Radio România Internațional

Tag: Florii

  • Preparate pentru masa de Florii

    Preparate pentru masa de Florii


    Până la Paştele ortodox care în acest an este la 28 aprilie, în această duminică, de Florii, este dezlegare la peşte. Peştele poate fi servit sub forma celor mai simple preparate, borş de peşte, peşte prăjit sau saramură până la preparate sofisticate, cu sosuri rafinate. Vă oferim câteva sugestii pentru a pregăti o masă festivă de Florii, alcătuită din aperitive şi mâncăruri din peşte.



    Pentru aperitive putem folosi peşte afumat. De exemplu, fileul afumat de crap sau de macrou poate fi pus pe o felie de pâine pe care am întins un strat subţire de unt. Deasupra bucăţii de peşte se pot pune rondele de ceapă sau de măsline. Tartinabilă este şi pasta de peşte pe care o putem pregăti foarte uşor. Avem nevoie de un kg de peşte afumat. După ce îndepărtăm oasele şi pielea, amestecăm cu 100 de grame de unt, adăugăm zeama de la o lămâie şi omogenizăm. Pentru aspectul estetic, această pastă de peşte poate fi pusă şi în forme de minitarte, făcute din aluat crocant. Peştele afumat poate fi combinat şi cu zacuscă. Peste zacusca cu care am umplut minitartele se pot pune mici bucăţi de peşte afumat, cu sau fără o felie subţire de lămâie.



    La fel de repede poate fi pregătită o salată din peşte afumat cu cartofi fierţi, tăiaţi în cubuleţe, cu o ceapă tăiată solzişori şi cu un măr tăiat în felii subţiri. Adăugăm mici bucăţi de peşte afumat, zeama de la jumătate de lămâie şi sare după gust. Amestecăm totul într-un bol, iar această salată poate fi servită imediat. Putem face un dressing din smântână pe care să îl turnăm peste această salată. În cazul în care smântâna este foarte groasă, o încălzim puţin într-un vas şi adăugăm puţin piper măcinat, precum şi mărar tocat mărunt.



    După aperitive, poate urma ciorba de peşte sau, direct, felul principal. În România poate fi cumpărată scrumbia de Dunăre (Alosa Pontica), o specie care, în perioada primăverii, vine din Marea Neagră şi urcă pe fluviu pentru a se reproduce. Specii asemănătoare scrumbiei de Dunăre pot fi întâlnite în Marea Mediterană, în Marea Nordului şi în apele de coastă din America de Nord. Cel mai simplu preparat este scumbia la grătar. Scrumbiile de Dunăre se curăţă de solzi, se eviscerează şi se spală. Apoi crestăm uşor scrumbiile pe exterior pentru a se coace uniform. Punem apoi scumbiile pe un grătar foarte încins pe care în prealabil am presărat puţină sare pentru ca peştele să nu se lipească. Le întoarcem cu grijă de pe o parte pe cealaltă, iar în maxim 20 de minute putem lua scumbiile de pe grătar. Pot fi servite imediat, împreună cu o porţie de cartofi natur. La prezentare, după ce am pus scumbia pe farfurie, o putem orna cu felii subţiri de lămâie şi cu frunze de pătrunjel.




  • Preparate pentru masa de Florii

    Preparate pentru masa de Florii


    Până la Paştele ortodox care în acest an este la 28 aprilie, în această duminică, de Florii, este dezlegare la peşte. Peştele poate fi servit sub forma celor mai simple preparate, borş de peşte, peşte prăjit sau saramură până la preparate sofisticate, cu sosuri rafinate. Vă oferim câteva sugestii pentru a pregăti o masă festivă de Florii, alcătuită din aperitive şi mâncăruri din peşte.



    Pentru aperitive putem folosi peşte afumat. De exemplu, fileul afumat de crap sau de macrou poate fi pus pe o felie de pâine pe care am întins un strat subţire de unt. Deasupra bucăţii de peşte se pot pune rondele de ceapă sau de măsline. Tartinabilă este şi pasta de peşte pe care o putem pregăti foarte uşor. Avem nevoie de un kg de peşte afumat. După ce îndepărtăm oasele şi pielea, amestecăm cu 100 de grame de unt, adăugăm zeama de la o lămâie şi omogenizăm. Pentru aspectul estetic, această pastă de peşte poate fi pusă şi în forme de minitarte, făcute din aluat crocant. Peştele afumat poate fi combinat şi cu zacuscă. Peste zacusca cu care am umplut minitartele se pot pune mici bucăţi de peşte afumat, cu sau fără o felie subţire de lămâie.



    La fel de repede poate fi pregătită o salată din peşte afumat cu cartofi fierţi, tăiaţi în cubuleţe, cu o ceapă tăiată solzişori şi cu un măr tăiat în felii subţiri. Adăugăm mici bucăţi de peşte afumat, zeama de la jumătate de lămâie şi sare după gust. Amestecăm totul într-un bol, iar această salată poate fi servită imediat. Putem face un dressing din smântână pe care să îl turnăm peste această salată. În cazul în care smântâna este foarte groasă, o încălzim puţin într-un vas şi adăugăm puţin piper măcinat, precum şi mărar tocat mărunt.



