Nisa. Fabulos oraș francez de pe costa Mediteranei. Aici, regăsim urmele unor români de geniu care au adus în cultura universală spirit pur românesc. Lângă ei, trăiesc, astăzi, mulți contemporani, de diverse profesii. Irina Iovan este directorul unui important hotel de patru stele.
Sindicatul minoritar al controlorilor aerieni Unsa-ICNA a lansat un preaviz de grevă, care va perturba circulaţia aeriană în perioada 24-29 iunie 2014. Protestul afectează traficul aerian în special în aeroporturile din partea de sud a Franţei şi pentru zborurile având ca destinaţie sudul Franţei, respectiv regiunea Maghrebului, acest sindicat fiind majoritar în zona Aix-en-Provence din Sudul Franţei.
Mai exact, aeroporturile din Lyon, Marsilia, Toulouse şi Bordeaux precum şi zborurile cu plecarea din Paris, cu destinaţia Sudul Franţei, Spania, Portugalia, Maroc, Tunisia şi Algeria vor fi perturbate. Pe aceste linii, Direcţia Generală a Aviaţiei Civile a propus companiilor aeriene să suprime 20% din zborurile prevăzute pentru astăzi, 24 iunie 2014.
Compania aeriană AIRFRANCE va asigura astăzi, 24 iunie2014, totalitatea zborurilor externe şi aproximativ 90% din zborurile interne. Secretarul de Stat al Transporturilor anunţă că aproximativ 75% din zboruri vor fi asigurate pe parcursul acestei săptămâni.
Reducerea CAS a fost aprobată de guvernul român, fără aprobarea creditorilor internaţionali
Proiectul de lege privind reducerea cu 5%, de la 1 octombrie, a contribuţiilor asigurărilor sociale la angajator a fost aprobat de Guvernul de la Bucureşti. El urmează sa fie adoptat în Parlament şi promulgat de şeful statului. Premierul Victor Ponta a dat asigurări că toate ţintele macroeconomice convenite cu creditorii externi ai României — FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, care nu au fost de acord cu reducerea CAS, vor fi respectate. Ponta susţine că există banii necesari pentru introducerea măsurii şi a menţionat că impactul bugetar va fi de circa 190 de milioane de euro în ultimul trimestru al anului. Confederaţia sindicală Cartel ALFA consideră că măsura ar creşte, de fapt, profiturile nete ale companiilor multinaţionale şi ar reduce contribuţia la sistemul de pensii micşorând, astfel, bugetul asigurărilor sociale. Premierul spune că bugetul nu va fi afectat, pierderile urmând a fi compensate prin recuperarea datoriilor de la contribuabilii aflaţi în insolvenţă. Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru îl contrazice şi explică – statul nu se poate baza pe o astfel de măsură pentru că rata de recuperare în astfel de cazuri este, în medie, de 30%, şi în plus aceste sume se încasează o singură dată.
Listarea la bursă a pachetului majoritar al companiei Electrica cel mai mare proces de acest fel de pe piaţa de capital din România
Statul român a început listarea la bursă a 51% din acţiunile pe care le deţine la compania Electrica. Procesul, care se va încheia pe 25 iunie, este cel mai mare proces de listare la bursă de pe piaţa de capital din România. Statul şi-a propus să obţină minim 435 de milioane de euro. 85% din acest pachet sunt oferite investitorilor instituţionali, iar restul, 15%, personelor fizice, ca mici investitori. Preţul unei acţiuni variază între 2,5 si 3 euro. În încercarea de a face şi mai atractive acţiunile, statul a decis să ofere şi discounturi. Investitorii care vor achiziţiona între 1.000 şi 20.000 de acţiuni ale companiei care se ocupă cu distribuţia energiei electrice vor primi o reducere de preţ de 5%.
Mandatul europarlamentarului român Mircea Diaconu este contestat de ANI atât în justiţia din România cât şi la Parlamentul European
Agenţia Naţională de Integritate din România a solicitat Parlamentului European să nu valideze mandatul de europarlamentar al lui Mircea Diaconu, pentru că acesta s.ar află în incompatibilitate. De asemenea, ANI a depus la Curtea de Apel Bucureşti o acţiune în contencios administrativ prin care cere anularea deciziei Biroului Electoral Central privind atribuirea mandatului lui Diaconu, care a candidat ca independent la euroscrutin. ANI susţine că BEC a respins candidatura acestuia la europarlamentarele din 25 mai, dar instanţele de judecată i-au permis să candideze, fără însă ca judecătorii să se pronunţe şi asupra validării mandatului de membru în PE. ANI mai arată că Diaconu a fost declarat, printr-o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în stare de incompatibilitate, astfel încât el nu mai poate ocupa o funcţie sau o demnitate publică.
