Radio România Internațional

Tag: fonduri

  • Cu sau fără FMI?

    Cu sau fără FMI?

    Economia românească a corectat, în mare parte, dezechilibrele interne şi externe, prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide, dar e, încă, vulnerabilă la şocuri externe — au conchis experţii internaţionali la sfârşitul misiunii de evaluare. Emisarii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-au aflat la Bucureşti până pe 10 februarie, pentru a examina aplicarea acordului stand-by preventiv, ce se încheie în toamnă şi are o valoare de circa două miliarde de euro.



    Autorităţile române n-au accesat, până acum, fonduri în contul acestui acord şi nu sunt puţine vocile din Guvern care apreciază că prelungirea lui n-ar mai avea rost. Problema ar putea fi tranşată în aprilie, când delegaţia creditorilor va reveni la Bucureşti şi când, susţine premierul Victor Ponta, se vor relua şi discuţiile asupra celor două diferende majore dintre părţi: creşterea preţului pentru gazele naturale şi restructurarea industriilor producătoare de energie pe cărbune.


    Victor Ponta: Sunt multe lucruri pe care partenerii noştri internaţionali le-au apreciat ca fiind realizate. În 2014, produsul intern brut a revenit la nivelul anterior crizei, iar momentul de creştere se consolidează. Consumul privat şi exporturile puternice au susţinut relansarea economică. Important este ca prin toate măsurile pe care le adoptăm în continuare, să păstrăm această direcţie, şi Codul fiscal, şi creşterea absorbţiei de fonduri europene, şi îndepărtarea tuturor barierelor birocratice ne ajută în acest sens. Avem acord cu instituţiile internaţionale. Vreau să-l finalizăm cu bine. Nu am semnat ieri scrisoarea de intenţie pe două lucruri pe care trebuie să le negociem mai bine şi să le gândim în interesul celor care ne-au ales şi ne-au trimis aici, la guvernare. În primul rând, preţul gazelor la consumatorii casnici. Vreau să fim siguri, pe de o parte, că este necesar să mărim preţurile, în condiţiile în care preţurile mondiale la energie au scăzut şi în al doilea rând, că sunt suportabile, pentru că altfel, în noiembrie – decembrie, o să ne trezim că şi oamenii şi CET-urile nu pot să-şi plătească facturile. Al doilea lucru, eu cred că România are nevoie de energie electrică produsă pe cărbune. Povestea asta cu să închidem minele şi centralele pe cărbune este o poveste veche. Cred că de prin anii 96- 97 tot trebuie să închidem. Or, eu zic că nu trebuie să închidem. Eu zic că trebuie să avem energie şi hidro, şi nucleară, şi regenerabile şi cărbune, dar cu restructurările şi cu eficientizarea, şi cu investiţiile în mediu necesare.”



    Între agenţii economici de pe lista neagră a creditorilor figurează şi Complexul Energetic Oltenia, care include exploatări de lignit şi termocentralele ce pot asigura peste 40% din necesarul de energie electrică al României. Consilier al premierului şi el însuşi fost ministru în precedentele guvernări de stânga, Ionel Blănculescu insistă asupra obligaţiei Executivului social-democrat de a-şi proteja cetăţenii: Sunt argumente foarte clare. FMI trebuie să înţeleagă că cei 26.000 de salariaţi, care pe orizontala economiei asigură, poate, alţi 40 – 50.000 de salariaţi din zona de stat, nu pot fi trimişi peste noapte acasă, nu pot fi închise peste noapte aceste entităţi şi că, într-adevăr, ceea ce premierul a sugerat, şi anume un program raţional de restructurare, de eficientizare, cu un management mai performant al acestor instituţii, dar, în timp, reprezintă o rezolvare. Iar pe de altă parte, la al doilea element de disensiune, şi anume preţul la gaze naturale pentru, în special, consumatorul casnic şi pentru CET-uri, într-adevăr, şi aici cred că graba strică treaba şi nu cred că trebuie, pe fondul reducerii imense la nivel internaţionalal preţului la aceste resurse, România să grăbească şi să schimbe total trendul în ceea ce priveşte creşterea acestor preţuri. Până la urmă, şi populaţia României trebuie să se bucure o perioadă, cât va fi, de acest trend de descreştere a preţurilor la tot ce înseamnă gaze, ţiţei, petrol.”



    Analistul economic Radu Soviani apreciază că urmează două luni de nesiguranţă, înainte ca părţile să tranşeze dilema prelungirii sau nu a acordului României cu FMI: Din punctul meu de vedere, faptul că nu există o scrisoare prin care Fondul Monetar Internaţional să constate că România şi-a îndeplinit angajamentele asumate reprezintă o formă de incertitudine pentru perioada următoare. Ce înseamnă această incertitudine? Înseamnă că în acest moment Fondul Monetar Internaţional nu are certitudinea unor lucruri negative, fapt pentru care acordul de facto nu este declarat deraiat, deşi el este deraiat, iar pe de altă parte pentru Guvernul României înseamnă că nu are certitudinea lucrurilor pozitive. Şi atunci avem o stare de aşteptare până în luna aprilie şi în luna aprilie vom vedea în ce sfere se vor materializa necunoscutele.”



    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, spune că opiniile exprimate de experţii FMI asupra complexurilor energetice scot în evidenţă o problemă mai amplă, care afectează de mult timp dezvoltarea economică a României: lipsa de eficienţă a companiilor cu capital de stat.



    Iar în numele opoziţiei liberale, fostul ministru de Finanţe Gheorghe Ialomiţianu se declară convins că lipsa unei scrisori de intenţie ar fi proba că actualul guvern n-a făcut nimic din ceea ce s-a angajat.”

  • Jurnal românesc – 16.01.2015

    Jurnal românesc – 16.01.2015

    Votul prin corespondenţă nu se poate face doar pentru diaspora, pentru că ar fi neconstituţional — a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care conduce şi comisia parlamentară pentru elaborarea noului Cod electoral. El a precizat că introducerea votului prin corespondenţă, în condiţii de securitate deplină, este prioritatea zero a comisiei şi că acesta se va face pentru pentru toţi cetăţenii României. Zgonea a subliniat intenţia parlamentarilor din comisie de a asigura accesul la urne pentru românii din străinătate şi a anunţat că, în acest sens, va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi şi o platformă online, pe care ONG-urile să-şi poată trimite propunerile către comisia de Cod electoral. Toate propunerile de amendamente la legile privind alegerea preşedintelui, senatorilor, deputaţilor şi autorităţilor locale trebuie depuse până pe 15 martie. Membrii comisiei vor face apoi modificările legislative pe care le vor decide cu o majoritate de două treimi.



    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a insistat în discuţiile de la Bucureşti cu omologul său britanic, Phillip Hammond, asupra menţinerii libertăţii de circulaţie a forţei de muncă, în condiţiile în care, potrivit statisticilor, lucrătorii străini contribuie masiv la PIB-ul ţărilor în care se află. La rândul său, şeful diplomaţiei de la Londra a apreciat că economia europeană trebuie să se globalizeze şi că nu există securitate strategică fără securitate economică.



