunea, mai spune
    patriarhul, arată că florile credinţei şi luminile virtuţilor adunate în suflet
    prin post, prin rugăciune, prin pocăinţă, prin spovedanie şi împărtăşire mai
    deasă în timpul postului Sfintelor Paşti, aceste lumini de flori din suflet
    simbolizate prin ramuri de finic şi de salcie sunt oferite lui Hristos ca
    semn al iubirii oamenilor ca răspuns la iubirea lui.

    Cu ziua de Florii începe ultima săptămână a Postului
    Paştelui, numită Săptămâna Patimilor, în care credinciosii se
    pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii lui Isus Hristos.     În biserici, se vor oficia, în fiecare
    seară, slujbe speciale numite Denii.     Pelerini şi grupuri organizate din România au ajuns, deja, la
    Locurile Sfinte din Ierusalim, Nazareth şi Betleem pentru Slujba din Noaptea de
    Înviere.     Anul acesta, catolicii şi protestanţii au
    sărbătorit Paştele cu o săptămână mai devreme decât ortodocşii şi
    greco-catolicii.

    Preşedintele Klaus Iohannis le-a
    transmis tuturor celor care au sărbătorit Paştele, calde urări de sănătate şi
    prosperitate şi i-a salutat, totodată, pe cei care au serbat Floriile.     La
    rândul său, premierul Nicolae Ciucă a afirmat ca fericita coincidenţă a
    celebrării Paştelui Catolic în aceeaşi zi cu Floriile de către credincioşii
    ortodocşi face mai relevantă puterea lumii creştine, unită prin iubire,
    smerenie şi speranţă.

    Zeci
    de mii de credincioşi catolici veniţi din întreaga lume, inclusiv din România,
    au asistat, duminică, în Piaţa Sfântul Petru, la slujba oficiată de     Papa Francisc cu ocazia Paştelui Catolic.
    Suveranul Pontif a condamnat numeroasele piedici puse în calea păcii mondiale
    în tradiţionalul său mesaj de Paşte, Urbi et Orbi, exprimându-și profunda
    îngrijorare din cauza atacurilor din ultimele zile din Orientul Mijlociu, care,
    potrivit lui, ameninţă dialogul dintre israelieni şi palestinieni. Şi, la fel
    ca în mesajul de anul trecut, Papa a insistat asupra războiului din Ucraina şi
    a cerut comunităţii internaţionale să pună capăt acestui conflict şi tuturor
    celor care însângerează lumea.


  • Aperitive pentru masa de Florii

    Aperitive pentru masa de Florii

    Până la Paştele
    ortodox care în acest an este la 16
    aprilie, în această duminică, de Florii, este dezlegare la peşte.
    Peştele poate fi servit sub forma celor mai simple preparate, borş de peşte,
    peşte prăjit sau saramură până la preparate sofisticate, cu sosuri rafinate. Vă
    oferim câteva sugestii pentru a pregăti o masă festivă de Florii, alcătuită din
    aperitive şi mâncăruri din peşte.


    Pentru aperitive putem folosi peşte
    afumat. De exemplu, fileul afumat de crap sau de macrou poate fi
    pus pe o felie de pâine pe care am întins un strat subţire de unt. Deasupra
    bucăţii de peşte se pot pune rondele de ceapă sau de măsline. Tartinabilă este
    şi pasta de peşte pe care o putem pregăti foarte uşor. Avem nevoie de un kg de
    peşte afumat. După ce îndepărtăm oasele şi pielea, amestecăm cu 100 de grame de
    unt, adăugăm zeama de la o lămâie şi omogenizăm. Pentru aspectul estetic,
    această pastă de peşte poate fi pusă şi în forme de minitarte, făcute din aluat
    crocant. Peştele afumat poate fi combinat şi cu zacuscă. Peste zacusca cu care
    am umplut minitartele se pot pune mici bucăţi de peşte afumat, cu sau fără o
    felie subţire de lămâie.


    La fel de repede poate fi pregătită o salată din peşte
    afumat cu cartofi fierţi, tăiaţi în cubuleţe, cu o ceapă tăiată solzişori şi cu
    un măr tăiat în felii subţiri. Adăugăm mici bucăţi de peşte afumat, zeama de la
    jumătate de lămâie şi sare după gust. Amestecăm totul într-un bol, iar această salată poate fi servită imediat. Putem
    face un dressing din smântână pe care să îl turnăm peste această salată. În
    cazul în care smântâna este foarte groasă, o încălzim puţin într-un vas şi
    adăugăm puţin piper măcinat, precum şi mărar tocat mărunt.