    După aperitive, poate urma ciorba de peşte sau, direct, felul principal. În România poate fi cumpărată scrumbia de Dunăre (Alosa Pontica), o specie care, în perioada primăverii, vine din Marea Neagră şi urcă pe fluviu pentru a se reproduce. Specii asemănătoare scrumbiei de Dunăre pot fi întâlnite în Marea Mediterană, în Marea Nordului şi în apele de coastă din America de Nord. Cel mai simplu preparat este scumbia la grătar. Scrumbiile de Dunăre se curăţă de solzi, se eviscerează şi se spală. Apoi crestăm uşor scrumbiile pe exterior pentru a se coace uniform. Punem apoi scumbiile pe un grătar foarte încins pe care în prealabil am presărat puţină sare pentru ca peştele să nu se lipească. Le întoarcem cu grijă de pe o parte pe cealaltă, iar în maxim 20 de minute putem lua scumbiile de pe grătar. Pot fi servite imediat, împreună cu o porţie de cartofi natur. La prezentare, după ce am pus scumbia pe farfurie, o putem orna cu felii subţiri de lămâie şi cu frunze de pătrunjel.




  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    În perioada postului
    Paştelui ortodox, există două sărbători când creştinii au dezlegare la peşte:
    Bunavestire şi Floriile. De aceea, pentru acestă ediţie vă oferim câteva
    sugestii pentru masa de Florii. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont şi de
    faptul că în România este prohibiţie la pescuitul unor specii de peşti. Acum
    este sezonul scrumbiilor, care pot fi gătite pe grătar sau în diverse variante
    la cuptor.

    Ca aperitiv, pe lângă salata de icre, pot fi pregătite
    chifteluţe din peşte. Acestea Pot fi preparate din orice specie de peşte, însă
    este preferat peştele mai mare, cu oase mai mari sau mai puţine. Avem nevoie de
    un kg de carne de peşte, de două … trei cepe, de câţiva căţei de usturoi, de
    două ouă, de puţină făină, de piper şi sare. În unele variante se foloseşte
    piure de cartofi, în alta variante este de ajuns să punem miezul a două felii
    de pâine, dar în niciun caz nu trebuie să uităm să punem o legătură de mărar.
    După ce a fost dezosată şi după ce a fost îndepărtată pielea, carnea de peşte
    trebuie trecută prin maşina de tocat. Pasta rezultată este amestecată apoi
    într-un bol cu cepele tocate mărunt, cu mărarul, de asemenea, tocat, cu feliile
    de pâine, cu ouăle, cu piper şi sare, după gust. Căţeii de usturoi, pisaţi,
    sunt adăugaţi în compoziţia care trebuie omogenizată cu mâna pentru a găsi şi
    îndepărta eventualele oase de peşte rămase în tocătură. În continuare, cu
    ajutorul unei linguri, formăm chifteluţele pe care le rostogolim prin făină
    înainte de a le pune la prăjit în tigaie.

    Şi
    din peşte afumat se pot obţine preparate gustoase. Peştii afumaţi pot fi consumaţi ca atare, dar şi
    preparaţi, cu diferite legume. Putem face foarte rapid o salată din peşte
    afumat cu cartofi fierţi, tăiaţi în cubuleţe, cu o ceapă tăiată solzişori, cu
    un măr tăiat în felii subţiri. Adăugăm, evident, bucăţi mici de peşte afumat,
    zeama de la jumătate de lămâie şi sare după gust. Amestecăm totul într-un bol
    şi această salată poate fi servită imediat.


    O mâncare din peşte afumat pe care o putem savura
    în special în Delta Dunării este scordoleaua, o moştenire balcanică, pe care o
    întâlnim atât în bucătăria grecească, cât şi în cea turcească. Mai mult decât
    atât, echivalentul elen al acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo -
    ceea ce în traducere înseamnă usturoi. Pentru a obţine acest preparat avem
    nevoie de un kg de cartofi, de un kg de peşte file afumat, de ulei sau de
    lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de ţelină. Pentru a-i transforma în
    piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în cubuleţe, însă în Delta Dunării
    se obişnuieşte ca peştele şi cartofii în coajă să fie puşi la fiert laolaltă.
    Deoarece peştele afumat este şi sărat, în piure nu se mai adaugă sare. În continuare
    se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină zeamă din oala în care
    a fiert peştele şi se adaugă câteva nuci pisate, mujdei de usturoi, piper după
    gust şi câteva frunze de ţelină.
    Amestecăm cu puţin ulei de măsline sau lapte până când obţinem un piure cremos.
    Ca mod de prezentare, bucăţile de peşte afumat sunt aşezate pe un platou, iar
    deasupra acestora se întinde un strat uniform de piure. Există însă şi varianta
    în care peştele este tăiat în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de
    cartofi.

