Tag: frontiera

  • Jurnal românesc – 02.01.2020

    Jurnal românesc – 02.01.2020

    La vămile din vestul României se aşteaptă să fie aglomeraţie, pe sensul de ieşire din ţară, la Borş şi mai ales la Nădlac. Vă reamintim de aplicaţia «Trafic Online», de pe site-ul Poliţiei de Frontieră, care poate fi accesată de pe orice calculator sau terminal mobil conectat la internet la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/, unde se pot vizualiza punctele de trecere a frontierei, care sunt marcate, în funcţie de trafic şi timpii de aşteptare, în culori diferite: Verde = timp de aşteptare până în 30 minute; Galben = timp de aşteptare între 30 – 60 minute; Roşu = timp de asteptare peste 60 minute. De asemenea, aplicaţia foloseşte modulul de navigaţie furnizat de Google Maps, astfel că accesând tab-ul “Direcţie de mers” se pot configura trasee spre un anumit punct de trecere a frontierei.



    Punctul de amendă – care reprezintă 10% din salariul minim pe economie – a crescut de la 1 ianuarie de la 145 de lei (circa 30 de euro) la 223 lei (circa 47 de euro), majorându-se cu aproape 54%. Astfel, cea mai mică sancţiune la încălcarea codului rutier este 446 de lei (circa 93 de euro) cu posibilitatea de a achita 50% din sumă în 15 zile. Anterior, guvernul a decis să menţină şi anul acesta punctul de amendă la nivelul de 145 de lei (circa 30 de euro), dar acest lucru nu s-a făcut prin ordonanţă de urgenţă, care s-ar fi aplicat imediat, ci printr-o lege pentru care şi-a angajat răspunderea. Iar această lege a fost atacată de parlamentarii PSD din opoziţie la Curtea Constituţională. Sesizarea va fi dezbătută abia pe 29 ianuarie.



    Direcţia Generală de Paşapoarte şi serviciile teritoriale au eliberat 4.790 paşapoarte, iar Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor a eliberat 2.632 permise de conducere şi 5.708 certificate de înmatriculare în ultima zi a anului 2019, informează Ministerul Afacerilor Interne. MAI precizează că Direcţia Generală de Paşapoarte şi Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, precum şi serviciile teritoriale ale acestora, asigură program cu publicul la începutul noului an după cum urmează: pe 3 ianuarie, între orele 08.00-16.00, pe 4 ianuarie, între orele 09.00-15.00 şi pe 5 ianuarie, între orele 09.00-13.00.



    În acest an, Inspectoratul General pentru Imigrări poate emite avize de angajare pe teritoriul României pentru 30.000 de cetăţeni străini, lucrători nou admişi. Potrivit unui comunicat transmis presei, numărul avizelor de muncă stabilit pentru anul 2020 este similar celui din 2019, când contingentul iniţial de 20.000 de lucrători a fost suplimentat cu 10.000 de avize. Anul trecut, angajatorii au solicitat avize pentru peste 750 de funcţii ocupaţionale, de la operatori pentru instalaţii şi maşini până la funcţionari superiori. Cei mai mulţi cetăţeni străini de pe piata muncii din România provin din Vietnam, Nepal, India, Republica Moldova şi Sri Lanka.



    Unul dintre cele mai importante licee din Marea Britanie, Kings College, oferă două burse pentru tinerii români care doresc să studieze la Londra sau Bournemouth. Bursele pot acoperi până la 100% din taxa de școlarizare pentru elevii ce urmează să fie admiși. O echipă de la Kings College se va deplasa la București pe 18 și 19 ianuarie 2020, unde va susține sesiuni de testare. Examenul va avea loc la sediul companiei de consultanță în educație, IntegralEdu. Şi alte licee și școli din Marea Britanie (D`Overbroeck`s College, Sidcot School, Cardiff Sixth Form College, Oxford Sixth Form College) sau Elveţia (Brillantmont International School) oferă burse de studiu.



    În Belgia e în desfăşurare festivalul Europalia, România fiind ţara invitată la actuala ediţie. Astfel, la muzeul BOZAR din Bruxelles poate fi vizitată o expoziţie retrospectivă dedicată lui Constantin Brâncuşi, intitulată Brâncuşi. Sublimarea formei”. Curatoarea Doina Lemny, doctor în istoria artei, muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă-Centrul Pompidou din Paris, a conceput un parcurs biografic complet al artistului român de talie universală, pe care îl descoperim nu doar în ipostaza sa de sculptor, ci şi în cea de fotograf, cineast sau desenator. Vizitatorii pot admira aproximativ două sute de lucrări realizate de Brâncuşi, dintre care amintim celebrele “Muza adormită”, “Rugăciune”, “Cuminţenia Pământului” sau “Sărutul”. Datorită succesului imens avut încă de la deschiderea sa din octombrie 2019, expoziţia “Brâncuşi. Sublimarea formei” a fost prelungită cu aproximativ o lună, până în 2 februarie 2020. Europalia e unul dintre cele mai importante festivaluri de artă din lume, iniţiat în 1969. România a mai participat la ediţia sa din 2007.

