Radio România Internațional

Tag: Franta

  • Declaraţia deputatului Angel Tîlvăr despre incidentul rasist din Franţa

    Declaraţia deputatului Angel Tîlvăr despre incidentul rasist din Franţa

    Deputatul Angel Tîlvăr, fost ministru delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, a luat atitudine împotriva recentului incident rasist antiromânesc din Franţa.



    Un serios incident cu caracter rasist, descris astfel chiar de către autorităţile franceze, a avut loc în localitatea Denain, din nordul Franţei. Doi agenţi municipali au incediat în mod voluntar, conform propriilor declaraţii, un magazin de produse alimentare aparţinând unui cetăţean român, se arată în declaraţie. Incidentul este cu atât mai grav cu cât presupuşii autori sunt reprezentanţi ai forţelor de ordine locale. În mărturiile iniţiale, cele două persoane acuzate au incriminat şi un reprezentant al autorităţilor locale, citând numele directorului de cabinet al primarului localităţii, ca instigator al faptei comise. Ulterior, agenţii municipali, aflaţi sub control judiciar, au revenit asupra declaraţiei, afirmând că au acţionat din proprie iniţiativă”.



    Luând în considerare cele de mai sus, scrie dl. Tîlvăr, îmi exprim indignarea şi îngrijorarea cu privire la evenimentele petrecute la Denain în noaptea dintre 20 şi 21 martie 2016. Cetăţenii români, oriunde s-ar afla, sunt cetăţeni europeni şi se bucură de toate drepturile şi obligaţiile pe care această calitate le implică. Ei trebuie să fie respectaţi şi protejaţi în faţa oricăror acţiuni şi declaraţii cu caracter rasist sau xenofob, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene, dar mai ales cu spiritul pe care se întemeiază Uniunea Europeană”.



    Îmi exprim, totodată, speranţa că ancheta desfăşurată în prezent de către Direcţia Interregională a Poliţiei Judiciare din Lille va face lumină în cel mai scurt timp cu privire la acest regretabil incident şi, de asemenea, că autorităţile române competente vor acorda întregul lor sprijin concetăţeanului nostru aflat în dificultate”, conchide fostul ministru delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni.

  • Jurnal românesc – 1.03.2016

    Jurnal românesc – 1.03.2016

    Ministerul de Externe de la Bucureşti a salutat împlinirea, pe 1 martie 2016, a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Bosnia şi Herţegovina. România îşi exprimă încrederea că parteneriatul bilateral, bazat pe respectul reciproc şi promovarea principiilor şi valorilor europene, va continua să fie consolidat prin contacte politice la toate nivelurile şi printr-o cooperare pe multiple planuri, inclusiv economică. De asemenea, prin dezvoltarea componentei culturale şi academice a relaţiei bilaterale, se va realiza un schimb accentuat de cunoştinţe, expertiză şi capital uman, cu beneficii pentru ambele state. În contextul depunerii candidaturii la Uniunea Europeană (pe 15 februarie 2016), România reiterează susţinerea pentru atingerea acestui obiectiv strategic de politică externă de către Bosnia şi Herţegovina. Salutând progresele înregistrate în domeniu, Bucureştiul încurajează autorităţile de la Sarajevo să depună eforturi suplimentare pentru îndeplinirea tuturor criteriilor necesare obţinerii, la momentul potrivit, a statutului de candidat. În acelaşi timp, partea română reiterează sprijinul pentru aspiraţiile euro-atlantice ale Bosniei şi Herţegovinei.



    Ministrul afacerilor interne, Petre Tobă, a avut, luni, o întrevedere cu ministrul de interne al Ungariei, Sandor Pinter, la frontiera dintre cele două state, în Punctul Comun de Contact româno-ungar Borş-Artand. Principalele teme de discuţie au vizat controlul frontierelor şi migraţia, conexiunile rutiere transfrontaliere şi cooperarea poliţienească. Petre Tobă a evidenţiat că România dispune de un sistem integrat pentru securizarea frontierelor, bazat pe o tehnologie performantă şi personal instruit. Utilizarea acestui sistem – SCOMAR – a permis blocarea oricăror tentative de activare a unei rute secundare de migraţie pe Marea Neagră. Totodată, prin gestionarea cu succes a unui larg segment al frontierei externe a UE, precum şi prin participarea substanţială la activităţile FRONTEX, România reuşeşte să garanteze siguranţa propriilor cetăţeni şi să contribuie semnificativ la securitatea internă a celorlalte state membre, într-un context european complex. Ministrul Tobă a menţionat şi măsurile de pregătire, inclusiv cele de ordin legislativ, pentru situaţia în care o posibilă modificare a fluxurilor de migraţie ar afecta România. S-a conchis că măsurile adoptate nu justifică adoptarea de măsuri suplimentare la frontiera dintre cele două state, care reprezintă frontiera internă a Uniunii Europene.