    Tot la
    aperitive poate fi pregătită o plăcintă cu carne de pește, pbținută numai din
    carne de peşte alb, adică şalău sau ştiucă. După dezosare, trecem prin maşina
    de tocat bucăţile de peşte. Mai avem nevoie de ceapă şi de morcovi pe care îi
    curăţăm şi îi tocăm mărunt. Călim legumele în unt sau ulei. Punem în tigaie
    morcovii, apoi ceapa şi le rumenim. Le lăsăm să se răcească, apoi amestecăm
    legumele cu carnea tocată de peşte, adăugăm piper şi sare. Spargem două ouă şi
    le adăugăm în acest amestec pe care îl omogenizăm. Pe o foaie de plăcintă,
    întindem umplutura, rulăm şi punem apoi plăcinta într-o tavă unsă cu puţin ulei
    sau cu unt. Rulourile de plăcintă trebuie unse, de asemenea, şi pe partea
    superioară. Lăsăm tava în cuptor la foc mic, circa 45 de minute. Plăcinta poate
    fi servită caldă sau rece.

  • Aperitive pentru masa de Florii

    Aperitive pentru masa de Florii

    Până la Paştele
    ortodox care în acest an este la 16
    aprilie, în această duminică, de Florii, este dezlegare la peşte.
    Peştele poate fi servit sub forma celor mai simple preparate, borş de peşte,
    peşte prăjit sau saramură până la preparate sofisticate, cu sosuri rafinate. Vă
    oferim câteva sugestii pentru a pregăti o masă festivă de Florii, alcătuită din
    aperitive şi mâncăruri din peşte.


    Pentru aperitive putem folosi peşte
    afumat. De exemplu, fileul afumat de crap sau de macrou poate fi
    pus pe o felie de pâine pe care am întins un strat subţire de unt. Deasupra
    bucăţii de peşte se pot pune rondele de ceapă sau de măsline. Tartinabilă este
    şi pasta de peşte pe care o putem pregăti foarte uşor. Avem nevoie de un kg de
    peşte afumat. După ce îndepărtăm oasele şi pielea, amestecăm cu 100 de grame de
    unt, adăugăm zeama de la o lămâie şi omogenizăm. Pentru aspectul estetic,
    această pastă de peşte poate fi pusă şi în forme de minitarte, făcute din aluat
    crocant. Peştele afumat poate fi combinat şi cu zacuscă. Peste zacusca cu care
    am umplut minitartele se pot pune mici bucăţi de peşte afumat, cu sau fără o
    felie subţire de lămâie.


    La fel de repede poate fi pregătită o salată din peşte
    afumat cu cartofi fierţi, tăiaţi în cubuleţe, cu o ceapă tăiată solzişori şi cu
    un măr tăiat în felii subţiri. Adăugăm mici bucăţi de peşte afumat, zeama de la
    jumătate de lămâie şi sare după gust. Amestecăm totul într-un bol, iar această salată poate fi servită imediat. Putem
    face un dressing din smântână pe care să îl turnăm peste această salată. În
    cazul în care smântâna este foarte groasă, o încălzim puţin într-un vas şi
    adăugăm puţin piper măcinat, precum şi mărar tocat mărunt.


    Tot la
    aperitive poate fi pregătită o plăcintă cu carne de pește, pbținută numai din
    carne de peşte alb, adică şalău sau ştiucă. După dezosare, trecem prin maşina
    de tocat bucăţile de peşte. Mai avem nevoie de ceapă şi de morcovi pe care îi
    curăţăm şi îi tocăm mărunt. Călim legumele în unt sau ulei. Punem în tigaie
    morcovii, apoi ceapa şi le rumenim. Le lăsăm să se răcească, apoi amestecăm
    legumele cu carnea tocată de peşte, adăugăm piper şi sare. Spargem două ouă şi
    le adăugăm în acest amestec pe care îl omogenizăm. Pe o foaie de plăcintă,
    întindem umplutura, rulăm şi punem apoi plăcinta într-o tavă unsă cu puţin ulei
    sau cu unt. Rulourile de plăcintă trebuie unse, de asemenea, şi pe partea
    superioară. Lăsăm tava în cuptor la foc mic, circa 45 de minute. Plăcinta poate
    fi servită caldă sau rece.