  • Jurnal românesc – 31.12.2019

    Jurnal românesc – 31.12.2019

    Peste 21.000 de
    polițiști, jandarmi, pompieri şi polițiști de frontieră se află la datorie în
    aceste zile pentru a asigura liniştea şi ordinea publică în România, transmite
    Ministerul de Interne. Instituţia informează totodată că structurile de
    eliberare a documentelor de identitate, Direcția Generală de Pașapoarte,
    Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sunt
    deschise şi în timpul minivacanței de Anul Nou după următorul program: pe 3
    ianuarie 2020, în intervalul 08.00-16.00, pe 4 ianuarie, între 09.00 şi 15.00
    şi pe 5 ianuarie de la 09.00 la 13.00. Totodată, în zilele de 4 şi 5 ianuarie,
    se vor elibera certificate de cazier judiciar la sediile tuturor
    inspectoratelor de poliție, iar în București, la Secțiile 1, 8, 10, 14, 17 și
    21. Programul de lucru și alte informații de interes sunt disponibile pe
    site-urile pasapoarte.mai.gov.ro, drpciv.ro, politiaromana.ro, precum și pe
    site-urile autorităților locale în subordinea cărora funcționează serviciul public
    comunitar de evidență a persoanelor.




    Expoziţia
    Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de
    Jos poate fi vizitată până pe 26 aprilie 2020 la Muzeul Le Grand
    Curtius din Liège, în Belgia, în cadrul Festivalului Internaţional de
    Arte EUROPALIA România. Sunt expuse peste 450 de artefacte care acoperă o
    perioadă de aproape cinci milenii, obiecte preistorice descoperite pe
    teritoriul actual al României, piese care aparţin culturilor neo-eneolitice
    Hamangia, Vădastra, Gumelnița sau Cucuteni, dar și culturilor Monteoru,
    Wietenberg sau Otomani din perioada epocii bronzului sau culturilor Gáva sau
    Basarabi din prima epocă a fierului. La organizarea acestei manifestări au
    contribuit Institutul Cultural Român, Ministerele Culturii și al Afacerilor
    Externe, Muzeul Național de Istorie a României şi alte 30 de instituții muzeale
    și de cercetare din țară. Expoziţia face parte din seria de peste 250 de
    evenimente pe care România, în calitate de ţară invitată de onoare, le prezintă
    la cea de-a 27-a ediţie a Festivalului EUROPALIA.






    Spectacolul
    muzical Happy New Year, în regia artistică a celui mai bun
    acordeonist de jazz al momentului, Emy Drăgoi, va avea loc pe 10 ianuarie la
    Teatrul Naţional din Bucureşti. Alături de Emy Drăgoi pe scenă vor urca actorii
    Ion Caramitru şi Toni Grecu, precum şi peste 50 de artişti reuniţi în trupe
    precum Grand Orchestra, ce adună laolaltă 20 de interpreţi la vioară, pian,
    percuţie, bas şi chitară, All’s choir, format din solişti ai Operei Române din
    Bucureşti sau Magic Violin. Emy Drăgoi a fost declarat acordeonistul
    anului 2005 în Franţa, ţara în care şi-a desăvârşit studiile muzicale.
    Biletele pentru spectacolul de la Bucureşti au fost puse în vânzare la Casa de
    bilete a TNB şi online pe site-ul www.mystage.ro.




    Coproducţia
    româno-maghiară Eden, a regizoarei Ágnes Kocsis, va avea premiera
    mondială la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, care se va
    desfăşura în perioada 22 ianuarie – 2 februarie 2020. Filmul a fost inclus în
    competiția Big Screen al cărui premiu este în valoare de 30.000 de
    euro. Eden este al treilea lungmetraj al regizoarei Ágnes Kocsis,
    care a mai fost premiată în 2006 pentru pelicula Fresh Air şi în
    2010 pentru Adrienn Pál. Eden spune povestea tinerei Eva
    care este alergică la tot felul de substanţe chimice, unde radio şi câmpuri
    electromagnetice şi este forţată să trăiască în izolare totală. În rolurile
    principale apar actrița croată Lana Barić, muzicianul și compozitorul belgian
    Daan Stuyven şi actorul maghiar din România Lóránt Bocskor-Salló.





    Expoziţia Rethinking The Image of The World:
    Projects and Sketches este deschisă până pe 9 februarie 2020 la Complexul
    Muzeal Mill, din oraşul belgian La Louviere în cadrul Festivalului
    Internaţional de Artă EUROPALIA Romania. Sunt prezentate 20 de lucrări de artă
    contemporană, majoritatea conceptuale şi instalaţii realizate de 18 artişti
    români, între care Silvia Amancei, Bogdan Armanu, Anca Benera, Arnold Estefan,
    Geta Brătescu, Mona Vătămanu sau Florin Tudor. Proiectul face parte din
    programul Romanian Cultural Resolution, coordonat de Asociaţia Centru de
    Cultură Contemporană Club Electroputere, a cărui primă etapă a fost
    iniţiată în 2010 şi prezentată în 2011 în cadrul Bienalei de la Veneţia. Organizatorul
    evenimentului din Belgia este Institutul Cultural Român.

  • Jurnal românesc – 30.12.2019

    Jurnal românesc – 30.12.2019

    Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a declarat pentru Agerpres că ia în calcul creşterea contribuţiei la Pilonul II de pensii, cele administrate privat, pentru a încuraja populaţia să economisească. Ea apreciază că sistemul privat ar oferi mai multă siguranţă contribuabililor, datorită transparenţei. Ministrul a atras atenţia totodată că sistemul public de pensii este în pericol iminent, din cauza scăderii numărului de persoane active şi a precizat că, deşi în toată Europa există tendinţa prelungirii vârstei de pensionare, actualul Guvern nu intenţionează să ia măsuri în acest sens. În ceea ce priveşte majorarea cu 40% a pensiilor începând din septembrie 2020, Violeta Alexandru şi-a exprimat îngrijorarea faţă de impactul bugetar pe care această măsură ar putea să-l aibă, dar a dat asigurări că executivul PNL va respecta legea elaborată de fostul guvern social-democrat. “La momentul pregătirii proiectului de Buget pentru 2020 (…) am prevăzut fondurile pentru acoperirea sumelor necesare creşterii pensiilor”, a spus aceasta. Ministrul muncii a afirmat totodată că, la nivelul guvernului, nu s-a luat o decizie legată de elaborarea unui nou proiect al Legii Pensiilor.



