Tag: frauda

  • Parchetul European – principalul organism de combatere a fraudării fondurilor europene

    Parchetul European – principalul organism de combatere a fraudării fondurilor europene

    Parchetul europen este o instituție independentă care are ca principal scop
    combaterea fraudei, a faptelor de corupție și a tuturor actelor care aduc
    atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene și implicit statelor
    membre.



    Laura Codruța Koveși – Procurorul șef european a atras atenția, la
    dezbaterile organizate în cadrul Forumului Eurosfat de anul acesta, că toate
    faptele săvârșite în această perioadă care țin de competența Parchetului
    Uniunii Europene vor fi investigate, la nivel național, dar și european, la
    scurt timp după ce acest organism nou înființat va deveni funcțional.


    Laura Codruța Koveși: Ce e important de spus, în acest context al pandemiei, este că recent a
    fost publicat un studiu al fraudei cu TVA în statele membre. Prima dintre
    concluzii este aceea că daunele cu TVA, în decursul unui an, în interiorul
    Uniunii Europene, sunt undeva între 30 și 60 de miliarde de euro, iar cea de-a
    doua concluzie pe care o putem trage analizând diferențele dintre importuri și
    exporturi, în fiecare stat membru, este aceea că nu avem țări curate. Din
    acestă perspectivă, Parchetul european este un răspuns pe care Europa îl dă la
    această provocare.

    Dar pentru a avea succes, pentru a ne asigura că acești bani
    vor fi folosiți în scopul dat, avem nevoie de câteva condiții. Prima este
    independența sistemului judiciar, iar independența Parchetului european este
    garantată prin regulamentul său, procurorii care lucreză în Parchetul european
    vor fi independenți, nu vor fi subordonați autorităților naționale, nu vor fi
    subordonați instituțiilor europene, agențiilor sau altor organisme ale Uniunii
    Europene; a doua condiție, extrem de importantă, sunt resursele pe care această
    instituție independentă trebuie să le aibă.


    Este foarte important atunci când vorbim de resurse să vorbim de procurorii
    europeni delegați care vor face efectiv investigații în statele lor membre. Ei
    vor fi independenți.


    Toate faptele cu fonduri europene care s-au derulat, în special în perioada
    pandemiei, vor cădea sub competența parchetului european. Să luam un exemplu.
    Dacă la 1 ianuarie, Parchetul european își va începe activitatea, e un exemplu
    ipotetic, la 1 ianuarie, acești procurori trebuie să trimită toate aceste
    dosare la Parchetul european. Parchetul
    european are termen 5 (cinci) zile să evoce aceste dosare. Pentru toate
    infracțiunile care se vor comite, după ce Parchetul european își începe
    activitatea, în acest exemplu ipotetic, după 1 ianuarie, avem o competență
    obligatorie.


  • Uniunea Vamală, un nou plan de acțiune

    Uniunea Vamală, un nou plan de acțiune

    Uniunea vamală este
    o structură tehnică și complexă, însă este foarte importantă pentru protejarea
    cetățenilor, e importantă pentru facilitarea comerțului între Uniunea Europeană
    și restul lumii, dar e și o sursă importantă pentru bugetul Uniunii. Uniunea
    vamală a sărbătorit 60 de ani de existență în 2018 și e una dintre primele
    realizări concrete ale integrării europene. De-a lungul ultimilor ani, regulile
    s-au modernizat, însă acum e momentul pentru a trece la etapa următoarea, spune
    Daniel Ferrie, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Acesta a fost un lucru
    subliniat și de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anul
    trecut.

    Daniel Ferrie, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: Planul de acțiune prezentat de comisarul european pentru economie
    Paolo Gentiloni, face ca regulile vamale să fie mai bune, mai adaptate
    viitorului și schimbărilor din economie și tehnologie, în societatea noastră.
    Scopul e acela de a ușura schimbul legal între alte țări și Uniunea Europeană.
    Planul de acțiune pentru uniunea vamală e alcătuit din multe detalii, însă voi
    alege câteva exemple concrete pentru a înțelege despre ce este acest plan.

    În
    primul rând, unul dintre rolurile cele mai importante ale Uniunii Vamale este
    acela de a proteja cetățenii noștri de produse periculoase sau interzise care
    pot ajunge aici. Prin urmare, vom crea un centru de analiză la Comisie. Acest
    centru va colecta, va analiza și va împărtăși date ale Uniunii Vamale între
    diferite autorități vamale din Uniunea Europeană. Astfel, statele membre vor fi
    ajutate să lupte împotriva fraudei. Prin accesul la mai multe informații, vom
    lupta împotriva fraudei.


    Un alt aspect al
    planului de acțiune este comerțul electronic. Daniel Ferrie, purtător de cuvânt
    al Comisiei Europene.

    De-a lungul ultimilor ani comerțul
    electronic și vânzările online s-au intensificat, iar prin planul de acțiune se
    vor întări regulile care vor ajuta agențiile vamale să aibă acces la diferite
    plăți care sunt făcute online pentru aceste produse. Astfel, ne vom asigura că
    sunt plătite taxele cuvenite și TVA-ul aferent. În ultimii ani, am văzut sume
    incorecte plătite. Ajutăm autoritățile vamale să se asigure că primesc taxele
    cuvenite, dar asigurăm și sursa cuvenită la buget.


    Un alt exemplu
    concret este inițiativa ferestrei unice. Daniel Ferrie, purtător de cuvânt al
    Comisiei Europene.

    Vom reveni cu mai multe detalii asupra
    acestei propuneri luna viitoare, însă pentru a vă face o idee, vom permite
    companiilor să completeze toate formalitățile vamale pe un portal unic. Astfel,
    companiile care fac afaceri internaționale vor fi ajutate enorm în activitatea
    lor zilnică. În cele din urmă, o altă schimbare este finanțarea. În următorul
    exercițiu bugetar, vom aduce noi finanțări pentru a optimiza și moderniza
    echipamentele noastre vamale și pentru a ne asigura că statele membre vor avea
    infrastructura digitală necesară.



    Planul de acțiune a beneficiat de un proiect prospectiv
    inovator intitulat Viitorul sectorului vamal în UE 2040. Acesta a conturat o
    viziune a sectorului vamal, a modului în care ar trebui să arate el în 2040.


