Radio România Internațional

Tag: frontiera

  • Danemarca prelungește controalele vamale

    Danemarca prelungește controalele vamale


    Ministerul român de Externe anunță că Danemarca a decis prelungirea controalelor la frontiera cu Germania, până la data de 3 mai 2016. Toate persoanele care călătoresc pe rutele maritime (ferryboat) și terestre (rutiere și feroviare) dinspre Germania trebuie să deţină un act de identitate valabil. Aceeași obigație este valabilă și la punctele de frontieră cu Suedia.


    Cetățenii români pot intra sau ieși de pe terioriul danez cu un pașaport sau o carte de identitate națională, aflate în termenul de valabilitate.



    Există riscul să apară întârzieri în transportul feroviar, maritim și rutier din cauza obligativității verificării actelor de identitate ale pasagerilor. Controalele la frontieră se înscriu în linia de măsuri privind fluxul migranţilor în Danemarca și Suedia.

  • Danemarca – controale temporare la frontiere

    Danemarca – controale temporare la frontiere

    Ministerul
    Afacerilor Externe informează cetățenii români care călătoresc în Danemarca cu
    privire la decizia de prelungire a controalelor la frontiera danezo-germană
    până la data de 3 aprilie 2016. În aceste condiții, toate persoanele care
    călătoresc pe rutele maritime (ferryboat) și terestre (rutiere și feroviare)
    dinspre Germania în Danemarca trebuie să facă dovada posesiei unui act de identitate
    valabil. Cerința este obligatorie și pentru persoanele care tranzitează
    Danemarca către Suedia. Controalele temporare la frontiere se înscriu în linia
    de măsuri privind fluxul migranţilor în Danemarca și Suedia. Autoritățile de la
    Copenhaga avertizează şi asupra riscului întârzierilor la transportul feroviar,
    maritim și rutier (autobuze) din cauza obligativității verificării actelor de
    identitate ale pasagerilor.


    Persoanele
    care nu prezintă acte de identitate valabile sau refuză controlul autorităților
    daneze vor fi oprite de la tranzitul în Danemarca. În aceste condiții, se
    recomandă cetățenilor români să se
    asigure că dețin în permanență asupra lor, pe timpul călătoriei în Danemarca,
    un act de identitate valabil (pașaport sau carte de identitate națională).


    Ministerul
    Afacerilor Externe recomandă consultarea paginii de Internet www.mae.ro şi reaminteşte că cetăţenii români care
    călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă
    (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii,
    sfaturi de călătorie şi posibilitatea de alertare, în cazul în care apar
    situaţii speciale.

  • Sudul şi estul Europei, sub presiunea valurilor de imigranţi

    Sudul şi estul Europei, sub presiunea valurilor de imigranţi

    După ce, în drum spre ţările vestice, aproximativ 300 de mii de migranţi au tranzitat la jumătatea anului trecut teritoriul său, Ungaria a reuşit să oprească acest aflux sigilându-şi cu sârmă ghimpată frontiera cu Serbia, la jumătatea lunii septembrie, şi cu Croaţia, o lună mai târziu. Decizia a fost intens criticată de Bruxelles şi nu numai, dar Budapesta a obţinut prin aceasta devierea fluxului de migranţi spre Slovenia.



    Acum, autorităţile ungare anunţă că numărul celor care intră clandestin în Ungaria a crescut, din nou, în ultima perioadă. Aceasta după ce ţara vecină, Austria, a anunţat că va întări controalele la frontiere şi va limita numărul celor care pot intra pe teritoriul ei. Printre migranţi sunt tot mai mulţi originari din Africa de Nord, Kosovo, Pakistan, dar şi din ţări ca Haiti şi Sri Lanka, ale căror şanse de azil în Uniunea Europeană sunt foarte reduse, spre deosebire de cele ale refugiaţilor sirieni.