    Fostul viceguvernator al Băncii Naţionale a României, Cristian Popa, este, începând de la 1 martie, vicepreşedinte şi membru al Comitetului de conducere al Băncii Europene de Investiţii (BEI). Este instituţia financiară a Uniunii Europene, având ca acţionari cele 28 de state membre. Instituţia acordă împrumuturi în principal statelor UE la dobânzi foarte avantajoase pentru investiţii în domenii precum transport, comunicaţii, industrie, agricultură, energie, educaţie, sănătate şi IMM-uri. Vicepreşedintele Cristian Popa coordonează activităţile de finanţare din România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Macedonia şi ţările AELS (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb).



    Înmatriculările de autoturisme noi marca Dacia în Franţa au înregistrat, în februarie, o creştere de 33,7% în ritm anual, marcând o revenire spectaculoasă după contracţia de 2,5% înregistrată în prima lună a acestui an, arată datele Comitetului Constructorilor Francezi de Automobile. În schimb, în ceea ce priveşte înmatriculările de utilitare uşoare noi marca Dacia în Franţa, acestea s-au redus la jumătate în luna februarie, până la 152 de unităţi, în timp ce piaţa a înregistrat o creştere de 12,9%. Compania Dacia a fost preluată de Renault în 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.

  • Dan Stoenescu, întrevedere cu ambasadorul Republicii Franceze în România, François Saint -Paul

    Dan Stoenescu, întrevedere cu ambasadorul Republicii Franceze în România, François Saint -Paul

    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, l-a primit astăzi, 16 februarie 2016, pe ambasadorul Republicii Franceze în România, François Saint -Paul.

    Cu acest prilej, a fost evidenţiat caracterul deosebit al relaţiilor bilaterale româno – franceze și a fost subliniat rolul comunității românești din Franța, de punte de comunicare între cele două ţări. Ministrul delegat a reafirmat deschiderea autorităţilor române pentru stimularea unui dialog intercultural între comunitatea românilor care trăiesc în Franța și societatea franceză, prin organizarea unor evenimente comune, cu impact pozitiv asupra imaginii românilor şi a României. Demnitarul a subliniat faptul că românii stabiliți în Franța au o contribuție semnificativă la viața economică, socială și culturală a Franței.

    În cadrul dialogului, ministrul delegat a evocat oportunitatea susţinerii, de către autorităţile franceze, a predării limbii române în cadrul unor unităţi de învăţământ din Franţa, prin utilizarea modalităţilor existente în cadrul sistemului de învăţământ francez.

    Totodată, ministrul delegat a reamintit și despre demersurile realizate de statul român pentru promovarea patrimoniului simbolic al emigraţiei româneşti din Franţa, prin acordarea burselor Ierunca-Lovinescu pentru studenții români din Franța și prin crearea unui memorial cultural român care să reprezinte un punct reprezentativ pe harta culturală a Parisului.

    Cei doi demnitari au agreat necesitatea valorificării oportunităților pe care le oferă colaborarea bilaterală în domeniul culturii și al educației, reafirmând interesul comun pentru un dialog permanent în acest sens.

  • Franţa: greva controlorilor aerieni

    Franţa: greva controlorilor aerieni

    Ministerul român de Externe informează cetăţenii români care călătoresc în Franţa că Direcţia Generală a Aviaţiei Civile franceze a cerut companiilor aeriene să anuleze preventiv 20% dintre zborurile de marți, 26 ianuarie. Anunţul vine pe fondul unui apel la grevă lansat de sindicatele majoritare ale controlorilor aerieni. Astfel, traficul aerian ar putea fi afectat pe întreg teritoriul Franței.



    Persoanele care au călătorii programate în această perioadă sunt sfătuite să verifice orarul de zbor cu reprezentanții companiei aeriene. Greva controlorilor aerieni se înscrie într-o mişcare socială mai amplă care va avea loc în Franţa la 26 ianuarie 2016 şi care include mobilizări ale taximetriştilor şi profesorilor.

  • Retrospectiva săptămânii 17.01 – 23.01.2016

    Retrospectiva săptămânii 17.01 – 23.01.2016

    Politica
    externa, în atenţia şefului statului



    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a primit-o, la Bucureşti, pe Victoria Nuland,
    asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice.
    Cei doi au subliniat caracterul privilegiat al relaţiilor bilaterale şi au
    reiterat dorinţa părţilor de consolidare, în toate dimensiunile sale, a
    parteneriatului strategic. Au fost amintite şi progresele pe care România le-a
    făcut în lupta împotriva corupţiei. Tot săptămâna aceasta, preşedintele
    Iohannis a declarat, la tradiţionala întâlnire anuală cu şefii misiunilor
    diplomatice acreditaţi la Bucureşti, că parteneriatul strategic cu SUA şi
    apartenenţa la NATO şi UE au fost, sunt şi vor rămâne pilonii principali ai
    politicii externe româneşti. El a mai spus că România doreşte consolidarea
    parteneriatelor strategice cu Germania, Franţa, Polonia, Italia, Spania, Marea
    Britanie şi Turcia şi că va continua să acorde o importanţă aparte legăturilor
    cu statele vecine, în special cu Rep.Moldova (ex-sovietică, majoritar
    românofonă). De asemenea, şeful statului a afirmat că aşteaptă de la UE o mai
    buna planificare a propriei agende, în principal în dosarul migraţiei, şi un
    management mai eficient la nivelul instituţiilor comunitare. România îşi
    menţine obiectivul aderării la spaţiul Schengen, deşi, în prezent, acesta este
    pus sub semnul îndoielii, a mai spus
    preşedintele Iohannis.