Atacul căruia i-a căzut victimă, în Franţa, un adolescent român de origine romă a provocat emoţie în spaţiul public
Ministerul de Externe de la Bucureşti a solicitat autorităţilor franceze să clarifice în cel mai scurt timp circumstanţele în care a avut loc agresarea unui tânăr român de etnie romă, la periferia Parisului. Darius, un adolescent de 16 ani, a fost răpit vinerea trecută, dintr-o tabără improvizată la periferia Parisului de 12 persoane, care l-au sechestrat, l-au bătut cu bestialitate şi apoi l-au abandonat. Atacatorii îl suspectau de comiterea unor spargeri de locuinţe. MAE considera că asemenea acte, de o violenţă extremă, cărora le cad victime cetăţeni europeni, inclusiv români, sunt într-o anume măsură şi rezultatul manifestării publice de atitudini xenofobe şi, adesea, rasiste, din ce în ce mai prezente în abordările unora dintre politicienii din spaţiul comunitar. Autorităţile franceze au condamnat public agresarea tânărului şi au deschis o anchetă. Organizatii de apărare a drepturilor omului şi ale minorităţilor şi-au exprimat indignarea şi au denunţat stigmatizarea la care este supusă comunitatea romă.
Un alt scandal, de această dată de corupţie, cu implicare politică la nivel înalt a zguduit România şi nu numai
Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a apărat public şi a respins orice implicare într-un caz în care fratele său, Mircea Băsescu, este acuzat de procurorii anticorupţie de ”trafic de influenţă”. Într-o declaraţie la Palatul Cotroceni, preşedintele a dat asigurări că nu va interveni la nicio instituţie a statului pentru a-l proteja pe fratele său. Procurorii susţin că Mircea Băsescu ar fi primit mită 250.000 de euro în schimbul promisiunii că va determina o sentinţă favorabilă într-un proces intentat, pentru tentativa de omor, unui interlop.
România nu va fi afectată în următoarele şase luni de sistarea livrărilor de gaze ruseşti către Ucraina vecină susţin autorităţile de la Bucureşti
Premierul Victor Ponta a declarat că România este mai puţin ameninţată de sistarea de către Rusia a livrărilor de gaze către Ucraina vecină, întrucât dispune de o producţie internă şi are rezerve suficiente pentru următoarele şase luni. El a apreciat ca, în acest interval, nu vor apărea probleme legate de aprovizionarea cu gaze a populatiei si agentilor economici. Ministrul energiei, Răzvan Nicolescu, a luat, deja, măsuri suplimentare, solicitând companiilor extractive de gaze să-şi amâne eventualele lucrări de revizie la sonde, programate în această perioadă, pentru a produce la maximum. Autorităţie de la Bucureşti iau în calcul şi alte variante pentru asigurarea securităţii energetice pe termen lung a ţării. Una dintre ele este exploatarea resurselor de gaze din Marea Neagră.
Fotografia care va şoca Franţa — sub acest titlu, cotidianul britanic The Telegraph publică imagini a căror autenticitate nu a fost confirmată, dar care sunt prezentate ca fiind ale adolescentului presupus român de etnie romă linşat la finele săptămânii trecute într-o suburbie din nordul Parisului.
Este înfăţişat un tânăr care zace într-un cărucior de supermarket, cu faţa tumefiată şi plină de sânge. Ar fi vorba despre Darius, 16 ani. El trăia împreună cu familia sa şi cu alţi romi într-o casă dezafectată din localitatea Pierrefitte-sur-Seine. Conform unei surse poliţieneşti, bănuindu-l de furt, mai multe persoane l-au luat cu forţa şi l-au dus într-o pivniţă, unde s-a produs agresiunea. Vineri seara târziu, el a fost găsit abandonat în stare de inconştienţă. Grav rănit, cu leziuni craniene, Darius a fost internat într-un spital din Paris, cu pronostic vital angajat.
Acest linşaj barbar a suscitat indignare în Franţa, preşedintele François Hollande vorbind despre un act incalificabil care contravine oricăror principii ale Republicii.
Ceea ce s-a întâmplat este inacceptabil, iar cei răspunzători trebuie găsiţi cât mai repede pentru a da socoteală de faptele lor în faţa justiţiei — a spus şi premierul Manuel Valls, fost ministru de interne în Cabinetul socialist de la Paris.
