Tag: gaze

  • Raportul privind starea Uniunii Energetice

    Raportul privind starea Uniunii Energetice

    Între august 2022 și august 2023,
    cererea de gaze în Uniunea Europeană a scăzut cu peste 18% față de media
    ultimilor cinci ani. De asemenea, emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii
    au scăzut cu aproximativ 3% în 2022, continuând trendul descendent al ultimilor
    30 de ani. Capacitățile de energie regenerabilă au sporit cu 47% şi, pentru
    prima dată, în 2022 s-a produs mai multă electricitate din surse eoliene și
    solare decât din centralele electrice pe gaz. Toate aceste date sunt cuprinse
    în raportul privind starea Uniunii Energetice şi arată că, în ciuda crizei
    energetice, Uniunea Europeană a respectat angajamentul său față de acțiunea
    climatică și a accelerat tranziția sa către o energie curată. Despre acest
    subiect îl ascultăm pe Cristian-Silviu Buşoi, eurodeputat.


    Anul trecut a fost un
    an al acțiunilor decisive ale Uniunii în domeniul politicii energetice.
    Războiul în curs de desfășurare din Ucraina și instabilitatea geopolitică
    generală, au subliniat cât de important este pentru Uniune și statele membre
    reducerea la minimum a dependențelor de parteneri nesiguri și creşterea
    autonomiei energetice strategice.

    Energia se află în centrul economiilor noastre.
    Cu cât controlăm mai mult această resursă, cu atât vom fi mai puțin vulnerabili
    la șocurile externe. Obiectivele noastre Green Deal și REPowerEU de a obține
    această energie în cea mai mare parte din surse proprii curate sunt, prin
    urmare, justificate. Ar trebui să ne felicităm pentru toate acțiunile
    întreprinse pentru a aborda consecințele războiului din Ucraina.

    Ar trebui să
    fim mândri că am redus dependența noastră de combustibilii fosili din Rusia, că
    am consolidat regulile de stocare a gazelor, că am crescut generarea de energie
    regenerabilă în cantități record. Suntem și rămânem pe deplin angajați să
    actualizăm cadrul legislativ al Uniunii Europene pentru a putea face față
    acestor vremuri provocatoare cu toate instrumentele de care statele membre au
    nevoie pentru a ne asigura că atingem obiectivele de zero emisii nete.


  • Aprovizionarea cu gaze, pe agenda miniştrilor energiei din UE

    Aprovizionarea cu gaze, pe agenda miniştrilor energiei din UE

    Reuniți la Bruxelles,
    miniştrii de resort din Uniunea Europeană au menținut mai multe măsuri menite
    să asigure stabilitatea preţurilor la energie şi alimentarea consumatorilor,
    chiar dacă, potrivit Comisiei, statele membre au stocat suficiente gaze naturale
    pentru a nu exista probleme peste iarnă. Comisia
    Europeană arată că preţurile din energie s-au stabilizat la cel mai mic nivel
    după începerea războiului din Ucraina, dar atrage atenția că situaţia
    geopolitică rămâne o problemă care le-ar putea influenţa. De aceea, Comisia,
    alături de Consiliu, au prelungit anumite măsuri care protejează consumatorii
    de eventuale momente de volatilitate sau probleme în alimentare.

    Prima măsură
    se referă la solidaritatea energetică între țările membre, ceea ce înseamnă atât
    achiziţii mai ieftine, cât şi posibilitatea ca un stat să poată fi ajutat mai
    uşor de celelalte dacă întâmpină probleme. Prelungirea este de un an. O a două
    măsură vizează, după cum transmite corespondentul Radio România la Bruxelles,
    scurtarea termenelor pentru avizarea proiectelor energetice din surse
    regenerabile, astfel încât să scadă dependenţa de combustibilii fosili, iar
    prelungirea este până pe 30 iunie 2025. În sfârșit, cea de-a treia măsură,
    menținută până la 31 ianuarie 2025, vizează impunerea unui mecanism temporar de
    corectare a eventualelor preţuri mari la gaze, preţuri care ar putea să nu
    corespundă cu realitatea pieţei internaţionale.

    Comisarul pentru energie, Kadri
    Simson, spune că măsurile sunt luate preventiv şi că piaţa este în acest moment
    stabilă, iar stocurile pentru iarnă conferă o siguranţă suplimentară. Comisia
    Europeană mai arată că importul de gaze rusești s-a înjumătăţit faţă de anul
    trecut, într-un efort menit a slăbi financiar mașinăria de război a Rusiei.

    În
    ceea ce privește România, ministrul energiei, Sebastian Burduja, declara recent
    că depozitele de gaze sunt supra-pline și că extragem mai mult decât reuşim să
    stocăm. De asemenea, țara are un acord de securizare cu Azerbaidjanul, de până
    la 1 miliard de metri cubi de gaz disponibil şi, nu în ultimul rând, opțiunea
    gazului natural lichefiat pe ruta Turcia-Bulgaria-România sau
    Grecia-Bulgaria-România. Burduja mai spune că România va avea cea mai
    importantă producţie de gaz din Europa, din 2027, prin proiectul Neptun Deep, iar
    acum se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de
    acoperire a consumului din surse proprii de producţie


  • Directiva privind energia din surse regenerabile

    Directiva privind energia din surse regenerabile

    Deputaţii europeni au votat, de
    curând, Directiva privind energia din surse regenerabile. Aceasta reprezintă un
    element important în abordarea schimbărilor climatice și securității energetice
    a Europei. Energia din surse regenerabile, sau energie regenerabilă, înseamnă
    energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară
    termică și fotovoltaică și energie geotermală, energie osmotică, energie
    ambientală, energia mareelor, a valurilor și alte tipuri de energie a
    oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă, gaz de depozit, gaz provenit din
    instalațiile de epurare a apelor uzate și, binenţeles, biogaz.