    Premierul
    Dacian Cioloş, în Franţa


    Aderarea
    la spaţiul de liberă circulaţie a fost o tema majoră şi în discuţiile pe care
    premierul României, Dacian Cioloş, le-a avut, la Paris, cu preşedintele
    François Hollande şi cu omologul său, Manuel Valls. Dacian Cioloş, despre poziţia
    României în acest dosar, reluată la întâlnirea cu şeful statului francez: Am confirmat faptul că România sprijină proiectele de consolidare
    la frontieră, pentru că ea însăşi are una dintre cele mai mari frontiere
    externe ale Uniunii Europene în responsabilitate. Intenţionăm în continuare să
    ne facem treaba din acest punct de vedere şi sperăm că această contribuţie pe
    care România o are la controlul frontierelor să fie recunoscută, alături de
    criteriile care au fost, deja, îndeplinite de Bucureşti, pentru a adera la
    spaţiul Schengen. Cel puţin, într-o primă etapă, cu deschiderea comunicaţiilor
    aeriene, a aeroporturilor. Cu prilejul întrevederii cu preşedintele
    Hollande, între altele, au fost apreciate roadele aduse de parteneriatul
    strategic bilateral şi a fost anunţată vizita pe care acesta o va face, în anul
    în curs, la Bucureşti. Au mai fost aduse în prim-plan obiectivele comune în
    domeniile militar, economic şi cultural şi au fost trecute în revistă subiecte
    de actualitate aflate pe agenda europeană, ca valul migrator şi terorismul. La
    întâlnirea avută cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din Hexagon, premierul
    Cioloş a declarat că România este stabilă politic şi predictibilă din punct de
    vedere fiscal-bugetar. El a vorbit de o mai bună coordonare între alocarea
    bugetară europeană şi bugetul naţional pentru investiţii şi de o atenţie
    sporită în privinţa eficienţei companiilor de stat.Alte repere ale
    vizitei au fost discuţiile cu preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului
    de la Paris şi cele cu reprezentanţii comunităţii româneşti.





    România şi NATO



    Ministrul român al
    Apărării, Mihnea Motoc, s-a întâlnit, la Bruxelles, cu secretarul general al
    NATO, Jens Stoltenberg. Cu această ocazie, oficialul
    român asubliniat importanţa care trebuie acordată situaţiei de
    securitate în regiunea extinsă a Mării Negre. De asemenea, Motoc a dat
    asigurări că, în 2016, România îşi va menţine angajamentul în privinţa
    participării la misiunea ‘Resolute Support’ din Afganistan, cu aproape
    650 de militari. Cei doi au mai discutat despre aplicarea Planului de creştere
    a capacităţii operaţionale a NATO şi despre agenda urmatorului summit al
    Aliantei, programat la Varşovia, în iulie. Tot la Cartierul General al
    Alianţei, ministrul Motoc s-a întâlnit si cu preşedintele Comitetului Militar
    al NATO, generalul Petr Pavel.






    Aleşii locali, fără pensii speciale



    Legea
    privind pensiile speciale ale aleşilor locali nu este conformă cu Legea
    Fundamentală, a decis Curtea Constituţională a României, care a fost sesizată
    de Guvernul tehnocrat. Curtea a constatat că legea este neclară, că încălcă
    prevederi constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor
    şi că nu precizează sursa de finanţare. De altfel, în sesizare, Guvernul a atras atenţia asupra
    lipsei resurselor bugetare şi a acordării retroactive a drepturilor speciale.
    În cazul în care legea, aprobată de Senat în decembrie, ar fi intrat în
    vigoare, cei peste 16 mii de
    beneficiari – primari, viceprimari, preşedinţi si vicepresedinţi de Consilii
    Judetene – ar fi primit pensii speciale cuprinse între 350 si 1.500 de euro.

  • Franţa, un important partener al României

    Franţa, un important partener al României

    Semnat în 2008, la Bucureşti, Parteneriatul
    strategic româno-francez – primul pe care Parisul îl încheia cu o ţară
    est-europeană – a rămas, o vreme, literă-moartă. Era nevoie de voinţă politică
    de ambele părţi pentru impulsionarea unei cooperări grevate inclusiv de
    imaginea negativă, adesea fabricată de presă sau folosită în scopuri
    politicianiste, a românilor stabiliţi în Hexagon.

    România şi Franţa sunt, însă,
    legate de o prietenie istorică, au importante obiective comune, iar diaspora
    românească, extrem de dinamică, este, în măsură covârşitoare, bine integrată,
    contribuind la bunul mers al ţării de adopţie. În acest context, prin vizita sa
    oficială de două zile, la Paris, premierul tehnocrat Dacian Cioloş, francofon
    şi francofil, a intenţionat să pună – aşa cum declara chiar el – cărămizi noi
    la o fundaţie deja solidă, exprimată, printre altele, printr-o conlucrare
    strânsă politică şi economică, aceasta din urmă marcată de prezenţa
    consistentă, în România, a unor mari grupuri industriale din domenii precum
    construcţia de maşini, aeronautică sau servicii publice.