    Opt ţări membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, care au rata de absorbţie a fondurilor comunitare sub 60%, vor fi ajutate să investească o cât mai mare parte dintre acestea – a declarat comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu. Recent, executivul comunitar a decis să acopere 85% din costurile de construcţie a unui tronson din Autostrada Soarelui, Bucureşti-Constanţa, acordând suma de 305,7 milioane de euro din Fondul de Coeziune al Uniunii.



    Premierul Victor Ponta a anunţat că va discuta cu omologul său în exercitiu de la Chişinău, Iurie Leancă, despre modalităţile de ajutorare a Republicii Moldova cu energie electrică din România. Ponta a precizat că România are suficientă energie electrică pentru a alimenta şi statul vecin, dar că infrastructura e deficitară şi nu există capacităţi adecvate de transport. Premierul a făcut aceste declaraţii după ce Ucraina a decis să suspende în totalitate exportul de energie electrică în Republica Moldova şi Belarus, din cauza cantităţii insuficiente de pe piaţa internă.



    Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare a solicitat Guvernului şi Parlamentului să identifice urgent soluţii pentru persoanele cu credite în franci elveţieni, în condiţiile aprecierii acestei monede cu 30% în raport cu euro. În România există circa 150.000 de persoane care au credite în franci elveţieni. Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, afirmă că sectorul bancar românesc nu va avea de suferit, fiindcă împrumuturile în moneda elveţiană nu depăşesc 5% din totalul creditelor. Aprecierea bruscă a francului elveţian survine după ce banca centrală de la Berna a abandonat pragul de 1,20 franci pentru un euro, introdus în septembrie 2011 pentru a proteja economia elveţiană de criza din zona monedei unice. Francul s-a apreciat cu 25% si în raport cu dolarul american.



    O echipă de medici români şi străini au făcut, joi, în premieră pentru România, un implant cu un dispozitiv pentru pomparea sângelui, care preia funcţiile inimii. Intervenţia este o soluţie modernă în tratarea insuficienţei cardiace, precum şi o alternativă a transplantului. Şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din Târgu-Mureş, Horaţiu Suciu, a precizat că pacientul poate aştepta cu acest implant în siguranţă viitorul transplant, care ar putea fi necesar şi peste 7 – 8 ani. Este un lucru foarte important să dovedim că şi în ţara noastre se pot face astfel de proceduri — a mai spus doctorul Suciu.

  • Platforma Galantom contribuie la strângerea de fonduri

    Platforma Galantom contribuie la strângerea de fonduri

    Galantom.ro este platforma de strângere de fonduri online, specializată pe ONG-uri şi proiecte care aduc schimbare în comunitatea românească. Proiectul a fost pus în practică începând de anul trecut. Platforma se adresa iniţial zonei sportive, adică participanţii la evenimente sportive strângeau fonduri pentru o cauză în care credeau. Fiind o platformă de fundraising online, fiecare participant la evenimente sportive poate să aibă o pagină a lui, o pagină personalizată în care poate povesti ce cauză susţine, la ce eveniment participă şi de ce. Pe această pagină există şi un formular online, pe care oamenii pot să-l folosească pentru donaţii online, iar cel care strânge fonduri devine un soi de ambasador al cauzei. Stilul acesta de strângere de fonduri se numeşte fund raising peer-to-peer, şi deşi el exista şi înainte, iniţiatorii proiectului Galantom i-au adus îmbunătăţiri.



    Gabriel Solomon, unul dintre iniţiatorii proiectului, se află alături de noi şi ne dă detalii: “Ce am făcut noi cu această platformă este că am făcut platforma mai facilă fund raiserului. Pentru că înainte, dacă voiai să strângi bani pentru o cauză în acest stil, aveai mai multe modalităţi: fie strângeai tu bani cash, dar aici aveai o problemă de încredere, oamenii care poate nu-ţi erau atât de apropiaţi, aveau o reticenţă în a-ţi da bani cash. Nu ştiau dacă banii ajung sigur la organizaţie, dacă nu opreşti tu un comision. Puteai să direcţionezi banii către contul organizaţiei, să-i spui persoanei “uite, ăsta este codul iban unde poţi să donezi tu banii pe care doreşti!”, dar era dezavantajul faptului că vorbeai cu un om, îi creai un sentiment frumos şi el era dispus în momentul ăla să doneze, dar până ajungea acasă poate uita, poate nota iban-ul greşit, iar tu, ca fund raiser nu ştiai câţi bani s-au strâns în urma eforturilor tale.”



    Persoana care strânge fonduri vede imediat câţi dintre oamenii cu care a vorbit au donat şi poate primi şi mesaje de încurajare, ne-a mai spus Gabriel Solomon şi ne-a explicat de ce platforma poartă numele Galantom: “Denumeşte exact ce vrem noi să facem şi anume să construim o comunitate a oamenilor de bine, a oamenilor care văd un lucru şi nu spun asta ar trebui să facă statul sau ONG-urile sau altcineva în afară de tine. Văd un lucru şi se gândesc lucrul ăsta nu este perfect, ce aş putea face să-l schimb. Şi aici poate însemna să cauţi un ONG care încearcă să schimbe acel lucru şi să donezi către acel ONG sau înseamnă poate să faci voluntariat pentru acel ONG. Ceea ce ne dorim noi este ca uşor, uşor să creştem aceşti oameni şi să-I aducem în faţă, şi să ajungem la ceea ce numim noi galantom, adică un om care e dispus să meargă mai departe, să devină un soi de ambasador al acelei cauze, să strângă bani pentru acea cauză şi să o promoveze, să demonstreze că acea cauză e importantă şi de ce ar trebui lucrurile schimbate şi în ce fel.”



    Şi există mai mulţi oameni care doresc să ajute, decât s-ar putea crede, arată experienţa Galantom, atât că în general oamenii care ajută nu sunt genul care să iasă în faţă, să fie văzuţi. În schimb pe paltforma Galantom, se găsesc toate cauzele sunţinute de-a lungul timpului.



    L-am invitat pe Gabriel Solomon să ne vorbească despre proiectele în derulare: “În acest moment avem două direcţii mari: una dintre ele este de a transforma puţin platforma noastră care este mai mult asociată cu evenimentele sportive, într-o platformă mai generală, iar pentru aceasta am tot adăugat alte tipuri de evenimente cu care poţi face fund raising. Avem spre exemplu un eveniment, care se numeşte dăruieşte ziua ta, prin care oamenii în loc să primească acele mici cadouri din partea cunoscuţilor, aleg să folosească acea sumă care ar fi cheltuită pe cadou, donând către cauza în care eu cred. A avut foarte mare succes acest eveniment, au fost chiar nişte cazuri foarte interesante, pentru că de multe ori cei care încep să strângă fonduri, se uită la sumă şi nu-şi dau seama cât de folositoare poate fi. Îşi spun, am strâns 1000 de lei. Ce schimbare pot să fac eu cu suma asta? Însă am avut nişte experienţe frumoase, cu persoane care au strâns 1000 de lei. Era cazul unui copil dintr-o familie mai săracă, copil care avea probleme de auz şi căruia i se stricase aparatul auditiv iar costul pentru a-l înlocui era puţin peste 1000 de lei. Aşa că dintr-un astfel de fundraising din care s-au strâns 100 de lei, s-a înlocuit acel aparat auditiv. Nu-i o sumă mare, dar impactul pe care l-a avut acea sumă în viaţa copilului a fost foarte mare, iar noi despre asta discutăm despre impactul acestor sume mici, care puse cap la cap pot schimba lumea din jurul nostru.”