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    În perioada postului
    Paştelui ortodox, există două sărbători când creştinii au dezlegare la peşte:
    Bunavestire şi Floriile. De aceea, pentru acestă ediţie vă oferim câteva
    sugestii pentru masa de Florii. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont şi de
    faptul că în România este prohibiţie la pescuitul unor specii de peşti. Acum
    este sezonul scrumbiilor, care pot fi gătite pe grătar sau în diverse variante
    la cuptor.

    Ca aperitiv, pe lângă salata de icre, pot fi pregătite
    chifteluţe din peşte. Acestea Pot fi preparate din orice specie de peşte, însă
    este preferat peştele mai mare, cu oase mai mari sau mai puţine. Avem nevoie de
    un kg de carne de peşte, de două … trei cepe, de câţiva căţei de usturoi, de
    două ouă, de puţină făină, de piper şi sare. În unele variante se foloseşte
    piure de cartofi, în alta variante este de ajuns să punem miezul a două felii
    de pâine, dar în niciun caz nu trebuie să uităm să punem o legătură de mărar.
    După ce a fost dezosată şi după ce a fost îndepărtată pielea, carnea de peşte
    trebuie trecută prin maşina de tocat. Pasta rezultată este amestecată apoi
    într-un bol cu cepele tocate mărunt, cu mărarul, de asemenea, tocat, cu feliile
    de pâine, cu ouăle, cu piper şi sare, după gust. Căţeii de usturoi, pisaţi,
    sunt adăugaţi în compoziţia care trebuie omogenizată cu mâna pentru a găsi şi
    îndepărta eventualele oase de peşte rămase în tocătură. În continuare, cu
    ajutorul unei linguri, formăm chifteluţele pe care le rostogolim prin făină
    înainte de a le pune la prăjit în tigaie.

    Şi
    din peşte afumat se pot obţine preparate gustoase. Peştii afumaţi pot fi consumaţi ca atare, dar şi
    preparaţi, cu diferite legume. Putem face foarte rapid o salată din peşte
    afumat cu cartofi fierţi, tăiaţi în cubuleţe, cu o ceapă tăiată solzişori, cu
    un măr tăiat în felii subţiri. Adăugăm, evident, bucăţi mici de peşte afumat,
    zeama de la jumătate de lămâie şi sare după gust. Amestecăm totul într-un bol
    şi această salată poate fi servită imediat.


    O mâncare din peşte afumat pe care o putem savura
    în special în Delta Dunării este scordoleaua, o moştenire balcanică, pe care o
    întâlnim atât în bucătăria grecească, cât şi în cea turcească. Mai mult decât
    atât, echivalentul elen al acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo -
    ceea ce în traducere înseamnă usturoi. Pentru a obţine acest preparat avem
    nevoie de un kg de cartofi, de un kg de peşte file afumat, de ulei sau de
    lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de ţelină. Pentru a-i transforma în
    piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în cubuleţe, însă în Delta Dunării
    se obişnuieşte ca peştele şi cartofii în coajă să fie puşi la fiert laolaltă.
    Deoarece peştele afumat este şi sărat, în piure nu se mai adaugă sare. În continuare
    se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină zeamă din oala în care
    a fiert peştele şi se adaugă câteva nuci pisate, mujdei de usturoi, piper după
    gust şi câteva frunze de ţelină.
    Amestecăm cu puţin ulei de măsline sau lapte până când obţinem un piure cremos.
    Ca mod de prezentare, bucăţile de peşte afumat sunt aşezate pe un platou, iar
    deasupra acestora se întinde un strat uniform de piure. Există însă şi varianta
    în care peştele este tăiat în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de
    cartofi.

  • Poliţiştii de frontieră se pregătesc pentru afluxul de călători din perioada Floriilor şi a Paştelui

    Poliţiştii de frontieră se pregătesc pentru afluxul de călători din perioada Floriilor şi a Paştelui

    Având în vedere că, în perioada 24.04-02.05.2016, credincioşii ortodocși
    vor sărbători Floriile şi Învierea Domnului, în punctele de trecere a frontierei de la graniţa cu
    Ungaria, Bulgaria dar şi în cele de la graniţa cu R. Moldova, se preconizează o creştere a traficului de
    persoane şi mijloace de transport.




    În acest sens, Poliţia de Frontieră a luat toate măsurile
    necesare astfel încât traficul de persoane şi autovehicule prin punctele de
    frontieră să se desfăşoare în condiţii normale. Au fost dispuse măsuri organizatorice de suplimentare a personalului repartizat la
    controlul documentelor până la capacitatea maximă permisă de infrastructura
    fiecărui punct de trecere, în funcţie de dinamica valorilor de trafic.