    După reforme dificile imediat după instalarea
    crizei economice, în perioada 2009-2011, România a avut anual creştere economică
    – 3,4 – 3,5% anul trecut – şi anticipează una de 4% anul acesta. În consecinţă,
    cum România este una din ţările europene cu cea mai mare creştere economică,
    premierul Cioloş le-a transmis şi imm-urilor franceze că există un bun
    potenţial investiţional în sectorul agroalimentar sau energetic.

    A fost, totodată, evidenţiat interesul pentru menţinerea şi
    intensificarea cooperării sectoriale cu Franţa în domenii precum infrastructura,
    agricultura, dar şi pentru laserul de lângă Bucureşti, primul de mare putere
    din Europa şi al doilea din lume, şi pentru platforma de valorificare a
    acestuia. România – mai spuneau, la Paris, premierul Cioloş şi miniştrii care
    l-au însoţit – este probabil singura ţară din Europa Centrală şi de Est unde nu
    există, în mediul politic, partide extremiste, naţionaliste, care ar putea avea
    reacţii imprevizibile în deciziile politice şi în politicile economice. Este,
    în plus, una dintre cele mai mari pieţe de desfacere din Europa şi a făcut în
    ultimii ani progrese importante din punct de vedere administrativ, legislativ şi
    fiscal.

    Anul trecut a fost adoptat un nou Cod Fiscal, iar Taxa pe Valoare Adăugată
    a înregistrat o scădere, de la începutul acestui an, de la 24 la 20%. Or, pentru ca România să beneficieze la maxim de
    relaţiile sale istorice cu Franţa, atrăgând pe baza lor mai mult capital străin,
    actualul Guvern de la Bucureşti intenţionează să aibă o strategie pro-activă
    din punct de vedere comercial. În paralel, se doreşte o
    stimulare a prezenţei româneşti din Franţa, existând domenii în care România
    începe să aibă un potenţial de export din ce în ce mai important.

  • Jurnal românesc – 19.01.2016

    Jurnal românesc – 19.01.2016

    Premierul Dacian Cioloş face, miercuri şi joi, o vizită oficială la Paris. Şeful Executivului va fi însoţit de vicepremierul şi ministru al Economiei, Costin Borc, şi de ministrul de Externe, Lazăr Comănescu. În prima zi a vizitei, Cioloş are prevăzute întrevederi cu şeful statului francez, François Hollande, cu premierul Manuel Valls şi cu preşedinţii celor două Camere ale Legislativului – Gérard Larcher şi Claude Bartolone. Discuţiile se vor axa, în principal, pe subiecte economice. De asemenea, Cioloş va avea o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti. În cea de-a doua zi a vizitei, premierul român se va întâlni cu şefi ai unor mari companii franceze, în contextul în care Franţa ocupă locul cinci în topul investitorilor străini în România.



    Tinerii cercetători români din toate domeniile şi disciplinele, care şi-au susţinut teza de doctorat în ultimii şase ani, pot candida pentru un program post-doctoral, în cadrul căruia vor beneficia de o subvenţie timp de trei luni, pe durata perioadei 1 septembrie – 31 decembrie, pentru a-şi perfecţiona cunoştinţele alături de specialişti francezi – a informat, într-un comunicat, Institutul Francez din România. În fiecare an, studenţii români dornici de a efectua studii universitare sau un sejur de cercetare în Franţa pot aplica la diferitele programe de mobilitate academice. Printre acestea se numără bursele de masterat şi de doctorat puse la dispoziţie de guvernul francez începând cu 15 decembrie, precum şi programul de formare Copernic, care încurajează integrarea profesională, sau programul de doctorat Ion Heliade-Rădulescu, în cotutelă cu Academia Română, accesibile din data de 15 ianuarie. Toate aceste programe de mobilitate fac în prezent obiectul unui apel naţional la candidatură, deschis până pe 28 februarie. Toate informaţiile utile sunt disponibile pe site-ul Institutului Francez din România.



    În perioada 15-27 ianuarie, Episcopul Macarie al Europei de Nord efectuează o vizită pastorală în comunităţile româneşti din Norvegia. Sâmbătă, 16 ianuarie, ierarhul a săvârşit Sfânta Liturghie în parohia ortodoxă română din fiordul Haugesund, iar duminică, 17 ianuarie, s-a aflat în mijlocul românilor de la Poarta Fiordurilor din Bergen. Preotul paroh Andrei Marius Pop din Bergen a precizat că vizita pastorală a Episcopului Macarie al Europei de Nord a fost mai mult decât binevenită mai ales în contextul existenţei unei stări de tensiune în rândul comunităţii româneşti din Norvegia, generată de situaţia familiilor despărţite de copii. Cu prilejul slujirilor euharistice, Episcopul Macarie a oferit daruri părinţilor şi copiilor de la şcolile parohiale. Totodată, acesta a stabilit cu preoţii şi credincioşii mai multe întâlniri personale, dar şi on-line, în cadrul programelor Centrului de formare şi consiliere al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord.



