La puţin timp după evenimentele tragice care au zguduit capitala Franţei, Comisia Europeană doreşte să-şi stabilească priorităţile din agenda de securitate pentru perioada 2015-2020. Un subiect extrem de important îl reprezintă stocarea datelor personale ale tuturor pasagerilor care călătoresc în spaţiul Schengen şi îmbunătăţirea sistemelor de control la trecerea frontierelor.
Senegalul a decis joi, 21 august, să închidă frontiera terestră cu Guineea și pe cea aeriană cu cele trei state din regiune (Liberia, Sierra Leone și Guineea), afectate de virusul Ebola. Decizia vine la scurt timp după ce Kenya a luat aceeași decizie pe fondul multiplicării cazurilor de infestare cu febră virală.
Ministerul român de Externe recomandă cetăţenilor români să renunţe la călătoriile care nu sunt imperios necesare în Guineea, Liberia, Sierra Leone, iar celor aflaţi deja pe teritoriul acestor state sau în Senegal, să urmărească, în permanenţă, mesajele emise de autorităţile locale și să respecte regulile de conduită şi de igienă recomandate.
Autorităţile de la Bucureşti şi Budapesta vor înfiinţa, în următorii ani, 12 noi puncte de trecere a frontierei, astfel reducându-se la jumătate distanţa de 40-45 de kilometri dintre punctele existente în prezent. Anunţul a fost făcut după recenta şedinţă a comisiei mixte româno-ungare de cooperare economică, la care România a fost reprezentată de ministrul de resort, Constantin Niţă. El a precizat că în timpul reuniunii s-a discutat şi despre proiecte legate de interconectările reţelelor de energie electrică şi gaze naturale sau cele din domeniul feroviar, al transportului rutier, al agriculturii şi turismului. Totodată, a fost propusă o colaborare mai strânsă între cele două ţări în cadrul strategiei Dunării.
O delegaţie a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) se află, în aceste zile, în România, pentru consultări cu autorităţile române. Delegaţia are programate întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, cu premierul Victor Ponta, dar şi cu alţi oficiali români. Totodată, va discuta cu reprezentanţi ai sectorului privat, băncilor partenere, instituţiilor financiare internaţionale, cu comunitatea diplomatică şi organizaţii ale societăţii civile. BERD este cel mai mare investitor instituţional din România, cu investiţii de peste 6,7 miliarde euro în peste 360 de proiecte din industrie, comerţ, agro-business, infrastructură, energie şi finanţe.
În România, copiii de acum vor câştiga o pensie cu 30% mai mică decât părinţii lor, chiar dacă obţin aceleaşi venituri lunare, din cauza muncii la negru şi a îmbătrânirii populaţiei. Scăderea natalităţii, migraţia românilor şi evaziunea conduc spre o realitate îngrijorătoare pentru anii viitori. Potrivit unui studiu al unei importante bănci prezente pe piaţa autohtonă, numărul persoanelor care vor ieşi la pensie va creşte exploziv, în schimb cel al salariaţilor nu va ţine pasul, ceea ce înseamnă că viitorilor vârstnici nu va mai avea cine să le achite pensia. Dacă în 2013, unul din cinci români avea peste 65 de ani, în 2060, atunci când copiii din ziua de azi vor ieşi la pensie, unul din trei români va avea peste 65 de ani, vârsta la care se iese la pensie.
Gimnaziul cu predare în limba română din localitatea Corjova, situată în stânga Nistrului, dar care se subordonează de facto autorităţilor de la Chişinău, riscă să rămână fără sediu, administraţia separatistă transnistreană susţinând că instituţia nu şi-a achitat la timp plata pentru chiria clădirii – 700.000 de lei moldoveneşti (50.000 de dolari). Conducerea instituţiei a precizat că Tiraspolul insistă pentru deschiderea unui cont într-o bancă din stânga Nistrului, însă solicitarea nu poate fi acceptată deoarece gimnaziul este în subordinea Ministerului Educaţiei de la Chişinău. Înaltului Comisar al OSCE pentru minorităţi naţionale, Astrid Thors, care s-a aflat săptămâna trecută într-o vizită la Chişinău şi Tiraspol, a subliniat că dreptul copiilor de a fi educaţi în limba maternă trebuie să fie pe deplin respectat.