    De asemenea, vor
    fi suplimentate arterele de control,
    pe sensul de ieşire sau intrare în ţară, după caz, în limita configuraţiei şi a
    infrastructurii punctelor de trecere a
    frontierei.


    În acelaşi timp,
    au fost dispuse măsurile necesare pentru o supraveghere
    sporită a frontierei de stat, respectiv prevenirea şi combaterea migraţiei
    ilegale şi a contrabandei cu bunuri de larg consum, în punctele de trecere a
    frontierei şi în zona de competenţă.




    De asemenea, reamintim persoanelor
    interesate să călătorească în Bulgaria în această perioadă că, în Punctul de
    Trecere a Frontierei Giurgiu, reprezentanții
    Companiei Naționale de Autostrăzi şi
    Drumuri Naționale din România efectuează lucrări de reabilitarea a podului
    Giurgiu-Ruse. Ca urmare a acestui fapt, circulaţia
    pe pod se desfăşoară alternativ, pe o singură bandă, iar dirijarea
    circulaţiei se realizează semaforizat, ceea
    ce poate determina apariția unor aglomerări şi timpi de așteptare.




    Recomandări:


    Pentru evitarea
    aglomerărilor, Poliţia de Frontieră Română recomandă participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente
    la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a
    unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp
    foarte scurt.


    Reamintim că pentru
    a veni în sprijinul participanților la trafic, Poliţia
    de Frontieră Română a dezvoltat o aplicaţie on-line, disponibilă
    pe pagina de internet www.politiadefrontiera.ro. Această
    aplicaţie on-line prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere
    de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp, iar valorile afişate
    pot suferi modificări în funcţie de dinamica traficului în punctul de trecere
    respectiv, la un moment dat. Timpul de aşteptare pentru
    efectuarea controlului de frontieră va fi monitorizat la nivelul tuturor
    punctelor de trecere şi va fi actualizat în aplicaţia respectivă.

    În condiţiile în care, conform estimărilor,
    cele mai tranzitate puncte de trecere vor fi cele de la frontiera cu Ungaria,
    Bulgaria şi R Moldova, reamintim punctele
    de frontieră existente la aceste graniţe:





    Pe frontiera româno-ungară:


    ·pe raza jud. Timiş: P.T.F. Cenad – Kiszombor;


    ·pe raza jud. Arad: P.T.F. Nădlac – Nagylak


    P.T.F. Nadlac
    II- Csanadpalota



    P.T.F. Turnu
    – Batonnya;



    P.T.F. Vărşand – Gyula


    ·pe raza jud. Bihor: P.T.F. Salonta – Mehkerek;



    P.T.F. Borş – Artand;


    P.T.F. Valea lui Mihai -
    Nyirabrany;



    P.T.F. Săcuieni – Letavertes


    ·pe raza jud. Satu Mare: P.T.F. Urziceni – Vallaj;


    P.T.F. Petea
    – Csengersima.




    Pe frontiera româno-bulgară:


    ·pe raza jud. Giurgiu: P.T.F. Giurgiu- Ruse;


    ·pe raza jud. Constanţa: P.T.F. Vama Veche;


    P.T.F. Ostrov – Silistra;


    P.T.F. Negru Vodă-Kardam


    ·pe raza jud. Dolj: P.T.F. Bechet-Orjahovo;



    P.T.F. Calafat-Vidin.




    Pe frontiera
    româno-moldoveană:


    ·pe raza jud. Galaţi: P.T.F.
    Oancea-Cahul


    P.T.F.
    Galaţi-Giurgiulesti


    ·pe raza jud. Vaslui : P.T.F.
    Albiţa-Leuseni


    ·pe raza jud. Iaşi: P.T.F. Sculeni-Sculeni


    ·pe raza jud. Botoşani:
    P.T.F. Rădăuţi – Prut-Lipcani


    P.T.F. Stînca-Costeşti




    Verificări sistematice la frontieră


    Reamintim că Poliţia
    de Frontieră Română, în cooperare cu celelalte instituţii care au atribuţii în
    punctele de trecere a frontierei, efectuează verificări sistematice cetăţenilor din state membre UE şi non-UE
    care tranzitează frontiera, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire
    din ţară, în conformitate cu prevederile legislaţiei interne şi internaţionale.


    Scopul acestor
    măsuri este prevenirea tranzitării frontierei de către persoane, provenite din
    state aflate în zonele de conflict, care pot derula activităţi ce reprezintă o
    ameninţare reală la adresa securităţii interne şi
    externe.


    În acest sens,
    apelăm la înţelegerea celor care tranzitează frontiera în această perioadă şi
    precizăm că au fost dispuse toate măsurile aflate în competenţa instituţiei
    pentru reducerea timpilor de aşteptare şi că depunem toate eforturile în
    vederea asigurării unui echilibru între securitatea cetăţenilor şi fluenţa
    traficului de călători.