Cât despre asociaţiile de apărare a drepturilor omului şi ale minorităţilor, acestea au denunţat stigmatizarea la care este supusă comunitatea romă. Procurorii care se ocupă de caz au abandonat pista unui atac rasist. Ei recunosc barbaria cazului, dar susţin că mobilul este o răzbunare privată. Nu poate fi, însă, trecut cu vederea că cele întâmplate la sfârşitul săptămânii trecute sunt revelatoare pentru violenţa în creştere în Franţa la adresa romilor.
Organizaţia Romeurope crede că acest ultim caz este, de fapt, consecinţa anilor de politici publice ineficiente şi a unui climat nesănătos întreţinut de organizaţii media, politicieni şi reprezentanţi ai statului francez.
Ceea ce s-a întâmplat cu tânărul Darius era previzibil, spune şi Médecins du monde. S-a instaurat o justiţie paralelă, care, dacă nimic nu se va schimba, va acţiona din nou, iar pericolul este de viaţă şi de moarte.
Şi pentru autorităţile române, astfel de acte de violenţă extremă sunt, într-o oarecare măsură, rezultatul unor atitudini xenofobe şi adesea rasiste din ce în ce mai prezente în discursurile oamenilor politici din Europa.
Declaraţia de condamnare a agresiunii faţă de adolescentul de etnie romă a preşedintelui Hollande nu este suficientă — spune şi asociaţia Romani Criss de la Bucureşti, care crede că soluţia ar fi schimbarea radicală de optică la nivel politic, în sensul integrării romilor care aleg să trăiască în Franţa şi nu al excluderii lor.
La Paris, după aproximativ două săptămâni de escaladare verbală prin presă, politicienii francezi pare că şi-au temperat declaraţiile referitoare la romii români şi la spaţiul Schengen. Reprezentanţi ai guvernului de la Bucureşti au continuat, la rândul lor, să facă pedagogie. In interviuri pentru RFI Franţa şi L’Express, ministrul de externe, Titus Corlăţean, punea, recent, punctul pe i: între problema etnicilor romi prezenţi în Hexagon, aderarea României la spaţiul Schengen şi Mecanismul de cooperare şi verificare (radiografie anuală a Comisiei Europene privind stadiul reformei în justiţia românească) nu există nicio legătură; România a îndeplinit toate criteriile tehnice impuse în vederea intrării în Schengen, în principiu, de la 1 ianuarie 2014.
Cât despre rezolvarea problemei romilor, pe care unii politicieni francezi o asociază artificial cu primirea în Schengen, aceasta este europeană şi, ca atare, trebuie rezolvată în plan european. La finele lunii septembrie, ministrul de interne Manuel Valls declara că majoritatea romilor nu doresc să se integreze în Franţa şi că au vocaţia să se întoarcă în România. Subiect de polemică inclusiv în rândul colegilor socialişti ai ministrului Valls, problema romilor a fost abordată cu omologul Radu Stroe la Luxemburg, în marja reuniunii miniştrilor europeni de interne.
Întâlnirea a avut loc într-un spirit constructiv” — a dat asigurări anturajul lui Manuel Valls, potrivit căruia cei doi au abordat situaţia taberelor ilegale ale populaţiei rome amplasate pe teritoriul francez. Bucureştiul spune că face eforturi şi pune în practică programe autohtone de integrare a acestor etnici, numai că rezultatele nu pot să se vadă pe termen scurt, ci numai mediu şi lung. In plus, între România şi Franţa există un mecanism de cooperare în ceea ce priveşte incluziunea socială, expulzarea din Franţa a unor cetăţeni europeni – susţine ministerul român de externe – nefiind o soluţie. In fond, toţi europenii au dreptul la liberă circulaţie în Uniunea Europeană.
Pe teritoriul francez ar trăi circa 20 de mii de romi, acuzaţi, unii, că fură din buzunare, cerşesc agresiv sau comit spargeri. Or, în astfel de situaţii, există o bună cooperare bilaterală poliţienească şi juridică, pentru combaterea infracţionalităţii Bucureştiul fiind dispus chiar să suplimenteze numărul de politişti prezenţi la Paris.