După mulţi ani de scădere, transferurile de bani efectuate de românii care lucrează în străinătate către România dau primele semne de creştere. Acestea au ajuns în primele cinci luni ale acestui an la 1,5 miliarde de euro, atingând nivelul maxim al ultimilor cinci ani. Potrivit BNR, valoarea este cu 8,4% mai mare decât cea înregistrată în perioada similară din 2013 şi cu aproape 10% peste cea din 2011.
Les inondations sans précédent qui ravagent la Serbie et la Bosnie sont prioritairement traitées par la presse écrite bucarestoise du jour, en attendant larrivée des crues en Roumanie aussi. Les journaux nationaux sinterrogent pourquoi Bucarest ne se dépêche pas daider ses voisins, mais aussi si la Roumanie et la Fédération de Russie ne partageront bientôt une frontière commune. Les performances des gymnastes roumaines au Championnat européen de Sofia ne passent pas non plus inaperçues.
În toiul nopţii, un grup armat ia cu asalt casa primarului, îl omoară, cu toată familia, apoi îi asasinează pe cei trei jandarmi de la postul din mica localitate. Majoritatea atacatorilor sunt agenţi veniţi de dincolo de frontieră, bine antrenaţi şi bine înarmaţi. Rebelii i-au adunat pe locuitori şi le-au spus că Armata Roşie le vine în ajutor iar ei trebuie să lupte să alipească acest pământ la Uniunea Sovietică. Sunt ocupate clădirile oficiale şi tăiate legăturile cu centrul administrativ. Grupuri violente atacă şi ocupă satele mai mici din apropiere şi se angajează în adevărate lupte cu jandarmii, grănicerii sau armata.
Deşi aţi putea crede că tocmai aţi văzut acest reportaj la televizor, faptele relatate s-au petrecut în urmă cu 90 de ani. Este o relatare a răscoalei de la Tatar Bunar, o mică localitate azi în regiunea Odessa a Ucrainei, în sudul Republicii Moldova. În 1924, Tatar Bunar era un sat din România, din provincia Basarabia de la frontiera cu Uniunea Sovietică. Planurile expansioniste ale Imperiului sovietic aveau în vedere anexarea Basarabiei, ocuparea întregii Românii şi transformarea ei într-o republică sovietică unională, dar şi crearea unei federaţii comuniste balcanice. În 1940, Stalin dă un ultimatum prin care anexează Basarabia iar după al doilea război mondial, România şi ţările din jurul au intrat, conform planurilor, tolerate şi de marile puteri democratice, în sfera de influenţă sovietică. Atacul insurecţional de la Tatar Bunar, anihilat după grele lupte armate, testa această strategie sovietică şi s-a derulat după un plan plin de asemănări cu recentele evoluţii de la frontiera Ucrainei cu Rusia. Deşi am crede că totul este osificat pe vechiul continent, simpla evidenţă ne arată că aici, pe acest cel mai mic continent al lumii, frontierele s-au mişcat cel mai tare în ultimul sfert de secol. Şi toate acestea în condiţiile în care doar ideea de mişcare a frontierei apărea ca imposibilă după Al doilea război mondial. Primele modificări nu au fost deplasări ci dispariţii şi apariţii, pe amplasamente cu mare vechime.
În prezent, însă, frontierele par bătute de un puternic crivăţ ce-ţi îngheaţă liniştea geopolitică. Mult timp, conflictele din agitatul Est european erau îngheţate penrtu a nu deranja marile cancelarii şi organizaţii internaţionale în discuţiile lor. Apoi au devenit argumente în marele şah internaţional. În 2008, preşedintele rus de atunci, Dmitri Medvedev, a decretat recunoaşterea independenţei a două teritorii secesioniste aflate în frontierele internaţional recunoscute ale Georgiei, iar evenimentul a fost puţin băgat în seamă şi repede uitat. Era prima măsură oficială de acest tip şi lista de aşteptare era lungă. Această recunoaştere oficială nici nu se îngrijea prea mult de detalii şi aparenţe, venea rapid ca o măsură de retorsiune şi răzbunare împotriva Georgiei şi a mult prea independentului său preşedinte, Mihail Şaakaşvili.