    Care sunt
    obiectivele Directivei privind energia din surse regenerabile, aflăm de la
    Kadri Simson, Comisar european pentru Energie.


    În primul rând,
    datorită țintei revizuite de energie regenerabilă de 42,5%, vom dubla ponderea
    energiei regenerabile în mixul nostru energetic față de situația actuală.
    Acesta este semnalul corect pentru a atrage investițiile masive necesare.

    În al
    doilea rând, Directiva convenită ne oferă instrumentele potrivite pentru a
    implementa surse regenerabile în diferite sectoare ale economiei, inclusiv
    sectoare cruciale precum încălzirea și răcirea, industria și transportul.

    În al
    treilea rând, am realizat un acord echilibrat privind durabilitatea
    bioenergiei. Pe măsură ce renunțăm la combustibilii fosili, bioenergia va avea
    un rol important, dar am convenit să o utilizăm într-un mod care minimizează
    impactul asupra pădurilor.

    În al patrulea rând, noile reguli privind
    autorizarea vor schimba regulile pentru implementarea surselor regenerabile. În
    prezent, aproximativ 130 GW de proiecte regenerabile așteaptă să obțină autorizația
    în Uniunea Europeană.

    Aceste proiecte în sine ar reprezenta economii de
    aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze și 36 de milioane de tone de
    cărbune. Comisia este pregătită să sprijine statele membre și părțile
    interesate în implementarea rapidă și corectă a acestor măsuri cruciale.


  • Jurnal Românesc – 28.07.2023

    Jurnal Românesc – 28.07.2023

    Românii vor avea acces sigur la gaze, inclusiv în eventualitatea
    unui sezon rece cu temperaturi mai scăzute decât cele de anul trecut, în
    contextul în care Azerbaidjan ne-a garantat o capacitate de până la 1 miliard
    de mc cubi de gaz natural, pe care o putem folosi, la nevoie. Declaratia a fost
    facuta de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care s-a întâlnit, la Bucureşti,
    cu omologul azer, Parviz Shahbazov. Gradul de umplere a depozitelor româneşti
    a depăşit 75,5%, mult peste angajamentul României în faţa Uniunii Europene, iar
    faţă de aceeaşi perioadă din 2022 avem înmagazinate aproape 700 de milioane de
    metri cubi în plus, a scris oficialul pe o reţea de socializare. El a
    subliniat că a discutat cu ministrul azer despre dezvoltarea parteneriatului
    strategic, investiţiile bilaterale şi despre proiectele comune avute în vedere
    în domeniul energiei, inclusiv coridorul verde care va lega Marea Caspică de
    Marea Neagră. Colaborarea dintre România şi Azerbaidjan în domeniul energiei
    aduce beneficii importante nu doar celor două ţări, ci pentru securitatea
    întregii Europe, a punctat Sebastian Burduja.


    Pentru prima dată la Sala Wiener Musikverein a Filarmonicii din
    Viena, Opera Națională București va prezenta spectacolul Crai Nou, pe 30
    iulie. Concertul va fi un omagiu adus marelui compozitor Ciprian Porumbescu și
    se înscrie în cadrul evenimentelor de celebrare a acestuia în 2023, an care
    este dedicat marcării a 170 de ani de la naștere și a 140 de ani de la moartea
    sa. Programul concertului cuprinde în exclusivitate lucrări semnate de Ciprian
    Porumbescu, îmbinând spiritualitatea cu tradiția și muzica sacră cu cea de
    inspirație folclorică. Din program: Crai Nou – prima operetă românească,
    Balada, Rapsodia Română şi Tatăl Nostru. Interpretarea este semnată de
    soliștii, corul și orchestra Operei Naţionale București, sub conducerea
    dirijorală a lui Daniel Jinga. Maestrul Gheorghe Zamfir și solista Maria Coman sunt
    invitaţi speciali. Evenimentul este finanţat de Departamentul pentru Românii de
    Pretutindeni și susţinut de partenerii Operei Naționale București pentru acest
    eveniment – Ambasada României în Austria și Biserica Pogorârea Sfântului Duh și Ștefan
    cel Mare din Viena.


    Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia
    organizează, în cadrul colaborării anuale cu Universitatea Politehnică din
    Timişoara, în perioada 29 iulie – 5 august, expoziția UPT Creative Campus -
    100 years of sharing knowledge, în spaţiul Piccola Galleria al IRCCU. Vor fi
    expuse benzi desenate realizate de Sorina Vazelina, care prezintă istoria
    campusului Universităţii Politehnica Timişoara într-un stil de comunicare
    informal, adaptat publicului tânăr, însoţite de un tur virtual realizat de echipa
    Spotlight Heritage. Vernisajul va avea loc sâmbătă, 29 iulie, de la ora
    17:00.


    Duminică, 30 iulie, în Pavilionul României din Giardini della
    Biennale, unde este expus proiectul ce reprezintă România la cea de-a XVIII-a
    ediţie a Bienalei Internaţionale de Arhitectură de la Veneţia ACUM-AICI-ACOLO,
    vor avea loc prelegeri şi discuţii deschise publicului. Prezentarea Programului
    cultural Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii va fi susţinută de către
    curatoarele Cosmina Oprea şi arh. Cosmina Goagea. Tot duminică începe a patra
    ediție a masterclass-ului Veneția – eternitatea arhitecturală, care oferă o
    experiență de dezvoltare culturală și arhitecturală pentru 20 de studenți ai
    Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara, coordonați de conf. univ.
    dr. arh. Cristina Povian. Pentru aceștia vor avea loc o serie de activităţi
    documentare şi prelegeri organizate cu sprijinul IRCCU Veneţia şi în colaborare
    cu instituţii culturale locale.