    Norvegia ar putea să îşi schimbe legislaţia pentru a permite unor familii-gazdă din afara ţării să primească în îngrijire minori preluaţi de protecţia copilului până la soluţionarea procesului – a declarat, luni, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în urma unei întâlniri, la Bucureşti, cu ambasadoarea Norvegiei, Tove Bruvik Westberg, cu care a discutat despre situaţia familiei Bodnariu. Oficialul român a întărit că este vorba despre găzduire, nu de adopţie. Preşedintele Senatului a mai spus că ambasadoarea Norvegiei i-a dat asigurări că legislaţia norvegiană o integrează pe cea internaţională privitoare la protecţia drepturilor copilului, bazându-se pe interesul superior al minorului. Călin Popescu Tăriceanu a punctat că, din informaţiile primite, familia Bodnariu nu este un caz singular, autorităţile de protecţie a copilului din Norvegia fiind sesizate, anual, în nu mai puţin de aproximativ 53.000 de cazuri. Amintim că toţi cei cinci copii ai familiei mixte româno-norvegiene Bodnariu au fost luaţi de la părinţi de Serviciul de protecţie a copilului în noiembrie, pentru presupuse corecţii fizice.

  • De la fotbal, la handbal

    De la fotbal, la handbal

    Pentru fotbalul românesc, lipsit, în genere, de o infrastructură care să ţină pasul cu vremurile şi, în anii din urmă, de rezultate internaţionale memorabile, calificarea la Campionatul European de anul viitor din Franţa este o mare gură de aer proaspăt. Departe de fotbalul spectaculos propus de generaţia anilor ’90, cu ale sale nume grele — Hagi, Popescu, Petrescu ori Dumitrescu -, actuala Naţională a obţinut calificarea, spun specialiştii microbişti, într-o manieră chinuită, haotică, neconvingătoare. Fiindcă, spun ei, calificarea s-a datorat în mare măsură compoziţiei modeste a grupei, câştigată, ca dovadă, de Irlanda de Nord, nu jocului. Unul încâlcit, lipsit de sclipiri, înclinat spre faza defensivă şi bazat pe ceea ce în sport se numeşte forţa grupului.



    Chiar şi aşa, este un joc ce poate produce surprize, cum ar fi chiar în meciul de deschidere la Euro 2016, în care tricolorii întâlnesc ţara-gazdă. Partida de pe 10 iunie, ce va avea loc pe Stade de France din Saint-Denis, va fi urmată de cea cu Elveţia, programată pe 15 iunie, pe Parc des Princes din Paris, şi de cea cu Albania, de pe 19 iunie, de la Lyon. La o primă vedere, Grupa A are o favorită certă, Franţa, şi trei echipe relativ echilibrate, în ale căror meciuri directe se poate întâmpla orice.



    “Aş fi preferat să nu jucăm în debutul competiţiei şi, oricum, nu împotriva Franţei”, a recunoscut antrenorul României, Anghel Iordănescu. Un tehnician experimentat, declarat, de altfel, antrenorul secolului trecut în România, dar care va avea multe de pus la punct până la debutul turneului. Principala lui problemă, aşa cum a şi marturisit, este că mulţi dintre jucătorii români care activează la echipe de club din străinătate nu sunt titulari ori au o situaţie incertă.



    Şi nici cluburile la care sunt înregimentaţi nu mai sunt cele de altădată. Dacă, în anii ’90, selecţionerul Iordănescu avea jucători la cluburi uriaşe, cum sunt Barcelona sau Real Madrid, în prezent el trebuie să se mulţumească, poate cu 2-3 exceptii, cu elevi aflaţi sub contract la echipe cel mult modeste din Turcia, Israel, lumea arabă sau China.



    O altă selecţionată a României, cea feminină de handbal, poate fi un bun exemplu, ca potenţială performanţă, pentru cea de fotbal. La Campionatul Mondial de handbal din Danemarca, România s-a calificat în sferturi, după ce a învins, cu 25-22, Brazilia, campioana mondială en-titre. Surpriza este cu atât mai mare cu cat România avuse prestaţii ezitante în faza grupelor, cu trei eşecuri în meciurile cu Spania, Norvegia şi Rusia. Miercuri, România se va lupta cu Danemarca pentru un loc în semifinalele turneului.

  • Europa noastră – 5.12.2015

    Europa noastră – 5.12.2015

    Ulterior atacurilor teroriste din capitala Franţei, Uniunea Europeană îşi propune să adopte noi măsuri pentru combaterea acestui fenomen. În cadrul vizitei la Paris din această săptămână, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a susţinut punctul de vedere al Executivului în faţa Comisiei pentru afaceri europene din Adunarea Naţională a Franţei.


  • Jurnal românesc – 8.12.2015

    Jurnal românesc – 8.12.2015

    La Bucureşti a avut loc, luni, prima ediţie a Galei premiilor de excelenţă pentru etnicii români din comunităţile istorice. Institutul Cutural Român i-a recompensat pe intelectualii de marcă, tinerii jurnalişti, liderii asociatiilor romanesti implicaţi activ în promovarea valorilor româneşti în Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania şi Macedonia, care au contribuit la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni. Unii dintre ei au solicitat autorităţilor de la Bucureşti să sprijine în continuare eforturile de păstrare a identităţii lingvistice şi culturale a comunităţilor de români din ţările din jurul României, cele mai multe confruntate cu un dur proces de deznaţionalizare.