    Lecţia Galantom poate fi însuşită de oricine, ne-a mai spus interlocutorul nostru dând exemplul unui copil care a depăşit aşteptările tuturor când s-a hotărât să strângă fonduri pentru o cauză. Alte proiecte cărora vă puteţi alătura sunt “Dăruieşte talentul tău”, un altul prin care puteţi să vă angajaţi că vă lăsaţi de fumat dacă prietenii vă susţin donând pentru o cauză în care credeţi sau “De la om la Galantom”, un proiect de conştientizare şi educare a oamenilor, astfel încât ei să înţeleagă că pot face pasul de la observarea unei probleme la rezolvarea ei, că putem schimba comunitatea în care trăim, pentru că este rolul nostru.

  • Taxi gratis

    Taxi gratis

    “Niciun gest de bunătate, indiferent cât de mic, nu e în zadar!” spunea un dicton al lui Aesop, folosit ca motto al unui proiect umanitar desfăşurat în Bucureşti. Alex Bobeş ajută de mai bine de un an persoane cu probleme medicale să se deplaseze acolo unde au nevoie. Mai precis, le oferă doritorilor un taxi gratis…



    Şi dacă vă întrebaţi: De ce gratis? Siteul proiectului lui Alex Bobeş dezvăluie intenţia fondatorului lui de a fi excepţia de la zicala potrivit căreia toate serviciile se plătesc în lumea asta. Un serviciu gratis, creat cu intenţia de a demonstra că putem ajuta şi noi, fără a aştepta recompense materiale, mai ales atunci când persoanele ajutate se află într-o situaţie financiară şi medicală gravă. Taxi Gratis reprezintă un gest benevol, pentru ajutorarea acelora care chiar au nevoie de un mijloc de transport gratuit.



    L-am întrebat pe Alex Bobeş, fondatorul proiectului Taxi Gratis, cum i-a venit ideea proiectului: “Ideea mi-a venit spontan, fiind conştient de problemele pe care le au persoanele cu dizabilităţi, când vine vorba de transport. Totodată, trăind experienţa asta cu mama mea când a avut nevoie de transport medical, am conştientizat că oamenii au nevoie de ajutor, pentru că autorităţile nu se implică la nivelul acesta şi am hotărât să mă implic eu personal în această problemă. Am început proiectul în aprilie 2013, la început printr-o platformă web, prin reclamă online, am găsit persoane cu dizabilităţi care aveau dificultăţi în a efectua drumuri către spital sau clinici, când aveau nevoie de analize sau când erau programaţi la centre medicale.


    Am început să-i ajut personal, benevol, ei mă sunau, eu îi ajutam cum puteam şi datorită mediatizării proiectului, în timp, a devenit foarte cunoscut. La început oamenii au fost destul de reticienţi, din cauză că proiectul este al unei persoane fizice şi nu de la autorităţi, dar în timp, câştigându-le încrederea prin ajutorul pe care l-am oferit, au fost foarte entuziasmaţi. Am pierdut de mult timp şirul oamenilor pe care i-am ajutat, la diverse intervale de timp ei revin şi-mi cer ajutorul, sunt foarte multe persoane care vin din afara Bucureştiului şi care mă sună. Pot spune că au rămas aproximativ 20-30 de persoane care mă sună mai des.”



    Alex Bobeş susţine acest proiect din fonduri proprii, dar susţinătorii pot găsi diverse modalităţi de implicare financiară pe siteul proiectului. Cu toate acestea, nu s-au găsit mulţi oameni care să dorească să ajute benevol, ne-a mai spus interlocutorul nostru, iar el nu a vrut să i se alăture persoane care nu înţelegeau scopul acestui proiect: pur şi simplu să ajute. Astfel, Taxi Gratis funcţionează doar în trei sectoare bucureştene, 2, 3 şi 6. De ce?


    “Pentru că sunt singura persoană implicată în proiect şi datorită proastei infrastructuri rutiere, a aglomeraţiei nu ar fi eficient nici pentru mine, nici pentru persoana pe care aş ajuta-o dacă m-aş deplasa dintr-un colţ al Bucureştiului în celălalt. Ar dura prea mult timp şi nu ne-ar avantaja pe niciunul. Timpul pe care îl aloc acestui proiect variază de la zi la zi, datorită faptului că diferă cererile şi distanţele. Într-o zi pot ajuta 2-3 persoane.”



    Transportul este efectuat cu o maşină personală, necolantată, neinscripţionată. Iar iniţiatorul proiectului nu este taximetrist, ci doar un om care şi-a propus să ajute. Problema transportului în rândul persoanelor cu dizabilităţi sau cu alte probleme medicale este una foarte serioasă şi reprezintă un calvar pentru marea majoritate dintre ele. L-am întrebat pe interlocutorul nostru ce a învăţat din desfăşurarea acestui proiect:


    “Oamenii ar trebui în primul rând să înveţe să fie mai solidari cu ceilalţi, mai ales cu persoanele care suferă de dizabilităţi, deoarece acestea sunt defavorizate din multe puncte de vedere. Transportul e numai una din problemele grave pe care le întâmpină ei. Am auzit foarte multe drame, spuse de cei pe care i-am ajutat. Şi ar trebui să fim conştienţi că le putem uşura viaţa acestor persoane care de cele mai multe ori trăiesc un calvar. În situaţia lor contează enorm o mână de ajutor. Există foarte multe poveşti care m-au impresionat. Una mai recentă este cea a unei mame, care suferea de dizabilităţi, avea nişte probleme locomotorii foarte grave, nu se putea deplasa singură, iar fiul ei care o transporta zi de zi la o clinică avea şi el probleme, de alt ordin, nu locomotor, o căra în braţe în fiecare dimineaţă, în jur de 3-4 km, până la clinică, amândoi se aflau într-o stare foarte gravă şi cu toate acestea, m-a impresionat foarte mult faptul că fiul, cu toate problemele lui, era conştient că părintele trebuie să ajungă la clinică. Îşi căra mama în braţe, vară sau iarnă, zi de zi, în fiecare dimineaţă.”



    Spre deosebire de taximetrişti, interlocutorul nostru ne-a mărturisit că acoperă o distanţă de 3 ori mai mare atunci când ajută pe cineva. Şi asta pentru că porneşte din locul în care se află când primeşte splicitarea, merge până la locul unde locuieşte persoana care are nevoie de ajutor, o conduce pe aceasta la destinaţie, după care, la final, o aduce înapoi. Din această cauză costurile sunt mari.



