Radio România Internațional

Tag: fonduri

  • Raport al Curţii de Conturi Europene privind fondurile pentru redresarea UE după pandemie

    Raport al Curţii de Conturi Europene privind fondurile pentru redresarea UE după pandemie

    Doar o treime din fondurile planificate pentru redresarea UE după pandemia de COVID-19 au ajuns la statele membre până la finele anului 2023 şi există riscul ca absorbţia lor să încetinească şi mai mult, iar proiectele să nu fie finalizate conform planificării, arată un raport recent al Curții de Conturi Europene (ECA).

    Instituit în 2021, Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR), un instrument în valoare de 724 de miliarde de euro, finanţează reforme şi investiţii din ţările din UE. El se axează pe şase domenii prioritare, inclusiv tranziţia verde şi transformarea digitală. Ţările pot primi banii pe baza progreselor pe care le fac.

    Purtătorul de cuvânt al CE, Francesca Dalboni, a oferit mai multe amănunte: “Colaborăm foarte strâns cu statele membre pentru a sprijini absorbția în timp util și eficientă a fondurilor privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, pentru a ne asigura că fondurile ajung la cetățeni și firme cât mai repede posibil. Și salutăm faptul că Curtea de Conturi Europeană recunoaște importanța pe care o joacă Comisia în acest sens. Regulamentul în ceea ce privește Mecanismul de Redresare și Reziliență prevede că plățile către statele membre trebuie să fie efectuate de Comisie până la 31 decembrie 2026, iar etapele și obiectivele finale trebuie implementate până în 31 august 2026.”

    Auditorii au descoperit că, în primii trei ani ai MRR au existat întârzieri în ceea ce privește plata fondurilor şi în implementarea proiectelor. Ritmul în care Comisia Europeană efectuează plăţile accelerează. Totuşi, este posibil ca statele membre să nu fie în măsură să utilizeze sau să absoarbă fondurile în timp util, să nu reuşească să îşi finalizeze măsurile planificate înainte de 2026, termenul la care MRR expiră, şi, astfel, să nu obţină beneficiile economice şi sociale preconizate.

    Totodată, auditorii se arată critici faţă de ritmul în care s-a utilizat cea mai mare parte a fondurilor până acum. Până la sfârşitul anului 2023, doar 213 miliarde de euro fuseseră transferaţi de Comisie în bugetele naţionale, fără ca aceşti bani să fi ajuns neapărat la destinatarii finali, cum ar fi firmele private, cele publice, din domeniul energiei sau şcoli.

    Aproape jumătate din fondurile din MRR plătite celor 15 state membre care au furnizat informaţiile necesare nu ajunseseră încă la destinatarii finali. Potrivit raportului ECA, aproape toate ţările au avut întârzieri în depunerea cererilor de plată către Comisie. Motivele sunt diverse: inflaţia sau deficitele de aprovizionare, incertitudinile privind normele legate de mediu şi capacitatea administrativă insuficientă. Conform situaţiei de la sfârşitul anului 2023, ele depuseseră 70% din cererile planificate, pentru o sumă cu circa 16% mai mică decât se preconizase; din diferite motive, 7 ţări nu primiseră deloc fonduri pentru îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor.

    Comisia şi statele membre au luat unele măsuri, în special în 2023, pentru a înlesni absorbţia, dar este prea devreme deocamdată să se evalueze impactul lor. În acest context, există riscul ca nu toate măsurile planificate să fie finalizate la timp. ECA verifică dacă bugetul UE a fost executat în mod corect și dacă fondurile au fost colectate și cheltuite cu respectarea legislației și a principiilor bunei gestiuni financiare. În condițiile în care Europa se confruntă cu provocări din ce în ce mai redutabile și cu o presiune crescută asupra finanțelor sale publice, rolul ECA devine din ce în ce mai important.

  • România în UE – beneficiar net

    România în UE – beneficiar net

    “România este un capitol important în povestea Uniunii Europene. Vorbim de o şansă acordată odată cu banii veniţi de la Bruxelles pentru infrastructură modernizată şi oportunităţi pentru toţi românii”. Declaraţia îi aparţine ministrului de Finanţe, Marcel Boloş, şi a fost făcută pe 9 mai, dată la care este marcată Zua Europei.

    Boloş s-a declarat un promotor convins al faptului că banii europeni schimbă cu adevărat vieţi. Fie şi numai din perpectivă financiară, aderarea ţării la Uniunea Europeană a prezentat un beneficiu uriaş, tradus prin absorbţia de fonduri pe care, cel mai probabil, nu le-ar fi putut obţine pe alte căi. Potrivit ministrului Boloş, la fiecare 1 euro cu care am contribuit am primit 3 euro înapoi.

    “Concret, de la aderarea, în 2007, şi până în prezent, România a primit peste 95 miliarde de euro şi a contribuit cu 30 miliarde la bugetul blocului european. Aşadar, balanţa financiară netă ne arată un plus de 65 miliarde de euro”, a subliniat ministrul Finanţelor.

    Potrivit acestuia, datorită acestor fonduri, în 2020, România a reuşit să treacă pragul de 30 miliarde lei (6 miliarde euro) investiţi din bani europeni într-un singur an, iar anul trecut a fost atins nivelul record de 80 miliarde lei (16 miliarde euro).

    Pe de altă parte, intrarea României în UE a însemnat şi integrarea în piaţa unică, libertatea de circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalului, a amintit ministrul Boloş. El spune că investiţiile străine s-au dublat de la aderarea la Uniune, ajungând la aproximativ 108 miliarde de euro în 2022, iar faptul că România a devenit atractivă pentru companiile europene nu a însemnat doar investiţii, ci şi dezvoltarea unor domenii care erau neglijate în trecut.