    Institutul Cultural Român de la Budapesta, în parteneriat cu Muzeul
    Național Brukenthal și prin generozitatea colecționarului de artă George
    Șerban, deschide vineri, 4 august 2023, expoziția Artiști români pe mapamond,
    la sediul reprezentanței din capitala Ungariei. Expoziția, curatoriată de dr.
    Alexandru Constantin Chituţă, directorul Muzeului Național Brukenthal, va fi
    deschisă publicului larg până pe 28 august. Dedicată artei contemporane
    românești, expoziţia are scopul de a contribui la promovarea valorilor
    culturale și de a oferi o retrospectivă asupra graficii românești. Ea cuprinde
    lucrări de pictură, desen şi acuarelă realizate de peste 50 de artiști români
    care s-au stabilit în țări din întreaga lume.


  • Retrospectiva săptămânii 18.06. – 24.06.2023

    Retrospectiva săptămânii 18.06. – 24.06.2023

    Premierul României, Marcel Ciolacu, și ministrul de
    Externe, Luminița Odobescu, în vizită la Chișinău


    România susţine începerea negocierilor de aderare
    a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cel mai scurt timp, a transmis,
    miercuri, la Chişinău, premierul Marcel Ciolacu, aflat în prima sa vizită
    externă de la învestire. El a subliniat că viitorul Republicii Moldova este în
    blocul comunitar. Partea română şi-a oferit disponibilitatea de a acorda
    expertiză partenerilor de la Chişinău.

    La rândul său, premierul Dorin Recean a mulţumit
    României pentru tot sprijinul pe care îl acordă Republicii Moldova în procesul
    de aderare la Uniunea Europeană, precum şi pe dimensiunea economică şi socială.
    El a accentuat că relaţiile pe cele două maluri ale Prutului se consolidează
    tot mai mult prin construcţia podurilor, drumurilor şi reţelelor energetice.
    Dorin Recean a menționat existenţa a nouă
    proiecte pentru tranşa a doua din ajutorul Guvernului României. Acestea
    valorează 28 de milioane de euro şi vizează investiţii pentru dezvoltarea
    localităţilor din Republica Moldova, a precizat premierul de la Chișinău.

    La
    începutul săptămânii, și șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu, a
    făcut o vizită în Republica Moldova, fiind prima vizită externă de la preluarea
    mandatului. Ea a fost primită de președinta pro-occidentală Maia Sandu, şi a
    avut discuţii cu omologul Nicu Popescu. Cei doi au subliniat susţinerea oferită
    Republicii Moldova de către România cu ajutoare umanitare, resurse energetice
    şi sprijin în domeniul creşterii rezilienţei. Nu în ultimul rând, șefa
    diplomației de la București a afirmat că deschiderea negocierilor de aderare a
    Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cel mai scurt timp reprezintă o
    prioritate a politicii externe a României.



    Magistrații din România au protestat, nemulțumiți
    că ar putea rămâne fără pensii speciale


    Magistraţii din mai multe instanţe şi parchete
    din ţară şi-au suspendat activitatea miercuri, întrucât sunt nemulţumiţi că Guvernul
    vrea să modifice condiţiile în care ei pot obţine pensie de serviciu.
    Judecătorii şi procurorii susţin că modificarea pensiilor lor ar încălca
    independenţa justiţiei. Coaliţia de guvernământ PSD-PNL vrea să crească,
    treptat, vârsta de pensionare pentru judecători şi procurori până la 65 de ani,
    iar pensia să fie calculată pe baza veniturilor din mai mulţi ani, nu doar din
    ultimul an de activitate.

    Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a
    transmis că respectă dreptul la liberă exprimare al magistraţilor, dar a
    insistat că dialogul este soluţia rezolvării oricărei probleme a sistemului
    judiciar, nu protestul. Reformarea cadrului legislativ referitor la pensiile de
    serviciu, aşa-numitele pensii speciale, a fost promisă Uniunii Europene de
    autorităţile române în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pe
    de altă parte, joi, proiectul de lege privind desfiinţarea pensiilor speciale pentru
    senatori şi deputaţi a primit raport favorabil, cu majoritate de voturi, în
    Comisia de specialitate a Parlamentului. Preşedintele comisiei, deputatul
    social-democrat Eugen Bejinariu, a precizat că, dacă vor fi identificate
    elemente de neconstituţionalitate ale propunerii, vor fi găsite alte soluţii
    pentru reducerea sau eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.



    Măsuri anunțate de Guvernul de la București


    Preţurile la unele produse alimentare de bază se
    vor putea diminua în perioada următoare, a anunţat, joi, premierul Marcel
    Ciolacu. El susţine că această scădere nu va pune presiune pe producătorii
    români. Marcel Ciolacu a afirmat că a primit răspunsul de la marile lanţuri de
    magazine privind schema de reducere a adaosurilor comerciale. Este vorba de o
    listă care conţine produse de primă necesitate, cum ar fi pâinea, lactatele,
    carnea, ouăle, făina, mălaiul, uleiul, legumele şi fructele.