    Pe site-ul TaxiGratis.ro puteţi afla sub ce forme puteţi sprijini acest proiect, el implicând costuri diverse, de la găzduire şi design site, promovare online, combustibil, piese auto, mai des decât în mod obişnuit, din pricina drumurilor proaste din Bucureşti. În plus, Alex Bobeş îşi doreşte extinderea proiectului, pentru care ar fi necesare cel putin două maşini pentru fiecare sector deservit, pentru a putea ajuta cât mai multe persoane. Ajunşi acolo, ar fi necesară o promovare a proiectului în spitale, policlinici, scări de bloc: afişe, materiale publicitare. Nu putem încheia decât amintind unul din îndemnurile de pe siteul proiectului şi anume: ”Pentru că proiectul are nevoie de oameni ca tine pentru a supravieţui, îţi mulţumim dacă distribui mai departe mesajul nostru.”


  • Jurnal românesc – 21.11.2014

    Jurnal românesc – 21.11.2014

    Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României a fost validată de Curtea Constituţională, la ceremonie fiind invitat şi actualul şef al statului, Traian Băsescu. Validarea are loc după ce BEC a trimis Curţii Constituţionale rezultatele votării din turul al II-lea de scrutin, din 16 noiembrie. Candidatul Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis, a obţinut 54,43%, iar candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, 45,56% dintre voturi. În secţiile de votare din diaspora, Klaus Iohannis a câştigat detaşat, cu aproape 90% dintre cele aproape 380.000 de voturi valabile. Mandatul va începe pe 22 decembrie, Klaus Iohannis devenind al patrulea preşedinte al României după Revoluţia din 1989.



    O conferinţa internaţională dedicată împlinirii a 25 de ani de la prăbuşirea regimurilor comuniste în Europa de Est a reunit timp de două zile la Bucureşti foşti şefi de stat si de guvern din Europa Centrală şi de Est. Între aceştia – Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României (1996 – 2000), Lech Walesa — Polonia (1990 – 1995) şi Leonid Kuchma — Ucraina (1994 – 1999). La conferinţă au participat, de asemenea, personalităţi occidentale care au marcat perioada post-comunistă şi peste 400 de tineri din fostele ţări comuniste. Regele Mihai I al României, singurul sef de stat din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial aflat în viaţă, a oferit, joi, participanţilor un dineu oficial.



    Comisia Europeană a decis să suplimenteze fondurile alocate României pentru construcţia de autostrăzi cu peste 260 de milioane de euro din Fondul de coeziune. Banii vor acoperi costurile de construcţie a două tronsoane de autostradă finanţate iniţial de statul român prin împrumuturi bancare. Această decizie ridică nivelul contribuţiei Comisiei Europene la construirea acestor autostrăzi la 439 milioane de euro – 287 milioane de euro pentru autostrada Arad-Timişoara şi 152 milioane de euro pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă. Infrastructura rutieră este unul dintre principalele instrumente prin care putem reduce diferenţele de dezvoltare dintre regiunile UE, iar România va avea întotdeauna în mine un partener pentru realizarea marilor proiecte de infrastructură”, a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.



    Târgul de Crăciun de la Sibiu, inaugurat printr-un concert al lui Ştefan Bănică-junior, include în acest an peste 70 de căsuţe din lemn, unde vizitatorii vor găsi cadouri şi preparate de sezon. Copiii au la dispoziţie un orăşel de basm cu carusel, trenuleţ, maşinuţe şi un atelier al lui Moş Crăciun unde pentru câteva ore pot deveni mici brutari, artişti sau meşteri de lumânări de sărbători. La fiecare sfârşit de săptămână, pe scena amenajată în Piaţa Mare vor fi concerte, iar turiştii care vor să vină la Sibiu în perioada Târgului de Crăciun au la dispoziţie un pachet turistic special tip City-Break care include două nopţi de cazare, un tur privat prin Centrul Istoric şi alte surprize.

  • Măsuri UE pentru agricultorii afectaţi de embargoul rusesc

    Măsuri UE pentru agricultorii afectaţi de embargoul rusesc

    Într-o declaraţie comună semnată luni, la Bruxelles, miniştrii agriculturii din 21 de state membre ale UE, între care şi România, insistă pe lângă Comisia Europeană să acorde compensaţii pentru pierderile suferite în urma embargoului agricol rusesc. Banii ar urma sa provină din suma destinată finanţării Politicii Agricole Comune (PAC) şi nu din rezerva de criză, care, în opinia semnatarilor, trebuie păstrată pentru eventualitatea unor noi provocări, în 2015.



    Executivul european vrea să folosească banii din finanţarea PAC pentru acoperirea unor deficite în bugetul pe anul în curs şi să acorde agricultorilor ajutoarele din rezerva de criză’, care poate fi constituită numai în schimbul diminuării cu 1% a subvenţiilor agricole obişnuite. Comisia Europeană a anunţat, deja, că va oferi producătorilor de legume şi de lactate, care înregistrează pierderi în urma embargoului rus, compensaţii în valoare de 344 de milioane de euro, astfel că, dacă se va baza doar pe rezerva de criză, i-ar mai rămâne, pentru anul viitor, doar 88 de milioane de euro pentru eventuale noi măsuri de sprijinire a agricultorilor sau pentru orice altă situaţie neprevăzută.



    O decizie concretă urmează să se ia în cadrul negocierilor privind bugetul UE pentru anul viitor, care trebuie încheiate pe 17 noiembrie. În urma semnării declaraţiei de luni, ministrul francez al agriculturii, Stephane Le Foll, apreciază că cele 21 de state semnatare vor avea motive întemeiate să blocheze negocierile bugetare dacă nu le vor fi satisfăcute cererile. Menţionăm că declaraţia a fost semnată în cadrul primei reuniuni a miniştrilor agriculturii după ce noua Comisie Europeană, condusă de Jean-Claude Juncker şi-a preluat atribuţiile, la începutul acestei luni.



    La reuniune a fost prezent şi noul comisar al Agriculturii, irlandezul Phil Hogan, care l-a înlocuit pe românul Dacian Cioloş, al cărui mandat a însemnat redactarea unei noi Politici Agricole Comune, iar pe final, adoptarea unor măsuri de protejare a producătorilor agricoli europeni afectaţi de embargoul rusesc.



    La Bucureşti, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin afirmă că România, deşi nu exportă în Rusia, riscă un impact indirect, din cauză că produsele agricole provenite din alte ţări, precum Lituania sau Polonia, intră pe piaţa românească la preţuri de dumping. El a avertizat despre riscul ca fiecare stat membru al UE să încerce să găsească o soluţie naţională pentru a-şi proteja fermierii şi consumatorii şi a cerut soluţii europene la o problemă considerată de interes comun.

  • Deficienţe în utilizarea fondurilor europene

    Aproape şapte miliarde de euro, adică 4,7%, din bugetul de cheltuieli aferent anului trecut au fost cheltuite în mod eronat de ţări ale UE, relevă raportul anual al Curţii Europene de Conturi. Documentul precizează că este vorba despre un număr mare de erori descoperite în sectorul agricol, iar România se numără între ţările vizate. Potrivit raportului, fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu legislaţia aplicabilă, dar aceasta nu constituie un indiciu al existenţei fraudei. Domeniile cele mai expuse la erori de cheltuieli au fost politica regională, transporturile şi energia, dezvoltarea rurală, mediul, pescuitul şi sănătatea, precum şi programele din sectorul agricol. Documentul arată că un număr mare dintre erorile cuantificabile în sectorul agricol au fost provocate de declaraţii sau cereri de plată inexacte depuse de beneficiari, cea mai frecventă greşeală fiind reprezentată de supradeclararea suprafeţei de teren.