    Poliţia de
    Frontieră a pus la dispoziţia participanţilor la traficul transfrontalier numărul de telefon 021.9590 unde
    pot semnala diferite aspecte despre modul în care a fost efectuat controlul la
    trecerea frontierei, sesizările fiind preluate de către poliţiştii de frontieră
    care vor acţiona în consecinţă, legal, de la caz la caz.

    Biroul
    de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Inspectoratului
    General al Poliţiei de Frontieră



  • La mulţi ani tuturor românilor care-şi serbează ziua numelui!

    La mulţi ani tuturor românilor care-şi serbează ziua numelui!

    La mulţi ani tuturor românilor care-şi serbează ziua numelui! La mulţi ani, oriunde vă aflaţi în lume!



    Cele mai bune gânduri!



    Echipa Radio România Internaţional

  • Secretele bucătăriei româneşti: … pentru masa de Florii

    Secretele bucătăriei româneşti: … pentru masa de Florii

    Până la Paştele ortodox care în acest an este la 12 aprilie, în această duminică, de Florii, este dezlegare la peşte, astfel încât cei care poartă nume de flori pot să pregătească invitaţilor o masă festivă având la ingredient principal peştele. Peştele poate fi prezentat de la cele mai simple preparate, borş de peşte, peşte prăjit sau saramură până la preparate sofisticate, cu sosuri rafinate, care ţin de bucătăria franceză.



    Astăzi vă prezentăm câteva modalităţi de a pregăti o specie de peşte frecvent întâlnită în apele româneşti — crapul. Poate fi folosit pentru pregătirea ciorbei de peşte, tăiat bucăţi poate fi prăjit în tigaie sau fript pe grătar. Un preparat gustor şi cu un aspect deosebit este plachia de crap, gătită cu foarte multă ceapă călită şi servită, de obicei, rece, alături de o mămăligă caldă şi de un vin alb, sec şi bine răcit.



    Pentru astăzi ne-am gândim să vă prezentăm două reţete al căror ingredient principal este crapul. Prima este crap cu roşii, iar ingredientele necesare sunt: circa 2 kg de crap, 5-6 roşii, 2-3 ardei graşi, două cepe, o căpăţână de usturoi, frunze de pătrunjel, o lămâie, sare, piper, ulei. Peştele, curăţat şi eviscerat, este tăiat în bucăţi şi aşezat într-un vas uns cu ulei. Este adăugată sarea, iar în jurul bucătilor de peşte trebuie întinse ceapa tocată, roşiile curăţate de coajă şi tăiate felii, ardeiul tăiat rondele şi usturoiul tăiat în bucăţi mici. Deasupra se presară frunzele tocate de pătrunjel şi felii de lămâie. Trebuie adăugat un pahar de vin, iar vasul este pregătit pentru a fi introdus la cuptor, unde se ţine circa trei sferturi de oră la foc mediu, până când peştele capătă o culoare arămie.



    Un alt preparat care are şi o anumită spectaculozitate în ceea ce priveşte realizarea lui este crapul la proţap. Intereant este că se poate pregăti în aer liber, ca şi carnea la frigare. Pentru aceasta avem nevoie de un crap mai mare, 3-4 kg, care în prealabil trebuie curăţat de solzi şi eviscerat. Crapul trebuie uns cu ulei şi în exterior, şi în interior, apoi trebuie fixat, cu ajutorul unor tije metalice pentru frigărui, într-un cârlig deasupra jarului. Înălţimea trebuie potrivită, astfel încât crapul să stea la circa jumătate de metru deasupra jarului. De asemenea, trebuie introdus un băţ în burta crapului pentru ca părţile laterale să fie distanţate şi să fie pătrunse mai bine de căldura focului. Crapul este lăsat să se frigă încet, până se rumeneşte, circa 30-40 de minute. Este servit cald, cu mujdei de usturoi sau cu lămâie şi, bineînţeles, alături de un vin alb, sec şi bine bine răcit.

  • Secretele bucătăriei româneşti: … pentru masa de Florii

    Secretele bucătăriei româneşti: … pentru masa de Florii

    Până la Paştele ortodox care în acest an este la 12 aprilie, în această duminică, de Florii, este dezlegare la peşte, astfel încât cei care poartă nume de flori pot să pregătească invitaţilor o masă festivă având la ingredient principal peştele. Peştele poate fi prezentat de la cele mai simple preparate, borş de peşte, peşte prăjit sau saramură până la preparate sofisticate, cu sosuri rafinate, care ţin de bucătăria franceză.



    Astăzi vă prezentăm câteva modalităţi de a pregăti o specie de peşte frecvent întâlnită în apele româneşti — crapul. Poate fi folosit pentru pregătirea ciorbei de peşte, tăiat bucăţi poate fi prăjit în tigaie sau fript pe grătar. Un preparat gustor şi cu un aspect deosebit este plachia de crap, gătită cu foarte multă ceapă călită şi servită, de obicei, rece, alături de o mămăligă caldă şi de un vin alb, sec şi bine răcit.