    Directorul școlii de cultură generală din satul Bahrinești, raionul Hliboca, regiunea ucraineană Cernăuți, Mihai Acatrini, a primit una dintre medaliile Lider al învățământului din Ucraina, acordate celor care au contribuit la consolidarea și perfecționarea sistemului de educație din ţara vecină. Şcoala din Bahrinești, care a împlinit 135 de ani în septembrie 2019, s-a clasat pe locul al treilea la concursul “Cel mai bun website al instituțiilor de învățământ din Ucraina”, la care au participat 1.500 de instituţii de învătământ din toată țara. La şcoala din Bahrinești învață 165 de elevi şi predau 27 cadre didactice, iar aceasta se află în topul primelor 10 instituții de învățământ mediu general din raionul Hliboca.



    66% la sută dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că lucrurile în ţară merg într-o direcție greșită, în timp ce 24% cred că totul se îndreaptă într-o direcție bună, arată datele Barometrului Opiniei Publice prezentate de Radio Chişinău. Aproape 35% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de felul în care trăiesc. Pe moldoveni îi îngrijorează cel mai mult sărăcia, prețurile, viitorul copiilor, corupția și șomajul. Majoritatea apreciază că pentru a îmbunătăți situația social-economică este nevoie să fie combătută corupția, să fie atrase investiții străine și să fie schimbată conducerea țării. Cetăţenii Republicii Moldova au cea mai mare încredere în biserică, primării, mass-media și în armată. Barometrul Opiniei Publice a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.187 de persoane şi are o marjă de eroare de 3 procente.



    Aproape 190.000 de cetăţeni români şi străini au trecut graniţa României în ultimele 24 de ore, transmite Poliţia de Frontieră. Cei mai mulţi, peste 107.000, au ieşit din ţară. Totodată, peste 40.000 mijloace de transport au tranzitat frontiera, dintre care 23.000 pe sensul de ieşire. În perioada minivacanţei de Crăciun, aproape 900.000 de persoane au intrat în ţară, iar alte peste 650.000 au fost înregistrate pe sensul de ieşire. Cele mai mari valori de trafic au fost înregistrate la frontiera de vest, pe sensul de intrare în România, iar media timpilor de aşteptare a fost de 30 de minute. Poliţiştii de frontieră îi sfătuiesc pe cei care intenţionează să petreacă Revelionul în afara graniţelor să folosească toate punctele de trecere, deoarece se preconizează o creştere a traficului de persoane şi mijloace de transport, în special la graniţa cu Bulgaria. Ei le recomandă şoferilor să folosească aplicaţia Trafic on-line, care poate fi accesată la adresa www.politiadefrontiera.ro şi care prezintă, în timp real, o valoare medie a timpului de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei.



    România a confirmat că va furniza către Ucraina 4,1 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi, începând cu 1 ianuarie 2020, a declarat directorul general al operatorului ucrainean GTSO, Sergiy Makogon, citat de Agenţia BucPress. “De la 1 ianuarie 2020, românii sunt pregătiți să asigure furnizarea de gaze prin conducta transbalcanică spre frontiera dintre România şi Ucraina. Este vorba de 4,1 milioane de metri cubi pe zi, adică aproximativ 1,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an”, a explicat Makogon în cadrul unui forum desfăşurat la Kiev. Recent, compania românească Transgaz şi GTSO au semnat un acord care permite furnizarea gazelor din Turcia şi sudul Europei către Ucraina şi Republica Moldova prin punctul de interconectare Isaccea-Orlovka, aflat la graniţa româno-ucraineană.

  • Jurnal românesc – 23.12.2019

    Jurnal românesc – 23.12.2019

    Utilizarea limbii române în afara ţării scade
    de la o generaţie la alta, arată un studiu OCDE. În Italia, de exemplu, ţara de
    destinaţie favorită a imigranţilor români, 86% dintre gospodăriile acestora
    declară româna ca fiind limba maternă. Dacă 89% dintre imigranţii români
    vorbesc limba română, doar 80% dintre cei care au ajuns în Italia înainte de a
    împlini vârsta de 5 ani mai vorbesc, şi astăzi, limba română. Numai 7% din
    copiii români născuţi în Italia vorbesc româna, un număr în mod special mic
    prin comparaţie cu descendenţii altor grupuri de imigranţi din Italia,
    detaliază studiul OCDE. În ansamblu, folosirea limbii române în Italia este
    relativ redusă şi ilustrează limitele legăturii cu ţara ale celor care au
    plecat din România. Preferinţa pentru italiană este însă şi justificată de diferenţele
    foarte mici dintre cele două limbi. Exact aceleaşi provocări privind păstrarea
    limbii materne la a doua generaţie din diaspora o întâmpină şi românii din
    Statele Unite, mai arată studiul OCDE.