    Tot joi, Guvernul
    a discutat, într-o primă lectură, schema de ajutor de stat pentru producătorii
    români de materiale de construcţii. În principiu, se doreşte ca, pe piaţa
    internă, să apară mai multe materiale produse în ţară la preţuri competitive şi
    în felul acesta să fie redus importul de materiale de construcţii. Acum, peste
    70% din materialele folosite sunt din import, iar Guvernul vrea să reducă acest
    procent. Bugetul pentru acest an al schemei de ajutor ar putea să fie de 150 de
    milioane de euro, dar ultimul cuvânt îl va avea Ministerul de Finanţe.

    De
    asemenea, Executivul a aprobat, acordarea unor ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea
    populaţiei afectate de inundaţii, alunecări de teren şi fenomene meteorologice
    periculoase, în limita sumei de 1,4 milioane de euro. Gospodării din centru, sud-vest şi sud au fost afectate,
    în această lună, de precipitaţii abundente. A fost nevoie de sprijinul şi
    intervenţia pompierilor militari pentru înlăturarea efectelor negative generate
    de vremea rea.



    Plan de dezvoltare a zăcămintelor de gaze din zona
    românească a Mării Negre


    OMV Petrom şi Romgaz au aprobat planul de
    dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi
    Pelican Sud din zona românească a Mării Negre. Agenţia
    Naţională pentru Resurse Minerale urmează să confirme acest plan. Investiţia se
    ridică la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare, iar producţia totală va
    fi de 100 de miliarde de metri cubi, echivalentă cu cererea anuală de gaze naturale
    pentru 4,3 milioane de gospodării. Potrivit conducerii OMV Petrom, în 2027, ar urma să fie extrase primele cantităţi
    de gaze prin proiectul Neptun Deep, iar România va deveni cel mai mare
    producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Proiectul va dura
    aproximativ două decenii, iar veniturile aduse la bugetul de stat vor sprijini
    dezvoltarea României. OMV Petrom afirmă că veniturile estimate ale statului
    român ar fi de 20 de miliarde de euro.

  • Preşedinta CE, într-un turneu în America Latină pentru a impulsiona legăturile “neglijate”

    Preşedinta CE, într-un turneu în America Latină pentru a impulsiona legăturile “neglijate”

    Brazilia, Argentina, Chile şi Mexic sunt ţările unde şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut programate întrevederi la cel mai înalt nivel. La rândul său, Bruxelles-ul va găzdui peste 30 de lideri din America Latină şi Caraibe la un summit programat pentru 17 şi 18 iulie şi văzut ca o rampă de lansare pentru noua sa agendă cu această regiune. Săptămâna trecută, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell deplângea faptul că parteneriatul cu ţările din acest colţ al lumii a fost considerat uneori ca de la sine înţeles sau chiar neglijat, necesitând să fie relansat cu parteneri la alegere.

    Acordul încheiat în 2019 cu blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, dar suspendat în mare parte din cauza preocupărilor legate de defrişările din Amazonia, figurează printre priorităţi pe agenda turneului şefei executivului european. De altfel, aceasta a anunţat deja intenţia Uniunii Europene de a contribui cu 20 de milioane de euro la Fondul pentru Amazonia, creat în 2008 pentru a conserva partea braziliană a celei mai mari păduri tropicale din lume.

    Uniunea Europeană se aşteaptă ca Mercosur să răspundă în curând la propunerea sa de a include în acord angajamente privind sustenabilitatea şi schimbările climatice. Însă, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a afirmat că neîncrederea nu poate ghida acordul comercial dintre Uniune şi ţările Mercosur şi a deplâns exigenţele privind mediul ale europenilor. Între parteneri strategici trebuie să existe încredere reciprocă, şi nu neîncredere şi sancţiuni – a declarat Lula da Silva într-o conferinţă de presă comună cu Ursula von der Leyen. De altfel, aceasta a încercat să promoveze şi o actualizare a pactului comercial Uniunea Europeană-Mexic, pe care cele două părţi l-au convenit în 2018.

    Un alt accent a fost pus pe dorinţa Uniunea Europeană de a stabili parteneriate cu o serie de ţări din regiune în ceea ce priveşte materiile prime esenţiale. Uniunea are un acord comercial cu Chile, care ar putea oferi companiilor europene un acces mai bun la litiul şi la cuprul din această ţară. Iar în Argentina a fost avansată o propunere vizând explorarea rezervelor de petrol şi gaze de şist din Vaca Muerta de către investitorii europeni.


  • Cumpărare sau închiriere de locuinţă cât mai prietenoasă cu mediul?

    Cumpărare sau închiriere de locuinţă cât mai prietenoasă cu mediul?

    Conform Eurostat, România este ţara cu cel mai ridicat procent de proprietari din Uniunea Europeană. Peste 95% dintre români trăiesc în locuinţe pe care le deţin, în timp ce, la polul opus se află state precum Germania cu 51%, Austria cu 45% şi Danemarca cu 39%. În statele în care cota de proprietari este mai mică, oameni de toate vârstele decid să locuiască împreună în locuințe comunitare sau proiecte care implică o formă de viață comunitară. Sunt motivați de probleme de mediu, sociale și financiare.



    Cumpărarea sau închirierea unei locuinţe poate fi privită şi dintr-o perspectivă ecologică. În mod surprinzător pentru mulţi dintre noi, clădirile generează 36% din volumul gazelor cu efect de seră şi, din acest motiv, la nivel european au fost introduse standarde de performanţă energetică pentru noile clădiri. Cei care doresc să cumpere sau să închirieze un apartament au început să ţină cont şi de toate aceste detalii. Iar dacă achiziţionarea unui apartament este o povară prea mare pentru cei tineri, o variantă ar putea fi închirierea, uneori în condiţii financiare favorabile, dacă la nivel local, naţional şi european există politici adecvate.