    Pentru astăzi ne-am gândim să vă prezentăm două reţete al căror ingredient principal este crapul. Prima este crap cu roşii, iar ingredientele necesare sunt: circa 2 kg de crap, 5-6 roşii, 2-3 ardei graşi, două cepe, o căpăţână de usturoi, frunze de pătrunjel, o lămâie, sare, piper, ulei. Peştele, curăţat şi eviscerat, este tăiat în bucăţi şi aşezat într-un vas uns cu ulei. Este adăugată sarea, iar în jurul bucătilor de peşte trebuie întinse ceapa tocată, roşiile curăţate de coajă şi tăiate felii, ardeiul tăiat rondele şi usturoiul tăiat în bucăţi mici. Deasupra se presară frunzele tocate de pătrunjel şi felii de lămâie. Trebuie adăugat un pahar de vin, iar vasul este pregătit pentru a fi introdus la cuptor, unde se ţine circa trei sferturi de oră la foc mediu, până când peştele capătă o culoare arămie.



    Un alt preparat care are şi o anumită spectaculozitate în ceea ce priveşte realizarea lui este crapul la proţap. Intereant este că se poate pregăti în aer liber, ca şi carnea la frigare. Pentru aceasta avem nevoie de un crap mai mare, 3-4 kg, care în prealabil trebuie curăţat de solzi şi eviscerat. Crapul trebuie uns cu ulei şi în exterior, şi în interior, apoi trebuie fixat, cu ajutorul unor tije metalice pentru frigărui, într-un cârlig deasupra jarului. Înălţimea trebuie potrivită, astfel încât crapul să stea la circa jumătate de metru deasupra jarului. De asemenea, trebuie introdus un băţ în burta crapului pentru ca părţile laterale să fie distanţate şi să fie pătrunse mai bine de căldura focului. Crapul este lăsat să se frigă încet, până se rumeneşte, circa 30-40 de minute. Este servit cald, cu mujdei de usturoi sau cu lămâie şi, bineînţeles, alături de un vin alb, sec şi bine bine răcit.

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Până la Paştele ortodox care în acest an este la 12 aprilie, în această duminică, de Florii, este dezlegare la peşte, astfel încât cei care poartă nume de flori pot să pregătească invitaţilor o masă festivă având la ingredient principal peştele. Peştele poate fi prezentat de la cele mai simple preparate, borş de peşte, peşte prăjit sau saramură până la preparate sofisticate, cu sosuri rafinate, care ţin de bucătăria franceză.



    Astăzi vă prezentăm câteva modalităţi de a pregăti o specie de peşte frecvent întâlnită în apele româneşti — crapul. Poate fi folosit pentru pregătirea ciorbei de peşte, tăiat bucăţi poate fi prăjit în tigaie sau fript pe grătar. Un preparat gustor şi cu un aspect deosebit este plachia de crap, gătită cu foarte multă ceapă călită şi servită, de obicei, rece, alături de o mămăligă caldă şi de un vin alb, sec şi bine răcit.



    Pentru astăzi ne-am gândim să vă prezentăm două reţete al căror ingredient principal este crapul. Prima este crap cu roşii, iar ingredientele necesare sunt: circa 2 kg de crap, 5-6 roşii, 2-3 ardei graşi, două cepe, o căpăţână de usturoi, frunze de pătrunjel, o lămâie, sare, piper, ulei. Peştele, curăţat şi eviscerat, este tăiat în bucăţi şi aşezat într-un vas uns cu ulei. Este adăugată sarea, iar în jurul bucătilor de peşte trebuie întinse ceapa tocată, roşiile curăţate de coajă şi tăiate felii, ardeiul tăiat rondele şi usturoiul tăiat în bucăţi mici. Deasupra se presară frunzele tocate de pătrunjel şi felii de lămâie. Trebuie adăugat un pahar de vin, iar vasul este pregătit pentru a fi introdus la cuptor, unde se ţine circa trei sferturi de oră la foc mediu, până când peştele capătă o culoare arămie.




    Un alt preparat care are şi o anumită spectaculozitate în ceea ce priveşte realizarea lui este crapul la proţap. Intereant este că se poate pregăti în aer liber, ca şi carnea la frigare. Pentru aceasta avem nevoie de un crap mai mare, 3-4 kg, care în prealabil trebuie curăţat de solzi şi eviscerat. Crapul trebuie uns cu ulei şi în exterior, şi în interior, apoi trebuie fixat cu ajutorul unor tije de frigărui într-un cârlig deasupra jarului. Înălţimea trebuie potrivită, astfel încât crapul să stea la circa jumătate de metru deasupra jarului. De asemenea, trebuie introdus un băţ în burta crapului pentru ca părţile laterale să fie distanţate şi să fie pătrunse mai bine de căldura focului. Crapul este lăsat să se frigă încet, până se rumeneşte, circa 30-40 de minute. Este servit cald, cu mujdei de usturoi sau cu lămâie şi bine înţeles, alături de un vin alb, sec şi bine bine răcit.