  • … de Florii

    … de Florii

    La sfârșitul acestei săptămâni, creștinii ortodocși
    sărbătoresc Floriile, zi în care este dezlegare la pește și în care poate fi
    pregătit un meniu bazat exclusiv pe pește. La aperitive poate fi făcut un
    platou de gustări reci, cu pastă de pește, chifteluțe de pește și salată de
    icre. Pot fi pregătite tartine cu unt și cu macrou marinat. Avem nevoie de două
    … trei trunchiuri de macrou congelat pe care le putem tăia rondele cu o
    grosime de două degete chiar atunci când sunt congelate. Le putem eviscera ușor
    în stare congelată, le spălăm și apoi le așezăm pe un singur rând într-un vas.
    Facem un amestec de oțet și apă, o măsură de oțet la două măsuri de apă.
    Adăugăm și o măsură de ulei și turnăm acest amestec în vas astfel încât să
    acopere rondelele de macrou. Punem boabe de piper negru și două boabe de
    ienibahar, o frunză de dafin și puțină sare, după care lăsăm vasul în cuptor la
    foc mediu spre mic pentru 45 de minute. Scoatem vasul din cuptor și îl lăsăm să
    se răcească. După aceea, macroul trebuie dezosat, mărunțit și poate fi servit
    pe tartine unse cu unt.


    Tot
    la aperitive poate fi pregătită o plăcintă cu carne de pește, pbținută numai
    din carne de peşte alb, adică şalău sau ştiucă. După dezosare,
    trecem prin maşina de tocat bucăţile
    de peşte. Mai avem nevoie de ceapă şi de morcovi pe care îi curăţăm şi îi tocăm
    mărunt. Călim legumele în unt sau ulei. Punem în tigaie morcovii, apoi ceapa şi
    le rumenim. Le lăsăm să se răcească, apoi amestecăm legumele cu carnea tocată
    de peşte, adăugăm piper şi sare. Spargem două ouă şi le adăugăm în acest
    amestec pe care îl omogenizăm. Pe o foaie de plăcintă, întindem umplutura,
    rulăm şi punem apoi plăcinta într-o tavă unsă cu puţin ulei sau cu unt.
    Rulourile de plăcintă trebuie unse, de asemenea, şi pe partea superioară. Lăsăm
    tava în cuptor la foc mic, circa 45 de minute. Plăcinta poate fi servită caldă
    sau rece.


    După aperitive, poate urma ciorba de peşte
    sau, direct, felul principal. În România poate fi cumpărată scrumbia de Dunăre
    (Alosa Pontica), o specie care, în perioada primăverii, vine din Marea Neagră
    şi urcă pe fluviu pentru a se reproduce. Specii asemănătoare scrumbiei de
    Dunăre pot fi întâlnite în Marea Mediterană, în Marea Nordului şi în
    apele de coastă din America de Nord. Există multe reţete, însă cea mai populară este saramura de scrumbie. După ce au fost
    curăţate de solzi, eviscerate şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi
    lăsate să stea aşa vreo jumătate de oră. Le clătim de sare, le crestăm uşor
    pentru a fi mai bine pătrunse şi le punem pe grătar sau pe o tablă încinsă de
    jar sau de focul de la aragaz, iar după un timp trebuie întoarse şi pe cealaltă
    parte. După ce s-au rumenit, luăm scrumbiile de pe grătar şi le punem într-un
    vas în care turnăm apoi o saramură făcută din apă fiartă, usturoi pisat, piper,
    cimbru şi rondele de ardei iute. Acoperim cu un capac astfel încât să se
    întrepătrundă circa 20 de minute, timp în care putem pregăti o mămăligă. Punem
    peştele în farfurie alături de mămăligă şi presărăm deasupra pătrunjel tocat.
    Saramura trebuie consumată alături de un pahar de vin alb, demisec sau sec,
    foarte bine răcit.


    Scrumbia poate fi pregătită şi la
    cuptor, în combinaţie cu ciuperci, cu roşii sau chiar umplute cu verdeţuri. De
    asemenea, scrumbia poate fi şi marinată pentru a fi consumată şi după ce trece
    perioada de pescuit.

  • … de Florii

    … de Florii

    La sfârșitul acestei săptămâni, creștinii ortodocși
    sărbătoresc Floriile, zi în care este dezlegare la pește și în care poate fi
    pregătit un meniu bazat exclusiv pe pește. La aperitive poate fi făcut un
    platou de gustări reci, cu pastă de pește, chifteluțe de pește și salată de
    icre. Pot fi pregătite tartine cu unt și cu macrou marinat. Avem nevoie de două
    … trei trunchiuri de macrou congelat pe care le putem tăia rondele cu o
    grosime de două degete chiar atunci când sunt congelate. Le putem eviscera ușor
    în stare congelată, le spălăm și apoi le așezăm pe un singur rând într-un vas.
    Facem un amestec de oțet și apă, o măsură de oțet la două măsuri de apă.
    Adăugăm și o măsură de ulei și turnăm acest amestec în vas astfel încât să
    acopere rondelele de macrou. Punem boabe de piper negru și două boabe de
    ienibahar, o frunză de dafin și puțină sare, după care lăsăm vasul în cuptor la
    foc mediu spre mic pentru 45 de minute. Scoatem vasul din cuptor și îl lăsăm să
    se răcească. După aceea, macroul trebuie dezosat, mărunțit și poate fi servit
    pe tartine unse cu unt.