    Pe fondul creşterii presiunii la graniţele ţării sale, premierul ungar, Viktor Orban, a dispus pregătirea liniilor de apărare împotriva imigranţilor de-a lungul graniţei cu România. Ideea nu este una nouă, încă din noiembrie 2015 autorităţile ungare afirmând că executivul de la Budapesta are un plan pentru construirea unui gard metalic la frontiera cu România, dacă va fi necesar.



    Suntem pregătiţi să facem acest lucru de pe o zi pe alta”, a revenit cu precizări în ianuarie ministrul de externe, Péter Szijjártó, potrivit căruia, măsurile aplicate de Ungaria sunt în totalitate în concordanţă cu reglementările internaţionale şi naţionale. Ministrul ungar de externe a atras, de altfel, atenţia de fiecare dată celor care au criticat Budapesta asupra faptului că, prin apărarea frontierei Spaţiului Schengen, Ungaria şi-a îndeplinit atribuţiile stabilite de prevederile europene.



    În discursul său anual despre starea naţiunii, premierul Viktor Orban a precizat că a trimis noi unităţi militare la frontiere, a dispus serviciul de permanenţă în două judeţe de frontieră şi a cerut miniştrilor apărării şi de interne să pregătească construcţia de linii de apărare la graniţa ungaro-română. Şeful executivului de la Budapesta a menţionat că în cazul în care va fi nevoie, autorităţile ungare vor lua măsuri de pază pe toată lungimea frontierelor, de la Slovenia până la Ucraina.



    La summit-ul Uniunii Europene care a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, liderii europeni au fost de acord că trebuie apărate frontierele Europei şi stopată imigrarea ilegală, precum şi cu faptul că regulile Spaţiului Schengen trebuie respectate de toată lumea.

  • Danemarca: controale vamale prelungite

    Danemarca: controale vamale prelungite

    Danemarca a anunțat că durata controalelor la frontiera cu Germania este mai mare, ca urmare a introducerii obligativităţii de verificare a documentelor de călătorie ale pasagerilor. Măsura este valabilă până la data de 4 martie 2016 şi face parte din programul de gestionare a afluxului de refugiaţi în Danemarca şi Suedia. Astfel, intrarea în Danemarca este permisă doar persoanelor care prezintă spre verificare acte de identitate valabile.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să se asigure că, în timpul călătoriei în Danemarca, deţin în permanenţă asupra lor un document de identitate naţional valabil (paşaport sau carte de identitate).




  • Circulaţia pe o singură bandă pe Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse

    Circulaţia pe o singură bandă pe Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse

    Poliţia rutieră este pregătită pentru fluidizarea traficului în zonă: “Se vor executa lucrări la tablierele laterale ale podului şi pe o lungime de aproape 500 de metri pentru construirea parapetului despărţitor al sensurilor de mers, motiv pentru care CNADNR a anunţat că circulaţia se va desfăşura alternativ pe o singură bandă începând de astăzi. În această situaţie, noi suntem pregătiţi să intervenim pentru fluidizarea traficului cu un echipaj rutier la intrarea în municipiul Giurgiu, un alt echipaj rutier în localitatea Remuş şi, dacă este nevoie, vom avea echipaje rutiere până în localitatea Daia, pe DN 5”, a declarat reprezentantul poliţiei rutiere Giurgiu, Marius Pencea, pentru Agerpres.



    Într-un comunicat al CNADNR se menţionează că se ciculă pe o singură bandă de circulaţie, pe sectorul cuprins între km 64+525 – km 64+940. CNADNR recomandă celor care se deplasează în Bulgaria să folosească şi punctele alternative de trecere a frontierei: Calafat (rutier), Bechet, Zimnicea, Călăraşi – toate cu trecere cu bacul, Negru Vodă şi Vama Veche – rutiere.