  • România, cele mai multe dosare de fraude cu bani europeni

    România, cele mai multe dosare de fraude cu bani europeni

    Fonduri în valoare de 485 de milioane de euro din bugetul
    Uniunii Europene au fost utilizate necorespunzător în 2019, potrivit raportului
    anual al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), publicat joi. Suma este
    cu peste 100 de milioane de euro mai mare decât în anul precedent când au
    bilanțul a fost de 371 de milioane de euro. Banii trebuie să fie restituiți
    bugetului UE, de către statele membre.


    OLAF anchetează fraudele cu fonduri europene, provenite
    de la cele 27 de state membre ale UE – în ultimă instanţă, de la contribuabilii
    europeni, în domenii cum ar fi cercetarea, subvenţiile agricole sau sprijinul
    pentru regiunile sărace.




    Raportul mai arată că manevre internaţionale tot mai
    complexe au fost folosite pentru deturnarea a 148 de milioane de euro în 2019. Instituția
    europeană a evidenţiat tendinţe noi sau recurente în înţelegerile între concurenţi
    la procedurile de achiziţie, la schemele
    transfrontaliere, schemele referitoare la proiecte în ţări din afara Uniunii şi
    cercetare, precum și contrabanda şi falsurile.

    Oficiul a încheiat anul trecut 181 de anchete şi a deschis alte 223, precizează raportul.




    Peste 10% din dosarele OLAF au vizat România




    OLAF a investigat anul trecut cum s-au cheltuit fonduri
    europene în 42 de țări și a soluționat 100 de dosare. Dintre acestea, 11 au
    vizat fonduri utilizate necorespunzător în România, ceea ce plasează țara noastră
    pe primul loc la numărul de dosare investigate. 9 din cele 11 dosare au fost
    soluționate cu recomandări din partea organismului european.


    Italia a avut nouă dosare investigate de OLAF, urmată de
    Grecia, Polonia și Bulgaria, fiecare cu câte șapte investigații ale OLAF.

    Statele vizate de anchete ale OLAF prvind cheltuirea fondurilor europene

    olaf-dosare-2019-tabel.jpg




    Nereguli cu fondurile destinate agriculturii sau
    protecției mediului




    Printre investigațiile de anul trecut care au vizat
    fonduri europene cheltuite în România se numără și achiziţia şi revânzarea la
    suprapreţ a unor maşini de tricotat, cofinanţată din fonduri europene. În acest
    caz, OLAF a recomandat recuperarea a 3,3 milioane de euro. Instanţele din
    România i-au condamnat pe cei vinovaţi la un an şi patru luni de închisoare, cu
    suspendare, menţionează OLAF.




    Un alt caz se referă la fonduri de 19 milioane de euro
    acordate unei organizaţii neguvernamentale pentru ajutorarea Siriei afectate de
    război în care foşti angajaţi şi-au însuşit o parte din bani.




    România apare în raportul OLAF la mai multe capitole
    privind fraude cu fonduri europene: ferme de acvacultură în zone unde nu există
    apă, fonduri europene pentru prevenirea incendiilor de pădure sau fonduri
    pentru managementul apelor uzate.


    De asemenea, dosarele cu fonduri pentru agricultură ne
    situează de asemenea, pe primul loc la nivel European. În ultima perioadă,
    proiectele în care se fac ilegalităţi sunt cele de mediu, cum ar fi gropile de
    gunoi ecologice.



  • Reacţia UE la evenimentele din Belarus

    Reacţia UE la evenimentele din Belarus

    Alexandr Lukașenko a fost proclamat câștigător cu un scor zdrobitor – 80% din voturi – al alegerilor prezidențiale din 9 august. Chiar dacă guvernul a făcut tot ceea ce a putut pentru a se asigura că opoziția nu va avea șanse să câștige scrutinul – cei mai bine cotați politicieni anti-Lukașenko au fost împiedicați să candideze – rezultatul a fost considerat a fi neverosimil și imediat după închiderea urnelor au izbucnit proteste.

    Forțele de ordine au intervenit dur împotriva manifestanților și cel puțin 4 au fost uciși, câteva sute răniți și aproape 7 mii arestați. Reacția autorităților a fost criticată ferm în capitalele occidentale, iar Uniunea Europeană și-a exprimat solidaritatea cu protestatarii și a anunțat că nu recunoaște rezultatele alegerilor și cere reluarea acestora.

    Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Populația Belaruslui vrea schimbare și o vrea acum. Suntem impresionați de curajul pe care l-au arătat oamenii din Belarus. De la alegerile prezidențiale, belarușii au ieșit în stradă într-un număr fără precedent. Ei cer eliberarea tuturor prizonierilor reținuți în mod ilegal, trimiterea în judecată a celor care se fac vinovați de brutalitatea poliției, vor libertatea de exprimare și de întrunire și vor democrație și noi alegeri prezidențiale întrucât cele care au avut loc nu au fost nici corecte, nici libere. Le-am dat, astăzi, trei mesaje clare.

    În primul rând, suntem alături de belarușii care își doresc libertăți fundamentale și democrație. În al doilea rând, îi vom sancționa pe toți cei care sunt vinovați pentru represiune și falsificarea rezultatelor alegerilor. Oamenii din Belarus au ieșit pașnic în stradă, iar autoritățile au răspuns violent, ceea ce nu poate fi acceptat. În al treilea rând, suntem gata să oferim asistență pentru o tranziție democratică pașnică în Belarus.


    După mai multe reuniuni, miniștrii europeni de externe au anunțat, la sfârșitul lunii august, că într-o primă etapă iau în calcul sancționarea a aproximativ 20 de oficiali din Belarus. De altfel, Bruxellesul a sancționat și anterior derapajele anti-democratice ale Belarusului și dispariția a 4 critici ai regimului la sfârșitul anilor ’90. Mai mulți oficiali au primit interdicții de călătorie în UE, unele fonduri ale Minskului au fost înghețate și s-a impus și un embargo pe exporturile de armament către Belarus. Restricțiile care vizau 170 de companii și indivizi au fost suspendate în 2016, dar celelalte au rămas în vigoare.