România poate înţelege că subiectul romilor este o chestiune sensibilă în dezbaterile politice care au loc în prezent în Franţa, în perspectiva alegerilor municipale din Hexagon, de la anul, dar se aşteaptă ca Parisul, partener tradiţional şi strategic al României, să acţioneze atât în spiritul relaţiei bilaterale substanţiale, cât si în contextul recunoasterii finalizarii procesului de evaluare si a îndeplinirii criteriilor privind aderarea la Schengen. Dacă actualul Guvern francez nu mai este interesat de această reciprocitate, Bucureştiul doreşte să fie informat, dar nu prin presă.
De cel puţin o săptămână, problema etnicilor romi ţine capul de afiş în Franţa. Nu este prima dată. A fost pusă pe tapet, în repetate rânduri, în special începând din 2010, în decursul mandatului preşedintelui Nicolas Sarkozy, de fosta putere de dreapta. A figurat inclusiv printre temele campaniei electorale a prezidenţialelor din primăvara anului trecut, mulţi punând selectarea unui astfel de subiect pe seama dorinţei politicienilor formaţiunii lui Nicolas Sarkozy de a recupera voturi din partea electoratului extremei-drepte.
Câştigător al scrutinului, socialistul François Hollande a promis că problema romilor nu va mai fi instrumentalizată, iar ministrul său de interne, Manuel Valls, a spus că doreşte să o trateze cu seninătate”. Făcând referire la predecesorii săi de dreapta, el puncta: dacă dezbaterea este readusă în spaţiul public în felul în care s-a procedat în ultimii ani, nu se va ajunge la niciun rezultat”.
Seninătăţii invocate de Manuel Valls i-a luat, însă, locul, în special în ultimele câteva zile, încrâncenarea politicienilor reprezentând aproape întreg spectrul politic francez. Mai sunt doar şase luni până la alegerile municipale din Franţa, iar miza este importantă. In acest context, subiectul romilor a fost repus pe tapet. Se estimează că pe teritoriul francez trăiesc circa 20 de mii de astfel de etnici, acuzaţi de multe ori că fură din buzunare, cerşesc agresiv sau comit spargeri. Cu alte cuvinte — spune chiar ministrul Manuel Valls — ei nu doresc să se integreze. Este principalul motiv, chiar dacă doar voalat mărturisit, pentru care numeroşi politicieni, atât din opoziţie, cât şi de la putere, cer amânarea aderării României la spaţiul Schengen, prevazută, în mod normal, pentru 1 ianuarie 2014. Teama lor este că, de la această dată, se vor confrunta cu prezenţa romilor, care ar putea sosi în masă, nestingheriţi.
Integrarea socială a romilor nu are legătură cu aderarea României la Schengen, fiind preferabilă evitarea abordării acestor subiecte în context electoral – a replicat ministerul român de Externe. Între România şi Franţa există un Parteneriat Strategic, calendarul contactelor politice la nivel înalt a fost, anul acesta, “extrem de variat”, iar oficialii de la Paris şi-au exprimat sprijinul pentru aderarea României la Schengen, inclusiv în luna iulie, cu prilejul vizitei la Bucureşti a premierului Jean-Marc Ayrault.
Cât despre şeful executivului român, Victor Ponta, el a dat asigurări că guvernul de la Bucureşti va continua să implementeze strategia de integrare a romilor împreună cu oficialii Comisiei Europene, aceasta fiind o responsabilitate faţă de toată Europa şi nu doar de Franţa.
Chiar şi aşa, polemica din Franţa, alimentată de raţiuni electorale, pare a fi departe de a stinge. Or, drumul României către Schengen nu ar fi posibil decât cu acceptul tuturor ţărilor membre ale spaţiului de liberă circulaţie.
România intră tu doilu polim mondial tu 1941, deadun cu Ghermănia, atunţea anda tuti gaireţli ti ţânearea a isâhilâ’ei s-avea aspartâ. Pi 22 di Cireşar 1941, atunţea anda ascherea română, anamisa di aţea ghemarnâ, tricu Prutul ti slâghearea ali Basarabii arâchitâ di URSS cu un an ma nâinti, puterili ţi aminta tu protlu polim mondial eara eali işişi tu nâscânti hali dipirati. Franţa fu acâţatâ tu Cireşar 1940, iara Anglia ţânea cheptu cu zori a arhipelaglui ti aţea ţi vrea sâ spunâ di prişcâvl’iea a Wehrmachtului.
…………………………………..