    Am discutat despre aceste aspecte cu europarlamentarul Gheorghe Falcă, din grupul Popularilor Europeni, cu o studentă care a căutat un apartament de închiriat şi cu Dragoş Costache, directorul unei imporrtante companii imobiliare din România.



  • Animalele de companie şi schimbările climatice

    Animalele de companie şi schimbările climatice

    Studii realizate în străinătate relevă că firmele care produc hrană pentru animalele de companie ar polua mai mult decât maşinile. Conform acestor studii, carnea mâncată de animalele de companie este echivalentul a 64 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an, ceea ce are cam acelaşi impact asupra mediului ca un an de poluare cu gaze de eşapament de la 13,6 milioane de maşini.



    În ce măsură hrănirea şi întreţinerea unui animal de companie ar influenţa nivelul emisiilor de dioxid de carbon?



    Am discutat pe această temă cu europarlamentarul Nicu Ştefănuţă şi cu profesorul Mario Codreanu de la Facultatea de Medicină Veterinară din București.



  • Reglementări în domeniul energiei-Impactul asupra cetățenilor UE

    Reglementări în domeniul energiei-Impactul asupra cetățenilor UE

    Politica energetică a UE are în centrul său
    un ansamblu de măsuri variate, care au menirea de a realiza o piață energetică
    integrată și de a asigura securitatea aprovizionării cu energie și
    durabilitatea sectorului energetic.


    Provocările cu care se confruntă UE în domeniul
    energiei includ aspecte cum ar fi creșterea dependenței de importuri,
    diversificarea limitată, prețuri ridicate și volatile la energie, creșterea
    cererii mondiale de energie, riscurile de securitate care afectează țările
    producătoare și pe cele de tranzit, amenințările crescânde pe care le
    reprezintă schimbările climatice, decarbonizarea, progresul lent spre eficiența
    energetică, provocările care decurg din ponderea tot mai mare a energiei
    regenerabile, precum și nevoia de o mai mare transparență și de o mai bună
    integrare și interconectare pe piețele de energie.

    Parlamentul European sprijină diversificarea surselor de energie și a rutelor de aprovizionare. Parlamentul a
    depus eforturi pentru o mai bună integrare a pieței energetice, precum și
    pentru adoptarea unor obiective ambițioase, cu caracter obligatoriu din punct
    de vedere juridic, referitoare la energia din surse regenerabile, la eficiența
    energetică și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

    Recent, în plenul
    Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a făcut apel la Comisia
    Europeană ca reglementările pe care le adoptă în domeniul energiei să țină cont
    de costurile pe care le implică și de impactul acestor costuri asupra
    cetățenilor.




    Piața energiei este foarte importantă pentru fiecare cetățean,
    până la urmă, viața fiecărui cetățean depinde de costul energiei și știm că
    aceste crize succesive au dus la creșterea prețului fiecărei facturi în parte. Când
    reglementăm, cred că trebuie să ținem cont de impactul asupra oamenilor și da,
    avem nevoie și de stoc, însă în management se spune că stocul costă și trebuie
    să vedem cum îl calculăm, acel stoc optim încât să nu adăugăm costuri care
    evident, se duc la buzunarul cetățeanului. Și mai cred că ritmul în care noi
    reglementăm trebuie să țină ritmul posibilității de implementare, ca să nu
    ajungem la o creștere a disparităților regionale în loc de coeziune.

    De aceea,
    cred,
    că trebuie să vă gândiți și cum facem,
    ca, costurile de investiții în infrastructură, pentru că știm că ne lipsesc
    rețelele, costurile stocului, cât ne costă stocul, cât stoc facem, pentru a nu
    crește până la urmă costul facturii și cred că trebuie să ținem cont că până la
    ajunge la cantitatea de energie regenerabilă pe care ne-am propus-o, trebuie să
    mai avem acces încă la gaz și la energia nucleară.


  • Comisia îmbunătăţeşte previziunile privind creşterea economiei UE

    Comisia îmbunătăţeşte previziunile privind creşterea economiei UE

    Scăderea preţurilor la energie, reducerea constrângerilor legate de ofertă şi o piaţă puternică a forţei de muncă au susţinut o creştere moderată în primul trimestru al anului curent, eliminând temerile legate de o recesiune. Acest început, mai bun decât se estimase, ridică perspectivele de creştere pentru economia Uniunii Europene la 1% în acest an (comparativ cu 0,8 procente în previziunile intermediare din iarnă) şi la 1,7% anul viitor (comparativ cu 1,6 procente în iarnă).

    Economia europeană a reuşit să limiteze impactul negativ al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, făcând faţă crizei energetice prin diversificarea rapidă a aprovizionării şi prin scăderea considerabilă a consumului de gaze. Reducerea semnificativă a preţurilor la energie se repercutează asupra întregii economii, conducând la scăderea costurilor de producţie ale întreprinderilor. La rândul lor, consumatorii constată o scădere a preţurilor la energie, deşi consumul privat ar urma să se menţină la un nivel redus, întrucât ritmul de creştere a salariilor rămâne sub nivelul inflaţiei.