  • Norvegia extinde controalele vamale

    Norvegia extinde controalele vamale

    Ministerul norvegian al Justiției și Securității Publice a anunțat menținerea măsurii de control a persoanelor care intră în ţară, pe rutele de transport maritim dinspre Danemarca, Germania și Suedia, până la data de 15 martie 2016, informează MAE. Paşaportul este singurul document de călătorie valabil la controlul trecerii frontierei norvegiene pentru intrările pe rutele maritime. Companiile maritime trebuie să verifice existența și valabilitatea pașaportului, având instrucțiuni să refuze îmbarcarea oricărei persoane care nu se legitimează cu un pașaport valabil.


  • Grecia – blocaje la punctele de frontieră

    Grecia – blocaje la punctele de frontieră

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care călătoresc în Republica Elenă că fermierii eleni protestează prin ample acţiuni de blocare a drumurilor, în special în zona de nord a Greciei, atât în puncte de frontieră, cât şi pe autostrăzile interioare.

    În prezent, este blocat accesul camioanelor, în ambele sensuri de mers, în punctele de frontieră cu Bulgaria (Promachonas, Ivailovgrad și Exohis), Turcia (Kastanion, Ormeniou și Kipon) şi Macedonia (Evzonon). Coloanele de autocamioane în aşteptare, în unele puncte, au lungimea de aproximativ 15 km.

    Circulaţia autoturismelor nu a fost perturbată.

    Având în vedere că situaţia blocajelor de trafic este în permanentă schimbare, se recomandă şi verificarea individuală a rutelor avute în vedere de către transportatorii de mărfuri interesaţi de tranzitarea teritoriului elen.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginii de Internet www.mae.ro şi reaminteşte că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de alertare, în cazul în care apar situaţii speciale.

  • Informaţii de la Direcţia Generală a Vămilor

    Informaţii de la Direcţia Generală a Vămilor

    Potrivit legislaţiei româneşti, care este similară cu a celorlalte ţări ale Uniunii Europene, călătorilor în România li se aplică proceduri diferite, în funcţie de provenienţa sau destinaţia lor — în state necomunitare sau comunitare. La intrarea în România dintr-un stat necomunitar, călătorii sunt obligaţi, la cererea autorităţilor vamale, să declare şi să prezinte bunurile aflate asupra lor sau în bagajele personale. De asemenea, este obligatorie declararea în scris a armelor şi muniţiilor, a drogurilor şi substanţelor psihotrope şi a sumelor în numerar care sunt egale sau depăşesc echivalentul a 10 mii de euro de persoană.



    Obiectele având caracter cultural, istoric sau artistic pot fi declarate în scris la intrarea în ţară, în vederea scoaterii lor ulterioare fără a mai fi nevoie de o aprobare. Bunurile conţinute în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară necomunitară sunt admise fără plata taxelor vamale cu condiţia ca aceste bunuri, în cantităţi rezonabile, să fie exclusiv pentru uzul personal sau pentru cadouri. De asemenea, pot fi introduse fără plata taxelor vamale produse din tutun — cel mult 400 de ţigarete, sau cel mult 100 de trabucuri mici, sau până la 50 de trabucuri mari, sau până la 250 de grame de tutun, ori o combinaţie proporţională a acestor produse diferite.



    De asemenea, pot fi introduse fără plata taxelor vamale băuturi alcoolice cu tărie mai mare de 22 de grade — cel mult un litru, sau alte băuturi alcoolice şi vinuri — cel mult 4 litri. Călătorilor cu vârsta mai mică de 17 ani nu li se acordă nicio scutire în ceea ce priveşte produsele din tutun şi băuturile alcoolice. La ieşirea din România într-un stat necomunitar, trebuie, de asemenea, declarate în scris armele şi muniţiile, drogurile şi substanţele psihotrope, sumele în numerar egale sau care depăşesc echivalentul a 10 mii de euro şi bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic.



    Aceste bunuri culturale pot fi scoase din România doar însoţite de un certificat de export, definitiv sau temporar, emis de către direcţiile teritoriale de cultură. În ceea ce priveşte intrarea şi ieşirea din România într-un stat comunitar, trebuie menţionat că, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, teritoriul vamal al ţării noastre a devenit parte integrantă din teritoriul vamal al Uniunii, iar pentru bunurile aparţinând călătorilor care au statut comunitar şi care fac obiectul unor schimburi intracomunitare nu se efectuează control vamal şi nu se mai întocmesc formalităţi vamale.