    Pentru români, dezvoltarea care a venit odată cu intrarea în UE a însemnat şi salarii mai mari. În ultimii 17 ani, salariul minim a fost majorat de 20 de ori, ajungând, în prezent, la 3.300 lei brut (660 de euro). Marcel Boloş a amintit şi de zecile de şcoli şi grădiniţe construite de la zero sau modernizate cu fonduri europene, inclusiv în comune şi oraşe mici, şi de cei 1.300 km de drumuri construite sau modernizate.

    Prin fondurile europene aferente perioadei 2014 – 2020, peste 95.000 de companii din România au fost sprijinite să devină mai productive prin investiţii în retehnologizare, automatizare, creşterea eficienţei energetice, formarea angajaţilor, a afirmat ministrul Finanţelor.

    Alte proiecte realizate cu fonduri europene sunt aeroporturile regionale modernizate sau în curs de modernizare şi extindere, precum şi mii de kilometri de reţele de utilităţi.

    Mai importantă, însă, decât accesul la resurse şi bunăstare materială a fost aderarea la valorile şi principiile care guvernează Uniunea – stat de drept, domnia legii, libertate de exprimare, incluziune socială, toleranţă – toate, ingrediente ale unei democraţii funcţionale. Detractorii Uniunii Europene, din România şi aiurea, autointitulaţi suveranişti şi camuflaţi sub un fals conservatorism, detestă proiectul european, deşi ştiu că nu pot pune în loc nimic durabil.

  • Soluții la criza energetică europeană

    Soluții la criza energetică europeană

    Uniunea Europeană
    este tot mai îngrijorată din cauza crizei energetice care amenință continentul
    afectat de pandemia cu noul tip de coronavirus. Situația afectează, în prag de
    iarnă, nu numai cetățenii, ci și întreprinderile europene, deja greu încercate
    de criza economică. Prin urmare, eurodeputații iau în calcul adoptarea unor
    soluții concrete în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie.


    Cu
    detalii, Siegfried Mureșan, deputat din partea Partidului Popular European,
    care a propus Parlamentului European o serie de măsuri pentru depășirea crizei
    energetice.

    În primul rând, trebuie să vedem exact dacă
    a existat o manipulare a pieței europene din partea unor actori statali și
    nestatali din afara Uniunii Europene, de exemplu Federația Rusă sau Gazprom,
    care nu livrează cantități mai mari de gaz și, practic, ținând cantitatea
    limitată, mică, prețul rămâne ridicat. La fel și țările exportatoare de petrol,
    OPEC, nu își cresc capacitățile de producție, ceea ce duce la crearea acestui
    preț ridicat. Oricine încearcă să manipuleze piața și prețurile în defavoarea
    consumatorilor trebuie sancționat, de aceea am cerut inclusiv sancțiuni de la
    nivelul Uniunii Europene.

    În al doilea rând, am cerut de la nivelul Comisiei
    Europene un ghid de măsuri pe care statele membre să le poată lua, practic un
    ghid de bune practici, în care măsurile să fie astfel gândite încât măsurile
    luate într-un stat să nu poată afecta alte state membre ale Uniunii Europene. Nu
    vrem ca măsurile gândite în alte state membre ale Uniunii Europene menite să
    protejeze cetățenii sau întreprinderile de acolo să aibă un efect negativ
    asupra cetățenilor români. În al treilea rând, susțin achiziția la comun de la
    nivel european a gazului și administrarea unor facilități comune de stocare. Cu
    cât negociem mai multe țări la un loc achiziția cantității de gaz cu
    producători din afara Uniunii Europene, cu atât puterea noastră de negociere
    este mai mare.



    Mai mult decât
    atât, eurodeputatul Siegfried Mureșan a făcut referire și la necesitatea
    întăririi siguranței energetice și a reducerii dependenței energetice a
    statelor care fac parte din comunitatea europeană. De asemenea, prioritare sunt
    și trecerea treptată către o economie verde și sprijinirea consumatorilor
    vulnerabili prin obținerea unei marje de la bugetul propriu al Uniunii Europene
    care să îi ajute în această perioadă de criză profundă.


  • Planul de redresare economică este o gură de oxigen pentru Europa

    Planul de redresare economică este o gură de oxigen pentru Europa

    Comisia Europeană a
    propus un important plan de redresare pentru Europa, bazat pe valorificarea
    întregului potențial al bugetului UE, pentru a ajuta la repararea prejudiciilor
    economice și sociale produse de pandemia de COVID-19, pentru a demara procesul
    de redresare a economiei europene și pentru a proteja locurile de muncă
    existente și a crea altele noi.




  • Săptămâna moţiunii de cenzură

    Săptămâna moţiunii de cenzură

    Soarta
    cabinetului PSD minoritar se decide joi, odată cu votul asupra moţiunii de
    cenzură depuse de opoziţie, care vede în debarcarea executivului condus de
    Viorica Dăncilă o condiţie esenţială pentru intrarea României în normalitate.
    Agenda publică a fost acaparată în ultimii doi ani şi jumătate de problemele
    pe care le au cu legea unii indivizi din PSD    , a acuzat opoziţia prin vocea
    senatorului liberal Florin Cîţu, cel care a citit documentul în plenul
    legislativului. În moţiune se afirmă că România pierde oportunităţi în fiecare
    zi petrecută cu actualul executiv – şansa de a se dezvolta pe seama fondurilor
    europene, oportunitatea de a profita de creşterea economică şi de a dirija
    surplusul spre construcţia de infrastructură, spitale regionale, şcoli moderne.

    Pierdem credibilitate în afara ţării, în faţa partenerilor noştri, pierdem şansa
    de a ne păstra tinerii în ţară, se arată în textul moţiunii. Nu competenţa a
    stat la baza numirilor în cabinetele care s-au succedat după alegerile din
    2016, spune Florin Cîţu: În doi ani şi opt luni, s-au perindat prin guvern
    peste 80 de miniştri, între care unii au fost de cea mai slabă calitate, numiţi
    nu pentru a creşte performanţele actului guvernamental, ci pentru a
    tranzacţiona voturi şi interese în interiorul principalului partid de guvernare    .