  • HYGIEA, Operaţiune împotriva produselor contrafăcute

    HYGIEA, Operaţiune împotriva produselor contrafăcute

    Oficiul European de Luptă Antifraudă a coordonat o largă operaţiune
    de control vamal multinaţional. Numele operaţiunii a fost Hygiea, iar
    rezultatele ei au fost făcute publice în cadrul unei întâlniri a directorilor
    generali de vămi şi comisarilor din Asia şi UE, luna aceasta.


    Aproximativ
    200.000 de parfumuri contrafăcute, pastă de dinți, produse cosmetice, 120 de
    tone de detergenți contrafăcuți, șampoane, scutece, precum și peste 4,2
    milioane de alte produse contrafăcute (de la baterii, încălțăminte, jucării,
    mingi de tenis, obiecte de bărbierit, dispozitive electronice etc.), 77 de
    milioane de țigarete și 44 de tone de tutun au fost confiscate de autoritățile
    vamale din Asia și UE într-o operațiune condusă de ASEM, coordonată de Oficiul
    European de Luptă Antifraudă (OLAF).






    În faza operațională a HYGIEA, OLAF a facilitat cooperarea între
    țările participante, cu sprijinul unei echipe de zece ofițeri de legătură din
    Bangladesh, China, Japonia, Malaezia, Vietnam, Lituania, Malta, Portugalia,
    Spania și EUROPOL, care lucrează împreună în Bruxelles. O unitate de coordonare
    operațională virtuală (VOCU) – un canal de comunicare sigur pentru astfel de
    operațiuni vamale comune – a fost
    utilizată pentru a canaliza fluxul de informații primite. Acest schimb de
    informații a permis în timp real tuturor experților implicați să identifice
    fluxurile suspecte de mărfuri contrafăcute din tranzacțiile comerciale
    obișnuite.


    Ville Itälä, directorul general al Oficiului European de Luptă
    Antifraudă (OLAF), a declarat că Operațiunea
    HYGIEA arată ce se poate realiza atunci când autoritățile vamale, partenerii
    internaționali și industria colaborează pentru a lupta împotriva falsurilor.
    Bunurile contrafăcute fraudează consumatorii, dăunează întreprinderilor legale
    și provoacă pierderi uriașe din veniturile publice. Bunurile contrafăcute subminează
    și politicile de sănătate publică, ajungnd ]n casele oamenilor.


    OLAF cooperează cu un număr mare de organizații partenere din țările
    din afara UE pentru a se asigura că dezvoltarea UE și ajutorul umanitar ajunge
    la beneficiarii săi, fără a fi deviați de fraudă și corupție.


    Pe parcursul acestei operațiuni, autoritățile vamale au efectuat
    controale fizice sau cu raze X direcționate la câteva sute de transporturi
    selectate, transportate cu containere maritime, ceea ce a condus la descoperirea
    produselor contrafăcute.



  • Laura Codruţa Kovesi, primul procuror-şef european

    Laura Codruţa Kovesi, primul procuror-şef european

    Conferinţa Preşedinţilor a Parlamentului European, din care fac
    parte liderii grupurilor politice, a făcut, miercuri, ultimul pas spre numirea româncei
    Laura Codruţa Kovesi drept cel dintâi şef al Parchetului european. Luni, şi
    Consiliul Uniunii Europene validase instalarea doamnei Kovesi la Biroul Procurorului
    Public European (EPPO). Idee lansată şi promovată consecvent de o altă româncă,
    fostul ministru şi eurodeputat Monica Macovei, EPPO urmează să fie operaţional
    la sfârşitul anului 2020 şi va fi o instituţie independentă, însărcinată cu investigarea,
    urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva
    bugetului Uniunii, precum frauda,
    corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista
    infracţiunilor se va putea extinde în viitor, pentru a include, de exemplu,
    faptele de terorism.


    Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat
    Parchetului Public European. Cele cinci state care nu participă încă – Suedia,
    Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca – se vor putea alătura în orice moment.
    EPPO va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef
    şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona
    investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat
    participant.
    Laura Codruţa Kovesi va avea un mandat de şapte ani, care va
    consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a
    EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare
    naţionale.


    Vârf de lance al luptei anticorupţie pentru unii, şefă a unui sistem
    poliţienesc abuziv în ochii altora, d-na Kovesi a fost frecvent calificată
    drept cea mai puternică femeie din România. Doar în ultimii cinci ani sub şefia
    ei, DNA a trimis în judecată 14 miniştri şi foşti miniştri şi 53 de
    parlamentari. 27 dintre aceştia au fost, deja, condamnaţi definitiv. În aceeaşi
    perioadă, Direcţia a dispus măsuri asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari.


    Cu
    puţin timp înainte de a fi demisă, în iunie 2018, de preşedintele Klaus
    Iohannis, în urma unei decizii ultimative a Curţii Constituţionale, ea
    recunoştea, însă, la New York, la o dezbatere organizată la sediul ONU, că
    provocarea cea mai mare pentru România a fost păstrarea independenţei
    judecătorilor şi procurorilor. Au existat încercări repetate de a modifica
    legislaţia anticorupţie pentru a limita instrumentele legislative folosite de
    procurorii anticorupţie sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în
    care s-a refuzat ridicarea imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de
    corupţie
    – a rezumat şefa DNA istoria ultimilor ani, în care guvernanţii de
    stânga au fost acuzaţi că încearcă să stopeze lupta anticorupţie şi să-şi
    subordoneze magistraţii.


    Potrivit doamnei Kovesi, numirea sa e şi victoria compatrioţilor
    care, prin implicare civică şi proteste de stradă, i-au fost permanent alături
    şi i-au urmat îndemnul din ziua demiterii sale de la DNA: corupţia poate fi
    învinsă, nu abandonaţi!

  • Ce-şi doresc cetăţenii de la viitoarele alegeri europene?

    Ce-şi doresc cetăţenii de la viitoarele alegeri europene?