    Ministrul de Interne, Petre Tobă, s-a întâlnit cu cei 21 de poliţişti români care au plecat în Franţa, unde participă la o nouă misiune de cooperare în domeniul ordinii publice. Aceasta se va încheia la sfârşitul lunii ianuarie 2016. Tobă a subliniat că este este o misiune importantă şi dificilă, cu atât mai mult în actualul context, când în Franţa sunt menţinute măsuri speciale după atentatele teroriste. Alţi 16 ofiţeri români ai Ministerului de Interne vor lua parte la misiuni coordonate de autorităţile franceze. Potrivit MAI, misiunile desfăşurate în comun de poliţişti români şi cei francezi au început 2012.



    Preşedintele Klaus Iohannis le-a conferit membrilor formaţiei Cargo Ordinul Cultural “Pentru Merit” în grad de Cavaler, potrivit decretului publicat în Monitorul Oficial. Distincţia le-a fost acodată cu prilejul aniversării a 30 de ani de existenţă a formaţiei, pentru contribuţia deosebită la promovarea muzicii rock în România şi îmbogăţirea patrimoniului acestui gen muzical, pentru remarcabile interpretări muzicale.



    Secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare, Valeriu Nicuţ, aflat într-o vizită oficială în Algeria, a semnat luni un acord de cooperare în domeniul apărării şi un altul privind protecţia informaţiilor clasificate. Potrivit unui comunicat al MapN, semnarea celor două documente deschide posibilitatea cooperării militare româno-algeriene pe proiecte de interes reciproc în domenii precum modernizarea echipamentelor militare, schimbul de informaţii, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi tehnologice prin punerea în practică de programe comune de cercetare şi tehnologie, sau formarea personalului în instituţii de învăţământ militar.



    În această săptămână, la Smârdan (Galaţi) are loc un exerciţiu multi-naţional NATO de apărare colectivă la care participă trupe din România, R. Moldova şi SUA. Exerciţiul vizează continuarea instruirii comune a militarilor, creşterea nivelului de interoperabilitate între forţele participante, precum şi întărirea parteneriatului între acestea. In paralel, circa 200 de militari români şi în jur de 350 de militari americani participă la un alt exerciţiu destinat creşterii nivelului de interoperabilitate al personalului implicat, schimbului de experienţă şi îmbunătăţirii nivelului de antrenament al personalului român şi american, prin executarea zborurilor în comun, în conformitate cu standardele NATO. Exerciţiul se desfăşoară, pana pe 20 decembrie, la bazele aeriene de la Mihail Kogălniceanu si Câmpia Turzii.

  • Franţa – Restricții de circulație și alte măsuri de securitate în deschiderea COP21

    Franţa – Restricții de circulație și alte măsuri de securitate în deschiderea COP21

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească pe teritoriul Republicii Franceze că, în contextul organizării celei de a 21-a Conferinţe a Părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP 21), care va avea loc la Paris în perioada 30 noiembrie – 11 decembrie 2015, au fost anunţate și o serie de noi măsuri temporare de securitate, astfel:

    -un dispozitiv de securitate de aproximativ 11. 000 de persoane va fi operaționalizat pe durata derulării conferinţei;

    -vor fi restricţii de circulaţie a avioanelor la sosirile pe aeroporturile Orly şi Roissy Charles de Gaulle începând de duminică, 29 noiembrie 2015, ora 16:00, pentru a asigura condiţiile necesare pentru sosirea delegaţiilor şefilor de stat şi guvern;

    -duminică, 29 noiembrie 2015, autostrăzile A1 (Roissy – Paris), A6 şi A106 (Orly – Paris), precum și porţiuni din autostrada de centură a Parisului (Périphérique Exterieur, între ieşirile Porte de la Chapelle și Porte St.Cloud, precum și Périphérique Interieur, între Porte Orleans și Porte St Cloud), vor fi închise circulaţiei în intervalul orar 16:00 si 22:00;

    -tot în ziua de duminică, 29 noiembrie 2015, artera rapidă Georges Pompidou va fi închisă între orele 16:00 și 22:00.

    -luni, 30 noiembrie 2015, în ziua deschiderii COP 21, va fi întreruptă în totalitate circulaţia automobilelor pe autostrada A1 între Porte de la Villette şi centrul localităţii Bourget, interval orar 06:00-21:00, pe ambele sensuri de circulaţie, precum și o porţiune din autostrada de centură a Parisului (Périphérique Exterieur, între Porte Asnieres si Porte de la Chapelle);

    -tot în ziua de luni, 30 noiembrie 2015, un coridor de acces securizat pentru coloanele oficiale va fi creat între Concorde şi Porte Asnières, prin piaţa Madeleine şi Bld. Malesherbes;

    -locuitorii regiunii pariziene au fost sfătuiţi să nu circule cu automobilele personale în zilele de duminică şi luni, iar transporturile în comun vor fi gratuite începând de duminică, ora 12:00 până luni la miezul nopţii.

    MAE recomandă consultarea paginii de Internet www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale.