Fără îndoială, harta lumii arată altfel la Moscova, mai ales după recenta anexare a Crimeii, decât la ONU, la marile organizaţii internaţionale sau la Washington, Londra, Paris sau Berlin. Acolo, cu litere chirilice, sunt trecute mai multe republici, mai multe state cu o independenţă de facto sau trecută în evidenţele moscovite. Şi toate se află în volatilul spaţiu est- european, unde frontierele sunt reguli făcute să fie încălcate sub forţa unor realităţi complexe, vulnerabile la abile influenţe şi modelări.
La Roumanie soutient l’intégrité territoriale de l’Ukraine, condamne les tentatives de déstabiliser ce pays et attire l’attention sur le risque de formation d’un arc de conflits prolongés autour de la mer Noire. C’est le message que le ministre des Affaires étrangères, Titus Corlăţean, a emmené avec lui lundi, à Luxembourg, à la réunion des chefs des diplomaties de l’UE. Les citoyens — a-t-il dit — ne doivent pas être préoccupés par leur sécurité nationale, du moment que la Roumanie est membre de l’OTAN, mais les événements dans l’Etat voisin du nord ne peuvent pas ne pas être préoccupants et avec des influences extrêmement sérieuses.
Quant au président Traian Băsescu, il a qualifié d’absolument naturelle la démarche des autorités ukrainiennes de rétablir l’ordre dans l’est du pays, où des personnes et des groupements armés pro-russes ont occupé des bâtiments administratifs ces derniers jours. Selon le chef de l’Etat, l’existence massive des troupes de la Fédération de Russie à la frontière est et sud-est de l’Ukraine encourage ce qui se passe dans l’est de ce pays. En plus, l’apparition, de nouveau, sur le territoire ukrainien du soldat non identifiable, mais très bien instruit — tout cela fait planer un grand point d’interrogation sur l’implication russe en Ukraine.
Dans ce contexte, Traian Băsescu n’a pas fait un secret d’affirmer que, depuis l’installation de l’Administration Obama à la Maison Blanche, lorsqu’il a compris que les Etats Unis se retiraient d’Europe de l’Est pour cibler leur politique étrangère sur la zone d’Asie et du Pacifique, il les a avertis qu’ils commettaient une erreur stratégique. Pourquoi ? Parce que, selon lui, l’UE n’est pas assez solidaire et unitaire pour substituer l’absence dans la région des Etats Unis tant du point de vue de la sécurité que du développement démocratique ; les leviers dont dispose la communauté européenne pour gérer des dérapages tel celui d’Ukraine sont beaucoup trop faibles. Je suis loin d’être un anti-Russe, ajoutait Traian Băsescu, mais Moscou doit comprendre qu’il a raté une occasion extraordinaire d’avoir de très bonnes relations avec la Roumanie par son président.
Au début du mois, la Russie, par le porte-parole du ministère des Affaires étrangères, avait critiqué certaines déclarations des dirigeants roumains face à la situation en Ukraine, soulignant qu’une détérioration des rapports entre Bucarest et Moscou n’était dans l’intérêt de personne. La tentation de la diplomatie russe de transférer la crise grave que traverse la Fédération à présent par rapport à la communauté européenne et euro-atlantique vers la zone des rapports bilatéraux avec la Roumanie est dépourvue de fondement et erronée — ont répliqué les autorités de Bucarest. La Roumanie a soutenu et continue de soutenir, avec ses partenaires de l’UE et de l’OTAN, la nécessité de respecter l’indépendance, la souveraineté et l’intégrité territoriale de l’Ukraine. (trad. Ligia Mihaiescu)
La météo sibérienne, des dossiers de corruption impliquant un assureur et plusieurs responsables de l’Etat ainsi que la situation aux frontières orientales de la Roumanie figurent dans les pages des quotidiens parus ce mercredi à Bucarest.
România îşi propune să intre, până la sfârşitul acestui an, în spaţiul Schengen şi vizează ca termen luna octombrie.
Dezideratul a fost exprimat de preşedintele Traian Băsescu în cadrul unei întâlniri avute, la Bruxelles, cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy.