    Statistici Eurostat relevă că peste 420.000 de
    copii români cu vârsta sub 14 ani cresc în afara graniţelor României, într-un
    stat membru UE. Dintre aceştia, 203.437 locuiesc în Italia, iar alţi 105.082,
    în Spania. Diaspora României este a cincea cea mai mare din lume şi continuă să
    crească. Mii de copii români trăiesc şi în Germania (65.497), Austria (16.473),
    Belgia (3.534) sau Ungaria (2.066). Datele sunt actualizate la nivelul anului
    2016 şi furnizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Sute de mii
    de români s-au născut peste hotare în ultimii 20 de ani, cea mai mare parte
    dintre ei, în Uniunea Europeană. La 30 de ani de la revoluţie şi 12 ani de la
    intrarea României în Uniunea Europeană, a doua generaţie de imigranţi români în
    ţările UE depăşeşte cifra de 630.000. În Marea Britanie s-au născut 50.000 de
    copii români, iar în Statele Unite – 40.000.






    Deputatul Constantin Codreanu, președinte al
    Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a solicitat
    ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi secretarului de stat, șef al
    Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Ovidiu Burdușa, să acționeze
    prompt, hotărât și eficient în sprijinul românilor din Ucraina, notează Agenția
    BucPress din Cernăuți.

    Parlamentarul a trimis o scrisoare oficială
    celor doi membri ai Guvernului prin care cere sprijinirea demersurilor mediului
    asociativ și a școlilor din Ucraina privind unificarea programelor școlare în
    limba română și depășirea stării de dezbinare artificială a românilor din
    Ucraina pe criteriul formal al etnonimului și infranimului. Comunitatea
    românească din Ucraina a fost dezbinată artificial, în ultimele decenii, pe
    criteriul formal al etnonimului român și al infranimului românesc
    moldovean, fapt care a condus la consecințe nefaste pe diverse planuri,
    inclusiv pe cel al învățământului public în limbile minorităților naționale, a
    transmis deputatul Constantin Codreanu.





    Ambasadorul SUA în România,
    Adrian Zuckerman, a participat la dezvelirea unei plăci din bronz, dedicată, de
    preşedintele SUA, Donald Trump, eroilor Revoluţiei de la Timişoara, din
    Decembrie 1989. Placa este montată pe peretele clădirii fostei Comenduiri a
    Garnizoanei Timişoara, care va găzdui viitorul Muzeu Naţional al Revoluţiei
    Anticomuniste din 1989. Ambasadorul a punctat în discursul său că, atunci când
    a părăsit ţara, în 1965, ‘o Românie democratică era un vis îndepărtat’, dar
    astăzi a regăsit ‘o Românie eliberată şi democrată’. Diplomatul american
    a mai remarcat că progresele făcute în ultimii 30 de ani sunt fantastice,
    pentru că, atunci când a căzut regimul comunism, România a pornit pe calea
    democraţiei ‘de la un nivel sub zero’, din cauza distrugerii produsă de
    comunism.




    Un nou punct de trecere a frontierei a fost
    deschis, în judeţul Caraş-Severin, la graniţa cu Serbia. Autorităţile estimeaza
    că se va scurta considerabil timpul de aşteptare pentru control, pentru că va
    fi preluat o parte din fluxul de persoane care tranzitau, până în prezent,
    graniţa dintre cele două state, a anunţat Ministerul Afacerilor Interne. Noul punct a fost deschis
    la Moldova Nouă şi face legătura cu localitatea sârbă Golubac. Conform sursei
    citate, deschiderea acestui punct de trecere se înscrie în sfera consolidării
    relaţiilor bilaterale dintre cele două state, în cadrul procesului de
    implementare a unui proiect de cooperare transfrontalieră România-Serbia.

  • Jurnal românesc – 18.12.2019

    Jurnal românesc – 18.12.2019

    Preşedintele
    Klaus Iohannis l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe ambasadorul agreat al
    Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Adrian Zuckerman, cu ocazia
    prezentării scrisorii de acreditare. Cei doi oficiali au evocat relaţiile
    politice bilaterale excelente, au evidenţiat necesitatea consolidării
    relaţiilor economice şi au convenit asupra continuării, într-un ritm accelerat,
    a demersurilor pentru sporirea semnificativă a investiţiilor americane în România,
    transmite Administraţia Prezidenţială. Suntem hotărâţi să continuăm
    Parteneriatul strategic foarte bun pe care îl avem. Domnul ambasador este
    foarte dispus să se implice total în dezvoltarea tuturor aspectelor acestui
    parteneriat, a declarat Klaus Iohannis. La rândul său, Adrian Zuckerman,
    a subliniat că va acţiona pentru a sprijini autorităţile române în demersurile
    privind consolidarea statului de drept şi lupta împotriva corupţiei. Diplomatul
    a exprimat, totodată, aprecierea de care România se bucură din partea
    preşedintelui american Donald Trump. Născut în România, Adrian Zuckerman a
    emigrat în SUA împreună cu familia la vârsta de 10 ani. Este avocat şi vorbeşte
    fluent limba română. El îl înlocuieşte pe Hans Klemm, care a părăsit ţara
    noastră pe 14 decembrie, după încheierea mandatului.




    Expoziţia
    Brâncuşi. Sublimarea formei, deschisă din 2 octombrie la Palatul
    Bozar din Bruxelles, în cadrul Festivalului Internaţional de Arte
    Europalia 2019, a fost prelungită până pe 2 februarie 2020,
    transmite Institutul Cultural Român, organizatorul prezenţei româneşti la
    festival. Potrivit ICR, peste 50.000 de oameni au vizitat expoziţia de la
    inaugurare. Aproximativ 200 de lucrări, printre care Cuminţenia
    pământului sau Rugăciune, filme, desene realizate de marele
    artist şi scrisori către iubita sa sunt expuse în cadrul manifestării. România
    este ţară invitată de onoare la a 27-a ediţie a Europalia şi pune în scenă
    peste 250 de evenimente până în februarie 2020.