    Totuşi, se percep accize la intrarea în ţară pentru ţigarete — peste 800 de bucăţi, ţigări cu greutatea maximă de 3 grame — peste 400 de bucăţi, ţigări de foi — peste 200 de bucăţi şi tutun — peste 1 kilogram, dar şi pentru băuturi spiroase — peste 10 litri, produse alcoolice intermediare — peste 20 de litri, vinuri şi băuturi fermentate — peste 90 de litri şi bere — peste 10 litri. La ieşirea din România într-un stat comunitar trebuie declarate în scris bunurile culturale mobile, pentru care se aplică acelaşi regim ca şi în cazul plecării într-un stat necomunitar.

  • Timpul de așteptare la frontieră, în limite normale, trafic cu 50% mai mare

    Timpul de așteptare la frontieră, în limite normale, trafic cu 50% mai mare

    Timpul de așteptare la punctele de frontieră a fost în limite normale în primele zile ale anului, deși valorile de trafic au crescut cu aproximativ 50% față de aceeași perioadă a anului trecut. În primele zile din 2016, traficul prin punctele de trecere a frontierei s-a menținut ridicat, cele mai mari valori de trafic, într-un timp scurt, fiind înregistrate la frontiera de vest, pe sensul de ieșire din România. Prin dispunerea unor măsuri imediate de fluidizare media timpilor de așteptare la frontieră s-a încadrat în valorile normale pentru această perioadă, informează Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF). Media timpilor de așteptare a depășit rareori 20 de minute.



    În perioada 1-3 ianuarie, frontiera română a fost tranzitată de aproximativ 389.000 de persoane, din care 230.700 pe sensul de ieșire din țară și 158.300 pe sensul de intrare în țară. Poliția de Frontieră a suplimentat personal, peste 3.200 de polițiști de frontieră desfășurând, zilnic, activități de supraveghere și control la frontiera de stat. A fost folosită la maximum capacitatea punctelor de trecere a frontierei, în limita configurației acestora, și în cele mai tranzitate, în funcție de trafic, au fost suplimentate arterele de control pe sensul de intrare sau ieșire în/din țară, precum și echipamentele folosite pentru verificarea documentelor, ținând cont că în această perioadă sunt efectuate verificări sistematice asupra tuturor persoanelor care tranzitează frontiera.



    La frontiera de est cu Republica Moldova, la Albița, în anumite intervale de timp media timpilor de așteptare la intrarea în România a depășit 60 minute, fiind suplimentat numărul arterelor de control pe sensul de intrare în țară (de la 5 la 8) și numărul polițiștilor de frontieră care își desfășurau activitatea la controlul documentelor (de la 10 la 16).



    Cele mai tranzitate au fost punctele de trecere a frontierei din vestul țării, pe unde au trecut aproximativ 199.000 persoane, cele aeroportuare (peste 84.000 persoane) și cele de la frontiera cu R. Moldova (49.000) persoane. Cel mai tranzitat punct de frontieră a fost Aeroportul Henri Coandă cu un trafic de peste 61.000 persoane, urmat de Nădlac II cu peste 58.000 persoane și Borș (peste 57.700 persoane).

  • Croația: ninsori și vânt puternic

    Croația: ninsori și vânt puternic

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească pe teritoriul Republicii Croația că prognozele meteorologice pentru următoarea perioadă indică o răcire puternică a temperaturilor, însoţită de ninsori abundente şi vânt. Astfel, începând cu data de 2 ianuarie 2016 regiunea capitalei Zagreb, precum şi partea de est a țării – Slavonia, la frontiera cu Republica Serbia, se află sub avertizare meteorologică cod galben de ninsoare. Există şi o avertizare meteorologică cod portocaliu de ninsori în partea centrală şi de vest a ţării — regiunile Gospic și Karlovac. În zonele adriatice Istria şi Dalmaţia va fi un cod galben de vânt puternic.