    Explică, de la Bruxelles, corespondentul Radio România, Cerasela Rădulescu: De exemplu, la capitolul fonduri pentru agricultură s-a constatat că în Germania, Irlanda, Grecia, Franţa, Polonia şi România s-au produs erori pentru că anumite terenuri declarate ca fiind păşuni permanente şi cărora li s-au acordat plăţi erau de fapt acoperite cu vegetaţie neeligibilă şi ar fi trebuit să fie excluse de la plata ajutorului. Totodată, au fost detectate cazuri de nerespectare a cerinţelor de agromediu în state ca Italia, România, Olanda, Polonia şi Ungaria. Examinarea de către Curte a sistemelor de control în domeniul dezvoltării rurale arată deficienţe la nivelul controalelor privind condiţiile de eligibilitate sau riscul dublei finanţări în şase din opt state membre examinate şi anume Germania, Spania, Italia, Letonia, Malta şi România.”



    De acum înainte, trebuie să existe un control şi un management mai atent al fondurilor comunitare”, a declarat preşedintele Curţii Europene de Conturi, Vitor Caldeira, argumentând – Dacă cetăţenii UE nu au percepţia clară a valorii adăugate a cheltuielilor UE nu ne vom bucura de încrederea lor”.



    Pe de altă parte, Curtea a salutat eforturile Comisiei Europene destinate corectării erorilor şi recuperării fondurilor, apreciind că fără aceste acţiuni rata totală de eroare ar fi fost de 6,2% din totalul cheltuielilor, în loc de 4,7%. Acest raport, pe care Curtea de Conturi Europeană îl trimite celor 28 de ţări comunitare pentru a le semnala problemele detectate de către experţi, vine într-un moment în care Bruxellesul se confruntă cu presiuni crescute din partea statelor membre pentru a restrânge cheltuielile.

  • Jurnal românesc – 05.11.2014

    Jurnal românesc – 05.11.2014

    Alegătorii din străinătate pot utiliza în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale formularul declaraţiei pe propria răspundere de pe site-urile BEC, respectiv MAE, având posibilitatea să îl completeze în afara secţiilor de votare, dar să îl semneze în faţa membrilor biroului secţiei. Decizia a fost luată de Biroul Electoral Central de la Bucureşti şi este menită să prevină aglomeraţia la urnele de vot din străinătate, aşa cum s-a întâmplat în primul tur, pe 2 noiembrie. Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a propus, pe de altă parte, ca numărul cabinelor de vot să fie suplimentat. Şeful statului, Traian Băsescu, declara, luni, că se impune demisia ministrului de externe şi a celui delegat pentru românii de pretutindeni pentru ceea ce a numit gravele deficienţe de organizare a procesului electoral în secţiile de votare din străinătate. Premierul Victor Ponta a declarat că Titus Corlăţean şi echipa sa de la Externe garantează cu funcţiile lor că pe 16 noiembrie toţi cetăţenii români care vor să voteze o vor putea face. În primul tur de scrutin, în diaspora oamenii au stat la coadă cu orele, iar sute dintre ei nu au reuşit să voteze.



    Guvernul de la Bucureşti a aprobat în şedinţa de marţi deschiderea a trei noi puncte de trecere a frontierei între România şi Serbia, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Corneliu Calotă. Acestea se vor înfiinţa între localităţile Lunga din România şi Nakovo din Republica Serbia, Vâlcani — Urbico, respectiv Foeni – Jasa Tomic, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.



    La cererea României, Comisia Europeană a acceptat să modifice programul operaţional pentru perioada 2007 – 2013, astfel încât salariile celor din sistemul de absorbţie a fondurilor europene să devină eligibile şi să fie rambursate sută la sută de către executivul comunitar. Anunţul a fost făcut de comisarul pentru politici regionale, Corina Creţu, care s-a întâlnit la Bruxelles cu ministrul român al fondurilor europene, Eugen Teodorovici. Întrevederea a fost centrată pe pregătirea lansării acordului de parteneriat cu România, care va avea loc vineri, la Bucureşti, în prezenţa comisarului Corina Creţu, şi care va prezenta modul în care vor fi folosite fondurile europene structurale şi de investiţii în următorii ani.



    Cel mai ridicat procent de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială din Uniunea Europeană se înregistra, în 2013, în Bulgaria (48%), România (40,4%), Grecia (35,7%), Letonia (35,1%) şi Ungaria (33,5%), relevă datele prezentate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (14,6%), Olanda (15,9%), Finlanda (16%) şi Suedia (16,4%). La nivelul celor 28 de state din UE, anul trecut, 24,5% din populaţie era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 24,8%, în 2012 şi cu 23,8% în 2008. Un obiectiv al Strategiei Europa 2020 este scoaterea din categoria celor expuşi sărăciei şi excluziunii sociale în UE a cel puţin 20 de milioane de persoane până în 2020.

  • România şi fondurile europene

    România va avea un model unic în Europa în privinţa fondurilor europene pe zona privată, care va respecta principiul “primul venit – primul servit”.



    Ministrul de resort, Eugen Teodorovici a anunţat că se doreşte absorbţia tuturor banilor, în primi 5 ani din exerciţiul financiar 2014 – 2020, în special pentru proiecte rurale cu impact asupra economiei. Eugen Teodorovici: Va fi un sistem foarte flexibil, cu foarte puţine cerinţe transmise către beneficiari, cu cât mai puţină presiune pusă pe urmărul acestora, în sensul de a nu le mai cere tot felul de lucruri aberante, ca în trecut – avize, autorizaţii, dovada părţii de cofinanţare. Noi, ca administraţie, va trebui să culegem aceste informaţii de la celelalte instituţii – ANAF, Registrul Comerţului – şi partea de cofinanţare să fie făcută doar pe baza unei declaraţii pe propria răspundere.



    Luni, contractele a peste 60 de proiecte în domeniul dezvoltării resurselor umane, cu o finanţare europeană totală de peste 160 de milioane de euro, au fost semnate de către beneficiari. Ministrul Teodorovici a precizat că este pentru prima dată când se semnează contracte în mai puţin de o lună de la depunerea cererilor de finanţare si că, în septembrie-octombrie, vor mai fi lansate cereri de proiecte de peste 600 de milioane de euro, astfel încât vor fi consumaţi toţi banii alocaţi pentru România în actualul cadru financiar.



    Pe de altă parte, Comisia Europeană a aprobat, pe 6 august, un Acord de Parteneriat cu România, pentru perioada 2014-2020. Conform prevederilor acordului, România va beneficia de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro vor fi alocate pentru politica de coeziune.



    În acest an, România a încasat, până acum, două miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune, ceea ce înseamnă că ţinta asumată pentru 2014 a fost realizată în proporţie de 66%.