    În
    toate statele Uniunii vor avea loc, în luna mai a anului viitor, alegeri pentru
    Parlamentul European. Imigraţia provenită din afara spaţiului comunitar, cu
    pandantul ei toxic reprezentat de curentele populist-naţionaliste, abaterile de
    la rigorile statului de drept, bugetul Uniunii sau efectele Brexitului vor
    domina campania în multe din ţările UE. Un sondaj Eurobarometru, publicat luni,
    i-a chestionat pe europeni cu privire nu la temele de campanie, ci la calitatea
    acesteia. Au fost vizate aspecte precum înclinaţia de a merge la vot,
    preocupările legate de fraudă şi manipulare electorală. Datele sondajului arată
    că prezenţa mai multor tineri şi femei pe listele de candidaţi şi o mai bună
    informare despre actuala Uniune Europeană sunt factori care i-ar determina pe
    alegătorii europeni să meargă la vot în acest scrutin. La întrebarea despre
    îngrijorările europenilor legate de alegeri, potenţialul de fraudă sau de atac
    cibernetic a fost cea mai menţionată temă. Aproape două treimi şi-au exprimat
    îngrijorarea cu privire la dificultăţile unor grupuri de populaţie, cum ar fi
    persoanele cu dizabilităţi sau persoanele în vârstă, de a-şi exercita dreptul
    de vot, iar peste jumătate şi-au exprimat temerea faţă de potenţiala influenţă
    externă asupra alegătorilor, cum ar fi grupurile criminale sau ţările terţe.

    Românii sunt printre cei mai îngrijoraţi europeni în ce priveşte transparenţa
    campaniilor electorale, iar cele mai mari îngrijorări ale românilor provin din
    experienţă. România s-a confruntat, în cele 3 decenii de democraţie postcomunistă,
    în diverse procese electorale, cu tentative de fraude şi de influenţare a
    votului, cu manipulare electorală sau vot multiplu. Iar toate acestea se
    reflectă în eurobarometrul de luni. Aproape două treimi dintre conaţionali -
    mult peste media europeană, care se află sub 50% – se tem că la scrutinul
    europarlamentar vor vota persoane care nu au acest drept sau că vor exista
    electori care vor vota de două ori. În procente similare, care-i fac lideri
    printre europeni la capitolul temeri de natură electorală, respondenţii români
    spun că oamenii sunt constrânşi să voteze într-un anumit fel, că alegerile vor fi manipulate cibernetic sau
    că voturile vor fi cumpărate iar rezultatele finale manipulate. Principalii
    factori care i-ar face pe români să participe la vot sunt mai mulţi tineri
    printre candidaţi, o mai bună informare privind UE şi impactul ei asupra
    vieţilor lor, mai multe femei printre candidaţi şi o prezenţă sporită a candidaţilor
    din grupuri politice mai slab reprezentate. Oamenii sunt cu adevărat
    îngrijoraţi cu privire la dezinformare. Un lucru bun este că din ce în ce mai
    mulţi cetăţeni dau dovadă de spirit critic în ceea ce priveşte informaţiile pe
    care le primesc. Noi toţi, instituţiile UE şi statele membre trebuie să ne
    protejăm alegerile şi să ne consolidăm democraţia, comenta rezultatele
    Eurobarometrului Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene.

  • Protejarea bugetului UE împotriva fraudei

    Protejarea bugetului UE împotriva fraudei

    În fiecare an, bugetele naționale
    înregistrează pierderi de venituri din TVA în valoare de cel puțin 50 de
    miliarde EUR ca urmare a fraudei transfrontaliere. Din acest motiv, Comisia a
    propus în 2013 instituirea unui Parchet European (EPPO). Această propunere a
    fost materializată ulterior în
    iunie 2017 de către 20 de state membre prin intermediul mecanismului
    de cooperare consolidată.

    Ultimul care s-a alăturat Parchetului European este Olanda. Următoarele
    țări ale UE participă deja la acest proiect: Austria, Belgia, Bulgaria,
    Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia,
    Lituania, Luxemburg, Portugalia, Cehia, România, Slovacia, Slovenia și Spania. Purtătorul
    de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva, a oferit mai multe amănunte: Comisia
    Europeană a confirmat că Olanda este cel de-al 21-lea stat membru al UE care se
    alătură Parchetului European (EPPO), care va juca un rol esențial în combaterea
    infracțiunilor ce aduc prejudicii bugetului UE, cum ar fi frauda, corupția,
    spălarea de bani și fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA, mai mari
    de 10 milioane de euro. Acesta va intra în funcțiune până la sfârșitul anului
    2020 în toate statele membre participante.Statele membre care nu au decis încă să
    se alăture Parchetului European pot face acest lucru, dacă doresc, oricând după
    adoptarea regulamentului. Malta deja a anunțat Comisia de intenția sa de a
    participa. De asemenea, Comisia a propus Consiliului Uniunii
    Europene o listă de candidați pentru juriul de selecție a
    Parchetului European. Acesta va fi alcătuit din 12 membri, care ar trebui să
    își exercite funcțiile începând din octombrie 2018.

    EPPO va asigura faptul că
    infracțiunile care afectează bugetul UE – inclusiv frauda, corupția, spălarea
    banilor și frauda transfrontalieră în domeniul TVA – pot fi investigate mai
    eficace și mai rapid în întreaga UE. Acesta va remedia deficiențele existente
    în prezent și va combate inclusiv fraudarea fondurilor UE în cazurile care
    depășesc pragul de 10 mii de euro. În vederea atingerii acestui obiectiv, Parchetul
    European va acționa în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare
    a legii și va coopera îndeaproape cu alte organisme ale UE, cum ar fi
    Europol. Parchetul
    European va funcționa ca un birou unic pentru toate statele membre participante
    și va combina eforturile naționale și europene de asigurare a respectării legii
    într-o abordare unificată, eficientă și continuă.




  • Parchetul European

    Parchetul European

    Parchetul European, care îi va investiga şi urmări penal pe cei care vor comite infracţiuni ce prejudiciază bugetul Uniunii Europene, va deveni operational cel mai devreme in anul 2020. În prezent, doar autorităţile naţionale pot investiga şi urmări penal fraudele din bugetul Uniunii, cum ar fi utilizarea intenţionat greşită a fondurilor structurale europene sau frauda transfrontalieră cu TVA.