    Din cauza contextului european al fluxului migranţilor, autoritățile croate desfășoară controale amănunțite la punctele de frontieră, ceea ce poate conduce la creșterea timpilor de așteptare la tranzitul frontierelor.



    Nu există autostrăzi, căi ferate, porturi sau aeroporturi închise, dar circulaţia se desfăşoară în condiţii de iarnă. Preventiv, se recomandă ca autovehiculele să fie dotate corespunzător pentru circulaţia pe timp de iarnă şi, cu precădere, în cursul nopţii, să existe provizii suficiente de combustibil şi alimente. Se reiterează faptul că, pe teritoriul Republicii Croaţia, folosirea echipamentelor de iarnă este obligatorie în intervalul calendaristic 15 noiembrie şi 15 aprilie, indiferent de condiţiile atmosferice sau de tipul de vehicul rutier.



    În acest context, pentru autovehiculele cu masă de până la 3,5 tone, sunt necesare anvelope de iarnă inscripţionate M+S, pe toate pneurile, sau anvelope de vară cu o adâncime a profilului de minim 4 mm însoţite, la nevoie, de lanţuri pentru pneurile de la puntea de tracţiune, iar pentru autobuze, autocare şi vehicule de transport marfă sunt obligatorii lanţurile speciale de zăpadă sau anvelopele de iarnă inscripţionate M+S pentru pneurile de tracţiune. Contravenţiile pentru nerespectarea condiţiilor menţionate variază între 300 HRK (aprox. 40 euro) şi 700 de HRK (aprox. 90 euro).

  • Se prefigurează creșteri ale traficului la frontieră

    Se prefigurează creșteri ale traficului la frontieră

    Potrivit Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în perioada următoare cetățenii români stabiliți în străinătate și străinii aflați în vizită în România se întorc în țările de reședință, de aceea în punctele de trecere, în special la frontiera de vest, se prefigurează creșteri ale traficului de persoane și mijloace de transport pe sensul de ieșire din țară.




    Și la frontiera cu Republica Moldova se estimează creșteri ale traficului, în special pe sensul de intrare în țară, din cauza numărul mare de persoane care vin să petreacă în România sărbătorile de iarnă pe rit vechi, dar și de întoarcerea studenților din Republica Moldova în marile centre universitare din România.




    Poliția de Frontieră Română a declarat că a luat măsurile necesare astfel încât tranzitul să se efectueze în condiții normale, prin suplimentarea personalului poliției de frontieră până la capacitatea maximă permisă de infrastructura fiecărui punct de trecere, în funcție de dinamica valorilor de trafic. De asemenea, va fi folosită la maxim capacitatea punctelor de trecere a frontierei și în cele mai aglomerate se vor utiliza toate arterele de control disponibile, în limita configurației acestora.



    Șefii polițiilor de frontieră din Romania și Ungaria au convenit să dispună măsuri comune de fluidizare a traficului prin punctele de frontieră de la granița dintre cele doua state, în condițiile controlului comun care se face la intrarea în spațiul Schengen.



    “De asemenea, Poliția de Frontieră Română, în cooperare cu celelalte instituții care au atribuții în punctele de trecere a frontierei, a intensificat controalele asupra cetățenilor din state membre UE și non-UE care tranzitează frontiera, pentru prevenirea trecerii frontierei de către persoane provenite din state aflate în zonele de conflict, care pot derula activități care amenință securitatea internă și externă.



    Poliția de Frontieră recomandă în continuare tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniță, astfel încât să se preîntâmpine apariția suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea într-un timp foarte scurt.



    IGPF mai recomandă accesarea aplicației on-line Media timpilor de așteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei deschise traficului internațional la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/ unde se pot vizualiza punctele de trecere a frontierei, care sunt marcate, în funcție de trafic și timpii de așteptare, în culori diferite. Timpii de așteptare sunt actualizați în timp real, ceea ce ajută utilizatorul să-și reconfigureze traseul către un punct de frontieră cu trafic mai scăzut.