Continuare audio–>
Europa, lovită puternic de şomaj a manifestat, cu prilejul Zilei Internaţionale a Muncii, împotriva politicilor de austeritate şi pentru mai multe măsuri menite să creeze locuri de muncă. În Grecia, Franţa, Italia şi Cipru, sute de mii de persoane au protestat în marile oraşe, iar în Spania, unde, potrivit Institutului Naţional de Statistică, numărul persoanelor fără slujbă trece acum de 6,2 milioane, sindicatele au organizat peste 80 de mitinguri. 2 milioane de familii din Spania au toţi membrii în şomaj, foarte mulţi dintre ei fiind în căutarea unui loc de muncă de mai bine de doi ani. Iar situaţia este încă şi mai gravă, dacă privim rata şomajului în rândul tinerilor – aproape 60% dintre ei sunt afectaţi de lipsa locurilor de muncă.
Corespondentul Radio România la Madrid, Ana Maria Damian: “Cu un şomaj de 27% în rândul populaţiei active, Spania se confruntă cu probleme grave şi proteste aproape zilnice din cauza distrugerii locurilor de muncă. Pentru a combate creşterea şi mai mare a ratei şomajului, guvernul a acceptat un dialog cu sindicatele şi principalele organizaţii patronale în 16 mai, cu scopul de a discuta un posibil acord la nivel naţional. Centrul de Cercetări Sociologice a publicat datele barometrului privind preocupările populaţiei şi intenţia de vot. Şomajul este pe primul loc în lista îngrijorărilor pentru 80% din spanioli, pe locul al doilea figurând corupţia şi frauda; pe locul al treilea sunt problemele economice, o preocupare majoră pentru o treime din populaţie.”
O rază de speranţă se întrevede, totuşi, dinspre Grecia. Bruxellesul prognozează revenirea acesteia la creştere economică în 2014, Atena punând, astfel, capăt unei perioade de şase ani de recesiune.
O relansare economică treptată este anticipată şi pentru România, care ar urma să înregistreze în acest an o creştere economică de 1,6%, potrivit previziunilor economice de primăvară ale Comisiei Europene. În acest an, România ar urma să aibă o rată anuală a inflaţiei de 4,3%, în timp ce rata şomajului, de 6,7% în prezent, este aşteptată să rămână sub 7% şi anul acesta şi anul viitor. Potrivit comisarului pentru afaceri economice, Olli Rehn, din cele 20 de ţări ale Uniunii aflate sub procedura de deficit excesiv, România, alături de Letonia, ar putea să iasă din această procedură, cu şanse bune fiind şi Lituania. Pentru UE, prognoza de primăvară prevede o scădere de 0,1% a PIB în acest an, urmată de o revenire cu 1,4% anul viitor.
La Bucureşti, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a amintit că deocamdată criza economică nu s-a încheiat şi, în pofida unor rezultate pozitive obţinute în special în domeniul reducerii şomajului, lipsa locurilor de muncă pentru tineri continuă să fie acută. Există, însă, şi veşti bune, spune Rompuy, referindu-se la stabilizarea situaţiei financiare în zona euro, creşterea competitivităţii şi a exporturilor şi la finanţe publice mai sigure. Analistul economic Valentin Ionescu: Situaţia, acum, pare să arate în felul următor: a început să se stabilizeze economic zona euro, s-a stopat creşterea deficitelor, dar acestea nu s-au redus substanţial decât în anumite ţări. În Europa, zona euro este împărţită în două. Este o zonă competitivă, în nord, şi o zonă mai puţin competitivă sau deloc în sud, cu excepţia Spaniei, care s-a redresat substanţial. Eu aş fi mai rezervat în estimări. Văd mai degrabă anul 2014 ca fiind mult mai relevant în privinţa interpretărilor, pentru că vom avea alte cifre cu privire la deficitele publice şi întărirea competitivităţii, care se vede, de pildă, în balanţa comercială a fiecărei ţări şi care nu s-a îmbuntăţit peste tot. Sunt numai anumite ţări care exportă, sunt puteri exportatoare mari şi acolo, într-adevăr, balanţa este pozitivă sau pe zero.”
Nu există alternativă la politicile de austeritate dacă statele lumii doresc să iasă din actuala criză, subliniază, pe de altă parte, directorul general al FMI, Christine Lagarde. Într-un interviu acordat televiziunii elveţiene RTS, ea a subliniat, însă, că fiecare ţară trebuie să aibă ritmul său propriu de implementare a reformelor, în funcţie de situaţia fiecăreia. Christine Lagarde spune că acum nu mai este posibilă recurgerea la împrumuturi şi, pe de altă parte, nicio politică de refacere a deficitelor şi de relansare economică nu se va putea face fără suportul financiar adecvat. Directorul FMI atrage atenţia că situaţia economică pe plan mondial este în continuare dificilă şi că disciplina bugetară şi politicile de creştere trebuie aplicate dacă se doreşte atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă. Există trei viteze diferite de creştere economică în lume — mai spune şefa FMI. Cele mai rapide sunt ţările emergente, urmează grupul statelor care încep să revină pe creştere, precum Statele Unite, Suedia şi Elveţia, apoi grupul al treilea, din care fac parte zona euro şi Japonia, ţări care au, încă, dificultăţi de a-şi regăsi drumul către creşterea economică.