    Ministerul de
    Interne transmite că distribuie, în punctele de trecere a frontierei, 500.000
    de pliante cu informații utile privind programul de lucru și modalitatea de
    accesare a serviciilor publice în perioada sărbătorilor de iarnă. Potrivit MAI,
    măsura vine în sprijinul numărului mare de români care se întorc din
    străinătate pentru a petrece sărbătorile în țară. Serviciile de eliberare a
    pașapoartelor precum și cele de eliberare a cazierelor judiciare vor avea
    ghișeele deschise în timpul sărbătorilor de iarnă, cu excepţia zilelor de 25 şi
    26 decembrie şi 1 și 2 ianuarie. Programul de lucru și alte informații de
    interes pot fi accesate inclusiv pe site-urile instituțiilor de resort,
    respectiv www.pasapoarte.mai.gov.ro, www.drpciv.ro, www.politiaromana.ro – la
    secțiunea cazier -, precum și pe site-urile autorităților locale în subordinea
    cărora funcționează serviciul public comunitar de evidență a persoanelor. De
    asemenea, Poliția de Frontieră le recomandă şoferilor să consulte aplicaţia
    Trafic online, disponibilă la adresa www.politiadefrontiera.ro,
    pentru a vedea timpii medii de așteptare la graniţă şi a alege traseul cel mai
    potrivit.




    O nouă reuniune
    a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană are
    loc, pe 18 şi 19 decembrie, la Strasbourg, transmite Radio Chişinău.
    Principalele teme de discuţie sunt relațiile dintre Chișinău și Bruxelles prin
    prisma realizării Planului național de implementare a Acordului de Asociere cu
    Uniunea Europeană, consolidarea reformelor democratice și a statului de drept,
    reformele în justiție și în administrația publică şi lupta împotriva corupției.
    Printre vorbitori se numără cei doi copreședinți ai Comitetului,
    europarlamentarul român Siegfried Mureșan și vicepreședintele Legislativului de
    la Chișinău, Mihail Popșoi. Acordul de Asociere între Republica Moldova şi
    Uniunea Europeană a fost ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 2 iulie
    201 şi de către Parlamentul European pe 13 noiembrie 2014.










    Expoziția
    Obiecte de zi cu zi din lumea țărănească tradițională din România
    este deschisă până pe 30 ianuarie 2020, la sediul Institutului Cultural Român
    de la Lisabona. Sunt expuse peste 100 de obiecte din patrimoniul Muzeului
    Naţional al Satului Dimitrie Gusti din Bucureşti, între care
    covoare, vechi piese de mobilier și vestimentație, precum și ustensile casnice
    sau din inventarul meșteșugarului tradițional, provenite din toate ariile
    etnografice majore locuite de români. Organizatorul precizează că, în cadrul
    manifestării de la Lisabona, publicul poate vedea Tehnicile tradiţionale de
    realizare a scoarţei româneşti şi Tehnica de realizare a Ceramicii tradiţionale
    de Horezu, ambele incluse în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural
    Imaterial al Umanităţii UNESCO.

  • La graniţa cu Ungaria  s-au format cozi mari de camioane

    La graniţa cu Ungaria s-au format cozi mari de camioane

    La graniţa cu Ungaria s-au format cozi mari. Timpul de aşteptare pentru şoferii de camioane ajunge la şase ore pentru a putea ieşi din ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Nădlac II, iar la Vărşand se aşteaptă cinci ore.


    Potrivit aplicaţiei de monitorizare a traficului la graniţă, dezvoltată de Poliţia de Frontieră, la Nădlac II se aşteaptă pentru controlul de ieşire din ţară, pe cele patru arterele dedicate traficului greu care sunt deschise, cel puţin 360 de minute. Cauza ar fi numărul mare de mijloace de transport marfă prezentate la control, precum şi faptul că autorităţile de frontieră maghiare efectuează verificări amănunţite asupra fiecărui mijloc de transport.


    Poliţia de Frontieră le recomandă şoferilor de camioane care pleacă din ţară spre Ungaria să urmărească situaţia pe aplicaţia online, pentru a putea alege punctele în care nu sunt timpi de aşteptare. În judeţul Arad, traficul se desfăşoară normal doar prin PTF Turnu.

  • Trafic de camioane întrerupt la frontiera Giurgiu-Ruse

    Trafic de camioane întrerupt la frontiera Giurgiu-Ruse

    Astăzi, 14.09.2019, în intervalul orar 10:00 – 13:00, traficul de camioane va fi întrerupt pe sensul de ieşire din România, ca urmare a unei acţiuni de protest de pe teritoriul Bulgariei, oraşul Ruse, privind poluarea aerului în oraşul Ruse’, informează Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Astfel, fapt ce poate crește timpul de așteptare pentru traficul greu. Protestul se va desfăşura în zona sensului giratoriu care permite accesul în punctul de trecere a frontierei. ‘Traficul rutier se va desfăşura îngreunat în zona PTF Giurgiu, drept urmare rugăm participanţii la trafic să manifeste înţelegere faţă de situaţia creată şi îi asigurăm de faptul că CNAIR va intensifica ritmul activităţilor specifice, astfel încât, după ridicarea restricţiei, traficul să fie fluidizat cât mai rapid’, potrivit CNAIR.