    Parchetul European va funcționa ca un birou unic pentru toate statele membre participante, o sa fie independent si va acționa în interesul Uniunii Europene. Nu va putea să solicite, dar nici să accepte instrucțiuni din partea instituțiilor europene sau a autorităților naționale. Aceasta instituţie va fi coordonată, la nivel central, de către un procurer şef european, iar la nivel descentralizat va fi alcătuit din procurori europeni delegați aflaţi în statele membre. Grupările decriminalitate organizată transfrontalieră obțin în fiecare an profituri de miliarde de euro prin eludarea normelor naționale și prin sustragerea de la urmărirea penală. În prezent anchetarea fraudei cu fonduri europene se face de către fiecare stat membru, nu la nivelul Uniunii. Unele state o fac eficient, altele însă nu o fac deloc, a declarat europarlamentarul Monica Macovei : Această diferenţiere între modul în care este anchetată frauda cu fonduri europene în statele membre face absolut necesar un birou unic, la nivel european, care să ancheteze frauda cu fonduri europene. De aceea este nevoie de Biroul procurorului European. Rezultatul va fi că frauda cu fonduri europene va fi investigată mai rapid şi într-o măsură mult mai mare, iar recuperarea banilor, evident, va însemna mult mai mult, mult mai mulţi bani vor fi readuşi în buzunarele cetăţenilor noştri.


    Parchetul European va putea investiga în mod eficient infracțiunile comise în detrimentul fondurilor europene și a căror valoare depășește 10 mii de euro și cele din fraudă transfrontalieră în materie de TVA în valoare de peste 10 de milioane de euro. Acesta va avea posibilitatea de a acționa rapid fără ca intervenția sa să fie îngrădită de granițele dintre statele membre și fără să fie necesar să recurgă la proceduri de cooperare judiciară îndelungate. Monica Macovei: Dacă noi ne luptăm cu un grup organizat de oameni care fraudează fonduri europene şi o fac din mai multe state membre , cum putem să răspundem, altfel decât tot printr-un grup de procurori din toate statele membre . Raportul prevede mijloace de investigaţie, întodeauna se va face o investigaţie în orice stat membru cu autorizaţia şi potrivit legii ţării respective şi desigur cu respectarea drepturilor individuale ale suspecţilor.


    Parchetul European a fost înfiinţat în baza cooperării strânse între 20 de state membre ale Uniunii Europene.


  • Acţiunile la purtător

    Acţiunile la purtător

    Europarlamentarii Cătălin Ivan, din România, şi Ana Gomes, din
    Portugalia, ambii membri ai Comisiei Speciale Panama Papers din cadrul
    Parlamentului European, şi-au unit eforturile pentru combaterea corupţiei şi
    spălării banilor în cadrul Uniunii. Cea mai recentă iniţiativă a celor doi
    vizează România, mai exact acţiunile la purtător, o campanie pentru
    interzicerea acestora fiind lansată de curând.

    Sume uriaşe de bani sunt ascunse de cetăţeni europeni în ţări din afara
    Uniunii, atrage atenţia europarlamentarul Cătălin Ivan, membru al Comisiei de
    Control Bugetar şi al Comisiei Speciale de Anchetă Panama Papers. Cătălin Ivan
    a declarat că, deşi aceste sume nu sunt cunoscute, există estimări potrivit
    cărora peste 6000 de miliarde de euro ar fi ascunse în conturi off-shore ale
    unor cetăţeni europeni, iar astfel de activităţi economice reprezintă un
    pericol.


    Riscurile sunt imense. Astfel de acţiuni la purtător sau firme
    off-shore cu acţionariat ascuns pot să ascundă multe lucruri. Pot să ascundă,
    de exemplu, finanţarea unor celule teroriste. Pot să ascundă crimă organizată.
    Şi tot felul de lucruri care sunt nocive pe multe planuri: social, economic,
    politic… E obligatoriu să introducem transparenţă în tot ce înseamnă economie.


    Parlamentul şi Consiliul European au
    adoptat, în 2014, o a patra directivă menită să prevină spălarea banilor şi
    finanţarea grupărilor teroriste, însă aceasta nu a fost transferată în
    legislaţie în toate ţările membre, iar România se numără printre acestea.
    Europarlamentarul Cătălin Ivan a lansat, în cadrul Comisiei de Control Bugetar,
    şi o iniţiativă privind formarea unui mecanism la nivel european de recuperare
    a averilor ascunse în afara Uniunii.


    Foarte mulţi îşi creează averi uriaşe din fraudă, corupţie, crimă
    organizată, tot felul de astfel de activităţi ilegale, dar îşi protejează
    aceste averi în afara UE, în ţări care nu colaborează foarte bine cu UE, unde
    nu ai acces la informaţii, de unde este cumplit de greu şi foarte costisitor să
    obţii informaţii şi să recuperezi sumele respective, niciun stat neavând sume
    atât de mari alocate recuperării banilor scoşi în afară. Şi atunci trebuie să
    creăm un mecanism ca la nivel european să colaborăm, să gestionăm baza de date
    împreună, să avem relaţii negociate cu statele respective, la pachet, toate
    cele 27 de state UE. Şi acest mecanism să ajute toate statele să recupereze
    mult mai uşor sumele scoase în afara UE.



    Tot în cadrul
    eforturilor de combatere a corupţiei şi spălării banilor, Cătălin Ivan a
    lansat, recent, şi în România o iniţiativă de interzicere totală a acţiunilor
    la purtător. Acest tip de instrumente financiare nu sunt înregistrate pe numele
    titularului, astfel încât acesta este greu de identificat. De asemenea,
    transferul între părţi este foarte greu de controlat. Iniţiativa lui Cătălin
    Ivan este sprijinită de euro-parlamentarul portughez Ana Gomes, vicepreşedinte
    a comisiei speciale Panama Papers, dar şi de o serie de organizaţii din
    România, între care Blocul Naţional Sindical, Rise Project, Funky Citizens şi
    Transparency International. Acţiunile la Purtător au fost, de altfel, interzise
    deja în mai multe ţări europene, cel mai recent în Portugalia.