    Răspunzand criticilor formulate de şeful statului, Traian Băsescu, la adresa Executivului care, în opinia sa, nu a reuşit să cheltuiască fondurile alocate de Comisia Europeană pentru programul Locuri de muncă pentru tineret, ministrul fondurilor europene arăta că, numai în perioada mai 2012 – august 2014, România a încasat peste 5,5 miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune. Suma depăşeşte valoarea totală a fondurilor atrase în perioada ianuarie 2007 – mai 2012, de numai 1,43 miliarde de euro. Mai mult, anul trecut, România a devenit lider în Uniunea Europeană din punct de vedere al creşterii sumelor încasate de la Comisia Europeană în 2013, comparativ cu perioada 2007 — 2012.

  • Jurnal românesc – 10.09.2014

    Jurnal românesc – 10.09.2014

    Proiectul de lege care prevede reducerea contribuţiei de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale la angajator a fost adoptat, marţi, în Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a dat asigurări că există resurse compensatorii pentru aplicarea legii, replicând, astfel, reticenţelor exprimate de preşedintele Traian Băsescu, care trimisese textul in Parlament pentru reexaminare, fiindcă, deşi sustine măsura, nu o consideră sustenabilă. 50% din sumele pe care angajatorii le vor avea în plus, le vor folosi să angajeze, şi 50%, le vor folosi pentru a face investiţii noi. Astfel, se recuperează aproximativ 1,3 miliarde de lei din creşterea numărului de angajaţi din economie” — a afirmat ministrul Petrescu.



    A primit votul parlamentarilor şi actul normativ care vizează amnistierea fiscală, de la 1 ianuarie 2015, a persoanelor care au încasat nejustificat bani, din cauza unor calcule greşite. De prevederile acestuia vor beneficia circa 20 de mii de mame, 50 de mii de pensionari şi 25 de mii de bugetari.



    Rata absorbţiei fondurilor europene în România a atins 37,25% la 5 septembrie, valoarea sumelor atrase fiind de peste şapte miliarde euro — relevă un comunicat al ministerului de specialitate de la Bucureşti. România are aprobate de către Comisia Europeană un număr de 92 proiecte majore, valoarea cumulată a acestora ridicându-se la aproximativ 11 miliarde euro.



    Un obiectiv important al României continuă să fie includerea, cât mai curând posibil, în Programul Visa Waiver al Statelor Unite — a repetat secretarul de stat în ministerul de Externe, Bogdan Aurescu, în discuţiile de la Bucureşti cu adjunctul secretarului american de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, Hoyt Yee. Diplomatul american a reiterat susţinerea administraţiei de la Washington pentru realizarea acestei ţinte a Bucureştiului, care ar permite cetăţenilor români să călătorească fără viză în Statele Unite.



    Uniunea Europeană a alocat o sumă suplimentară de zece milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni cu segmentul Ungheni-Chişinău. Această plată suplimentară va fi efectuată în 2015. Premierii Victor Ponta şi Iurie Leancă au inaugurat pe 27 august, de Ziua Independentei Republicii Moldova, gazoductul Iasi-Ungheni, care va permite statului ex-sovietic să-şi reducă dependenţa faţă de livrările de gaze naturale ruseşti. Cu o lungime de 43 de kilometri, conducta are o capacitate de 1,5 până la două miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.




    România va continua să acorde asistenţă Republicii Moldova vecine în domeniul transpunerii legislaţiei Uniunii Europene — a anunţat, la Chişinău, subsecretarul de stat în ministerul de Externe de la Bucureşti, Răzvan-Horaţiu Radu. În discuţiile cu oficialii din Republica Moldova, el a subliniat prioritatea ordinii juridice comunitare în raport cu dreptul naţional al statelor membre. În iunie, Chişinăul a încheiat acorduri de asociere şi liber schimb cu Bruxellesul, iar guvernul pro-occidental speră că Republica Moldova va fi admisă în Uniune in 2020.

  • Retrospectiva săptămânii 03.08 – 09.08.2014

    Retrospectiva săptămânii 03.08 – 09.08.2014

    Voiculescu, după gratii



    Unul dintre cele mai influente personaje în România post-comunistă, omul de afaceri Dan Voiculescu, preşedinte fondator al PC, la guvernare, a primit o condamnare definitivă de 10 ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care a fost acuzat de spălare de bani. Procurorii anticorupţie au susţinut că, printr-o companie pe care o controla, Voiculescu a cumpărat de la Institutul de Cercetări Alimentare un teren subevaluat, aflat într-o zonă considerată paradis imobiliar. Prejudiciul statului a fost estimat la peste 60 de milioane de euro. Pe toată durata procesului, care a început în 2008, Voiculescu, colaborator dovedit al Securităţii — organul represiv al regimului comunist, s-a declarat nevinovat.



    Disensiuni politice la nivel înalt



    Preşedintele României, Traian Băsescu, a respins propunerile pe care premierul social-democrat Victor Ponta le-a făcut pentru portofoliile Culturii şi Bugetului. Şeful statului a catalogat drept nepotrivite cele două nominalizări – Rozalia Biro, din partea UDMR, la Cultură, şi, respectiv, Claudiu Manta, din partea PSD, la Buget. Printr-o decizie a Curţii Constituţionale, şeful statului are dreptul să respingă o singură propunere de ministru făcută de premier, care, în acest caz, este obligat să facă o altă nominalizare. Pe de altă parte, preşedintele Băsescu i-a solicitat premierului Ponta să reanalizeze decizia prin care a denunţat, unilateral, aşa-numitul pact de coabitare, pe care cei doi l-au semnat în 2012, într-un moment politic delicat. Premierul susţine că acordul, menit, în principal, să asigure stabilitatea politică şi care impunea chiar şi un cod de conduită, a fost semnat de preşedinte cu rea-credinţă. În 2012, premierul Ponta era co-liderul alianţei aflate la putere, USL, care, prin mai mulţi paşi procedurali, a încercat să-l debarce pe şeful statului. Totul a culminat cu organizarea, în vara acelui an, a unui referendum pentru demiterea preşedintelui. Deşi aproape 90% din cei veniţi la urne s-au pronunţat pentru demiterea şefului statului, mandatul acestuia a fost salvat printr-o decizie tehnică a Curţii Constituţionale, de invalidare a consultării populare, din lipsă de cvorum.





    România şi fondurile europene



    Comisia Europeană a validat Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 cu România, document în care Bucureştiul a schiţat modul în care va folosi fondurile ce-i revin în actualul exerciţiu bugetar comunitar, ce acoperă perioada 2014 — 2020. În urma acestei validări, este de necontestat faptul că documentul trimis de autorităţile de la Bucureşti răspunde exigenţelor Comisiei Europene, a declarat, cu satisfacţie, ministrul român al fondurilor europene, Eugen Teodorovici. Aceasta după ce, la începutul anului, Comisia Europeană a criticat în termeni duri prima versiune a documentului. În prezentul buget al UE, România are rezervate fonduri de circa 43 miliarde de euro. Asupra Guvernului de la Bucureşti, apreciază analiştii, apasă o presiune uriaşă, în condiţiile în care, în precedentul exerciţiu bugetar al UE, din perioada 2007 – 2013, România a avut cea mai mică rată de absorbţie dintre statele comunitare, 37%.