  • Măsuri pentru reducerea timpilor de aşteptare la intrarea în ţară

    Măsuri pentru reducerea timpilor de aşteptare la intrarea în ţară

    Mulţi români vin acasă de sărbători sau aleg să-şi petreacă minivancaţa în străinătate. La punctul de trecere a frontierei Urziceni, din judeţul Satu Mare timpul de aşteptare vineri dimineaţă era de o oră. Şi în Vama Giurgiu, maşinile erau nevoite să aştepte vineri dimineaţă o oră pentru a ieşi din ţară.



    Poliţia de Frontieră le recomandă şoferilor să consulte aplicaţia “Trafic online” disponibilă la https://www.politiadefrontiera.ro/en/traficonline/ pentru a vedea în timp real care este situaţia la graniţă.



    Autorităţile de frontieră au luat măsuri pentru reducerea timpilor de aşteptare la intrarea în ţară, în perioada sărbătorilor pascale. Dănuţ Cazacu, purtător de cuvânt la Poliţia de Frontieră Giurgiu, a declarat: «Au fost dispuse măsuri de suplimentare a personalului Poliţiei de Frontieră până la capacitatea maximă permisă de infrastructură fiecărui punct de trecere, în funcţie de dinamica valorilor de trafic. Menţionăm că în proximitatea punctelor de trecere a frontierei, poliţiştii de frontieră, împreună cu Poliţia Rutieră, informează conducătorii auto despre posibilităţile de utilizare a tuturor punctelor alternative de trecere a frontierei».



    Corespondentul RRA Marcela Petcu în judeţul Giurgiu aminteşte că taxele de drum pentru tranzitarea Bulgariei pot fi achitate cash sau online prin intermediul site-urilor: https://www.bgtoll.bg/ro/ sau www.vinetki.bg.

  • Jurnal românesc – 11.04.2019

    Jurnal românesc – 11.04.2019

    Secretarii de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev şi Lilla
    Debelka şi subsecretarul de stat Victor Ionescu au început Campania
    Informare acasă! Siguranță în lume!, ediția 2019, la Baia Mare,
    Bucureşti, Satu Mare şi Oradea. Victor Alexeev le-a vorbit elevilor,
    profesorilor și directorilor de școli reuniţi la Colegiul Naţional
    Gheorghe Şincai din Baia Mare despre riscurile la care se pot
    expune odată cu decizia de a căuta un loc de muncă, un program de studii sau
    alte oportunități în afara granițelor României. La Bucureşti, peste 400 de
    oameni au participat la întâlnirea cu subsecretarul de stat Victor Ionescu care
    a avut loc la Universitatea Spiru Haret, şi în cadrul căreia s-a discutat despre drepturile
    şi obligaţiile pe care le au românii atunci când părăsesc ţara, dar şi despre
    pericolele existente. La rândul său, Lilla Debelka s-a deplasat în judeţele
    Satu Mare şi Bihor, unde a participat la întâlniri organizate cu sprijinul
    reprezentanților liceelor și universităților locale, ai inspectoratelor școlare
    județene, ai asociațiilor și organizațiilor de liceeni și studenți. Peste tot
    s-a pus accentul pe importanţa unei mai bune documentări înainte de a părăsi
    ţara. Campania Informare acasă! Siguranță în lume! se derulează în
    toate județele țării și Municipiul București, în două etape, prima în perioada
    aprilie-mai şi a doua între august şi septembrie.




    Numărul
    instituţiilor şcolare din regiunea Cernăuţi şi implicit al elevilor care
    studiază în limba română s-a redus semnificativ în ultimii 17 ani. Departamentul
    de Politică Informațională și Relații Publice din cadrul Ministerului
    Învățământului din Ucraina a comunicat că în regiunea Cernăuți există 57 de
    școli cu predare în limba română, în care învaţă 10.829 de elevi, și 19 mixte
    româno-ucrainene la care merg 2.638 de elevi, scrie publicaţia cernăuţeană
    Libertatea cuvântului citată de Radio Chişinău. În anul școlar 2001/2002, în regiune funcționau 83 de școli cu
    predare în limba română, ale căror cursuri erau urmate de 21.672 de elevi, și 9
    școli mixte, cu 2.141 de elevi. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei de la
    Kiev, în regiunea Transcarpatia își desfășoară activitatea 12 școli cu predare
    în limba română, cu 2.220 elevi, și o școală mixtă româno-ucraineană, cu 419
    elevi, iar în regiunea Odesa au rămas 2 școli cu predare în limba așa-zis
    moldovenească, cu 406 elevi, și 15 școli mixte, unde învaţă 2.152 de elevi.
    Aproape 410.000 de români locuiesc în Ucraina, potrivit recensământului
    populaţiei realizat din 2001, concentraţi cu precădere în regiunile Cernăuți,
    Odesa şi Transcarpatia.




    Deputatul Doru
    Petrişor Coliu, reprezentant al românilor din diaspora, anunţă că a elaborat
    împreună cu parlamentarul Petru Movilă un proiect de lege prin care îşi propune
    să ajute familiile românilor decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene să aducă
    acasă trupurile celor dragi. Conform propunerii legislative, statul român ar fi
    obligat să suporte cheltuielile de repatriere, în condiţiile în care, spune
    Doru Petrişor Coliu, cetăţenii români rezidenţi în străinătate sunt mari
    contributori la bugetul României, prin plata impozitelor şi taxelor aferente
    proprietăţilor pe care le au în ţară. Deputatul precizează că, în
    prezent, în cazul decesului unui român în străinătate statul român nu decontează
    absolut nimic din costul procedurilor de repatriere care, de cele mai
    multe ori, sunt de ordinul a câtorva mii de euro, iar în cazul în care
    familia nu îşi permite să suporte cheltuielile de transport, autorităţile
    locale procedează la incinerarea sau înmormântarea defunctului. Prin urmare, susţine
    parlamentarul, foarte mulţi cetăţeni români decedaţi în străinătate nu
    ajung niciodată acasă.