Traian Băsescu: Este nu numai un obiectiv de ţară, ci şi un obiectiv personal, în condiţiile în care îmi închei mandatul pe 21 decembrie. Sigur, datorită evoluţiilor interne şi nu numai, vizez luna octombrie. În mai sunt alegeri pentru Parlamentul European. Este foarte greu să intrăm într-un proces de negociere cu statele membre care încă mai au obiecţiuni acum, înainte de europarlamentare.
Referindu-se, în principal, la securizarea frontierelor externe ale spaţiului, Schengen nu priveşte libera circulaţie, drept pe care românii şi vecinii lor bulgari îl au încă din 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană. În plus, de la 1 ianuarie a acestui an, ei pot să muncească neîngrădit în Europa, libertatea de mişcare fiind un drept fundamental al construcţiei europene, ce nu poate fi negociat — aşa cum consideră reprezentanţii principalelor familii politice europene şi responsabili ai Comisiei de la Bruxelles. Şi aceasta, pe fondul speculaţiilor unei părţi a presei şi ale unor politicieni în special din ţări vest-europene dezvoltate privitoare la o potenţială invazie a românilor şi bulgarilor care — susţin ei — ar prefera să plece de acasă doar pentru a profita fraudulos de asigurările sociale generoase oferite de statele lor.
Toţi europenii au dreptul la liberă circulaţie, fără nicio excepţie — puncta răspicat, răspunzându-le, Viviane Reding, vicepreşedintele Comisiei Europene: Libertatea de mişcare este unul dintre cele mai importante şi preţioase drepturi ale cetăţenilor europeni şi nu este subiect de negociere. Cetăţenii europeni au însă şi obligaţii. Libertatea de mişcare poate fi folosită dacă vrei să lucrezi sau să studiezi sau să mergi în vacanţă în altă ţară, dar nu pentru a căpăta ilegal avantaje sociale. Dar să opreşti libera circulaţie este împotriva legilor europene, iar Comisia şi Parlamentul European nu vor permite acest lucru.
Mai mult! Actualele legislaţii privind libera circulaţie, incluzând accesul la beneficii sociale, sunt corecte şi echitabile.
Într-o dezbatere în Parlamentul European, indiferent de familiile politice din care fac parte, eurodeputaţi din Polonia, România, Bulgaria şi Ungaria s-au pronunţat pentru respectarea acestui drept fundamental şi au avertizat că un astfel de tip de discurs potrivit căruia cetăţenii din statele lor se stabilesc în alte ţări doar pentru beneficii sociale nu poate fi tolerat. Libertatea de mişcare aduce un mare avantaj ţărilor în care cetăţenii circulă şi se stabilesc să muncească.
În consecinţă, Parlamentul European a votat o rezoluţie împotriva oricărei tendinţe de a limita libera circulaţie a lucrătorilor europeni în interiorul Uniunii şi pledează pentru tratamentul egal al tuturor.
După ce crearea sa a fost aprobată, în octombrie, de miniştrii de externe ai tuturor statelor Uniunii Europene, EUROSUR – Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor – a devenit operaţional în această săptămână. Obiectivul său este consolidarea frontierelor externe, terestre şi maritime ale UE, inclusiv în Spaţiul Schengen. EUROSUR va permite statelor membre să transmită între ele informaţii operaţionale şi să coopereze cu Frontex, Agenţia europeană pentru securizarea frontierelor, în vederea diminuării numărului imigranţilor clandestini.