    Tot
    la aperitive poate fi pregătită o plăcintă cu carne de pește, pbținută numai
    din carne de peşte alb, adică şalău sau ştiucă. După dezosare,
    trecem prin maşina de tocat bucăţile
    de peşte. Mai avem nevoie de ceapă şi de morcovi pe care îi curăţăm şi îi tocăm
    mărunt. Călim legumele în unt sau ulei. Punem în tigaie morcovii, apoi ceapa şi
    le rumenim. Le lăsăm să se răcească, apoi amestecăm legumele cu carnea tocată
    de peşte, adăugăm piper şi sare. Spargem două ouă şi le adăugăm în acest
    amestec pe care îl omogenizăm. Pe o foaie de plăcintă, întindem umplutura,
    rulăm şi punem apoi plăcinta într-o tavă unsă cu puţin ulei sau cu unt.
    Rulourile de plăcintă trebuie unse, de asemenea, şi pe partea superioară. Lăsăm
    tava în cuptor la foc mic, circa 45 de minute. Plăcinta poate fi servită caldă
    sau rece.


    După aperitive, poate urma ciorba de peşte
    sau, direct, felul principal. În România poate fi cumpărată scrumbia de Dunăre
    (Alosa Pontica), o specie care, în perioada primăverii, vine din Marea Neagră
    şi urcă pe fluviu pentru a se reproduce. Specii asemănătoare scrumbiei de
    Dunăre pot fi întâlnite în Marea Mediterană, în Marea Nordului şi în
    apele de coastă din America de Nord. Există multe reţete, însă cea mai populară este saramura de scrumbie. După ce au fost
    curăţate de solzi, eviscerate şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi
    lăsate să stea aşa vreo jumătate de oră. Le clătim de sare, le crestăm uşor
    pentru a fi mai bine pătrunse şi le punem pe grătar sau pe o tablă încinsă de
    jar sau de focul de la aragaz, iar după un timp trebuie întoarse şi pe cealaltă
    parte. După ce s-au rumenit, luăm scrumbiile de pe grătar şi le punem într-un
    vas în care turnăm apoi o saramură făcută din apă fiartă, usturoi pisat, piper,
    cimbru şi rondele de ardei iute. Acoperim cu un capac astfel încât să se
    întrepătrundă circa 20 de minute, timp în care putem pregăti o mămăligă. Punem
    peştele în farfurie alături de mămăligă şi presărăm deasupra pătrunjel tocat.
    Saramura trebuie consumată alături de un pahar de vin alb, demisec sau sec,
    foarte bine răcit.


    Scrumbia poate fi pregătită şi la
    cuptor, în combinaţie cu ciuperci, cu roşii sau chiar umplute cu verdeţuri. De
    asemenea, scrumbia poate fi şi marinată pentru a fi consumată şi după ce trece
    perioada de pescuit.

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Ziua de
    Bunavestire şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când
    creştinii ortodocşi au dezlegare la peşte, iar de aici vine și ideea de a vă
    propune câteva preparate pe bază de peşte.


    La aperitive, pot fi servite gustări reci sau gustări
    calde. Putem face foarte rapid o salată din
    pește afumat, cu cartofi fierţi, tăiaţi în cubuleţe, cu o ceapă tăiată
    solzişori, cu un măr tăiat în felii subţiri. Adăugăm, evident, bucăţi mici de
    peşte afumat, zeama de la jumătate de lămâie şi sare după gust. Amestecăm totul
    într-un bol şi această salată poate fi servită imediat.


    La gustări calde pot fi servite chifteluțe din carne de
    pește, un preparat specific Deltei Dunării, remarcat de mulți vizitatori
    străini, care l-au redenumit hamburger. Chifteluțele din carne de pește nu sunt
    aplatizate precum un hamburger, ci au o formă sferică. Avem nevoie de un kg de file de peşte, de două …
    trei cepe, de câtiva căţei de usturoi, de două ouă, de puţină făină, de piper
    şi sare. Se poate adăuga piure de cartofi sau două felii de pâine, precum şi
    mărar tocat. Carnea de peşte şi feliile de pâine sunt trecute prin maşina de
    tocat. Pasta rezultată este amestecată apoi într-un bol cu cepele tocate
    mărunt, cu mărarul, de asemenea, tocat, cu feliile de pâine, cu ouăle, cu piper
    şi sare, după gust. Căţeii de usturoi, pisaţi, sunt adăugaţi în compoziţia care
    trebuie omogenizată cu mâna pentru a găsi şi îndepărta eventualele oase de
    peşte rămase în tocătură. În continuare, cu ajutorul unei linguri, formăm
    chifteluţele pe care le dăm prin făină înainte de a le pune la prăjit în tigaie
    sau ceaun.