  • 70 de ani de la falsificarea alegerilor din 1946

    70 de ani de la falsificarea alegerilor din 1946

    Pe 19 noiembrie 1946 se înregistra cea mai masivă fraudă electorală din istoria României, fraudă care avea să-şi pună amprenta decisiv pe istoria politică a României în a doua jumătate a secolului 20. După 6 martie 1945, data la care se instalase guvernul prosovietic condus de Petru Groza, climatul politic din România se deteriorase considerabil: prizonierii luaţi de sovietici împotriva prevederilor armistiţiului încheiat în septembrie 1944, criza generată de refacerea de după război, persecutarea politicienilor, a partidelor şi presei de opoziţie, actele de violenţă la care se dedau instituţiile statului parazitate de comunişti şi bandele înarmate de partidul comunist constituiau strategia de acapare a puterii.



    Alegerile din 19 noiembrie 1946 au fost falsificate grosolan, ele fiind deja un caz-şcoală al studierii abuzului prin care sistemele politice totalitare şi-au exercitat autoritatea. Rezultatele reale ale scrutinului nu sunt cunoscute, dar metoda prin care comuniştii au furat rezultatul alegerilor a fost înlocuirea urnelor. După toate probabilităţile, Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal, partidele democratice şi tradiţionale ale românilor au obţinut peste 78% din voturi în timp ce Blocul Partidelor Democrate, alianţa condusă de comunişti, aproximativ 22%. Prin inversarea rezultatelor, guvernul prosovietic şi-a proclamat victoria şi, implicit, şi-a arogat o legitimitate de care nu a avut parte niciodată în instaurarea propriului regim. Dictonul lui Stalin, “nu contează cine votează, contează cine numără”, fusese decisiv. Tot ce a urmat a fost efectul alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946 de la care s-au împlinit 70 de ani.



    Arhiva Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română a înregistrat mărturii ale oamenilor care au văzut cu ochii lor sau li s-a spus despre marele furt. Nicolae Magherescu, şef de cabinet al ministrului liberal Mihail Romniceanu în guvernul Rădescu, între decembrie 1944 şi martie 1945, este unul dintre cei care îşi aducea aminte de climatul alegerilor. ”La 19 noiembrie, timp de o lună, am stat în judeţul Galaţi. Nu vă pot descrie ce întîmplări am văzut, ce bătăi, totul se făcea pe bază de forţă, de violenţă. Veneau aşa-zişi comunişti din Galaţi, cu maşini, prin toate satele, şi îi ameninţau pe oameni că dacă votează cu PNL vor fi scoşi din case şi întreg avutul li se va confisca. A fost ceva de neînchipuit. Ţin minte că eram într-o comună unde un coleg de-al nostru pe nume Dimofte a îndrăznit să le replice unor oameni care ne-au oprit din drum. Şi acest Dimofte a fost pălmuit deoarece se ştia că este liberal din familie. În acele condiţii, mi-am dat seama că o luptă corectă nu se poate duce împotriva unor asemenea oameni.”



    Dumitru Pop, primarul comunei Ieud, Maramureş şi Ştefan Balea, membru în PNŢ filiala locală, au fost martorii organizării şi desfăşurării alegerilor în regiunea lor. ”Alegerile au fost organizate în bătaie de joc. În loc să se facă secţii de votare în comuna noastră sau în cea învecinată, ne-au trimis în a treia comună, într-un sătuc aproape părăsit. Ne-au trimis acolo pe o vreme urîtă, am ajuns pe jos. (voce 2) Bieţii oameni mergeau pe jos, iar opinicile nu îi ţineau la drum, se rupeau curelele şi aţele. Cu toate astea, oamenii s-au dus acolo, la centrul de vot. (voce 1) Ţărănimea română nici nu voia să audă de comunişti, ăştia erau dispreţuiţi de toată lumea care se uita cu scîrbă la ei. Baza lor politică era minciuna, politica lor era mincinoasă şi orice om cu mintea întreagă şi cu bun-simţ nu putea lua parte la aşa ceva. La secţia de votare au fost aduşi soldaţi, parcă eram un sat asediat, care au încercat să ne împiedice să trecem peste un podeţ care ducea la acea secţie. Dar ţăranii au dat năvală peste ei şi au ajuns la secţie. Şi a început votarea. Eu am fost asistent în Comisia de validare. Semnele electorale s-au schimbat, PNŢ avea roata ca vechi semn şi luase ca nou semn ochiul. Şi bătrînii au prea ştiau unde să voteze, şi mai întrebau: unde e ochiul? Şi noi le mai arătam. Reprezentantul comunist vedea toate astea şi el lua buletinele să le bage în urnă. Şi cînd lua votul de la vreun bătrîn, înfigea degetul în el să-l găurească şi să-l anuleze.



    Eva Hirsch a fost comunistă în perioada interbelică şi ea descria, cu realism, în 1996 climatul de violenţă care a dus la furtul scorurilor electorale. ”În perioada alegerilor, Ana Pauker a dat dispoziţie să dăm adeziuni pe şantiere şi în fabrici. Ea spunea că semnînd o adeziune, acela ne va fi votul. Dar votul a fost falsificat. Noi am stabilit centrele de votare şi pe oamenii care au făcut parte din Comisii, fiecare partid avea un reprezentant. Numai că erau toţi oameni de-ai noştri. În preajma alegerilor, Maniu a ţinut o conferinţă la Ateneu şi am fost trimişi acolo să-i stricăm conferinţa, să nu-l lăsăm să vorbească. Ne-am dus şi ne-am încăierat cu ţărăniştii. Nu mi-era teamă deloc, eram aşa de convinsă că în ce credeam eu era drept! La alegeri ne-au trimis să votăm de mai multe ori, în mai multe locuri şi dacă oamenii noştri erau în poziţii-cheie, noi am cîştigat. Şi ca mine au fost mulţi, foarte mulţi.”



    Pentru omul secolului 21, furtul atât de grosolan al unor opţiuni politice nu poate decât să producă un sentiment legitim de revoltă, amestecată cu uimire şi compasiune. Alegerile parlamentare falsificate din 19 noiembrie 1946 au dovedit, deşi nu mai era cazul după experienţa din Uniunea Sovietică, că regimul comunist înseamna tot ceea ce detesta individul cel mai mult.