În acelaşi timp, sistemul va contribui la salvarea vieţilor celor care îşi asumă riscuri pentru a ajunge ilegal pe ţărmurile Europei, oferind statelor comunitare instrumente mai bune pentru a detecta micile ambarcaţiuni cu migranţi aflate în primejdie şi a le furniza asistenţă, în conformitate cu obligaţiile europene şi internaţionale. De la Bruxelles, corespondentul Radio România, Cerasela Rădulescu, explică:
“Prin lansarea EUROSUR, Bruxelles-ul doreşte să ofere un răspuns la problema spinoasă a imigraţiei clandestine, în special cea de la frontierile sudice ale Uniunii Europene. Nevoia unui sistem de monitorizare în timp real a navelor supraaglomerate şi nesigure, ce transportă imigranţi din zone precum Africa sau Orientul Mijlociu, a devenit deja un imperativ de când s-a întâmplat tragedia de la Lampedusa. Evenimentul a demonstrat că autorităţile europene au fost surprinse de amploarea fenomenului. Bruxelles-ul a conştientizat că stoparea lui şi a producerii de alte tragedii în Marea Mediterană depinde într-o mare măsură de schimbul de informaţii în timp util şi de eforturile coordonate dintre agenţiile naţionale şi cele europene. În acest sens, EUROSUR oferă un cadru instituţional coordonat şi instrumente mai bune pentru prevenirea infracţiunilor transfrontaliere, precum traficul de persoane şi cel de droguri.”
Sistemul EUROSUR este instituit treptat, începând din 2 decembrie, cu cele 18 state membre ale UE de la frontierele externe meridionale şi orientale şi cu Norvegia, ţară asociată spaţiului Schengen. Celelalte 11 state membre ale UE şi ţările asociate spaţiului Schengen vor participa la EUROSUR începând cu 1 decembrie 2014, diferitele componente ale sistemului urmând să fie actualizate în permanenţă în anii următori. Sistemul EUROSUR ajută fiecare stat membru ca, pe baza unei mai bune informări, să reacţioneze mult mai rapid în cazul oricăror incidente legate de migraţia ilegală şi de infracţionalitatea transfrontalieră.
La 1 decembrie intră în vigoare un ordin al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind noile restricţii privind cantităţile de tutun, alcool şi alimente care pot fi aduse în România din afara Uniunii Europene. Decizia vizează un nivel crescut de siguranţă şi confort pentru cetăţenii ale căror bagaje nu conţin bunuri care să facă obiectul unor scutiri sau restricţii, potrivit Agenţiei. În acest sens, Direcţia Generală a Vămilor va asigura adaptarea capacităţii administrative la specificul fiecărui birou vamal, pe tipologii de călători şi bunuri. Astfel, o persoană poate introduce în ţară, din afara Uniunii Europene, ţigări, alcool sau alimente o singură dată pe săptămână, în anumite limite cantitative – cel mult două pachete de ţigări, un litru de alcool, un litru de ulei, un kilogram de zahăr şi 15 kilograme de făină.
La frontierele cu Serbia, Ucraina şi Republica Moldova vor fi aplicate, aşadar, instrucţiuni speciale de control vamal asupra mai multor bunuri introduse de către călători pe teritoriul României, pe lista care cuprinde 22 de produse aflându-se produse din tutun, băuturi alcoolice, carburant, flori şi plante de ornament, ulei de floarea soarelui, zahăr rafinat, făină, tărâţe, fructe şi legume proaspete. Călătorii trebuie să declare în scris bunurile conţinute în bagajele personale la intrarea în ţară prin completarea unei declaraţii.
Măsurile restrictive au fost elaborate de Direcţia Generală a Vămilor şi aprobate de preşedintele ANAF ca urmare a constatărilor făcute cu privire la mărfurile introduse în ţară de călători, în luna septembrie. Valorificarea acestora pe piaţa neagră conduce la evaziune fiscală şi, indirect, la afectarea producţiei interne de astfel de mărfuri. Spre exemplu, în Vama de la Porţile de Fier I, la frontiera cu Serbia, autorităţile române au monitorizat aproximativ 1.300 de persoane care, până la intrarea în vigoare a ordinului restrictiv, au tranzitat vama chiar şi de două – trei ori într-o zi având asupra lor cantităţi însemnate din bunurile amintite.
Totodată, la intrarea în România dintr-un stat necomunitar, călătorii sunt obligaţi să declare instrumentele de plată sub formă de numerar care sunt egale sau depăşesc echivalentul a 10 mii de euro de persoană. În ceea ce priveşte intrarea şi ieşirea din România într-un stat comunitar, amintim că nu se efectuează control vamal şi nu se mai întocmesc formalităţi vamale. Totuşi, se percep accize la intrarea în ţară pentru ţigarete — peste 800 de bucăţi, ţigări cu greutatea maximă de 3 grame — peste 400 de bucăţi, ţigări de foi — peste 200 de bucăţi şi tutun — peste 1 kilogram, dar şi pentru băuturi spiroase — peste 10 litri, produse alcoolice intermediare — peste 20 de litri, vinuri şi băuturi fermentate — peste 90 de litri şi bere — peste 10 litri. La ieşirea din România într-un stat comunitar trebuie, însă, declarate în scris bunurile culturale mobile.