    Anunţuri ale BNR



    Banca Naţională a României (BNR) a redus dobânda de politică monetară, de la 3,5 la 3,25% pe an. Este un nou semnal pentru ieftinirea creditării, dar nu şi pentru reducerea dobânzilor la depozite, a atras atenţia guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Tot săptămâna aceasta, BNR şi-a făcut actualizat, în scădere, prognozele pentru inflaţie. Astfel, pentru finele acestui an, Banca Centrală estimează că inflaţia va ajunge la 2,2%, iar, la sfârşitul lui 2015, la 3%. Inflaţia scăzută nu reprezintă un factor de îngrijorare pentru creşterea economică, stimularea muncii ori a productivităţii, a asigurat guvernatorul Isărescu. De asemenea, oficialul BNR a reamintit că inflaţia scazută este unul din cele cinci criterii de convergenţă pentru aderarea la zona euro, obiectiv pe care România vrea să-l bifeze în 2019.




    România, ţintă a atacurilor cibernetice



    Serviciul Roman de Informatii (SRI) a anunţat că mai mai multe entităţi din ţară sunt vizate de atacuri cibernetice de anvergură. Potrivit SRI, ţinte sunt instituţii de stat, cum ar fi ministere şi agenţii guvernamentale, companii private si chiar persoane fizice. Atacurile ciberentice sunt comise de actori statali, grupări de criminalitate informatică şi grupări extremist-teroriste, a precizat SRI.





    Trei calificări la fotbal



    Trei din cele patru echipe româneşti de fotbal care au jucat în turul trei preliminar al cupelor europene s-au calificat în play-off, ce precede faza grupelor. Campioana Steaua Bucureşti a învins, pe teren propriu, cu 2-1, pe FK Aktobe, din Kazahstan, şi, cu 4-3 la scorul general, a mers mai departe. Indiferent de deznodământul dublei din play-off, Steaua are asigurată prezenţa în grupele Ligii Europa. Competiţie în care Astra Giurgiu şi Petrolul Ploieşti s-au impus, în deplasare, cu 3-2 şi, respectiv, 4-1, în faţa a doua echipe din Cehia, Slovan Liberec şi Viktoria Plzen. În partidele tur, Astra căştigase, scor 3-0, iar Petrolul remizase, 1-1. În schimb, CFR Cluj a pierdut, pe teren propriu, scor 0-2, cu Dinamo Minsk, echipă care se impusese şi în Belarus, cu 1-0.

  • Jurnal românesc – 16.07.2014

    Jurnal românesc – 16.07.2014

    Cei 19 marinarii români de pe o navă comercială, staţionată într-un port canadian, aflaţi într-un conflict de muncă cu armatorul, au primit alimente şi nu doresc să părăsească vasul până nu se rezolvă litigiul cu angajatorul, a precizat Ministerul de Externe de la Bucuresti. Potrivit MAE, reprezentanţii Consulatului general al României din Toronto au întreprins demersurile necesare care să conducă la soluţionarea cât mai rapidă a litigiului de muncă. Anterior, Inspectorul Federaţiei internaţionale a muncitorilor din transporturi, Vince Giannopoulos, a declarat că nava a ajuns în apele canadiene în urmă cu o lună venind din Europa şi că cei 19 marinari aflaţi la bord au fost abandonaţi, fără mâncare şi apă, de două săptămâni.



    Evaziunea fiscală rămâne una din piedicile în calea redresării economice – atrag atenţia reprezentanţii Băncii Naţionale a României şi cei ai Consiliului Fiscal. Prezent la o conferinţă pe teme economice, preşedintele Consiliului, Ionuţ Dumitru, a subliniat că acest fenomen a scăpat de sub control şi atinge siguranţa naţională. Potrivit Consiliului, evaziunea fiscală pentru 2013 este estimată la 16% din PIB, faţă de 13,8% în 2012. La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că o altă nevoie urgentă este crearea unui sistem informatic pentru plata taxelor şi impozitelor. Pe de altă parte, a mai spus Isărescu, România trebuie să reducă dezechilibrul dintre numărul de salariaţi şi cel al beneficiarilor de asigurări sociale. Soluţiile vizează combaterea muncii la negru şi încurajarea antreprenoriatului.



    Premierul Victor Ponta a declarat că fondurile private de pensii nu vor fi naţionalizate, ci sprijinite, prin modificarea legislaţiei, să-şi diversifice investiţiile, nu doar către cumpărarea de titluri de stat, ci şi către piaţa de capital, către zone care să se simtă după aceea în economie. În opinia sa, varianta naţionalizării acestor fonduri ar implica riscuri majore pe termen lung, chiar dacă pe termen scurt ar putea aduce unele beneficii.



    Oferta turistică a României a atras în prima parte a lui 2014 peste 14 mii de turişti din Republica Moldova, ceea ce reprezintă o creştere cu 6,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, informează Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism. Pentru ca acest trend să se menţină, Departamentul va continua campanii outdoor de promovare a destinaţiilor turistice din România până în octombrie. În plus, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc a realizat, în 2014, un sistem de rezervări on-line unde se găsesc oferte de preţuri cu 20% mai mici pentru litoralul românesc, pentru piaţa din Republica Moldova. De altfel, Federaţia are oferte personalizate şi pentru alte pieţe, precum cele din Israel sau Germania.



    Vinul Tămâioasă Românească 2013 – Domeniul Coroanei Segarcea a fost premiat cu medalia de aur la competiţia Muscats du Monde a celor mai bune vinuri din lume obţinute din soiul Muscat, desfăşurată la începutul acestei luni în sudul Franţei. La acelaşi concurs, la care au participat vinuri din 23 de ţări, Tămâioasa Românească Zestrea 2011 – Murfatlar România a primit medalia de argint, anunţă organizatorii. Potrivit producătorilor,soiul Tămâioasa Românească face parte din familia Muscat care cuprinde mai multe varietăţi – Muscat Ottonel, Muscat de Frontignan şi Muscat de Hamburg (struguri negri), răspândite în special în zona Mediteraneană,

  • Jurnal românesc – 12.06.2014

    Jurnal românesc – 12.06.2014

    Candidatura municipiului Iaşi la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 a fost lansată, miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada României din Belgia şi Institutul Cultural Român din Bruxelles, cu sprijinul filialei Asociaţiei Municipiilor din România. În acelaşi cadru, a fost lansată şi ediţia a doua a Festivalului Internaţional al Educaţiei (FIE) 2014, care va avea loc la Iaşi în perioada 20 – 29 iunie. Evenimentul se adresează atât publicului din România, cât şi celui din ţări vecine, Republica Moldova şi Ucraina, precum şi publicului european.



    In oraşul Bălţi din Rep.Moldova va avea loc sâmbătă 14 iunie deschiderea celei de-a V-a ediţii a Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români”. Evenimentul, care se va încheia pe 15 iunie, se va desfăşura în Aula Universităţii Alecu Russo” în prezenţa unor oficiali de la Chişinău şi Bălţi, precum şi a unor oficialităţi din România. Vor participa jurnalişti de limba română din Rep. Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Albania, Italia şi Spania. Lucrările Congresului se vor desfăşura sub genericul Noile Media — Jurnalism — Comunitate”.