    Ţinta favorită a criticilor formulate de opoziţie, premierul Viorica Dăncilă
    s-a declarat, totuşi, încrezătoare că Guvernul său va supravieţui. Aceasta,
    deşi unii parlamentari social-democraţi sunt tentaţi şi ei să părăsească tabăra
    Puterii, după plecarea ALDE din coaliţie. Şefa executivului îndeamnă la
    responsabiiltate: Sunt destui colegi deputaţi şi de la alte partide politice care îşi
    dau seama că, în fond, stabilitatea în România şi modul în care ne raportăm la
    această moţiune este foarte important pentru România şi pentru români. Dincolo
    de lupta politică, trebuie să vedem şi mai departe şi cred că asta nu au
    învăţat unii lideri politici    .

    S-a intrat în săptămâna moţiunii şi, în
    consecinţă, a negocierilor decisive pentru voturile care ar putea însemna
    căderea cabinetului Dăncilă. La depunere, documentul a strâns 237 de semnături din
    toate formaţiunile şi grupurile parlamentare – PNL, USR, PMP, UDMR, minorităţi
    naţionale altele decât cea maghiară şi chiar PSD. Liderul PNL, Ludovic Orban, se
    bazează pe 244 de voturi în Parlament în favoarea moţiunii de cenzură, ceea ce
    ar uşura misiunea Opoziţiei. Pentru a fi adoptată, moţiunea trebuie votată de
    233 de parlamentari. În aceşti aproape trei ani, Opoziţia a eşuat în toate
    tentativele de a demite guvernele de stânga. Singurul care a debarcat prin
    moţiune de cenzură un guvern controlat de PSD a fost însuşi PSD, la comanda
    fostului lider autoritar Liviu Dragnea, închis, acum, pentru corupţie. Gestul
    politic, motivat de nevoia de a înăbuşi orice aspiraţie către autonomie
    guvernamentală, a fost fără precedent în istoria postcomunistă a ţării.

  • Jurnal românesc – 09.02.2017

    Jurnal românesc – 09.02.2017

    Eurodeputatul
    român Siegfried Mureşan (PPE/ PMP), negociator-şef (raportor) din partea
    Parlamentului European pentru bugetul UE din 2018, a prezentat, joi, în Comisia
    pentru bugete a Legislativului comunitar, obiectivele politice în materie
    bugetară ale Parlamentului pentru anul viitor. El a declarat că principalele
    priorităţi pentru bugetul Uniunii trebuie să rămână şi în 2018 creşterea
    economică, locurile de muncă şi siguranţa cetăţenilor europeni. Mureşan a spus ca vor fi finanţate din
    bugetul UE investiţii în infrastructură,
    cercetare, inovare, IMM-uri, deoarece acestea sunt principalele domenii care
    generează locuri de muncă. Uniunea Europeană va trebui să continue alocările
    financiare pentru soluţionarea crizei refugiaţilor şi pentru creşterea
    siguranţei cetăţenilor europeni. Experienţa ne arată că este mult mai ieftin şi
    mai eficient să investim în ţările de origine ale migranţilor şi în ţările de
    tranzit; dacă îmbunătăţim situaţia în tarile din vecinătatea Uniunii, acei
    oameni nu vor mai fi nevoiţi să plece spre Europa    , a declarat deputatul
    european Siegfried Mureşan. O altă prioritate bugetară este să continuăm să
    sprijinim sectorul agricol european, întrucât acesta contribuie în mod decisiv
    la asigurarea securităţii noastre alimentare.     El a vorbit şi despre alocarea de
    fonduri suplimentare statelor din vecinătatea sudică şi estică, mai ales celor
    care implementează acorduri de asociere cu UE, precum Republica Moldova,
    Georgia şi Ucraina. Scopul e acela de a continua implementarea reformelor
    prevăzute în aceste acorduri pe care guvernele lor şi le-au asumat, şi de care
    cetăţenii acestor state au mare nevoie, pentru a se transforma în economii cât
    mai competitive şi a întări statul de drept.




    Banca
    Naţională a României a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul
    acestui an, cu 0,4 puncte procentuale, la 1,7%, a anunţat, joi, guvernatorul
    Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Pentru
    sfârşitul anului viitor, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,4%, cu 0,2
    puncte procentuale peste prognoza precedentă. BNR anunţă că rata anuală a
    inflaţiei ar putea reveni în teritoriu pozitiv în primul trimestru din acest
    an, pe fondul epuizării impactului reducerii TVA la 20%.




    Bursa de
    Valori Bucureşti a lansat Made în Romania, un proiect de promovare şi îndrumare a
    companiilor cu potenţial de creştere în ţara noastră. Prin intermediul acestui program, BVB si partenerii săi
    vor sprijini cele 15 companii selectate prin intermediul unor programe de
    pregătire în domenii legate de marcă, tehnici de vânzare şi marketing,
    dezvoltarea de produse, consultanţă în management, alternative de finanţare,
    raportare financiară, relaţia cu investitorii sau procesul de listare la bursă.
    Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel, susţine că proiectul
    îşi propune să identifice viitoare motoare de creştere pentru economia
    românească. Potrivit acestuia, cei 15
    candidaţi finali vor fi anunţaţi până la sfârşitul lunii martie. Un juriu special
    va alege 14 companii care vor beneficia de avantajele oferite de acest program,
    iar cea de-a 15-a va fi desemnată prin votul publicului..