Cetăţenii români care merg în Grecia cu ocazia disputării, vineri, a meciului de fotbal dintre reprezentativele celor două ţari, sunt sfătuiţi să respecte cu stricteţe măsurile de ordine şi siguranţă publică stabilite de către autorităţile elene. Pentru prevenirea oricăror situaţii defavorabile în care ar putea fi implicaţi cetăţeni români, MAE le recomandă atât consultarea în prealabil a rubricii Sfaturi, alerte de călătorie de pe www.mae.ro, cât şi a ghidului Informaţii Utile de Călătorie în Grecia de pe website-ul Ambasadei României la Atena, atena.mae.ro. Grecia şi România se vor înfrunta în prima manşă a barajului pentru Cupa Mondială de anul viitor din Brazilia pe 15 noiembrie, de la ora ora 21,45, pe stadionul Giorgios Karaiskakis din Pireu, iar pe 19 noiembrie, de la ora 21,00, va avea loc partida retur, pe Arena Naţională din Bucureşti.
România are frontiere sigure şi foarte întărite — a afirmat inspectorul general al poliţiei de frontieră române, chestorul şef de poliţie Ioan Buda, la întâlnirea anuală a şefilor Poliţiilor de Frontieră din ţările riverane Mării Negre, forum a cărui preşedinţie a fost preluată de România. Buda a precizat că Poliţia de Frontieră este pe deplin mulţumită de activităţile depuse pentru intrarea României în spaţiul Schengen şi că, din punct de vedere tehnic, şi-a îndeplinit toate sarcinile. Luni, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat că, deşi îndeplinesc criteriile tehnice, România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014, din cauza opoziţiei unor state membre, care denunţă corupţia şi proasta funcţionare a justiţiei la Bucureşti şi Sofia.
Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, a afirmat că, pentru soluţionarea problemelor comunităţilor istorice româneşti de peste hotare, este necesar ca atât autorităţile de la Bucureşti, cât şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare să cunoască problemele specifice acestora. David a accentuat importanţa promovării limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti în comunităţile istorice şi a susţinut ideea creării unor centre de limbă, cultură şi civilizaţie română pentru aceste comunităţi. Ministrul delegat a reiterat importanţa protejării drepturilor etnicilor români din comunităţile istorice, a atenţiei care trebuie să li se acorde şi s-a referit la sprijinul pe care trebuie să îl primească fiecare român din afara graniţelor României. David a făcut aceste declaraţii la Istanbul, unde a participat la o reuniune regională consulară, alături de reprezentanţi ai misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare româneşti din Turcia, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Slovenia şi Ucraina.
Guvernul Republicii Moldova a lansat portalul gov.md/europa/ care îşi propune să ofere informaţii cât mai clare şi accesibile privind procesul de integrare europeană. Potrivit Executivului de la Chişinău, noua pagină web va sistematiza informaţiile despre integrarea europeană şi va oferi detalii despre impactul parcursului european al Republicii Moldova. Portalul mai conţine informaţii despre fondurile UE pentru Republica Moldova şi despre proiectele europene realizate în acest stat. Lansarea portalului gov.md/europa/ are loc în preajma Summitului de la Vilnius al Parteneriatului Estic, unde Republica Moldova va parafa Acordul de asociere cu UE, document care include şi Acordul de liber schimb. Săptămâna trecută, rezultatele unui sondaj relevau că doar circa o treime dintre cei intervievaţi se consideră suficient de bine informaţi pentru a-şi face o opinie despre Uniunea Europeană şi integrarea europeană a Republicii Moldova.
Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a aprobat, marti, crearea Sistemului European de Supraveghere a Frontierelor (EUROSUR), la o saptamina dupa ce Parlamentul European si-a dat acordul de principiu. Consilliul considera ca noul sistem va deveni unul din instrumentele cheie pentru ca UE să poată preveni producerea unor tragedii cum a fost cea recentă, produsa in largul Marii Mediterane, lângă Insula italiana Lampedusa, soldată cu aproape 200 de morţi.
Obiectivul EUROSUR este întărirea controalelor la frontierele externe, maritime si terestre, ale UE. Sistemul va introduce un mecanism care va permite statelor membre să transmită rapid între ele informaţii operaţionale şi să coopereze cu Frontex – Agenţia Europeană pentru securizarea frontierelor – în scopul reducerii numărului imigranţilor clandestini. In plus, sistemul va permite cresterea securitatii interne prin combaterea criminalităţii transfontaliere şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane.
EUROSUR va intra în vigoare la începutul lunii decembrie în 18 state UE, între care şi România, şi un an mai târziu în celelalte tari membre.
Prezent la Consiliul Afaceri Generale al UE, secretarul de stat pentru afaceri europene de la Bucuresti, George Ciamba, a exprimat susţinerea României pentru un mesaj politic care să reitereze importanţa intensificării eforturilor comune in combaterea imigratiei clandestine, la care UE s-a angajat în urma evenimentelor tragice de la Lampedusa. El a evocat contribuţia României la operaţiunea Maritimă Comună “EPN Aeneas 2013”, coordonată de Agenţia FRONTEX, prin recenta participare a navei “Ştefan cel Mare” aparţinând Poliţiei de Frontieră Române, alături de forţe de poliţie ale celorlalte state membre UE, la o misiune la frontiera maritimă a Italiei. Nava romaneasca a reusit retinerea unui numar record de imigranti clandestini, aproape o mie.
Pe de alta parte, Italia a anuntat ca va cere angajamente concrete referitoare la politica de imigraţie si la apropiatul Consiliu European, programat joi şi vineri la Bruxelles. Este vorba de activarea rapida a Eurosur, întărirea Frontex, un plan de acţiune pentru gestionarea urgenţelor în materie de imigraţie şi iniţierea unui dialog cu ţările din Mediterana.
De partea lor, Grecia şi Malta şi-au exprimat dorinţa de a ajunge la o poziţie comună cu Spania, Italia şi Franţa în problema imigranţilor. Cele doua tari considera ca imigraţia clandestină constituie “o ameninţare” deoarece ea subminează stabilitatea în Europa, dar este si o problemă umanitară care necesită o soluţie europeană.
România a primit, din nou, confirmarea că respectă, integral, condiţiile tehnice ale aderării la spaţiul Schengen. De această dată a făcut-o Finlanda, prin vocea premierului său, Jyrki Katainen, după întalnirea pe care a avut-o, la Helsinki, cu omologul său român, Victor Ponta. Totuşi, a precizat oficialul finlandez, înainte de a-şi prezenta poziţia oficială, autorităţile de la Helsinki vor să analizeze, asemenea altor cancelarii europene, concluziile raportului Comisiei Europene privind evoluţia justiţiei în România.
La rându-i, premierul Ponta a subliniat că Bucureştiul se aşteaptă, în curând, la un răspuns pozitiv privind intrarea în spaţiul de liberă circulaţie, care ar putea veni odată cu reuniunea miniştrilor comunitari de interne şi justiţie, din decembrie. Ponta a spus că aderarea României şi Bulgariei vecine la spaţiul Schengen se va face, probabil, în două etape, începând cu deschiderea frontierelor aeriene. De asemenea, şeful Executivului de la Bucureşti a reiterat că poziţiile exprimate pe tema aderării României au şi un adânc substrat politic, în funcţie de evoluţiile interne din terţe ţări comunitare.