    Fondurile de pensii private din România au obţinut randamente mai mari decât fondurile mutuale de obligaţiuni în ultimul an, ajutate de schimbarea metodei de evaluare a titlurilor de stat în portofoliu şi de investiţiile în acţiuni. Fondurile mutuale de obligaţiuni pot fi considerate instrumentul de investiţii cel mai apropiat de fondurile de pensii private, luând în calcul dimensiunea mare a activelor, dar şi investiţiile pe care acestea le fac preponderent în titluri de stat, la fel ca fondurile de pensii private.



    Persoanele care nu au mai avut o afacere proprie pot înfiinţa gratuit o microîntreprindere, indiferent de vârstă, graţie legii pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor, adoptată miercuri de Camera Deputaţilor. Potrivit noului act normativ este eliminată condiţia de vârstă maximă de 35 de ani pentru a permite accesul la facilităţile acordate persoanelor aflate la prima afacere. Totodată legea prevede scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult patru salariaţi, angajaţi pe o perioadă nedeterminată. De asemenea, Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de afaceri şi Turism poate acorda întreprinzătorului o alocaţie financiară nerambursabilă, reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10 mii de euro din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri pentru care acesta face dovada surselor de cofinanţare.



    Ministerul de Externe de la Bucureşti atenţionează cetăţenii români care călătoresc în Brazilia că astăzi au loc proteste ale sindicaliştilor de la mijloacele de transport din subteran, din Sao Paulo. De asemenea, în contextul inundaţiilor înregistrate în ultima perioadă, au fost suspendate circuitele din zona Foz de Iguacu şi Santa Catarina. MAE recomandă cetăţenilor români să consulte site-urile de specialitate înainte de a efectua o deplasare pe teritoriul acestui stat.

  • Fonduri europene pentru cercetătorii români

    Fonduri europene pentru cercetătorii români

    Mai multe universităţi româneşti şi 5.600 de cercetători vor beneficia de contracte de finanţare din fonduri europene, în valoare de 300 de milioane de euro.



    La guvern au fost semnate, joi, contractele cu beneficiarii proiectelor “Sprijin pentru doctoranzi şi cercetători postdoctorat” şi “Bursa Tânărului Cercetător”. Au mai fost semnate contractele cu beneficiarii proiectelor de cercetare finanţate din Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, care presupun dezvoltarea infrastructurii de Cercetare – Dezvoltare precum şi crearea de noi infrastructuri, constând în laboratoare şi centre de cercetare. Este vorba despre 35 de proiecte cu o durată de 18 luni. Vor fi sprijiniţi peste 3.700 de doctoranzi şi peste 1.900 de cercetători postdoctoranzi. Cuantumul lunar al bursei care va fi acordată unui doctorand va fi de 1.800 de lei (circa 400 de euro), iar celor care fac cercetări post-doctorat le va reveni suma de 3.700 de lei (circa 820 de euro).



    Tot cu bani europeni vor fi amenajate laboratoare şi centre de cercetare. Premierul Victor Ponta a declarat că alocarea fondurilor europene pentru cercetare şi pentru sprijinirea activităţii tinerilor doctoranzi şi post doctoranzi reprezintă cea mai bună investiţie pentru viitor.



    Tot joi 14 olimpici premiaţi la concursuri internaţionale au semnat contractul de finanţare pentru “Bursa tânărului cercetător”, al cărei cuantum total este de 15 mii de euro, acordat pentru o perioada de 24 de luni. Ionuţ Budişteanu, student la matematică, fost olimpic la informatică şi inventator, câştigator în 2013 al unui mare premiu la concursul Intel din SUA, spune că astfel de programe îi încurajează pe tineri să studieze cu seriozitate. Ionuţ Budişteanu: Această bursă, “Bursa tânărului cercetător”, încearcă să încurajeze studenţii să înveţe, să se ocupe de şcoală, de universitate, de educaţie şi nu să mai împartă pliante pe la gura de metrou sau să vândă pe la terasă. Este un pas foarte important, este o iniţiativă şi sper că se vor vedea rezultatele”.



    Potrivit ministrului delegat pentru Învătământ Superior, Cercetare Ştiintifică si Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, cercetarea românească nu a beneficiat de atenţia corectă şi echilibrată pe care o merită, dar contractele semnate acum încurajează acest domeniu. Zilele trecute, Costoiu a anunţat, la o întâlnire cu membrii Comitetului Director al Consiliului Investitorilor Străini, că guvernul de la Bucureşti va încuraja întreprinderile să se apropie de cercetare prin finanţarea directă a activităţilor acestora. El a mai spus că, provocarea majoră pentru România în viitorul apropiat este să stimuleze inovarea în sectorul privat, să sprijine dezvoltarea resurselor umane, cu orientare spre cercetare – dezvoltare pentru sectoarele cu potenţial de creştere.

  • Fonduri europene pentru Republica Moldova

    Fonduri europene pentru Republica Moldova

    UE a lansat, in 2009, Parteneriatul Estic din care, pe langa Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus si Ucraina, face parte si R. Moldova. Scopul Parteneriatului este de a stabiliza situatia din vecinatatea estica a UE; de aceea, tarile participante au primit bani, incurajare şi vizibilitate si au beneficiat de implicarea oficialilor europeni in reglementarea conflictelor inghetate de tipul celui transnistrean.



    Pentru Moldova, UE a fost un donator important inca de la independenta statului ex-sovietic, majoritar romanofon, Chisinaul primind, in 22 de ani, peste un miliard de euro, prin intermediul institutiilor si bancilor UE , sau direct din partea tarilor membre.



    Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, programat la 28-29 noiembrie, va continua consolidarea relatiei UE – Moldova, inclusiv in urma parafarii Acordului de Asociere si a celui de Liber Schimb. Astfel, Moldova va accede pe piata UE iar companiile moldovenesti vor fi protejate de concurenta europeana. Un semnal pozitiv inaintea summitului de la Vilnius a fost dat si de Comisia Europeana care a acordat, miercuri, Moldovei, peste 100 de milioane de euro, pentru modernizarea sistemului energetic. La această sumă se adaugă granturi sau credite din partea statelor membre ale UE, în special a Suediei şi a Băncii Mondiale, care fac din Moldova statul vecin UE cu cele mai multe ajutoare financiare europene. Reformele facute cu acesti bani asigura Moldova cu resurse alternative si micsoreaza consumul de energie. Primele rezultate se intrevad, deja, spune ministrul economiei de la Chisinau, Valeriu Lazar: Anul curent, PIB pe jumătate de an a crescut cu aproape 5%, iar consumul de energie a scăzut cu aproape 4%, ceea ce înseamnă că noi producem mai mult şi trăim niţel mai bine, consumând mai puţină energie.



    Romania, vecinul de la vest al Moldovei, are un rol important in apropierea acestui stat de UE. Intre proiectele cu finantare europeana se numara constructia gazoductului transfrontalier Iasi-Ungheni si interconectarea sistemelor de energie electrica. Acestea vor reduce dependenta Moldovei de gazele din Rusia si de curentul electric din Transnistria.



    Datorita sprijinului tehnic si financiar primit, Moldova avanseaza pe agenda europeana. In 2014, cu un an inaintea alegerilor parlamentare, Chisianul va semna Acordul de asociere cu UE, care va confirma, negresit, locul Moldovei in familia democratiilor continentale.