    Dat fiind că inflaţia rămâne ridicată, condiţiile de finanţare ar urma să se înăsprească şi mai mult – avertizează Comisia Europeană. Deşi se aşteaptă ca BCE şi alte bănci centrale din Uniune să se apropie de sfârşitul ciclului de creştere a ratelor dobânzii, este probabil ca turbulenţele recente din sectorul financiar să sporească presiunea asupra costurilor legate de credite şi asupra accesului la acestea, încetinind ritmul de creştere a investiţiilor, în special a celor din sectorul rezidenţial.

    Potrivit Bruxelles-ului, rezilienţa economiei Uniunii Europene este consolidată în prezent de o piaţă a forţei de muncă mai puternică decât oricând. Rata şomajului din blocul comunitar a atins un nou record de 6% în martie, iar ratele de participare şi de ocupare a forţei de muncă au atins niveluri fără precedent. Se aşteaptă ca piaţa forţei de muncă din Uniune să aibă doar o reacţie moderată la ritmul mai lent al expansiunii economice. Ritmul de creştere a salariilor s-a accelerat de la începutul anului trecut, dar a rămas, până în prezent, cu mult sub nivelul inflaţiei. Se prognozează însă creşteri salariale mai susţinute, în contextul urcării accelerate a salariilor minime în mai multe ţări şi, în general, pe fondul presiunilor exercitate de lucrători pentru a-şi redobândi puterea de cumpărare.


  • Jurnal Românesc – 5/18/2023 10:05:40 AM

    Jurnal Românesc – 5/18/2023 10:05:40 AM

    Peste 100.000 de
    români stabiliţi în Spania vor avea drept de vot pentru alegerile municipale
    care se vor desfăşura în această ţară pe 28 mai,
    a anunţat Oficiul pentru
    Recensământul Electoral spaniol, citat de agenţia EFE. Din totalul de 414.692
    de cetăţeni străini proveniţi din 29 de ţări care au drept de vot la acest
    scrutin, majoritatea sunt originari din statele UE, în frunte cu românii, care
    numără 113.492, urmaţi de italieni (66.492) şi de germani (41.630). Din ţările
    terţe vor avea drept de vot la aceste alegeri din Spania 49.903 de rezidenţi,
    din care 12.420 provin din statele latino-americane. Aproape 1,1 milioane de
    români trăiesc în Spania, potrivit ministerului spaniol al Incluziunii,
    Securității Sociale și Migrației.






    Guvernul de la
    Bucureşti a aprobat, prin memorandum, o serie de decizii care vizează
    interconectarea reţelelor de gaze naturale şi energie electrică între România
    şi Republica Moldova
    . Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a anunţat
    că vor fi extinse lucrările la gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău prin
    construcţia unei conducte de transport gaze pe Centura Chişinăului. În
    privinţa energiei electrice, este vizată interconectarea sistemelor
    electro-energetice dintre România şi Republica Moldova prin investiţii de
    importanţă strategică, precum linia electrică aeriană de 400 KW Suceava-Bălţi
    sau extinderea staţiei dintre Suceava şi Bălţi cu interconexiuni de comunicaţii
    pe linie electrică pe direcţia Huşi – Cioara, a precizat Cărbunaru.
    Acesta a amintit de sprijinul acordat de România cetăţenilor din Republica
    Moldova pentru aprovizionarea cu gaze naturale şi energie în special în timpul
    iernii.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni şi Patriarhia Română au semnat un protocol prin
    care îşi vor coordona eforturile pentru derularea de proiecte şi acţiuni comune
    care să conducă la întărirea identităţii spirituale şi culturale a românilor
    din afara ţării.
    Protocolul vizează proiecte educaţionale, protejarea şi
    revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, susţinerea manifestărilor
    culturale destinate românilor de pretutindeni, proiecte privind construcţia,
    repararea, conservarea şi dotarea bisericilor românilor de pretutindeni,
    renovarea şi întreţinerea de muzee, case memoriale, monumente istorice,
    cimitire, precum şi construcţia, renovarea, întreţinerea şi dotarea
    bibliotecilor românilor din străinătate.

    De asemenea, se urmăreşte consolidarea
    rolului educaţional, spiritual şi identitar al parohiilor şi mânăstirilor
    ortodoxe româneşti din afara graniţelor şi a proiectelor promovate de DRP,
    inclusiv prin punerea la dispoziţie a spaţiilor folosite de parohiile
    româneşti, în special în zonele în care nu există misiuni diplomatice ale
    României. Se vor face, totodată, demersuri pentru desfăşurarea, în cadrul
    proiectului Şcoala de Duminică, a orelor de religie cu scopul de a familiariza
    copiii cu credinţa ortodoxă şi cu respectarea libertăţii religioase. DRP şi BOR
    urmează să sprijine prezenţa şi acţiunile parohiilor şi mănăstirilor ortodoxe româneşti
    în statele în care există comunităţi de români, să organizeze evenimente cu
    ocazia sărbătorilor, manifestări culturale şi biblioteci cu un fond de carte
    românească, în special literatură pentru copii şi manuale şcolare.