    Potrivit IGPF, în luna decembrie 2015, frontiera română a fost tranzitată de aproximativ 4.100.000 de persoane, din care 3.500.000 au fost cetățeni aparținând UE. Comparativ cu luna decembrie a anului 2014, când frontiera a fost tranzitata de 2.980.000 persoane, se constata o creștere de 37%. Dintre acestea, aproximativ 2.300.000 treceri au fost pe sensul de intrare în țară (2.000.000 cetățeni UE și 300.000 cetățeni non-UE).



    Cele mai tranzitate au fost punctele de trecere din vestul țării și cele aeroportuare. Astfel, prin punctele de trecere de la frontiera comună româno-ungară au trecut granița, în decmbrie 2015, peste 1.824.000 persoane, iar prin cele aeroportuare peste 887.000 persoane.

  • Slovenia – întârzieri și prelungiri ale perioadei de tranzit a teritoriului

    Slovenia – întârzieri și prelungiri ale perioadei de tranzit a teritoriului

    Măsurile luate recent de autoritățile din Austria, privind reintroducerea controalelor temporare la frontierele terestre, dar şi a controalelor efectuate la punctele de frontieră terestră cu Republica Croația, pot crea întârzieri și prelungiri a perioadei de tranzitare auto a teritoriului și în Slovenia, anunță MAE. Totodată, se pot înregistra disfuncționalități din cauza condițiilor specifice anotimpului rece şi creșterii numărului verificărilor efectuate de echipele mobile ale poliției slovene. Autovehiculele trebuie să fie dotate corespunzător pentru trafic pe timp de iarnă și, cu precădere în cursul nopții, să existe provizii suficiente de combustibil și alimente.



    Autoritățile slovene avertizează asupra faptului că circulația rutieră va fi îngreunată din cauza unor lucrări de întreținere pe următoarele autostrăzi:


    A5, pe direcția Lendava – Maribor;


    A2, pe direcția Obrezje — Ljubljana;


    A1, pe direcția Ljubljana–Koper, între parcarea Studenec şi Razdrt;


    A2, pe direcția Ljubljana — Karavanke, în dreptul localității Lesce.



    Având în vedere dinamica situației în teren, se recomandă cetățenilor și transportatorilor români să se documenteze asupra condițiilor de călătorie şi a circulației pe principalele componente de infrastructură rutieră şi feroviară din Slovenia, precum și asupra restricțiilor existente. Totodată, se recomandă adoptarea unei conduite prudente și respectarea semnelor și avertizărilor de circulație rutieră, precum și cu privire la alertele meteorologice emise de autoritățile slovene.



    Informații privind situația circulației rutiere în Republica Slovenia pot fi obținute non-stop (24h/7zile) de la Centrul de informare, accesând pagina dedicată de Internet www.promet.si, precum și apelând numerele de telefon 1970 (de pe teritoriul Sloveniei) și +38615188518 (internațional).


  • Turcia: restricţii în punctele de frontieră cu Siria sau Irak

    Turcia: restricţii în punctele de frontieră cu Siria sau Irak

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care tranzitează frontierele terestre dintre Turcia-Siria şi Turcia-Irak că autoritățile de la Ankara au transmis următoarele detalii cu privire la situaţia acestor frontiere, astfel:



    – La frontiera turco-siriană funcţionează două puncte de frontieră, conform unui regim restricţionat şi selectiv, respectiv Cilvegözü/Bab Al Hava în Hatay şi Öncüpınar/Bab Al Selame în Kilis. Aceste puncte pot fi utilizate pentru cetăţeni, ajutor umanitar şi bunuri comerciale, însă trecerea nu este garantată, întrucât există o comisie specială care analizează fiecare solicitare de trecere a frontierei. Suplimentar, punctul de frontieră Nusaybin/Kamışlı în Mardin este deschis doar pentru ajutor umanitar venit din partea Naţiunilor Unite.