    Agenţia
    Naţională de Administrare Fiscală a declanşat recent Operaţiunea Scut
    2017 de combatere a traficului
    ilicit de ţigarete la frontierele Uniunii Europene. Potrivit unui comunicat al
    ANAF, au fost intensificate controalele la graniţă, dar şi în trafic, pieţe sau
    târguri, verificările fiind făcute inclusiv cu echipe canine. Tinta operaţiunii
    o constituie reducerea traficului ilicit cu ţigarete până la nivelul mediei din
    Uniunea Europeană. Piaţa neagră a ţigaretelor în România a înregistrat în
    2016 un nivel mediu de 16,8%, cel mai
    ridicat din ultimii 5 ani, conform unui studiu realizat de o companie de
    cercetare a pieţei. Comerţul ilegal cu ţigarete nu înseamnă doar pierderi
    semnificative la bugetul de stat, dar şi
    o impulsionare a fenomenului de crimă organizată, susţin reprezentanţii
    ANAF .În 2016, statul român a pierdut
    circa 672 milioane de euro.

  • Jurnal românesc – 09.12.2016

    Jurnal românesc – 09.12.2016

    Compania Naţională Poşta Română a precizat, vineri, într-un comunicat, că a predat către Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă 4.561 de plicuri conţinând voturile cetăţenilor din diaspora, înscrişi în Registrul Electronic, până în data de 08.12.2016, orele 24:00. Cele mai multe voturi provin din Spania (714), Germania (533), Marea Britanie (515), Franţa (469) şi Republica Moldova (414). Cele mai multe trimiteri poştale conţinând documente necesare votului prin corespondenţă au plecat către Spania (2.794), Italia (1.228), Republica Moldova (880), Germania (618) şi Marea Britanie (594). Pe 11 octombrie, Poşta Română arăta că alegătorilor care au optat să voteze prin corespondenţă şi s-au înscris în Registrul Electoral le vor fi expediate (cu confirmare de primire) următoarele documente necesare votării: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant cu menţiunea votat, certificatul de alegător, buletinul de vot prin corespondenţă şi instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.



    România are, pentru prima dată în istorie, o strategie de siguranţă rutieră pentru următorii 4 ani. Prezentate de ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, măsurile urmăresc reducerea numărului de accidente cu 50 de procente. România este, la nivelul Uniunii Europene, pe ultimul loc în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Statisticile îngrijoratoare arată că, în anul 2014, 1.818 persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui eveniment rutier. Pe 2015, pe lista morţilor apar încă 75 de nume. Odată cu strategia, care a fost aprobata în octombie, autorităţile speră că, până în 2020, să reducă la jumătate numărul accidentelor rutiere. În noua strategie, intervenţia în cazul accidentelor devine o prioritate pentru autorităţi, care vor ca resursele existente să fie alocate mai bine printr-o coordonare mai eficientă a dispeceratelor de urgenţă. În plus, strategia de siguranţă rutieră aduce mai multe schimbări şi la nivelul pregătirii şoferilor. Astfel, permisul de conducere nu se va mai putea obţine fără absolvirea a minimum zece clase, examenul pentru permis va fi monitorizat video, conducerea preventivă va fi predată în şcolile de şoferi, iar în grădiniţe, şcoli şi facultăţi vor fi introduse ore de educaţie rutieră. Totodată, vor fi mai dese controalele medicale pentru şoferii în vârstă.


    Statul va garanta în proporţie de maximum 50% valoarea creditelor acordate pentru achiziţia de locuinţe noi sau consolidate în cadrul programului guvernamental ”Prima casă”. Creditele pentru locuinţele care nu se încadrează în aceste categorii vor fi garantate de stat în proporţie de maximum 40%.În ambele cazuri, procentul de garantare este raportat exclusiv la creditul care se doreste a fi contractat prin Programul Prima casă. Noile reglementări au fost adoptate prin ordonanţă de urgenţă, pentru implementarea în regim de urgenţă, începând cu 1 ianuarie, a liniilor directoare şi a obiectivelor stabilite pentru următorii 5 ani în cadrul Strategiei programului ”Prima casă”. Pilonul principal este creşterea calităţii vieţii prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în România.



    Cele mai recente rezultatele obţinute de România la testarea PISA realizată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată un uşor regres în ceea ce priveşte performanţa în domeniul educaţiei, comparativ cu punctajele obţinute la precedenta testare de acest fel care a avut loc în 2012. Scorul cel mai ridicat obţinut de elevii români a fost pe scala generală de Matematică, respectiv 444 de puncte, iar cel mai scăzut punctaj a fost înregistrat pe scala Citire/Lectură, cu 434 de puncte. În ceea ce priveşte locurile în clasamentul internaţional, România se clasează pe poziţia a 43-a la matematică şi pe locul al 46-lea la citire, respectiv locul 48 la ştiinţe.

  • Jurnal românesc – 26.09.2016

    Jurnal românesc – 26.09.2016

    Secretarul de stat Alexandru Victor Micula şi ambasadorul României în Republica Federală Germania, Emil Hurezeanu, au participat, la Pforzheim, în Germania, la ceremonia de aniversare a 10 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Româno-Germane Pforzheim. Micula a adresat mulţumiri Asociaţiei pentru contribuţia sa la dezvoltarea şi intensificarea relaţiilor bilaterale, sociale, umanitare şi culturale dintre România şi Germania. El a apreciat că momentul de aniversare a 10 ani de activitate este edificator pentru forţa legăturii dintre cetăţenii celor două state şi a adresat felicitări pentru continuitatea şi devotamentul Asociaţiei Româno-Germane din Pforzheim în demersurile menite să consolideze relaţiile româno-germane, cu accent pe promovarea întâlnirilor între tineri. Totodată, secretarul de stat a evidenţiat rolul etnicilor germani din România şi al comunităţii româneşti din Germania de punte de legătură între România şi Germania, precum şi strânsa colaborare româno-germană în acest sens.