    Consulul general
    al României la Cernăuţi, Irina-Loredana Stănculescu, încurajează parteneriatele
    între unităţile de învăţământ din România şi cele din Ucraina.
    Prezentă la
    Tulcea, la masa rotundă Limba română, blestem şi binecuvântare
    organizată cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea Colegiului
    dobrogean Spiru Haret, aceasta a amintit că, în prezent, sistemul
    educaţional şi biserica din Ucraina trec printr-o perioadă dificilă. În
    cei aproape cinci ani de mandat, am avut posibilitatea să le simt trăirile,
    frustrările, bucuriile, lupta aceasta necontenită pentru limba maternă. Vă
    încurajez să le fiţi aproape prin contracte bilaterale, prin proiecte de
    cooperare transfrontalieră cu aceşti oameni, pentru că au nevoie de
    dumneavoastră. Trebuie să fiţi alături de comunitatea românească şi nu numai în
    contextul actual geopolitic, a declarat Stănculescu. La masa rotundă au
    participat şi reprezentanţi ai unor unităţi de învăţământ din Ucraina şi
    Republica Moldova, care au deplâns faptul că din ce în ce mai puţini elevi de liceu
    aleg specialitatea Limba şi literatura română. Totodată, directorul Colegiului
    Spiru Haret, Florin Anastasiu, a anunţat că şcoala pe care o
    conduce va semna două parteneriate de înfrăţire cu unităţi de învăţământ din
    Republica Moldova şi Ucraina.

  • UE supravieţuieşte şocului energetic, spune Comisia Europeană

    UE supravieţuieşte şocului energetic, spune Comisia Europeană

    Economia Uniunii Europene a evitat recesiunea. A făcut progrese în primele trei luni din acest an și ne așteptăm să înregistreze o creștere moderată și în următoarea perioadă, cu aceste cuvinte a început comisarul european pentru afaceri economice și monetare, Paolo Gentiloni, prezentarea celor mai noi estimări ale Comisiei privind creșterea Produsului Intern Brut în Uniunea Europeană, așa numitele previziuni de primăvară.

    Şi potrivit datelor provizorii ale Eurostat, Uniunea a avut o creștere economică de 0,3 la sută în primele trei luni ale anului, iar zona euro, care grupează statele care folosesc moneda unică europeană, de 0,1 la sută.

    Nu este nici pe departe o creștere semnificativă, dar este un semn că economia europeană începe să depășească impactul negativ al invaziei rusești din Ucraina, care a dus la o criza energetică de amploare. Un progres care se datorează pe de o parte reducerii dependenței de combustibilii rusești, scăderii considerabile a consumului de gaze, iar pe de altă parte unei ierni mai blânde ca de obicei.

    În plus, prețul energiei a început să scadă, iar efectele se văd în întreaga economie, prin reducerea costurilor de producție în cazul firmelor și facturi mai mici la curent pentru gospodării.

    Ne așteptăm ca în acest an creșterea economică să fie de 1 la sută în Uniunea Europeană și de 1.1 procente în zona euro. Nu vorbim așadar de recesiune până la final de an, ci de o creștere timidă, a ținut să afirme același Paolo Gentiloni. Și tot el spune:

    După problemele din ultimele două trimestre, consumul privat va începe să crească ușor în acest an. Totuși, inflația va continua să afecteze puterea de cumpărare a gospodăriilor.

    În pofida reducerii prețurilor la energie, inflația va rămâne așadar o problemă. Iar Comisia se așteaptă la o rată de 6.7 la sută în acest an în Uniunea Europeană și de 5.8 la sută în zona euro.

    Războiul început de Rusia în Ucraina va rămâne multă vreme de-acum un factor de incertitudine. Este o problemă de ordin umanitar și geopolitic, dar și un risc însemnat asupra economiei, a mai afirmat Paolo Gentiloni.

    Comisia Europeană nu exclude nici apariția unor noi provocări ca urmare a ceea ce numește turbulențele din sectorul bancar și de aceea avertizează că poate avea loc o înăsprire mai pronunțată a condițiilor de creditare.


  • Ţările UE au căzut de acord asupra plafonării preţului gazelor

    Ţările UE au căzut de acord asupra plafonării preţului gazelor

    Miniştrii europeni ai Energiei au convenit că plafonarea preţului gazelor va fi declanşată în momentul în care cotaţiile la hub-ul de gaze Dutch Title Transfer Facility de la Amsterdam ajung la 180 de euro pentru un Megawatt-oră timp de trei zile. În acelaşi document, se precizează că plafonul ar putea fi instituit începând cu 15 februarie anul viitor şi, iniţial, nu se va aplica tranzacţiilor din afara pieţei.

    Mai mulţi oficiali europeni au dezvăluit pentru Reuters că Germania, care iniţial a fost sceptică la ideea plafonării preţului gazelor, a votat în cele din urmă în favoarea unui acord privind plafonarea preţului gazelor în Uniunea Europeană, chiar dacă şi-a exprimat unele îngrijorări cu privire la impactul acestei politici asupra capacităţii Europei de a atrage livrări de gaze pe o piaţă globală extrem de competitivă la capitolul preţ. Cu toate acestea, Germania şi alte state care au manifestat rezerve cu privire la plafonare au încercat să obţină mai multe garanţii pentru a se asigura că plafonul va fi suspendat dacă măsura va avea consecinţe negative.

    În acelaşi timp, potrivit datelor publicate de Oficiul european pentru Statistică – Eurostat, consumul de gaze naturale în Uniunea Europeană a scăzut cu 20% în perioada august-noiembrie, faţă de media consumului de gaze pentru aceeaşi perioadă din anii 2017 – 2021. Pentru a pune capăt dependenţei blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia, obiectivul Bruxelles-ului este o reducere cu 15% a consumului de gaze în perioada august 2022 – martie 2023, comparativ cu media din aceeaşi perioadă din ultimii cinci ani consecutiv.