    – La frontiera turco-irakiană, punctul de frontieră Ibrahim Khalil (Habur) rămâne închis pe o perioadă nedeterminată, ca urmare a operaţiunilor militare/de securitate turce în zonă și nu există alte rute alternative.



    Se recomandă cetăţenilor români să evite deplasările terestre în zonă, având în vedere imprevizibilitatea închiderii acestor puncte de trecere a frontierelo

  • Jurnal românesc – 28.12.2015

    Jurnal românesc – 28.12.2015

    Pentru evitarea aglomeraţiei în vămi, Poliţia de Frontieră recomandă folosirea tuturor punctelor de trecere de la graniţa României. Potrivit unui comunicat de presă, a fost suplimentat personalul şi au fost deschise toate căile de acces, dar este posibil să crească valorile de trafic la ieşire, prin graniţa de vest, dar şi la intrare, la graniţa cu Republica Moldova, ca urmare a celor care vin în România pentru a petrece sărbătorile pe stil vechi. În plus, Poliţia de Frontieră a postat pe site-ul său o aplicaţie care arată cât de aglomerat este un punct de frontieră. Programul, care foloseşte un modul de navigaţie furnizat de Google Maps, poate fi accesat de pe orice calculator sau terminal mobil, smartphone şi tabletă cu acces la internet. Nivelul de aglomeraţie în vămi este indicat cu verde pentru timpi de aşteptare de până la 20 de minute, cu galben când frontiera poate fi traversată în cel mult o oră şi cu roşu dacă depăşeşte acest interval de timp.




    Crăciunul 2015 a fost cel mai liniştit şi mai sigur din ultimii cinci ani – potrivit unui bilanţ al Ministerului de Interne de la Bucureşti. Numărul accidentelor rutiere înregistrate în această perioadă a anului a scăzut cu 15% faţă de 2013 şi cu 7% faţă de 2014. Şi numărul faptelor cu violenţă a fost cu mult mai mic faţă de anii trecuţi. Totodată, s-au înregistrat cu 25% mai puţine incendii faţă de 2014. Săptămâna aceasta, de Revelion, poliţiştii şi jandarmii români vor asigura ordinea publică la cele aproximativ 150 de concerte, spectacole şi alte manifestări confirmate până în prezent.




    Guvernul a atacat la Curtea Constituţională legea pensiilor speciale pentru aleşii locali. Executivul susţine că legea încalcă mai multe articole din Constituţie referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali şi la acordarea retroactivă a drepturilor speciale. Totodată, nu este precizată nici sursa de finanţare. Proiectul votat de Parlament chiar înainte de Crăciun ar favoriza peste 16.000 de potenţiali beneficiari, iar efortul bugetar în 2016 s-ar ridica la peste 460 de milioane de lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar l-ar depăşi pe cel agreat de Parlament. În plus, având în vedere că legea se aplică retroactiv, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat.




    Modificările aduse Codului Fiscal privind impozitarea persoanelor fizice au impus adaptarea formularelor utilizate privind declararea impozitelor şi taxelor. Potrivit Evenimentului Zilei on-line, Fiscul a decis să facă schimbări atât în privinţa modelului şi conţinutului formularelor, cât şi a instrucţiunilor de completare a lor. Modificările legislative intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016 şi vizează, în principal, aspecte referitoare la regimul fiscal aplicabil persoanelor nerezidente şi persoanelor fizice care fac parte dintr-o asociere/entitate transparentă fiscal fără personalitate juridică.




    Potrivit unui raport al Curţii de Conturi dat publicităţii la acest sfârşit de an, România a avut, în 2014, un număr mediu lunar de 4,3 milioane de persoane beneficiare de asistenţă socială. 26 de milioane de lei au fost, însă, alocaţi necuvenit fie din vina autorităţilor, fie a beneficiarilor. 85% dintre cei care au beneficiat de bani de la stat sunt copii care au primit alocaţie, respectiv 3,7 milioane. Alte aproape 248 de mii de persoane au primit alocaţii pentru susţinerea familiei, circa 171 de mii – pentru creşterea copilului, iar 240 de mii au primit ajutor social sub formă de venit minim garantat. Fondurile publice pentru susţinerea sistemului de beneficii de asistenţă socială au fost, în 2014, de 8.1 miliarde de lei, reprezentând 1,21% din PIB.