    Între România şi Germania relaţiile se dezvoltă continuu şi sunt pe o cale foarte bună, iar minoritatea germană nu este doar o punte între cele două state, ci şi un partener pentru a dezvolta România, a declarat, la Reghin, vicepremierul Vasile Dîncu, cu ocazia celei de-a 26-a întâlniri a saşilor. Mi-e foarte greu să spun, deşi statistic vorbim despre minoritatea germană din România, mi-e foarte greu să folosesc cuvântul minoritate pentru că este vorba de o mare cultură, civilizaţia germană, şi o asemenea mare cultură nu este nicăieri minoritară, a declarat Vasile Dîncu.



    Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a decis să prelungească sesiunea de consultare publică pentru Programul Diaspora Start-Up care are ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din diaspora şi a celor recent întorşi în ţară. MFE răspunde astfel interesului foarte mare manifestat de potenţialii beneficiari ai fondurilor nerambursabile şi prelungeşte perioada de consultare până la data de 30 septembrie 2016. Ghidul Programului Diaspora Start-Up, cu o finanţare în valoare de 30 milioane euro din Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, a fost pus în consultare publică de către MFE şi Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni la data de 8 septembrie 2016. Persoanele selectate în vederea finanţării planului de afacere vor primi într-o primă fază o subvenţie în valoare de maxim 10.000 de euro, ca primă de relocare. A doua tranşă de finanţare va fi acordată dacă antreprenorul realizează venituri brute echivalente cu 30% din valoarea primei tranşe.



    Varianta modificată a legii privind vânzarea terenurilor agricole va fi publicată în această săptămână pe site-ul Ministerului Agriculturii – a anunţat ministrul agriculturii, Achim Irimescu. El a precizat că legea va intra în circuitul de avizare numai după ce va fi discutată cu fermierii. Principala modificare din Lege este cea a limitării achiziţiei unui teren agricol de către persoanele fizice la cel mult 50 de hectare atât pentru români cât şi pentru străini. În urmă cu patru luni, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu, avertizase că cel puţin două milioane de hectare de teren agricol se aflau în proprietatea firmelor sau persoanelor străine. România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014 conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară.



    Actorul Ioan Gyuri Pascu a murit luni dimineaţă, la vârsta de 55 de ani. Decesul a survenit în urma unui stop cardiorespirator iresuscitabil. Actorul şi muzicianul Ioan Gyuri Pascu s-a născut la 31 august 1961, la Agnita, în judeţul Sibiu. În 1987 a devenit membru în grupul Divertis, alături de care a încântat publicul timp de 20 de ani .

  • 30 milioane euro pentru afaceri dezvoltate de diaspora

    30 milioane euro pentru afaceri dezvoltate de diaspora

    Guvernul României dorește stimularea antreprenoriatului în rândul cetățenilor români din diaspora și a celor recent reîntorși în țară. 30 milioane euro vor fi acordați românilor din străinătate prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020. Ghidul Programului Diaspora Start-Up” a fost lansat spre consultare publică de Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.



    Proiectul se va desfășura în două etape. În prima parte, administratorii de grant depun propunerile de proiecte în valoare de maxim 5 milioane euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori și să le acorde acestora subvenții pentru lansarea afacerilor în țară.



    În a doua etapă, cei doresc să își înființeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 50.000 de euro prin intermediul administratorilor de grant.



    Instituțiile care depun proiecte ca administrator de grant pot fi autoritățile publice locale, camerele de comerț, furnizorii de servicii de formare profesională continuă (FPC), organizații sindicale și patronale, asociații profesionale și ONG-uri.



    Românii din străinătate care acccesează fondurile din a doua etapă trebuie să aibă 18 ani împliniți, să facă dovada rezidenței sau a domiciliului în străinătate pe durata a cel puțin un an în ultimii trei ani și doresc să deschidă o companie în România, prin accesarea ajutorului de minimis.



    De asemenea, solicitanții trebuie să aibă experiență antreprenoriale în străinătate sau specializare prin cursuri sau experiența profesională, în domeniul vizat. Sumele primite pentru dezvoltarea afacerii nu depășesc 40.000 de euro, acordați în două tranșe, plus 10.000 de euro primă de relocare în țară.



    Propunerile și recomandările pe marginea ghidului Diaspora Start-Up” sunt așteptate până la data 23 septembrie 2016 la adresa: diaspora@fonduri-ue.ro.



    Sursa: MAE

  • Jurnal românesc – 6.09.2016

    Jurnal românesc – 6.09.2016

    Propunerea legislativă care elimină impozitul pe pensii şi contribuţia pensionarilor la CASS a fost adoptată, marţi, de plenul Senatului. Impactul bugetar ar urma să fiede 2,2 miliarde de lei pe an. Propunerea arată că impozitul pe pensii se elimină, astfel încât şi cei care plătesc în acest moment un impozit de 16% nu îl vor mai plăti. Documentul adoptat cu 66 de voturi pentru, 18 împotrivă şi 5 abţineri merge acum la Camera Deputaţilor, care este for decizional.



    Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Dragoş Pîslaru, a anunţat că nu se pune problema ca actualul Guvern să facă modificări în ceea ce priveşte nivelul indemnizaţiei pentru creşterea copilului. “ Noi am preluat decizia Parlamentului de eliminare a plafonului pentru indemnizaţia de creştere a copilului într-un context în care natalitatea suferă în România şi avem nevoie de stimularea natalităţii, a spus Pâslaru. El a adăugat că Parlamentul este singurul for care ar trebui să vadă care sunt consecinţee. Declaraţia inntervine pe fondul unor evaluări potrivit cărora circa 200 de mame cu salarii mari primesc indemnizaţii care consumă o treime din bugetul naţional alocat pentru creşterea copilului.



    Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu, a apreciat progresele României în privinţa absorbţiei fondurilor europene în domeniul transporturilor, dar a subliniat că, în pofida acestui efort, aproape jumătate din cele peste 30 de proiecte majore cu bani europeni adoptate în precedentul exerciţiu financiar nu vor fi terminate la timp. Ea a precizat că s-a reuşit, însă, eşalonarea acestor proiecte, astfel încât fonduri europene de aproape două miliarde de euro din perioada 2014 – 2020 să le acopere co-finanţarea. Corina Creţu s-a întâlnit,luni, la Bruxelles, cu ministrul român al transporturilor, Petru Buşe, de la care a primit asigurări că autorităţile de la Bucureşti vor adopta Planul general privind infrastructura de transport din România, până la sfârşitul acestei luni.



    Dovada plăţii amenzilor aplicate de poliţiştii de la Imigrări poate fi transmisă pe adresa de e-mail a fiecărei structuri teritoriale din care face parte agentul constatator. Tot în acest context de simplificare, I.G.I. a pus la dispoziţia cetăţenilor români şi străini un portal de depunere on-line a documentelor pentru a beneficia de servicii publice eficiente şi rapide. Metoda de lucru urmăreşte scurtarea timpului de aşteptare în faţa ghişeului şi eficientizarea procesului de preluare a cererilor.



    Imnul naţional va fi intonat pe stadioane şi baze sportive, cu ocazia competiţiilor oficiale, de nivel naţional, etapele finale, pentru toate categoriile de vârstă, prevede o propunere legislativă pentru completarea Legii 75/1994, adoptată luni de Senat, aceasta urmând să intre în dezbaterea forului decizional, Camera Deputaţilor. Considerând că, uneori, măsuri chiar simbolice, dar puternice se impun, prezenta completare a legislaţiei are drept scop să contribuie la întărirea sentimentului competitorilor sportivi de orice vârstă de apartenenţa la un mediu sigur, protector, lipsit de discriminări sau tensiuni sociale – statul român, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative .


    Elevii români din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a care studiază engleza în liceu şi îndeplinesc criteriile pentru a obţine viza pentru intrarea în Statele Unite ale Americii pot aplica pentru bursa FLEX 2017 – 2018, care le oferă ocazia de a trăi într-o familie americană şi de a studia într-un liceu american pe parcursul anului şcolar 2017 – 2018. Ambasada SUA în România, alături de Consiliile Americane pentru Educaţie Internaţională şi de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, anunţă deschiderea aplicaţiilor programul FLEX 2017 – 2018, finanţat de către Departamentul de Stat american. Participarea în programul FLEX, aflat acum la al 2-lea an de existenţă în România, este gratuită.

  • Relansarea programului Casa Verde

    Relansarea programului Casa Verde

    Aşa-numitul program Casa Verde, anunţat de Ministerul român al Mediului, Apelor şi Pădurilor, este reluat după o pauză de cinci ani. Scopul acestui program îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea poluării generate de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră. De asemenea, se doreşte stimularea utilizării sistemelor care folosesc sursele de energie regenerabilă, nepoluante.



    Programul Casa Verde relansat într-un nou concept este revigorat, anul acesta, prin Casa Verde Plus şi Casa Verde Clasic, prin lansarea unei linii de finanţare de 150 de milioande de lei. Potrivit autorităţilor, pot beneficia de aceste fonduri persoane fizice, asociaţii de locatari, dar şi instituţii publice, spitale, şcoli sau universităţi. Se estimează că în jur de 15.500 de persoane fizice vor beneficia de finanţare.



    Prin programul Casa Verde Clasic sunt finanţate investiţii care utilizează materiale pentru izolaţie cum ar fi cânepa, lâna sau piatra bazaltică. Pentru programul Casa Verde Plus vor fi alocaţi 45 de milioane de lei(10 milioane de euro), din care vor fi finanţate materiale ecologice, sisteme de acoperişuri verzi şi sisteme de eficientizare a consumului de resurse sau de iluminat ecologice. In plus, aproximativ 44 de milioane de lei vor ajunge la cei care au încheiat contracte din 2011 în baza vechiului program Casa Verde, astfel încât beneficiarii să-şi poată finaliza lucrările.



    Un program Casa Verde care a existat si în anul 2011 finanţa instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire pentru persoanele fizice şi juridice.



    Pe lângă reducerea poluării, proiectul are şi alte avantaje. Ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, a menţionat reducerea facturilor la energie şi stimularea afacerilor in sectorul materialelor de construcţie ecologice. “Toată această piaţă este încă într-o fază de pionierat şi aş vrea ca, prin măsurile pe care le luăm, să stimulăm şi creşterea business-urilor în această zonă. Impulsionarea consumului de materiale de construcţii ecologice va crea o piaţă competitivă în acest sector şi sper că va duce, de asemenea, la crearea de noi locuri de muncă”, spunea, cu ceva timp în urmă, Cristiana Paşca Palmer.

  • Pachetul rural, un program pentru modernizarea României

    Pachetul rural, un program pentru modernizarea României

    Setul de măsuri pe care mizează executivul se numeşte “Pachet rural” şi are rolul de a sprijini activitatea celor trei milioane de fermieri din România. În prezent, 73% dintre fermieri trăiesc în exploataţii de subzistenţă iar guvernul vrea ca aceştia să poată să-şi întreţină familiile din veniturile obtinute din agricultură. Între măsuri, figurează angajarea membrilor de familie; aceştia vor completa bugetul de venituri al fermei şi, în plus, vor avea acces la sistemul asigurărilor medicale.



    Alte măsuri urmăresc încurajarea asocierilor – abandonate, în pripă, după revoluţia anticomunistă din 1989, odată cu trecerea de la proprietatea colectivă de stat la cea particulară. Asocierile vor facilita micilor fermieri achiziţionarea de materii prime, vânzarea producţiei sau procesarea ei şi o mai uşoară accesare a creditelor de dezvoltare şi a confinanţărilor. În final, “Pachetul rural” ar trebui să ducă la întărirea clasei de mijloc la sate, astfel încât situaţia să fie comparabilă cu cea a clasei de mijloc din mediul urban.