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Până la Paştele ortodox care în acest an este la 12 aprilie, în această duminică, de Florii, este dezlegare la peşte, astfel încât cei care poartă nume de flori pot să pregătească invitaţilor o masă festivă având la ingredient principal peştele. Peştele poate fi prezentat de la cele mai simple preparate, borş de peşte, peşte prăjit sau saramură până la preparate sofisticate, cu sosuri rafinate, care ţin de bucătăria franceză.



    Astăzi vă prezentăm câteva modalităţi de a pregăti o specie de peşte frecvent întâlnită în apele româneşti — crapul. Poate fi folosit pentru pregătirea ciorbei de peşte, tăiat bucăţi poate fi prăjit în tigaie sau fript pe grătar. Un preparat gustor şi cu un aspect deosebit este plachia de crap, gătită cu foarte multă ceapă călită şi servită, de obicei, rece, alături de o mămăligă caldă şi de un vin alb, sec şi bine răcit.



    Pentru astăzi ne-am gândim să vă prezentăm două reţete al căror ingredient principal este crapul. Prima este crap cu roşii, iar ingredientele necesare sunt: circa 2 kg de crap, 5-6 roşii, 2-3 ardei graşi, două cepe, o căpăţână de usturoi, frunze de pătrunjel, o lămâie, sare, piper, ulei. Peştele, curăţat şi eviscerat, este tăiat în bucăţi şi aşezat într-un vas uns cu ulei. Este adăugată sarea, iar în jurul bucătilor de peşte trebuie întinse ceapa tocată, roşiile curăţate de coajă şi tăiate felii, ardeiul tăiat rondele şi usturoiul tăiat în bucăţi mici. Deasupra se presară frunzele tocate de pătrunjel şi felii de lămâie. Trebuie adăugat un pahar de vin, iar vasul este pregătit pentru a fi introdus la cuptor, unde se ţine circa trei sferturi de oră la foc mediu, până când peştele capătă o culoare arămie.




    Un alt preparat care are şi o anumită spectaculozitate în ceea ce priveşte realizarea lui este crapul la proţap. Intereant este că se poate pregăti în aer liber, ca şi carnea la frigare. Pentru aceasta avem nevoie de un crap mai mare, 3-4 kg, care în prealabil trebuie curăţat de solzi şi eviscerat. Crapul trebuie uns cu ulei şi în exterior, şi în interior, apoi trebuie fixat cu ajutorul unor tije de frigărui într-un cârlig deasupra jarului. Înălţimea trebuie potrivită, astfel încât crapul să stea la circa jumătate de metru deasupra jarului. De asemenea, trebuie introdus un băţ în burta crapului pentru ca părţile laterale să fie distanţate şi să fie pătrunse mai bine de căldura focului. Crapul este lăsat să se frigă încet, până se rumeneşte, circa 30-40 de minute. Este servit cald, cu mujdei de usturoi sau cu lămâie şi bine înţeles, alături de un vin alb, sec şi bine bine răcit.

  • Între Săptămâna Patimilor şi Pesah

    Între Săptămâna Patimilor şi Pesah

    Credincioşii ortodocşi şi catolici din întreaga lume, inclusiv din România, au intrat în Săptămâna Patimilor, care se încheie cu Învierea Mântuitorului. Denumită şi Săptămâna Mare, această perioadă aminteşte de suferinţele lui Iisus Hristos şi împrejurările condamnării sale la moarte, răstignirea pe cruce, moartea şi îngroparea. Toate aceste momente sunt rememorate în biserici în slujbe speciale, numite denii.



    În aceste zile, credincioşii ţin post şi îşi pregătesc casa pentru marea sărbătoare a Învierii din noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când vor merge la biserică, pentru a lua lumină. Tradiţional, Săptămâna Patimilor este prefaţată de Florii, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim. La Bucureşti, de Florii, aproximativ patru mii de preoţi şi credincioşi ortodocşi (majoritari) au participat la un pelerinaj.



    Procesiunea s-a desfăşurat pe traseul dintre Mănăstirea “Radu Vodă” şi Catedrala Patriarhală, unde pelerinii au fost întâmpinaţi chiar de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (majoritară), Daniel. După ce a rostit o rugăciune de binecuvântare, Patriarhul Daniel a vorbit, în cuvântul de învăţătură, despre importanţa pelerinajului creştin. ”Pelerinajul înseamnă mărturisirea în public a credinţei, este o manifestare a dragostei creştine şi reprezintă comuniunea, dar şi o binecuvântare pentru fiecare oraş în care se desfăşoară”, a spus Patriarhul. Pelerinajul de florii — a apreciat el – înseamnă speranţă, înseamnă ieşirea din egoismul vieţii individuale. Este o chemare spre a identifica comunitatea creştină”.