    Anul acesta, în perioada august-noiembrie, consumul de gaze naturale a scăzut în majoritatea statelor Uniunii. În 18 ţări membre, consumul a scăzut peste ţinta de 15%, în unele chiar cu peste 40 de procente. Cel mai semnificativ declin al consumului s-a înregistrat în Finlanda (minus 53%), Letonia (minus 43) şi Lituania (minus 42). Luxemburg, Olanda, România şi Estonia au raportat scăderi ale consumului de peste 30 de procente. Şase ţări comunitare, chiar dacă şi-au redus consumul, nu au atins încă ţinta de 15%. În schimb, consumul de gaze naturale a crescut în Malta (cu 7%) şi în Slovacia (cu aproape 3 procente).


  • Priorităţi ale politicilor europene

    Priorităţi ale politicilor europene

    Comisia
    Europeană realizează necesitatea tot mai acută de resetare a priorităților
    politicilor europene, influenţate de schimbarea realităţilor noastre
    geopolitice. Astfel pe data de 18 octombrie, Comisia a adoptat programul de
    lucru pentru 2023. Acesta stabilește o agendă menită să răspundă actualei serii
    de crize care afectează viața de zi cu zi a europenilor, dublând în același
    timp eforturile privind transformarea verde și cea digitală în curs și sporind
    reziliența la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, Comisia urmărește să
    sprijine cetățenii și întreprinderile – atât prin reducerea prețurilor la energie,
    asigurând aprovizionarea esențială pentru competitivitatea noastră industrială
    și securitatea alimentară, cât și prin consolidarea economiei sociale de piață.


    Reinhard
    Felke, director pentru coordonarea politicilor, previziuni economice și comunicare,
    Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN), Comisia
    Europeană, a precizat:

    În privinţa acestor valuri de şoc, vreau să
    spun, evident, că șocul gazului și independizarea energetică faţă de Rusia sunt
    probleme copleșitoare chiar acum. Dar cred că este important să reținem că
    există o serie de forțe fundamentale, care îşi schimbă de câţiva ani dinamica.
    Parte a provocării căreia trebuie să îi răspundem este să înțelegem cum
    reacționează economiile noastre la ceea ce avem acum. Şi prima pe care aș dori
    să o menționez este cea a schimbărilor
    climatice și provocarea de a gestiona transformarea economiilor noastre înspre economii
    fără carbon. Vreau să spun că de mulți ani credem că aceasta este o problemă pe
    termen mediu-lung și cumva putem gestiona aceasta într-un mod lin. Dar este o
    problemă care s-a permanentizat şi crează alte confruntări, în sensul în care modelele noastre de afaceri,
    modul în care economiile noastre sunt configurate, fac ca transformarea către o
    economie fără carbon să fie un element cheie pe termen lung. Nu-mi place
    cuvântul deglobalizare, dar este ceva cu care ne confruntăm de câțiva ani. A
    existat deziluzia în ceea ce privește rolul Chinei în economia globală și tipului
    de beneficii pe care le-ar aduce asta pentru ordinea mondială. Am avut un
    președinte american care practic a distrus o mare parte din ordinea mondială
    globală și ne-a pus într-o situație în care a trebuit să regândim modelul nostru de afaceri. Şi acestea intră
    tot la şocuri, deoarece asta a expus în multe feluri vulnerabilitățile
    economiilor noastre globalizate.


    Programul de
    lucru al Comisiei Europene conține 43 de noi inițiative politice.








  • Rusia este exclusiv responsabilă pentru criza energetică și economică,concluzia Consiliului European

    Rusia este exclusiv responsabilă pentru criza energetică și economică,concluzia Consiliului European

    Consiliul European a convenit că, în contextul crizei actuale, trebuie accelerate și intensificate eforturile de a reduce cererea, de a asigura securitatea aprovizionării, de a evita raționalizarea și de a scădea prețurile energiei pentru gospodării și companii, în întreaga Uniune.


    De asemenea, trebuie menținută integritatea pieței unice. Consiliul European invită Consiliul și Comisia Europeană să prezinte de urgență decizii concrete cu privire la următoarele măsuri suplimentare: achiziții voluntare în comun de gaze, o nouă valoare de referință complementară, până la începutul anului 2023, care să reflecte cu o acuratețe mai mare condițiile de pe piața gazelor; un interval de prețuri dinamic temporar pentru tranzacțiile de gaze naturale cu scopul de a limita imediat perioadele cu prețuri excesive ale gazelor; un cadru temporar al UE pentru a plafona prețul gazelor în producția de energie electrică; sporirea transparenței pieței, pentru a atenua criza de lichiditate și a elimina factorii care amplifică volatilitatea prețurilor gazelor, asigurând totodată menținerea stabilității financiare; simplificarea procedurilor de autorizare pentru a accelera introducerea surselor regenerabile de energie, măsuri de solidaritate energetică în cazul perturbării aprovizionării cu gaze la nivel național, regional sau la nivelul Uniunii, în lipsa unor acorduri bilaterale de solidaritate; intensificarea eforturilor de economisire a energiei.

    Prioritatea imediată, se mai arată în concluziile Consiliului European, este de a proteja gospodăriile și companiile, mai ales pe cei mai vulnerabili. Consiliul European reiterează că este necesar să se intensifice investițiile în eficiența energetică, în infrastructura energetică adaptată la exigențele viitorului precum și în tehnologii inovatoare.

    Consiliul European invită Comisia să accelereze lucrările la reforma structurală a pieței energiei electrice și solicită să se realizeze noi progrese în direcția unei uniuni energetice depline, pentru a atinge obiectivul de suveranitate energetică și de neutralitate climatică pe plan european. Consiliul European reiterează că escaladarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pune în pericol pacea și securitatea europeană și mondială, iar Kremlinul poartă responsabilitatea exclusivă pentru actuala criză energetică și economică.