    O altă
    sugeste de gustare caldă, în care folosim aproape aceleași ingrediente, este
    pește file pe rondele de cartof. Prepararea este mult mai rapidă decât cea a
    chifteluțelor. Curățăm doi cartodi mai mari, pe care îi tăiem în rondele,
    groase de un deget. Punem rondelele într-o tavă unsă cu puțin ulei. Peste
    aceste rondele din cartofi așezăm o bucată de file de pește, atât cât să le
    acopere. Peste file punem puțin usturoi pisat sau usturoi granulat, iar dacă
    este cazul și puțină sare. Lăsăm tava în cuptor circa 20 de minute la foc mediu
    spre mic. Peste pește mai poate fi pusă o felie de roșie și o felie de
    cașcaval.



  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Ziua de
    Bunavestire şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când
    creştinii ortodocşi au dezlegare la peşte, iar de aici vine și ideea de a vă
    propune câteva preparate pe bază de peşte.


    La aperitive, pot fi servite gustări reci sau gustări
    calde. Putem face foarte rapid o salată din
    pește afumat, cu cartofi fierţi, tăiaţi în cubuleţe, cu o ceapă tăiată
    solzişori, cu un măr tăiat în felii subţiri. Adăugăm, evident, bucăţi mici de
    peşte afumat, zeama de la jumătate de lămâie şi sare după gust. Amestecăm totul
    într-un bol şi această salată poate fi servită imediat.


    La gustări calde pot fi servite chifteluțe din carne de
    pește, un preparat specific Deltei Dunării, remarcat de mulți vizitatori
    străini, care l-au redenumit hamburger. Chifteluțele din carne de pește nu sunt
    aplatizate precum un hamburger, ci au o formă sferică. Avem nevoie de un kg de file de peşte, de două …
    trei cepe, de câtiva căţei de usturoi, de două ouă, de puţină făină, de piper
    şi sare. Se poate adăuga piure de cartofi sau două felii de pâine, precum şi
    mărar tocat. Carnea de peşte şi feliile de pâine sunt trecute prin maşina de
    tocat. Pasta rezultată este amestecată apoi într-un bol cu cepele tocate
    mărunt, cu mărarul, de asemenea, tocat, cu feliile de pâine, cu ouăle, cu piper
    şi sare, după gust. Căţeii de usturoi, pisaţi, sunt adăugaţi în compoziţia care
    trebuie omogenizată cu mâna pentru a găsi şi îndepărta eventualele oase de
    peşte rămase în tocătură. În continuare, cu ajutorul unei linguri, formăm
    chifteluţele pe care le dăm prin făină înainte de a le pune la prăjit în tigaie
    sau ceaun.


    O altă
    sugeste de gustare caldă, în care folosim aproape aceleași ingrediente, este
    pește file pe rondele de cartof. Prepararea este mult mai rapidă decât cea a
    chifteluțelor. Curățăm doi cartodi mai mari, pe care îi tăiem în rondele,
    groase de un deget. Punem rondelele într-o tavă unsă cu puțin ulei. Peste
    aceste rondele din cartofi așezăm o bucată de file de pește, atât cât să le
    acopere. Peste file punem puțin usturoi pisat sau usturoi granulat, iar dacă
    este cazul și puțină sare. Lăsăm tava în cuptor circa 20 de minute la foc mediu
    spre mic. Peste pește mai poate fi pusă o felie de roșie și o felie de
    cașcaval.



  • Paștele catolic și Floriile ortodoxe

    Peste două miliarde de credincioşi catolici şi protestanţi din întreaga lume sărbătoresc, duminică, Paştele. Ceremoniile se desfășoară, anul acesta, în contextul restricțiilor impuse din cauza epidemiei de coronavirus.


    Papa Francisc a celebrat, sâmbătă seara, Vigilia Pascală. Sfântul Părinte a slujit aproape singur în Bazilica Sfântul Petru, la mesa în care se sărbătoreşte Învierea lui Iisus fiind prezenţi doar câțiva demnitari şi credincioşi.


    Înaltul Pontif celebrează, duminică, Sfânta Liturghie la Altarul Catedrei din bazilica San Pietro. Evanghelia învierii este proclamată, ca de obicei, în greacă și latină. Liturghia se încheie cu Urbi et Orbi mesajul pascal și binecuvântarea apostolică, însoțită de darul indulgenței plenare.

    Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile. Este ziua care aminteşte de intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim. Floriile sunt sărbătorite în Duminica dinaintea Învierii Domnului.