Această idee a fost evidenţiată şi în reacţia pe care diplomaţia româna a avut-o, recent, la rezervele exprimate de ministrul francez de interne, Manuel Valls, faţă de aderarea Bucureştiului, de la 1 ianuarie 2014. Modul lăudabil în care oficialii români se zbat pentru intrarea în Schengen – considerată o prioritate absolută pe agenda politicii externe — nu este deloc întâmplător. Refuzurile, fie ele şi diplomatice, din ultimii doi ani şi jumătate au provocat dezamăgiri în lanţ la Bucureşti, în condiţiile în care, tehnic, acestuia nu i se poate imputa nimic. Relaţia directă pe care membrele mai vechi ale UE au creat-o — într-un mod artificial, suţine Bucureştiul – între aderarea la Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) dezavantajează, fără niciun dubiu, România, ale cărei reforme în justiţie sunt departe de a fi convingătoare.
Pe de altă parte, consideră unii analişti autohtoni, toate guvernele care s-au succedat în ultima vreme la Bucureşti au vânat intrarea în Schengen — un trofeu care ar putea fi speculat în jocurile politice interne. În spatele aderării, mai cred aceştia, reformele nereuşite din ultimii ani, în special cele economice, ar putea fi digerate mai uşor de populaţie, chiar şi pe o unitate mică de timp.
La place de la Roumanie en Europe et dans le monde, de même que l’approche du pays en matière de politique extérieure intéresse notamment la presse écrite bucarestoise du jour. JURNALUL NATIONAL analyse la rencontre lundi du président roumain, Traian Basescu, avec les ambassadeurs en poste à Bucarest. L’occasion d’évoquer une fois de plus le dossier sans solution depuis deux ans — « l’accès (de la Roumanie) à l’espace Schengen, bloqué pour des raisons politiques », selon le journal qui cite le chef de l’Etat. Ce dernier a d’ailleurs « appelé les Européens à revenir à une approche technique du dossier ». Bucarest espère que la demande d’adhésion de la Roumanie et de la Bulgarie à l’espace sans passeport soit examinée par le Conseil Justice et Affaire intérieures de l’UE, en mars prochain. Si l’organisme donne son feu vert, « les frontières maritimes et aériennes feront partie de Schengen à compter du dernier dimanche du mois de mars, tandis que les frontières terrestres y seront intégrées vers la fin de l’année », lit-on encore dans JURNALUL NATIONAL.
ADEVARUL regarde, lui, un peu plus loin que l’Europe et s’interroge « ce que l’armée roumaine fait au Mali ». Le journal publie un entretien avec le colonel de réserve Ion Petrescu, militaire qui a fait ses preuves dans de nombreuses missions internationales, dont en Afghanistan. L’homme estime que « la Roumanie a ‘le devoir moral’ de participer aux opérations, prouvant sa solidarité avec les autres Etats membres de l’UE et de l’OTAN ». Il exclut pourtant que « les militaires roumains participent directement aux combats et affirme que la Roumanie y dépêchera vraisemblablement des spécialistes qui aident à la formation » des militaires maliens.
L’encre ne cesse de couler également à propos de la crise des otages d’In Amenas, lors de laquelle une quarantaine de ressortissants étrangers ont perdu la vie, dont deux Roumains. ROMANIA LIBERA voudrait savoir « qui est le coupable pour l’échec du sauvetage des deux otages roumains » et témoigne d’un « échange de répliques sans ménagements » entre Bucarest et Alger. Le ministère roumain des Affaires étrangères avait mis en cause ses homologues algériens pour leur « mauvaise communication ». « Il n’y a pas eu d’erreur de communication de la part de l’Algérie. (…) Notre position est claire — pas de négociations avec les terroristes. Nous n’avons rien à nous reprocher », a réagi l’ambassadeur algérien Habib Hamraoui.
Au-delà des controverses, « le massacre du désert », comme l’appelle ADEVARUL, met sur la table de nouvelles cartes que devra gérer la diplomatie roumaine. Dans son éditorial, ADEVARUL estime que le ministère spécialisé devra s’adapter à une nouvelle donne, « l’émigration des Roumains, devenue un phénomène de masse depuis 10 ou 15 ans ». Alors que, selon les estimations, un « dixième de la population vit au-delà des frontières du pays », la diplomatie devra apprendre à les approcher d’une manière efficace et concrète et laisser de côté les discours « lacrymogènes-patriotiques ». « Nous vivons dans un monde où, si au cœur du Sahara quelque chose se passe mal, il est très possible que des Roumains aient besoin de l’assistance de Bucarest », conclut ADEVARUL.