    Măsurile pentru sprijinirea fermierilor avute în vedere de guvernul de tehnocraţi al premierului Dacian Cioloş se cupleaza cu un program mai amplu anti-sărăcie, lansat în luna februarie. Programul urmează să primeasca finanţare atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene; el urmăreşte, pe lângă crearea clasei de mijloc în mediul rural, promovarea incluziunii sociale prin reducerea sărăciei.



    Este, declara premierul, acum o lună, o schemă integrată, organizată pe etape din viaţă, în aşa fel încât să putem oferi un fel de plasă de siguranţă pentru cei supuşi riscului de sărăcie, indiferent de vârstă, pornind de la naştere până la sfârşitul vieţii”. Pentru mediul rural, unde există riscuri mai mari, guvernul vrea să asigure o mai bună protecţie socială atât pentru copii – la naştere şi pe durata şcolarizarii, cât şi persoanelor din mediile defavorizate.



    De asemenea, o serie de măsuri integrate, pentru familie, se referă, printre altele, la locuinţe sociale, granturi pentru îmbunătăţirea locuinţelor, reducerea violenţei domestice, prevenirea separării copilului de familie, stimulente pentru zilieri, garantare de microcredite, dobânzi mai mici pentru antreprenorii din medii defavorizate, cantine sociale, alfabetizare digitală a persoanelor din comunităţile marginalizate. Sunt măsuri, în ultimă instanţă, caracteristice pentru fostul comisar european pentru agricultura, Dacian Ciolos.



    Să ne amintim ca el a fost, în 2013, părintele Politicii Agricole Comune a UE care include o serie de măsuri în sprijinul tinerilor fermieri, o atenţie specială acordată protecţiei mediului înconjurător şi o gestionare pragmatică a bugetului, astfel încât să fie sprijiniţi financiar fermierii activi.

  • Previziuni economice pentru România

    Previziuni economice pentru România

    România va atinge, în acest an, un
    vârf al creşterii economice, cu o rată de peste două ori mai mare decât cea de
    la nivelul întregii Uniuni Europene, potrivit noilor estimări ale executivului
    comunitar. Astfel, PIB va avea un avans de 4,2%, bazat în principal pe creşteri
    salariale şi relaxări fiscale.

    Şi în 2015,
    creşterea economică a României a fost surprinzător de puternică,
    notează Comisia,
    creşterea PIB al României fiind de 3,6%, cel mai ridicat nivel după 2008. Anul
    viitor, însă, PIB va creşte mai puţin, cu 3,7%, potrivit prognozelor.
    Principalul motor al creşterii economice rămâne cererea internă, în timp ce
    contribuţia netă a exporturilor va rămâne negativă. Experţii europeni notează
    că, în acelaşi timp, există şi riscuri macroeconomice majore la adresa acestei
    evoluţii, precum cel legat de aşa-numita lege a dării în plată, care permite datornicilor să scape de creditul imobiliar dacă
    predau băncii locuinţa cumpărată cu bani împrumutaţi.Pe de altă parte, o mai bună
    accesare a fondurilor europene şi un efect multiplicator mai puternic al
    măsurilor de stimulare fiscală ar putea oferi sprijin suplimentar economiei
    româneşti, afirmă ei.

    În pofida creşterii economice robuste, din cauza reducerilor de taxe
    şi a creşterii cheltuielilor, deficitul bugetar se va majora substanţial şi ar urma să crească de la 1%, în 2015,
    la 4%, anul viitor. În schimb, consumul privat avanseză puternic, investiţiile şi-au
    păstrat trendul pozitiv, iar indicatorul de încredere economică a atins maximul
    a şapte ani în trimestrul al treilea, indicând o menţinere a trendului. Alimentată de creşterea
    salariilor, şi inflaţia se va accelera de la mijlocul anului. În ceea ce priveşte şomajul, acesta
    este estimat la 6,6% pentru anul acesta şi la 6,5% pentru anul următor,
    fără schimbări faţă de precedentul raport. Trendul de scădere al ratei şomajului va continua, probabil,
    susţinut de avansul economic puternic, în timp ce rata de ocupare a forţei de
    muncă va urca. Creşterea salariului minim cu 19% în luna mai va duce la un cost
    mai ridicat al forţei de muncă, care va anula, parţial, din perspectica
    competitivităţii economice, recentele creşteri de productivitate, mai notează
    Executivul european.

    Prognoza CE este similară cu
    a companiei Coface, specializată în managementul riscului de
    credit, care estimează, pentru
    acest an, o creştere economică de 4,2% pentru România. O posibilă problemă
    semnalată de analiştii firmei are
    legătură cu instabilitatea din domeniul plăţilor. Aparenta contradicţie este
    provocată de creşterea economică stimulată mai mult de consum, care nu pare
    aşezat pe o bază stabilă, apreciază Coface.

  • Jurnal românesc – 8.01.2016

    Jurnal românesc – 8.01.2016

    Premierul Dacian Cioloş a declarat, joi, la întâlnirea cu diaspora românească din Germania, că Guvernul doreşte ca alegerile legislative din toamnă să fie un exemplu de bună organizare, în condiţiile în care se aplică pentru prima dată legea votului prin corespondenţă. Cioloş le-a mulţumit celor circa 200 de compatrioţi prezenţi la ambasada României din Berlin pentru felul în care este percepută comunitatea românească în Germania. El a promis că-şi va păstra independenţa politică până la finalul mandatului de prim-ministru şi că nu va candida la scrutinul din toamnă.