    Custodele Coroanei, Margareta, a adresat , cu această ocazie, un mesaj tuturor celor care poartă nume de flori.

    Astăzi este Duminica Floriilor, ziua în care Domnul nostru Iisus Hristos a intrat în Ierusalim. Chiar dacă momentele prin care trecem sunt dificile, vă doresc tuturor celor care purtaţi nume de flori o zi însorită, cu speranţă şi căldură în suflet. La mulţi ani!, a transmis Majestatea Sa.

    Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile, zi care aminteşte de intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de mulţimi de oameni cu ramuri de finic, însă, în condiţiile restricţiilor impuse de declararea stării de urgenţă, celebrările vor fi oficiate în biserici de preoţi şi transmise online.

    În săptămâna Sfintelor Pătimiri nu se săvârşeşte slujba Sfântului Maslu de obşte, iar slujba Învierii Domnului va fi oficiată fără participarea credincioşilor mireni, a anunţat Cancelaria Sfântului Sinod.

    Cu sărbătoarea Floriilor începe ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

  • Mesajul premierului Ludovic Orban cu ocazia Paștelui Catolic și Floriilor

    Mesajul premierului Ludovic Orban cu ocazia Paștelui Catolic și Floriilor

    În aceste vremuri dificile pentru țara noastră și pentru omenire, duminică ne vom bucura totuși, credincioși romano-catolici, reformaţi, unitarieni, evanghelici și ortodocși, deopotrivă, de o dublă sărbătoare: Paștele Catolic și Floriile Ortodoxe, a spus premierul României, Ludovic Orban, în mesajul transmis cu ocazia Paștelui Catolic și Floriior Ortodoxe

    Premierul a spus că momentul este extrem de dificil pentru toți credincioșii, fiind pentru prima oară în ultimele patru secole când Biserica Catolică prezidează riturile pascale fără credincioși. Dar, așa cum spunea și Papa Francisc într-un mesaj recent, în tăcerea orașelor noastre va răsuna și în acest an Evanghelia Paștelui.


    Chiar dacă nu putem păși în Casa Domnului, asta nu înseamnă că nu-l primim pe Dumnezeu în casele noastre. Să aprindem cu toții o lumină în noaptea Învierii și să privim cu speranță la viitor. Nu suntem singuri! Asta simt când mă gândesc la imaginea puternică a Sfântului Părinte rugându-se pentru noi toți în ploaie în Piața goală din Vatican, a mai spus Orban.


    Să îi aducem în gândurile noastre pe toți cei care ne-au părăsit din cauza acestei cumplite boli, dar să aducem un omagiu și eroilor noștri din prima linie care fac tot posibilul să țină în frâu această molimă, a mai transmis premierul.


    Ludovic Orban le-a transmis românilor că pentru a-i ajuta pe cei din linia întâi, trebuie să punem frâu tentației de a ne vizita părinții și bunicii sau de a ne vedea cu rudele la masă așa cum facem în fiecare an de Paște. Știu, e foarte greu, dar sunt convins că anul viitor vom vorbi la trecut despre această epidemie.


    Sărbătorile pascale și Floriile sunt un bun prilej de reflecție pentru noi toți, de iertare și de speranță că vom reuși să depășim împreună această cumpănă grea din viața noastră. Hristos a Înviat! le spun romano-catolicilor, reformaţilor, unitarienilor și evanghelicilor, din România și La mulți ani cu sănătate! ortodocşilor care sărbătoresc duminică Floriile!, a mai spus premierul.

  • Klaus Iohannis: mesaj cu prilejul Paștelui catolic și al Floriilor

    Klaus Iohannis: mesaj cu prilejul Paștelui catolic și al Floriilor

    Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis sâmbătă, un mesaj cu prilejul Sărbătorilor Pascale celebrate de creștinii romano-catolici, reformați, unitarieni și evanghelici și al Sărbătorii Floriilor celebrate de creștinii ortodocși.

    Credincioşilor romano-catolici, reformaţi, unitarieni şi evanghelici le doresc să primească Învierea Domnului cu sănătate, pace sufletească, speranţă şi grijă faţă de semeni. Chiar dacă aceste sfinte sărbători ne găsesc departe de cei pe care ni i-am dori alături, puterea credinţei noastre ne uneşte sufleteşte şi ne dă speranţa că în curând vom putea fi împreună din nou, a afirmat şeful statului.

    Iohannis a numit Floriile sărbătoarea smereniei şi iubirii.

    Vreau să transmit cele mai călduroase urări şi credincioşilor ortodocşi, greco-catolici, armeni şi cultelor neo-protestante care celebrează în această duminică Floriile – sărbătoarea smereniei şi iubirii.

    Președintele a vorbit şi despre provocările din prezent, privind epidemia cu noul coronavirus.