  • Supravegherea electronică a numărării voturilor

    Supravegherea electronică a numărării voturilor

    Alegeri libere, democratice, corecte şi
    transparente. Schimbările politice de după 1989 nu i-au convins, pe
    multi dintre români, că au scăpat de obsesia fraudării alegerilor.

    De la
    primele alegeri libere, până astăzi, amploarea contestaţiilor a obligat
    guvernanţii să caute soluţii eficiente pentru a face mai transparent procesul
    electoral şi a preveni fraudele electorale. Astfel, Localele de anul acesta au
    beneficiat de un soft care previne fraudele in materie de vot. Instalat pe
    fiecare calculator din secţiile de votare, softul are un cititor de date,
    asemănător cu cititoarele de carduri din magazine. Cartea de identitate a
    alegatorului este trecută prin el, iar datele se înregistrează. Ele arată dacă
    o persoană încearcă să-şi exercite votul de mai multe ori sau dacă este dintr-o
    altă zonă decât cea unde au loc alegerile şi nu are drept de vot.

    Pe linia
    transparenţei procesului electoral, un proiect de Hotărâre de Guvern a fost
    lansat, luni, de Ministerul de Interne. Potrivit documentului, partea finală a
    procesului electoral din ziua alegerilor parlamentare din această iarnă va fi
    înregistrată audio-video. E pentru prima oară când numărarea voturilor va fi
    filmată, în condiţiile în care au existat suspiciuni legate de acest moment al
    scrutinului. Operatorul de calculator al Biroului Electoral din secţia de vot
    va fi cel care va asigura înregistrarea audio-video neîntreruptă a procedurilor
    realizate de la încheierea votării până la părăsirea localului secţiei de vot
    de către membrii Biroului. Filmarea se va realiza dintr-o poziţie fixă, de la o
    distanţă medie, pe un cadru general. Celui care înregistrează procedura
    electorală i se interzice să realizeze copii ale filmului ori să permită
    accesul altor persoane la înregistrare. Înregistrările vor fi puse, ulterior, la
    dispoziţia Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care le va păstra o
    perioadă de trei luni, după care le va distruge.

    Ministerul Afacerilor Interne
    va asigura achiziţionarea timbrelor autocolante, respectiv a plicurilor din
    plastic transparent, înseriate, prevăzute cu sistem de sigilare, necesare în
    cadrul procedurilor precum şi confecţionarea ştampilelor cu menţiunea ‘VOTAT’.

    Ministrul Dragoş Tudorache le-a transmis, marţi, prefecţilor că obiectivul
    organizării procesului electoral este acela de a avea, anul acesta, alegerile
    cele mai puţin contestate. De asemenea, el a cerut respectarea întocmai a
    termenelor din calendarul electoral. Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi
    Senatul României vor avea loc la 11 decembrie. Săptămâna trecută, Biroul
    Electoral Central a admis listele de candidaţi depuse de o parte dintre cele 20
    de minorităţi naţionale din România, între care Uniunea Ucrainenilor, Forumul
    Democrat al Germanilor, Partida Romilor, Uniunea Croaţilor, Uniunea Elenă,
    Federaţia Comunităţilor Evreieşti.

    În urmă cu o săptămâna, a expirat termenul
    pâna la care partidele şi candidaţii independenţi au putut depune liste de
    participare la alegerile din decembrie în circumscripţia electoral pentru
    românii din diaspora.

  • Politicienii români şi corupţia

    Politicienii români şi corupţia

    Considerată cel mai influent personaj din anturajul ex-preşedintelui Traian Băsescu, fostul ministru al Turismului şi Dezvoltării Elena Udrea a fost eliberată, marţi seară, din arestul preventiv şi va fi cercetată în continuare în stare de arest la domiciliu.



    Urmărită penal pentru trafic de influenţă, luare de mită şi spălare de bani, ea a fost arestată, săptămâna trecută, după ce ţinuse, zile în şir, prima pagină a ziarelor şi deschisese programele televiziunilor de ştiri.



    Întoarcerea ei acasă a fost, însă, eclipsată de un nou scandal de corupţie cu conexiuni neaşteptate. Însuşi cumnatul premierului Victor Ponta, omul de afaceri Iulian Herţanu, a fost reţinut într-un dosar în care e acuzat de fraudă cu bani europeni şi de evaziune fiscală. O firmă la care acesta e acţionar majoritar ar fi câştigat fraudulos un contract în valoare de circa 2 milioane de euro de extindere a reţelei de canalizare a oraşului Comarnic, finanţat din fonduri europene. Semnat în ianuarie 2012 şi cu termen de finalizare în februarie 2014, contractul a fost prelungit până în decembrie, fără ca lucrările să fi fost duse la bun sfârşit.



    În plus, acuză procurorii, întârzierea lucrărilor blochează alte două contracte, tot pe fonduri europene, în valoare de patru milioane de euro, pentru asfaltarea străzilor pe care se lucrează la canalizare. În acelaşi dosar, a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru deputaţii prahoveni Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma, precum şi pentru tatăl celui din urmă, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma. Deja implicaţi în alte anchete ale procurorilor anticorupţie, cei trei politicieni sunt acum cercetaţi penal pentru sprijinire de grup infracţional organizat.



    Ceea ce amplifică scandalul e faptul că, organizat sau nu, întregul grup gravitează în jurul lui Ponta. Cosma, tatăl şi fiul, sunt şefii locali ai Partidului Social-Democrat. Ghiţă, recent exclus din PSD pentru temperamentul său conflictual, a fost şi a rămas unul dintre prietenii cei mai apropiaţi ai premierului, care şi-a petrecut alături de el o vacanţă terapeutică, în Dubai, după ce-a pierdut prezidenţialele din noiembrie.



    Trimiterea după gratii a propriului cumnat îl fragilizează suplimentar pe Ponta, unul dintre politicienii români cei mai ataşaţi de conceptul generos de familie extinsă. Soţia, Daciana Sârbu, e europarlamentar. Socrul, Ilie Sârbu — şeful grupului social-democrat din Senatul de la Bucureşti. Soţul unei verişoare, Robert Cazanciuc, e ministru al Justiţiei, naşul de la prima cununie, Gabriel Oprea, e titular la Interne, naşul de la a doua cununie, George Maior, a fost, până luna trecută, şeful SRI.