    Secretarul de stat pentru afaceri strategice din ministrul de Externe, Daniel Ioniţă, a participat, joi, la deschiderea celei de-a VII-a ediţii a Galei Studenţilor Români din Străinătate. El a transmis, cu această ocazie, aprecierea ministerului pentru profesionalismul şi perseverenţa membrilor Ligii în promovarea unei imagini pozitive a tinerilor români care studiază peste hotare. El i-a îndemnat pe studenţii şi absolvenţii români de la universităţi străine să se alăture eforturilor de promovare a intereselor strategice ale Bucureştiului peste hotare şi i-a asigurat de întregul sprijin al misiunilor diplomatice româneşti. În februarie anul trecut, ministerul a semnat protocoale de colaborare cu două dintre cele mai active organizaţii de tineri români cu filiale peste hotare, Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) şi Fundaţia CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români).



    Comisia Europeană va adopta programe de cooperare transfrontalieră, în valoare de un miliard de euro, care vor contribui la dezvoltarea socială şi economică a regiunilor situate de ambele laturi ale frontierelor externe ale Uniunii Europene — anunţă, într-un comunicat, Executivul de la Bruxelles. Vor avea prioritate anumite proiecte care vor înlesni dezvoltarea sustenabilă la frontierele externe ale UE. Potrivit comisarului european pentru Extindere, Johannes Hahn, cooperarea transfrontalieră joacă un rol major în procesul de stopare a instituirii unei noi linii de demarcaţie. Noul pachet de proiecte finanţate de UE include atât România, cât şi două dintre vecinele sale non-membre UE, Republica Moldova şi Ucraina.



    Ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova a reacţionat la absenţa în masă a deputaţilor de la Chişinău la sesiunea specială de luni, când fusese programată votarea noului guvern propus de premierul desemnat Ion Sturza. Sala de şedinţe a parlamentului pe jumătate goală sugerează că mulţi dintre aleşii poporului nu împărtăşesc sentimentul nostru de urgenţă cu privire la necesitatea formării unui guvern nou, ce ar putea relansa reformele atât de necesare, se arată în mesajul postat pe pagina oficială a ambasadei pe Facebook. Pe fondul unei grave crize de credibilitate a clasei politice din Republica Moldova, care se adaugă unei situaţii extrem de dificile pe plan politic şi economic, doar 47 de deputaţi din cei 101 au venit la şedinţă, astfel că reuniunea nu a mai avut loc din cauza lipsei de cvorum. Dacă un nou guvern nu va fi votat până pe 29 ianuarie, preşedintele Nicolae Timofti este obligat să dizolve parlamentul şi să anunţe organizarea de alegeri legislative anticipate.

  • Bugetul României pe 2016

    Bugetul României pe 2016

    Guvernul României a adoptat,
    miercuri, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor
    sociale de stat pe anul 2016. Acestea au fost transmise Parlamentului, cu
    solicitarea să fie dezbătute şi adoptate în procedură de urgenţă. Premierul Dacian Cioloş a declarat că bugetul a
    fost construit având în vedere un set de constrângeri impuse de legislaţia
    adoptată de Parlament, care a determinat o creştere a cheltuielilor. El a
    solicitat Legislativului să dea dovadă, ca şi Guvernul, de seriozitate şi să
    fie rezonabil la discuţiile privind bugetul, iar cei care fac amendamente să
    indice sursa de finanţare.

    Sănătatea, educaţia,
    apărarea şi investiţiile sunt considerate priorităţi în 2016 şi primesc cei mai
    mulţi bani în proiectul de buget, în schimb Ministerele Muncii şi
    Transporturilor vor primi cele mai puţine fonduri. Proiectul de buget a fost
    structurat pe un nivel maxim de deficit de 3% din PIB, admis de UE, şi pe o
    creştere economică estimată la 4,1 procente din PIB. Incasările la buget vor fi
    mai mari cu 3,6 miliarde de lei (800 mlioane euro) decât anul acesta, iar
    cheltuielile, majorate cu aproximativ 13 miliarde lei (2,9 mld euro), ar urma
    să acopere inclusiv măsurile de relaxare fiscală aprobate deja de Parlament.

    In
    buget sunt
    alocate fonduri pentru majorarea punctului de pensie cu 5% şi pentru toate
    creşterile salariale aprobate în acest an, însă nu sunt prevăzute şi alte
    majorări pentru sectorul public anul viitor. Deocamdată nu va fi majorat nici
    salariul minim brut pe economie, până la realizarea unui studiu de impact.
    Această prevedere şi faptul că nici
    comunităţile locale nu primesc fondurile solicitate în 2016 îi nemulţumeşte pe
    social-democraţi,
    care însă au anunţat că vor susţine proiectul de buget.

    Liderul PSD, Liviu
    Dragnea: Teoretic, nu avem de ce să votăm împotrivă, dar
    încercăm să găsim soluţii pentru ca acest buget, odată ce se transformă în
    lege, să fie mai bun decât vine de la Guvern. Ăsta este rolul Parlamentului.
    Sumele pentru echilibrarea bugetelor locale, într-adevăr, sunt mai mici decât
    sunt dorinţele şi chiar nevoile comunităţilor locale şi o să vedem în Parlament
    dacă se pot găsi soluţii pentru a fi majorate. Si
    liberalii vor vota adoptarea bugetului pe 2016.

    Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu: Condiţiile pe care PNL le-a pus cabinetului Cioloş au fost
    realizate. Vorbim de investiţiile care au crescut de la 33 la 37 de miliarde.
    Investiţiile publice sunt cele care generează plusvaloare în economie, cele
    care generează locuri de muncă. Avem un plus la educaţie, un plus la sănătate.

    Dezbaterile asupra proiectului legii bugetului de
    stat pe 2016 încep vineri, în comisiile parlamentare de specialitate, astfel
    încât votul final în plenul Legislativului să fie dat miercurea viitoare.