    Dragi români,

    Fie ca sărbătorile pascale să ne aducă tuturor alinare și puterea de a trece cu bine peste orice provocări. Sunt convins că uniți și încrezători în viitor vom ieși întăriți din această grea încercare.

    Cristos a înviat!

    Frohe Ostern!

    Kellemes Húsvéti Ünnepeket!


    Mesajul președintelui Iohannis transmis cu prilejul Sărbătoirilor Pascale celebrate de creștinii romano-catolici, reformați, unitarieni și evanghelici și al Floriilor, celebrate de creștinii ortodocși




  • Masa de Florii

    Masa de Florii

    La sfârșitul acestei
    săptămâni, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile, zi în care este dezlegare
    la pește și în care poate fi pregătit un meniu bazat exclusiv pe pește. La
    aperitive poate fi făcut un platou de gustări reci, cu pastă de pește, salată
    de icre și icre. Pot fi pregătite tartine cu unt și cu macrou marinat. Avem
    nevoie de două … trei trunchiuri de macrou congelat pe care le putem tăia
    rondele cu o grosime de două degete, chiar atunci când sunt congelate. Le putem
    eviscera ușor în stare congelată, le spălăm și apoi le așezăm pe un singur rând
    într-un vas în care facem un amestec de oțet și apă, o măsură de oțet la două
    măsuri de apă. Adăugăm și o măsură de ulei și turnăm acest amestec în vas,
    astfel încât să acopere rondelele de macrou. Punem boabe de piper negru și două
    boabe de ienibahar, o frunză de dafin și puțină sare, după care lăsăm vasul în
    cuptor la foc mediu spre mic pentru 45 de minute.

    Scoatem vasul din cuptor și îl
    lăsăm să se răcească. După aceea, macroul trebuie dezosat, mărunțit și poate fi
    servit pe tartine unse cu unt. În Bucovina, greu lovită de pandemie, un preparat tradițional pentru aperitive este păstrăvul
    afumat în cobză. Păstrăvii sunt afumați și apoi păstrați între ramuri proaspete
    de brad, strânse în nuiele de răchită care sunt împletite astfel încât seamănă
    cu o paletă sau cu o cobză, instrument popular care seamănă cu o chitară.




    Rămânem la gastronomia bucovineană pentru a prezenta una
    dintre sugestiile pentru felul principal. Smântâna este utilizată mult în
    gastronomia bucovineană, inclusiv pentru prepararea păstrăvilor. Avem nevoie de
    4 păstrăvi de circa 300… 400 de grame fiecare, de jumătate de kg de smântână,
    de puţin unt, de tarhon, piper şi sare. Curăţăm păstrăvii, îi spălăm, îi dăm cu
    sare, atât în interior, cât şi la exterior şi îi lăsăm la rece pentru câteva
    ore. Îi spălăm şi îi punem într-o tavă mai înaltă, unsă cu puţin unt, pe care o
    băgăm în cuptorul deja încălzit, la foc mic.

    Lăsăm tava în cuptor doar câteva
    minute, atât cât păstrăvii să înceapă să se rumenească, timp în care turnăm
    smântâna într-un vas, cu puţină sare şi o încălzim uşor până devine fluidă.
    Adăugăm mărar tocat mărunt şi piper râşnit, omogenizăm, după care o turnăm
    peste păstrăvii din tavă. Lăsăm tava în cuptor pentru circa jumătate de oră,
    după care păstrăvul poate fi servit ca atare sau cu o garnitură de cartofi şi
    morcovi fierţi.




    De-a lungul Dunării, în această perioadă se consumă
    scrumbie (Alosa Pontica), un peşte care are o lungime de 30 până la 50 de cm şi
    o greutate de circa jumătate de kilogram. Trăieşte în bancuri, iar în perioada
    primăverii urcă pe Dunăre pentru reproducere. Scrumbia poate fi pregătită la
    grătar sau în tigaie cu garnitură de legume, dar și în cuptor. Alegem câteva
    scrumbii care să încapă într-o tavă cu o margine mai înaltă. După ce au fost
    curăţate de solzi, eviscerate şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi
    lăsate să stea la rece timp de câteva ore. Începem apoi prepararea scrumbiilor
    la cuptor. Tăiem câteva roşii în cuburi mici şi le călim uşor în puţin ulei. În
    tigaie adăugăm câţiva căţei de usturoi pe care îi tăiem în felii subţiri,
    busuioc şi câteva boabe de piper negru.