    Comentatorii afirmă că primul-ministru e, acum, cu spatele la zid, mai ales că, în vară, a cerut răspicat demisia lui Băsescu, după ce fratele mezin al acestuia, Mircea, a fost arestat pentru trafic de influenţă în favoarea unui naş al mafiei ţigăneşti din Oltenia.

  • Miniştri anchetaţi

    Miniştri anchetaţi

    La aproape un an şi jumătate de când a preluat puterea în România, USL (alianţă de centru-stânga) are, deja, o lungă listă de miniştri şi ministeriabili care au avut sau au probleme cu legea. Gama neregulilor constatate în cazul acestora începe cu starea de incompatibilitate şi cu nejustificarea averilor dobândite, ambele confirmate de Agenţia Naţională de Integritate, şi se termină cu sentinţe cu închisoare, chiar cu executare.



    Ultimele două nume care apar pe această nedorită listă sunt liberalul Varujan Vosganian, devenit, deja, fostul ministru al Economiei, şi social-democratul Liviu Dragnea, care a preferat să-şi păstreze funcţia de vicepremier. Vosganian şi-a prezentat, luni, demisia, pe fondul implicării sale într-un dosar în care este bănuit de complot şi subminarea economiei naţionale. Practic, procurorii îl acuză că prin deciziile pe care le-a luat în 2008, atunci când era ministru al economiei şi finanţelor, a ajutat o firmă privată – deţinută, de altfel, de un potent om de afaceri – să obţină preţuri preferenţiale la gazele furnizate de compania de stat Romgaz.



    Factorul agravant, reţinut ca atare de procurori, este că aceeaşi firmă acumulase, deja, datorii uriaşe faţă de furnizor. La rându-i, Vosganian susţine că măsurile economice pe care le-a propus au avut un caracter pur politic, aşa că, apreciază el, anchetatorii şi-au depăşit cu mult aria competenţelor. Chiar şi aşa, prezentarea demisiei sale este, în sine, un gest notabil, în condiţiile în care ea este asociată cu raritatea în politica românească. Asta pentru că, în genere, miniştrii care au aventuri în justiţie nu îşi dau demisia într-o fază incipientă, cum este cercetarea, ci o fac abia după ce primesc un verdict.



    Pe de alta parte însă, actul de onoare a fost eclipsat de ceea ce s-a întâmplat în Senat, care, cu o largă majoritate, a respins cererea de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Vosganian. Semn că acea eternă solidaritate prost înţeleasă cu cel cercetat continuă să funcţioneze perfect, indiferent de numele său, de partidul din care provine, de acuzaţiile care i se aduc ori de probele adunate de procurori. În cazul vicepremierului Dragnea — mâna dreaptă a premierului Victor Ponta, atât în guvern, cât şi în partid -, acesta este bănuit de fraudă electorală, comisă la referendumul de demitere a şefului statului, Traian Băsescu, de anul trecut.



    Rechizitoriul întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie menţionează, între altele, votul multiplu, turismul electoral şi falsificarea de semnături. Toate acestea pentru ca referendumul să fie validat, ceea ce, de altfel, nici nu s-a întâmplat. De partea sa, Dragnea respinge acuzaţiile, pe care le consideră nefondate, şi invocă, deja clasicul, substrat politic al dosarului.

  • Rezultate mai bune decât anul trecut  la Bacalaureat

    Rezultate mai bune decât anul trecut la Bacalaureat

    Peste 60% dintre absolvenţii actualei promoţii de clasa a XII-a şi 30% din absolvenţii promoţiilor anterioare au reuşit să promoveze, in sesiunea iulie 2013, Bacalaureatul, după cum reiese din datele centralizate de Ministerul Educaţiei Naţionale din Romania. La examen au fost inscrisi peste 187 de mii de tineri.



    Sesiunea a fost umbrita de o serie de încercări de fraudare a examenului, demantelate de supraveghetori si, in unele cazuri, chiar de organele de politie. Inaintea examenului, Ministerul Educaţiei a declarat toleranţă zero contra corupţiei şi fraudei si a pus la dispoziţia publicului un telverde special şi o pagina de internet pentru sesizări.



    Astfel, la mai multe licee din ţară, au iesit la suprafata cazuri de fraudă, pentru care anchetele sunt acum în desfăşurare. In prim-plan se afla situatia de la Liceul “Dimitrie Bolintineanu” din Bucuresti, unde au fost implicati mai mult de 100 de elevi. Acestia sunt suspectati ca ar fi mituit cadrele didactice pentru a le facilita trecerea examenului de bacalaureat. In urma scandalului, directoarea liceului a fost arestată preventiv pentru 29 de zile.



    In acest caz, Parchetul si Politia au acţionat, initial, contradictoriu. Parchetul a precizat că nu au fost aduse mandate de aducere pentru elevi, ci numai citaţii, în timp ce poliţiştii au susţinut că există mandate de aducere a elevilor semnate de procuror. La scoala, au fost trimise doua autobuze pentru ridicarea elevilor, fapt care a generat altercatii intre organele de ordine si parintii elevilor suspectati de frauda. Premierul Victor Ponta l-a facut responsabil pentru situatia creata pe ministrul de Interne Radu Stroe, cerandu-i explicatii.



    Dincolo de aceste incidente nedorite, e de remarcat faptul ca bacalaureatul 2013 a fost mai bun decat cel din anul precedent. Comparativ, in sesiunea curenta, procentul de promovabilitate generala a fost de circa 55%, in timp ce in sesiunea iulie 2012, el s-a ridicat la doar 43%. Diferenta poate parea surprinzatoare si stimuleaza un optimism moderat, dar trebuie mentionat ca, in ultimii doi ani, Ministerul Educatiei a initiat, pentru prima data in istoria bacalauratului, o serie de metode de observare si de control in timpul examenului, fapt care a coborat drastic cifra de promovabilitate.



    Pe de alta parte, cresterea promovabilitatii din iulie 2013 dovedeste, implicit, un grad mai inalt de pregatire si o determinare mai accentuata a tinerilor pentru absolvirea acestui important examen al vietii.