  • Jurnal românesc – 24.12.2015

    Jurnal românesc – 24.12.2015

    În România, după parlamentari, şi aleşii locali vor beneficia de pensii speciale. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat recent de Senat şi a fost trimis spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis. Proiectul modifică Legea privind statutul aleşilor locali, iniţiativă legislativă care prevede acordarea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. Legea prevede acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă pentru cel mult trei mandate, dar nu mai puţin de un mandat. Liberalii au contestat legea şi au spus că nu sunt de acord cu pensii speciale pentru aleşii locali şi au susţinut nevoia unei legi a salarizării unitare pentru bugetari, inclusiv pentru primari. După adoptarea proiectului în Senat, care este for decizional, legea urmează să ajungă la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.




    Guvernul de la Bucureşti va lua o decizie privind salariul minim pe economie până în 31 decembrie, însă o eventuală majorare trebuie analizată atent pentru a nu face mai mult rău decât bine, afirmă ministrul Muncii, Ana Costea. Ministerul Muncii analizează cele două propuneri convenite de partenerii sociali, în privinţa majorării salariului minim pe economie. Decizia finală va fi luată, în şedinţă de guvern, până la finalul anului, a precizat Ana Costea. Prima propunere le aparţine sindicatelor care cer Guvernului creşterea la 1.200 de lei (266 euro), începând cu 1 ianuarie, cea de a doua este a patronatelor: tot 1.200 de lei, dar cu blocarea impozitării pentru un timp normal de lucru de 8 ore la 1.050 de lei (232 euro) atât cât este în prezent. Ana Costea a prezentat şi obiective ale mandatului său pentru anul viitor. Printre acestea: creşterea ratei de ocupare, protecţia socială a angajaţilor, punerea în aplicare a garanţiei pentru tineret şi transferarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări la Ministerul Muncii.




    În aceste zile, în Bucureşti şi în principalele oraşe din România au loc diferite manifestări pentru a marca împlinirea a 26 de ani de la revoluţia anticomunistă din 1989. Luni, Parlamentul de la Bucuresti s-a reunit într-o şedinţă solemnă, iar marţi, slujbe de pomenire a celor care au murit în evenimentele din decembrie 1989 a fost oficiată în toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi din străinătate ale Patriarhiei Române. Declanşată în 16 decembrie în Timişoara, în urma unei măsuri abuzive a autorităţilor locale, revolutia s-a extins rapid în toată în România şi a culminat, pe 22 decembrie, la Bucureşti, cu fuga dictatorului Nicolae Ceauşescu. Peste 1.000 de oameni au murit şi aproape 3.400 au fost răniţi între 16 şi 25 decembrie 1989. România rămâne singura ţară din Blocul Estic unde schimbarea regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii comunişti au fost executaţi.




    Poliţiştii români de frontieră le recomandă celor care vin în perioada Sărbătorilor de Iarnă în România să tranziteze toate punctele de frontieră existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor unora dintre acestea. În luna decembrie 2014, frontiera română a fost tranzitată de aproximativ 3 milioane de persoane, din care 2,5 milioane din UE. Aproximativ 1,6 milioane de treceri au fost pe sensul de intrare în ţară. Cele mai tranzitate au fost punctele de trecere a frontierei din vestul ţării şi cele aeroportuare. Astfel, prin punctele de trecere de la frontiera comună româno-ungară au trecut graniţa, în ultima lună a anului trecut, peste 1,4 milioane de persoane. De asemenea, valori ridicate de trafic s-au înregistrat şi prin punctele de trecere aeroportuare, aproximativ 590 de mii de persoane.