    Guvernul de la
    Kiev a aprobat deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei între Ucraina
    şi România. Este vorba despre vama Orlivka – Isaccea, care va deservi transportul de
    pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal. În prezent, în regiunea Odesa nu
    există niciun punct de trecere a frontierei româno-ucrainene, iar cei care
    doresc să ajungă în cele două state sunt nevoiţi să treacă întâi prin Republica
    Moldova.

  • Trafic crescut prin punctele de trecere a frontierei  UPDATE

    Trafic crescut prin punctele de trecere a frontierei UPDATE

    Trafic crescut prin punctele de trecere a frontierei UPDATE

    Prin Punctul de Trecere a Frontierei Calafat – Vidin, în Bulgaria se aşteaptă aproximativ 40 de minute pentru ieşirea din ţară. Conform Poliţiei de Frontieră, acest timp de aşteptare este valabil atât pentru autoturisme, cât şi pentru autocamioane. Timpul de aşteptare pentru TIR-uri este de 120 de minute, la ieşirea din ţară pe la Vama Siret cu Ucraina. La Albiţa, camioanele trebuie să stea în vamă aproximativ o oră pentru a trece în Republica Modova.

    ———————-

    Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră anunţă că în ultimele 24 de ore, prin punctele de trecere ale frontierei au trecut peste 253.300 persoane, cetăţeni români si străini, dintre care aproximativ 169.900 pe sensul de intrare si aproximativ 83.400 pe cel de iesire din ţară si peste 60.900 mijloace de transport, dintre care peste 41.800 pe sensul de intrare si aproximativ 19.100 pe sensul de iesire din ţară. Reamintim că accesând aplicaţia on-line Media timpilor de asteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei deschise traficului internaţional, la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/, se pot vizualiza punctele de trecere a frontierei, care sunt marcate, în funcţie de trafic si timpii de asteptare în culori diferite. Timpii de asteptare sunt actualizaţi în timp real, fapt ce ajută utilizatorul să-si reconfigureze traseul către un punct de frontieră ce înregistrează valori de trafic scăzute.

  • Situaţia la frontieră, în ultimele 24 de ore

    Situaţia la frontieră, în ultimele 24 de ore

    În ultimele 24 de ore, prin punctele de trecere ale
    frontierei au trecut peste 177.800 persoane, cetăţeni români şi străini, dintre
    care aproximativ 96.700 pe sensul de intrare şi 81.100 pe cel de ieşire din
    ţară şi peste 47.100 mijloace de transport, dintre care 25.100 pe sensul de
    intrare şi 22.000 pe sensul de ieşire din ţară.

    Reamintim că accesând aplicaţia
    on-line ‘Media timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a
    frontierei deschise traficului internaţional’, la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/, se pot vizualiza
    punctele de trecere a frontierei, care sunt marcate, în funcţie de trafic şi
    timpii de aşteptare în culori diferite. Timpii de aşteptare sunt actualizaţi în
    timp real, fapt ce ajută utilizatorul să-şi reconfigureze traseul către un punct
    de frontieră ce înregistrează valori de trafic scăzute.

  • Jurnal românesc – 17.12.2018

    Jurnal românesc – 17.12.2018

    Consulatul General
    al României la Manchester, în Marea Britanie, a fost inaugurat vineri, anunţă
    Ministerul Afacerilor Externe. La eveniment au participat, printre alţii,
    Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache şi reprezentanţi ai autorităţilor
    locale şi municipalităţilor din regiune. Sediul Consulatului General al
    României la Manchester este poziţionat într-o zonă centrală, care asigură
    accesul facil şi este adaptat standardelor de calitate specifice activităţii,
    informează Ministerul de Externe. Demersul face parte din strategia de reformă
    consulară a MAE, care include şi reamenajarea sediilor oficiilor şi secţiilor
    consulare existente, în beneficiul cetăţenilor români din străinătate
    solicitanţi de servicii, asistenţă şi protecţie consulară. Deschiderea Consulatului General al
    României la Manchester se circumscrie procesului de extindere a reţelei
    consulare a României, care include şi operaţionalizarea, în cel mai scurt timp,
    a Consulatului General al României la Stuttgart, în Germania.




    Mai puțini români au sosit în Italia în
    2017, față de anii anteriori, potrivit ultimelor date publicate de Institutul
    Italian de Statistică – Istat, scrie Gazeta Românească, publicaţie online a
    diasporei din peninsulă. Peste 343.000 de noi rezidenți veniți din străinătate
    au fost înregistraţi în Italia anul trecut, cu 14% mai mulți decât în 2016,
    însă dintre aceștia, doar circa 43.000 au venit din România, în scădere cu 3,9%
    față de 2016. Potrivit Gazetei Româneşti, tendinţa de scădere se menţine de mai
    mulți ani, după vârful de 261.000 atins în 2007. În următorii ani, numărul
    sosirilor în Italia din Romania a fost de 162.000 (2008), 100.000 (2009),
    90.000 (2010 şi 2011), 81.000 (2012), 58.000 (2013), 50.000 (2014), 46.000
    (2015), 45.000 (2016) şi 43.000 anul trecut. În ceea ce priveşte cererile
    înaintate de români în vederea radierii de la evidența populației din Italia şi
    transferul rezidenţei în România, numărul a crescut de la 2.900 în 2007, la
    11.000 atât în 2016 cât şi în 2017. Vârful a fost atins în 2014 şi 2015, când
    12.000 de români au făcut astfel de solicitări. În prezent, aproximativ
    1.200.000 de români locuiesc şi lucrează în Italia, conform datelor Istat.