    Spălăm scrumbiile, le punem în tavă şi
    le acoperim cu sosul de roşii. Nu mai adăugăm sare deoarece este de ajuns sarea
    care a intrat în scrumbii. Lăsăm tava în cuptor la foc potrivit circa jumătate
    de oră. După ce am scos tava din cuptor, presărăm frunze tocate de pătrunjel.
    Scrumbia poate fi servită imediat alături de o porţie de mămăligă. Un pahar de
    vin alb, demisec sau sec, foarte bine răcit, reprezintă o bună alegere.

  • Masa de Florii

    Masa de Florii

    La sfârșitul acestei
    săptămâni, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile, zi în care este dezlegare
    la pește și în care poate fi pregătit un meniu bazat exclusiv pe pește. La
    aperitive poate fi făcut un platou de gustări reci, cu pastă de pește, salată
    de icre și icre. Pot fi pregătite tartine cu unt și cu macrou marinat. Avem
    nevoie de două … trei trunchiuri de macrou congelat pe care le putem tăia
    rondele cu o grosime de două degete, chiar atunci când sunt congelate. Le putem
    eviscera ușor în stare congelată, le spălăm și apoi le așezăm pe un singur rând
    într-un vas în care facem un amestec de oțet și apă, o măsură de oțet la două
    măsuri de apă. Adăugăm și o măsură de ulei și turnăm acest amestec în vas,
    astfel încât să acopere rondelele de macrou. Punem boabe de piper negru și două
    boabe de ienibahar, o frunză de dafin și puțină sare, după care lăsăm vasul în
    cuptor la foc mediu spre mic pentru 45 de minute.

    Scoatem vasul din cuptor și îl
    lăsăm să se răcească. După aceea, macroul trebuie dezosat, mărunțit și poate fi
    servit pe tartine unse cu unt. În Bucovina, greu lovită de pandemie, un preparat tradițional pentru aperitive este păstrăvul
    afumat în cobză. Păstrăvii sunt afumați și apoi păstrați între ramuri proaspete
    de brad, strânse în nuiele de răchită care sunt împletite astfel încât seamănă
    cu o paletă sau cu o cobză, instrument popular care seamănă cu o chitară.




    Rămânem la gastronomia bucovineană pentru a prezenta una
    dintre sugestiile pentru felul principal. Smântâna este utilizată mult în
    gastronomia bucovineană, inclusiv pentru prepararea păstrăvilor. Avem nevoie de
    4 păstrăvi de circa 300… 400 de grame fiecare, de jumătate de kg de smântână,
    de puţin unt, de tarhon, piper şi sare. Curăţăm păstrăvii, îi spălăm, îi dăm cu
    sare, atât în interior, cât şi la exterior şi îi lăsăm la rece pentru câteva
    ore. Îi spălăm şi îi punem într-o tavă mai înaltă, unsă cu puţin unt, pe care o
    băgăm în cuptorul deja încălzit, la foc mic.

    Lăsăm tava în cuptor doar câteva
    minute, atât cât păstrăvii să înceapă să se rumenească, timp în care turnăm
    smântâna într-un vas, cu puţină sare şi o încălzim uşor până devine fluidă.
    Adăugăm mărar tocat mărunt şi piper râşnit, omogenizăm, după care o turnăm
    peste păstrăvii din tavă. Lăsăm tava în cuptor pentru circa jumătate de oră,
    după care păstrăvul poate fi servit ca atare sau cu o garnitură de cartofi şi
    morcovi fierţi.




    De-a lungul Dunării, în această perioadă se consumă
    scrumbie (Alosa Pontica), un peşte care are o lungime de 30 până la 50 de cm şi
    o greutate de circa jumătate de kilogram. Trăieşte în bancuri, iar în perioada
    primăverii urcă pe Dunăre pentru reproducere. Scrumbia poate fi pregătită la
    grătar sau în tigaie cu garnitură de legume, dar și în cuptor. Alegem câteva
    scrumbii care să încapă într-o tavă cu o margine mai înaltă. După ce au fost
    curăţate de solzi, eviscerate şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi
    lăsate să stea la rece timp de câteva ore. Începem apoi prepararea scrumbiilor
    la cuptor. Tăiem câteva roşii în cuburi mici şi le călim uşor în puţin ulei. În
    tigaie adăugăm câţiva căţei de usturoi pe care îi tăiem în felii subţiri,
    busuioc şi câteva boabe de piper negru.

    Spălăm scrumbiile, le punem în tavă şi
    le acoperim cu sosul de roşii. Nu mai adăugăm sare deoarece este de ajuns sarea
    care a intrat în scrumbii. Lăsăm tava în cuptor la foc potrivit circa jumătate
    de oră. După ce am scos tava din cuptor, presărăm frunze tocate de pătrunjel.
    Scrumbia poate fi servită imediat alături de o porţie de mămăligă. Un pahar de
    vin alb, demisec sau sec, foarte bine răcit, reprezintă o bună alegere.