    Procesiuni de Florii au fost organizate în toate eparhiile Bisericii Ortodoxe Romane din ţară şi din străinătate. De asemenea, peste două mii de credincioşi romano-catolici au participat, tot la Bucureşti, la procesiunea organizată de Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti, în timpul căreia a fost citit mesajul Papei Francisc. Pelerinajul a început la Biserica franceză “Sacre Coeur” şi s-a încheiat la Catedrala “Sfântul Iosif”, cu celebrarea Liturghiei de Florii, prezidată de Arhiepiscopul mitropolit Ioan Robu.



    Anul acesta, pe 20 aprilie, creştinii ortodocşi şi catolici vor sarbători împreună Paştele, prin care este marcat un eveniment fundamental al creştinismului – învierea lui Iisus Hristos, în a treia zi după răstignirea sa. La rându-le, evreii, incluisv cei din Romania celebrează de luni, timp de opt zile, Pesah-ul, prin care aminteşte de eliberarea israelienilor din robia egipteană.

  • Secretele bucătăriei româneşti: Preparate din scrumbrie

    Secretele bucătăriei româneşti: Preparate din scrumbrie

    O altă excepţie este scrumbia de Dunăre, care poate fi pescuită numai în perioada primăverii, atunci când urcă în bancuri pe fluviu pentru a se reproduce. În afară de Marea Neagră, acest peşte poate fi întâlnit în Marea Mediterană, în Marea Nordului şi în apele de coastă din America de Nord. Scrumbia este un peşte foarte gustos, care poate ajunge la maturitate la o lungime medie de circa 30 de centimetri şi care poate cântări peste jumătate de kilogram. După depunerea icrelor sau a lapţilor, bancurile de scrumbii care au scăpat de plasele pescarilor se întorc slăbite în mediul marin.



    Există multe reţete, însă cea mai populară este saramura de scrumbie. După ce au fost curăţate de solzi, eviscerate şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi lăsate să stea aşa vreo jumătate de oră. Le clătim de sare, le crestăm uşor pentru a fi mai bine pătrunse şi le punem pe grătar sau pe o tablă încinsă de jar sau de focul de la aragaz, iar după un timp trebuie întoarse şi pe cealaltă parte.



    După ce s-au rumenit, luăm scrumbiile de pe grătar şi le punem într-un vas în care turnăm apoi o saramură făcută din apă fiartă, usturoi pisat, piper, cimbru şi rondele de ardei iute. Acoperim cu un capac astfel încât să se întrepătrundă circa 20 de minute, timp în care putem pregăti o mămăligă. Punem peştele în farfurie alături de mămăligă şi presărăm deasupra pătrunjel tocat. Saramura trebuie consumată alături de un pahar de vin alb, demisec sau sec, foarte bine răcit.



    Scrumbia poate fi pregătită şi la cuptor, în combinaţie cu ciuperci, cu roşii sau chiar umplute cu verdeţuri. De asemenea, scrumbia poate fi şi marinată pentru a fi consumată şi după ce trece perioada de pescuit.

  • Secretele bucătăriei româneşti: Preparate din scrumbrie

    Secretele bucătăriei româneşti: Preparate din scrumbrie

    O altă excepţie este scrumbia de Dunăre, care poate fi pescuită numai în perioada primăverii, atunci când urcă în bancuri pe fluviu pentru a se reproduce. În afară de Marea Neagră, acest peşte poate fi întâlnit în Marea Mediterană, în Marea Nordului şi în apele de coastă din America de Nord. Scrumbia este un peşte foarte gustos, care poate ajunge la maturitate la o lungime medie de circa 30 de centimetri şi care poate cântări peste jumătate de kilogram. După depunerea icrelor sau a lapţilor, bancurile de scrumbii care au scăpat de plasele pescarilor se întorc slăbite în mediul marin.



    Există multe reţete, însă cea mai populară este saramura de scrumbie. După ce au fost curăţate de solzi, eviscerate şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi lăsate să stea aşa vreo jumătate de oră. Le clătim de sare, le crestăm uşor pentru a fi mai bine pătrunse şi le punem pe grătar sau pe o tablă încinsă de jar sau de focul de la aragaz, iar după un timp trebuie întoarse şi pe cealaltă parte.



    După ce s-au rumenit, luăm scrumbiile de pe grătar şi le punem într-un vas în care turnăm apoi o saramură făcută din apă fiartă, usturoi pisat, piper, cimbru şi rondele de ardei iute. Acoperim cu un capac astfel încât să se întrepătrundă circa 20 de minute, timp în care putem pregăti o mămăligă. Punem peştele în farfurie alături de mămăligă şi presărăm deasupra pătrunjel tocat. Saramura trebuie consumată alături de un pahar de vin alb, demisec sau sec, foarte bine răcit.



    Scrumbia poate fi pregătită şi la cuptor, în combinaţie cu ciuperci, cu roşii sau chiar umplute cu verdeţuri. De asemenea, scrumbia poate fi şi marinată pentru a fi consumată şi după ce trece perioada de pescuit.