    12.081 de cetăţeni
    români din Irlanda au primit, în 2017, numere PPSN, echivalentul National
    Insurance Number din Marea Britanie, scrie publicaţia online
    ziarulromânesc.net. PPSN sau Personal Public Service Number permite accesarea
    serviciilor sociale şi beneficiilor oferite de statul irlandez, potrivit
    Biroului Central de Statistică din Cork. Românii se situează astfel pe locul al
    doilea, după britanici cu 15.346, dar înaintea brazilienilor – 10.361,
    polonezilor – 6.817, spaniolilor – 6.339, italienilor – 5.998 și indienilor -
    5.782. Potrivit statisticii oficiale, în total, 102.850 de cetățeni străini au
    primit astfel de numere în Irlanda anul trecut, însă dintre aceştia 45.374 nu
    s-au angajat și nici nu au vreun angajament cu sistemul de protecție socială în
    2017. 63% dintre angajații străini din Irlanda lucrau, în 2017, în domeniul
    serviciilor de cazare și alimentație, al comerțului cu ridicata și cu
    amănuntul, al reparării de autovehicule și motociclete, sau prestau activități
    administrative și de sprijin în sectoarele de producție, informare și
    comunicare.




    Un nou punct de
    trecere a frontierei Dobromir – Krushari a fost deschis în judeţul Constanţa,
    pentru fluidizarea traficului la graniţa cu Bulgaria, transmite Garda de Coastă.
    Noul punct vamal ar fi trebuit să devină operaţional în august 2017, în acelaşi
    timp cu cel inaugurat la Lipniţa. Punctul de frontieră de la Dobromir va
    funcţiona între orele 8:00 şi 20:00 şi va fi deschis persoanelor şi traficului
    rutier internaţional pentru autovehicule de până la 3,5 tone.

  • Danemarca prelungeşte perioada controalelor la frontiere până la 11 mai

    Danemarca prelungeşte perioada controalelor la frontiere până la 11 mai

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care doresc să călătorească în Danemarca privind decizia de prelungire a efectuării controalelor la frontiera danezo-germană, până la data de 11 mai 2019.

    În aceste condiții, toate persoanele care călătoresc pe rutele maritime (feribot) și terestre (rutiere și feroviare) dinspre Germania în Danemarca, trebuie să facă dovada posesiei unui act de identitate valabil. Cerința este obligatorie și pentru persoanele care tranzitează Danemarca către Suedia. Autoritățile de la Copenhaga avertizează şi asupra riscului întârzierilor la transportul feroviar, maritim și rutier (autobuze), din cauza verificării actelor de identitate ale pasagerilor.

    Persoanele care nu prezintă acte de identitate valabile sau refuză controlul autorităților daneze vor fi oprite de la tranzitul în Danemarca. În aceste condiții, se recomandă cetățenilor români să se asigure că dețin în permanență asupra lor, pe timpul călătoriei în Danemarca, un act de identitate valabil (pașaport sau carte de identitate națională).

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Copenhaga: +4539407177, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. În cazul unei situaţii speciale, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Danemarcei: +4527355537.

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://copenhaga.mae.ro, www.mae.ro şi aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • Bulgaria – aglomeraţie pe fluxul de control marfă pe sensul de ieșire al frontierei către Turcia

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care doresc să călătorească în tranzit prin Bulgaria, cu destinația Turcia, în special pentru șoferii profesioniști și reprezentanți ai firmelor de transport internațional de marfă, că, la punctele de trecere a frontierei Kapitan Andreevo și Lesovo, sunt înregistrate, pe sensul de ieșire din Bulgaria către Turcia, coloane de automarfare, care se întind pe distanțe de 12 km și, respectiv, 8 km. Acest fapt generează întârzieri și timpi de așteptare măriți la specificul marfă la aceste puncte de trecere a frontierei bulgaro-turce.

    Se recomandă cetățenilor români care vor efectua deplasări cu automarfare în perioada următoare și pe timpul sărbătorilor de iarnă, prin punctele de trecere a frontierei Kapitan Andreevo și Lesovo, să urmărească cu atenție situația din această zonă şi să aleagă itinerarii ocolitoare prin celelalte puncte de frontieră – Malko Tarnovo situat la frontiera dintre Bulgaria și Turcia și, respectiv, Kapitan Petko Voivoda, situat la frontiera dintre Bulgaria și Grecia (cu intrare ulterioară pe teritoriul Turciei).

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 şi +35929733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://sofia.mae.ro si www.mae.ro.

  • Bosnia şi Herţegovina (BiH) – Închidere puncte de trecere a frontierei

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Bosnia şi Herţegovina (BiH) că, din cauza unor lucrări la infrastructură în desfășurare, următoarele puncte de trecere a frontierei au fost închise:


    – Deleuša (BiH) – Vraćenovići (Muntenegru);

    – Klobuk (BiH) – Ilino Brdo (Muntenegru);

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în BiH: +38733207447 şi +38761428354, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României la Sarajevo: +38761428354.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://sarajevo.mae. ro, www.mae.ro și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (disponibilă gratuit în App Store și Google Play), care oferă informații și sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îți poate salva viața!.