  • Daeş şi Kalaş

    Daeş şi Kalaş

    Întâi a picat ştirea, vineri seara spre noapte, pentru
    toţi cei care nu au auzit exploziile de la Stade de France sau tirurile seci şi
    nesfârşite din lumea fericită a începutului de week end. Ca la orice tragedie,
    noutăţile vin rapid, una peste alta, se bulucesc, te surprind acolo unde eşti,
    fără tehnica necesară aflării adevărului pe care nimeni nu îl ştie, încă. Şi,
    oricum, adevărul pare incredibil, chiar aşa, încropit din bucăţi însângerate.

    Cei care s-au culcat înainte de prima explozie a atacului de la Paris s-au
    trezit, sâmbătă, în plin peisaj suprarealist. S-au trezit într-un Paris care
    continuă să trăiască vesel şi boem chiar dacă are un cuţit înfipt în spate.
    Lumânările nu sunt de Crăciun şi nici imaginile terifiante nu vin din filme de
    ficţiune. Este realitatea nebunească a unei gândiri infernale, este
    mentalitatea criminalului laş care se crede luptător pentru o cauză. În astfel
    de situaţii, cel care vine de afară se arată a fi mai catolic decât papa, el
    trebuie să-şi demonstreze ataşamentul faţă de haită făcând lucruri pe care
    haita încă nu le-a îndrăznit. Teroriştii care lovesc la ei acasă în numele unei
    doctrine de care, până nu demult nici nu ştia că există, îşi trădează nu numai
    familia, vecinii şi ţara în care s-au născut şi care le-a dat totul pentru o
    viaţă decentă, îşi trădează însăşi specia.

    Parisul însângerat a continuat să
    fie Parisul pe care oamenii din întreaga lume vor să îl vadă măcar o dată în
    viaţă, într-un pelerinaj ce scoate Luvrul, turnul Eiffel, catedrala Notre Dame
    şi multe alte locuri mitice din cărţile poştale ilustrate aflate de decenii, la
    loc de cinste, în mijlocul familiei. Şocul şi revolta au fost urmate de
    determinarea programatică a autorităţilor şi de impetuoasa pornire a oamenilor
    de a face ca Parisul să continue să fie Paris, ca Franţa să fie Franţa iar
    oamenii normali să îşi ducă viaţa luminoasă fără angoasa pornirilor ucigaşe
    drapate în tot felul de idei măreţe.

    Organizaţia criminală ce ne bagă în ochi,
    cu forţa, steagul islamului, este denumită, în Franţa, Daesh, ceea ce, se pare,
    nu le prea este pe plac. De asemenea, simpatica dar atât de funesta armă
    kalaşnikov este numită, la Paris, Kalash, o prescurtare dintre cele de care
    este plină franceza contemporană.
    Astfel, Daesh şi Kalash au intrat în limbajul curent sub forme care
    aruncă în aer sobrietatea sinistră cu care teroriştii le vedeau învăluite. Este
    o adevărată exorcizare a atmosferei pariziene, plină de lumina oamenilor vii
    care sărbătoresc viaţa.

    După şoc, determinare, fermitate şi solidaritate, a
    venit un englez, rafinatul şi subtilul John Oliver, care, în emisiunea sa de la
    un post american, cu valenţe de religie universală, a deschis un tir
    cathartic de vorbe groase la adresa nenorociţilor de autori ai atacului de la
    Paris, care au colaborat cu alţi nenorociţi pentru a pune în practică această
    ideologie nenorocită. Desigur, nenorocit este cel mai cuminte termen cu care
    putem înlocui anumite cuvinte din cele cu care John Oliver a bombardat minţile
    bolnave ale teroriştilor. Atacul inteligentului showman a fost lansat acolo
    unde are cel mai mare efect: în mijlocul lumii civilizate, la o televiziune de
    prestigiu şi audienţă universale. Acolo se întâlnesc miliardele de oameni care
    iubesc viaţa şi Parisul şi ar fi putut fi speriaţi de crimele teroriştilor. De fapt,
    John Oliver nu a făcut nimic special, a spus ceea ce mulţi dintre noi am spus,
    chiar am strigat, în aceste zile. Astfel că, referitor la atacurile teroriste
    de la Paris putem spune cu toţii: Je suis John Oliver.

  • România şi lupta antiteroristă

    România şi lupta antiteroristă

    La
    niciun an de la masacrul din redacţia săptămânalului satiric Charlie
    Hebdo, jihadiştii au lovit, din nou, în inima Franţei. Iar printre
    victime figurează şi un cuplu de români, care lasă în urmă doi copii orfani.

    Aliată a Franţei în NATO şi parteneră în Uniunea Europeană, tradiţional
    francofonă şi francofilă, România s-a raliat prompt măsurilor adoptate de
    comunitatea internaţională pentru a încerca să prevină reeditarea unor astfel
    de orori. Pe fondul dezbaterilor de la Bucureşti privind cotele de refugiaţi
    din Orientul Mijlociu şi nordul Africii, printre care se pot lesne strecura
    jihadişti, preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să sublinieze că, asemenea altor
    state central-europene, România nu e destinaţie predilectă pentru aceştia.
    Terorismul funcţionează doar dacă
    provoacă teamă, a afirmat preşedintele: Dacă lăsăm frica să pătrundă în
    ţesutul social al ţărilor noastre, abia atunci teroriştii îşi ating obiectivul
    adevărat şi nu avem voie să lăsăm aşa ceva să se întâmple. Nu avem voie să
    lăsăm xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismul să devină relevante în
    societăţile noastre. În niciun caz nu avem voie să lăsăm această frică să ducă
    la stigmatizarea unor colectivităţi religioase care nu au nicio vină în această
    chestiune.

