Discuţii româno-germane la Bucureşti
Aflat la Bucureşti în această săptămână, ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat că trebuie identificată o soluţie care să permită aderarea României la spaţiul Schengen şi a subliniat progresele menţionate şi în ultimul raport pe justiţie al Comisiei Europene, aşa numitul MCV. Potrivit autorităţilor de la Bucureşti, România se comportă deja ca un membru al Spaţiului Schengen, iar aderarea formală nu ar face decât să întărească securitatea acestui spaţiu. În timpul convorbirilor cu oficialităţile române, şeful diplomaţiei de la Berlin a mai remarcat că România a făcut progrese pe care investitorii germani le apreciază, dar că mai este de lucru la capitolul transparenţă. Ministrul german a subliniat, pe de altă parte, că cei peste 350 de mii de români care lucrează în Germania sunt printre angajaţii străini cel mai bine integraţi pe piaţa muncii germane, iar prejudecăţile împotriva lor sunt nefondate. Germania este principalul partener comercial al Bucureştiului şi al treilea investitor ca mărime în România.
Vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Polonia
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a făcut o vizită în Polonia, unde a discutat cu omologul său, Bronisław Komorowski, despre situaţia de securitate din regiune, cu accent pe Ucraina. Bronisław Komorowski a declarat că Polonia contează pe sprijinul României în ceea ce priveşte întărirea flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice şi a precizat că la summitul NATO, de anul viitor de la Varşovia, trebuie luate decizii care să contribuie la creşterea securităţii în această regiune. Discuţiile au vizat şi Parteneriatul Strategic dintre România şi Polonia, cei doi şefi de stat semnând şi o declaraţie comună pentru amplificarea acestuia. Bronisław Komorowski: Acest parteneriat este extrem de necesar în contextul evoluţiilor din această parte a Europei, unde au apărut modificări negative în ceea ce priveşte securitatea.” La situaţia din Ucraina s-a referit şi preşedintele Klaus Iohannis: Am reiterat susţinerea fermă a României pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional. Am condamnat în termenii cei mai fermi deteriorarea gravă a situaţiei de securitate în sud-estul Ucrainei, exprimând în acelaşi timp speranţa într-o implementare progresivă a pachetului de măsuri convenit la Minsk pe 12 februarie.” Klaus Iohannis a arătat, pe de altă parte, că România doreşte atragerea unui număr sporit de investiţii poloneze, dar şi o prezenţă mai mare a firmelor româneşti pe piaţa din Polonia.
Maxim istoric pentru dolarul american
Dolarul american a ajuns, în această săptămână, la un maxim istoric, depăşind valoarea de 4,2 lei, conform cursului comunicat de Banca Naţională. Pe piaţa valutară din România, dolarul este cotat în funcţie de cursul faţă de euro de pe pieţele internaţionale, iar evoluţia sa este determinată, în principal, de diferenţa dintre politicile monetare ale Bancii Centrale Europene, respectiv ale celei americane, a explicat Ionuţ Dumitru, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România. Pentru România, implicaţiile la nivelul economiei sunt limitate, într-un context în care legătura cu dolarul s-a pierdut destul de mult odată cu intrarea ţării în UE.
Comisari europeni la Bucureşti
Proiectele de infastructură din Planul general de transport al României vor fi sprijinite cu bani de la Comisia Europeană. Este vorba despre 6,8 miliarde de euro, sumă care va fi alocată până în 2020. Comisarul pentru politici regionale, Corina Creţu, a declarat, la Bucureşti, că Bruxellesul aşteaptă ca România să depună Masterplanul pe transport în ultima variantă, aceasta fiind o precondiţie pentru aprobarea Programului Operaţional de Infrastructură Mare. Masterplanul conţine proiecte care pot fi finanţate prin Programul Operaţional de Infrastructură, dar şi alte proiecte care ar putea fi realizate cu bani europeni din fondurile alocate perioadei 2014-2020. Ministrul român al transporturilor, Ioan Rus, a precizat că lista de proiecte de investiţii din planul general a fost elaborată, iar la finalul lunii aprilie documentul ar urma să fie finalizat. Un alt comisar european a ajuns în ultimele zile la Bucureşti, cel pentru agricultură, Phil Hogan, discuţiile cu responsabilii români vizând inclusiv situaţia cărnii de porc din anumite state europene, între care şi România, în contextul embargoului impus de Rusia. Deşi nu exportă pe piaţa rusă, fermele din România întâmpină anumite probleme determinate de excedentul de produse din carne de porc de pe piaţa europeană, care a făcut ca preţul acesteia să scadă foarte mult.
Lupta anticorupţie continuă
Pe lunga listă a politicienilor sau a celor din administraţie ajunşi la DNA s-a mai adăugat un nume, cel al primarului unuila dintre sectoarele capitalei, fostul social-democrat Marian Vanghelie, într-un dosar privind atribuirea de lucrări publice. Potrivit procurorilor anticorupţie, Marian Vanghelie ar fi perceput un comision de 20% din valoarea contractelor încheiate de primărie, din anul 2007 până în prezent, cu firmele controlate de un om de afaceri arestat preventiv în alt dosar. Suma, estimată de anchetatori la 90 de milioane de euro, ar fi fost încasaţi de primar prin intermediul unor persoane apropiate şi al unor firme prin care se numără şi o societate administrată de partenera sa de viaţă, Oana Niculescu Mizil, fostă deputată PSD, de asemenea cercetată în dosar.