Să fi început, odată cu acest an şi cu intervenţia Franţei în statul african Mali, o fază nouă în lupta internaţională împotriva terorismului? Şi Africa şi Franţa au o lungă tradiţie comună evenimentelor sângeroase, a războaielor fără milă, mai ales în spaţiul fostelor colonii, Franţa a intervenit militar de mai multe ori, începând din 1960, pentru a pune capăt unor conflicte cu multe victime civile, în situaţii grave. Puţine sunt, însă, situaţiile în care finalul fericit s-a petrecut instantaneu şi cu pierderi nesemnificative. De cele mai multe ori se ştie când astfel de operaţiuni au început, de obicei cu o aterizare sau debarcare de forţe, dar nu se ştie cu exactitate când s-au încheiat sau chiar dacă s-au încheiat. Acşiunea franceză din Mali nu urmează un traseu clasic, în care se ia o decizie formală de conformitate cu reglementările intzernaţionale, dacă nu chiar de la ONU, ci a funcţionat în virtutea unor înţelegeri şi mai ales practici care leagă Franţa şi alte foste metropole de statele africane care, multe dintre ele, încep să sărbătorească o jumătate de secol de independenţă. De aici încolo, nu va mira pe nimeni dacă acest prim pas francez va căpăta o dimensiune europeană, prin implicarea şi participarea şi a altor state partenere din Uniunea Europeană. În linii mari, situaţia ne aminteşte de operaţiunea Furtună în deşert” în care ţări dintre cele mai diverse, mari puteri occidentale dar şi vecini arabi ai Kuweitului, au format o coaliţie care a intervenit când Saddam Hussein a crezut că Irakul poate ocupa pur şi simplu micul dar bogatul emirat din Golf.
Susţinerea oficială pentru demersul francez din Mali a venit de la început din partea partenerilor europeni. De asemenea, s-a implicat concret o organizaţie specială, numită CEDEAO. Organizaţia economică a ţărilor din Africa de Vest, după numele său complet, are în prezent 15 membri şi a apărut în 1975. Inspiraţia vine clar de la Uniunea Europeană şi predecesoarea sa, Comunitatea europeană. Constantând o serie de asemănări de vecinătate dar şi o comuniune de limbă franceză, statele membre au constituit această organizaţie care nu numai că a supravieţuit dar a fost invocată de mai multe ori în ultimele decenii, mai ales când era vorba de intervenţia în cazul scăpării de sub control a unor conflicte interne. Aşa cum s-a constatat şi în aceste zile, în Mali, organizaţia economică CEDEAO nu are probleme în a mobiliza trupe proprii pentru a constitui o forţă de interpunere în cazul acestor conflicte militare din cuprinsul său. De altfel, putem afla în istoria recentă, în septembrie trecut, mai exact, o decizie de a constitui această forţă care să intervină în Mali dar concretizarea acţiunii a fost mereu amânată, până când acţiunea franceză a accelerat situaţia.
Situaţia din Mali mai comportă şi o altă specificitate. Dacă, de obicei, era vorba de lovituri de stat, tentative de astfel de acţiuni sau rebeliuni ce vizau puterea dar degenerau în masacre, acum apare spectrul fundamentalismului islamic. Rebelii care au destabilizat situaţia din Mali sunt adepţi sau apropiaţi ai terorismului fundamentalist astfel că un conflict din graniţele statului are rezonanţe peste tot unde se poate ivi terorismul islamist. Un prim efect nu a întârziat să apară şi ne referim, desigur, la luarea de ostatici din Algeria. Este o reacţie clară, care înătură orice umbră de îndoială asupra caracterului revoltei din Mali. În plus, acest răspuns terorist stimulează răspunsul internaţional, transformând solidarizarea în implicare directă. Alarma internaţională şi vigilenţa antiteroristă, care oricum nu slăbiseră în ultimul timp, sunt reactivate ca urmare a acţiunii din Mali.