    Din respect pentru minorităţile etnice şi religioase,
    populaţia musulmană din România nu va fi vizată de măsuri speciale, a adăugat
    Iohannis. Majoritatea etnici tătari şi turci, concentraţi, în general, în
    Dobrogea, cei circa 70 de mii de musulmani din România sunt, deopotrivă, un
    model de integrare şi de loialitate faţă de statul român. Ambele comunităţi
    sunt reprezentate din oficiu, ca şi celelalte minorităţi etnice, în Camera
    Deputaţilor de la Bucureşti.

    În primii ani 2000, când Armata participa la
    campaniile antiteroriste din Afganistan şi Irak, purtătorul de cuvânt al
    ministerului român Apărării era un foarte popular ofiţer de etnie turcă. Iar şeful cultului musulman din România, muftiul Murat
    Iusuf, a condamnat fără echivoc actele de cruzime comise la Paris, precum şi pe
    cei care pun la cale astfel de atentate: În
    primul rând, este o crimă împotriva umanităţii. Nu are nicio legătură cu
    religia islamică, doar pentru că aceşti oameni se consideră drept adepţii
    religiei islamice. Eu am făcut un apel încă o dată la toţi liderii religioşi,
    haideţi să găsim soluţii ca să nu mai avem astfel de grupări în cadrul
    comunităţilor noastre religioase! Să nu mai avem oameni care interpretează
    într-un mod eronat Coranul cel sfânt. Există un verset foarte clar în capitolul
    5, care spune: cel care ucide un suflet, ucide o societate întreagă, o
    comunitate întreagă!

    Muftiatul musulman din România şi-a manifestat
    profunda compasiune faţă de familiile celor ucişi la Paris şi a transmis
    condoleanţe ambasadei franceze la Bucureşti.

  • Franţa menţine starea de urgenţă

    Franţa menţine starea de urgenţă

    Franţa menţine starea de urgenţă pe tot teritoriul ţării, decretată după atacurile din 13 noiembrie, din Paris, anunţă MAE. De asemenea, sunt menţinute şi controalele la frontiere. Starea de urgenţă permite autorităţilor franceze să interzică circulaţia persoanelor şi să stabilească zone de protecţie şi securitate. De asemenea, sunt aplicate măsuri consolidate de securitate în toate oraşele din regiunea Ile-de-France (inclusiv Paris).


    Totodată, autorităţile pot dispune arestul la domiciliu al oricărei persoane a cărei activitate este considerată periculoasă pentru ordinea publică, închiderea temporară a sălilor de spectacol şi a locurilor de reuniuni publice, confiscarea armelor şi posibilitatea de a efectua percheziţii administrative.



    Aeroporturile şi gările rămân deschise, însă călătorii sunt rugaţi să confirme orarele de călătorie cu compania de transport, deoarece se pot înregistra întârzieri din cauza măsurilor de securitate. Şcolile funcţionează în program normal. Transportul public în Paris este operaţional, putând exista însă staţii închise sau rute modificate. Informaţii suplimentare pot fi găsite pe site-ul www.ratp.fr.



    Diplomaţia de la Bucureşti recomandă cetăţenilor români aflaţi în regiunea pariziană să respecte avertismentele de siguranţă transmise de autoritățile franceze şi să manifeste vigilenţă sporită, în special în mijloacele de transport în comun, în timpul manifestaţiilor sportive, culturale, religioase şi în zonele aglomerate. Cetăţenii români sunt sfătuiţi să consulte presa locală şi informările transmise prin intermediul mass-media de către autorităţile franceze.

  • Moment de reculegere în România la 13.00 în memoria victimelor de la Paris

    Moment de reculegere în România la 13.00 în memoria victimelor de la Paris

    Guvernul României răspunde apelului Comisiei Europene adresat tuturor cetățenilor europeni de a păstra astăzi, la ora locală 13.00, un moment de reculegere în memoria victimelor atentatelor din 13 noiembrie de la Paris.



    În acest sens, Prim-ministrul interimar Sorin Cîmpeanu îi cheamă pe toți românii care se simt solidari cu familiile victimelor atentatelor de vineri seară din Franța să respecte acest moment de reculegere astăzi la ora 13.00.



    Totodată, premierul interimar îi invită pe elevii medaliați la olimpiadele și concursurile școlare internaționale în anul 2015 și pe profesorii lor, prezenți la ceremonia de premiere organizată astăzi la Palatul Victoria, să păstreze momentul de reculegere, odată cu toți ceilalți cetățeni europeni.



    Guvernul României își exprimă, încă o dată, compasiunea și solidaritatea față de familiile victimelor de la Paris și față de poporul francez în aceste circumstanțe dureroase și condamnă cu fermitate orice fel de manifestare de extremism, terorism și ură.