Radio România Internațional

Tag: gaze

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 15.05 – 21.05.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 15.05 – 21.05.2022

    Jgllioată mari ti indipendenţa energetică


    Nomlu cari da izini ti exploatarea gazelor naturale ditu Amarea Lae ş’bitisi imnaticlu legislativ tru Camera Diputaţilor di la Bucureşti. Cabaia invocata indipendinţă energetică, laitmotivul a dizbaterilor pe teme economice di itia a polimlui, numata easti un dizidiarat iluzoriu. Nai puţăn aşe iasi tu vidială ditu diclaraţiile a reprezentanţilor guvernului şi ai coaliţiei PSD – PNL – UDMR cari-lu ndrupascu. Andicra di varianta precedintă, aţea nauă easti ma di suţălle cu investitorii şi lipseaşti s’aducă profit şi companiilor şi statului. Ministrul Energiei, libearalul Virgil Popescu, spusi că năile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate şi un mediu fiscal di suţălle tră investitori, cum şi un păhă ma ñicu la gaze tră consumatorii casnici. USR, opoziţia dimocratică, votă nomlu, aca vrea ca veniturile rezultate ditu exploatarea dzăcămintelor s’hibă direcţionate cată pilonul II di pensii, administrat privat. Singurllii cari s-ncuntrară a nomlui furăi extremiştii ditu AUR, ambudyiusiţ tu una retorică ultranaţionalistă. Ñaulu nomu da izini guvernului să intervină tru situaţii di criză energetică şi s’redirecţiondiadza producţia di gaze către consumul intern.



    Economia sumu presiune


    România avu nai ma mari creastire economică ditu UE, di 5,2%, tru proţlli trei meşi a alustui an, comparativ cu trimestrul precedint. Hăbarea bună vini di la Eurostat şi confirmă datele publicate ma ninti di Institutul Naţional di Statistică. Prognozele nu spunu, am, idyea ghini. Uidisitu cu Comisia Europene, după ună creastire robustă tru 2021, economia României va s’ayălisească la 2,6% anul aestu, tru condiţiile tru cari inflaţia ñîcureadză veniturile disponibile iar polimuul ditu Ucraina zñiipseaşti pistipsearea tru economie, şingirusli di aprovizionare şi investiţiile. Tru şcurtu, ninti di invadarea Ucrainei, Executivul comunitar estima că economia României va s’nregistreadza un avans di 4,2% tru aest an. Comisia u revizui tru anghiosu şi estimările mutrinda evoluţia economiei româneşti tru 2023, când Produsul Intern Brut lipsea s’nreghistreadă un avans di maş 3,6%. Comisia Europeană u criscu cabaia prognoza di inflaţie tră aest an, di la 5,3% până la 8,9%. Inflaţia va să scadă la 5 procente tăs anlu ţi yini. Dificitul guvernamental şi borgea guvernamentală va s’crească şi eale, anticipează Comisia. Un vadi easti tut ma ufilisitu di experţi atumţea când evalueadză catandisea a economiei româneşti: stagflaţie, dimi inflaţie relativ mari şi persistentă, pisti cari s’dipluseaşti, ti amratie, ună evoluţie modistă a economiei.



    Misuri ditu pachetlu di agiutoru tră români


    Creaştirea a pensiilor şi a alocaţiilor tră cilimeani, ñicurarea a contribuţiilor sociale, schema di plafonare a facturlor la energhie tră consumatorllii casniţ şi noncasniţ, programul Agiutoru tră România, tute aestea nu putea s’ducă că maş la ună guleari accelearată a visteriillei. Lăhtărsiţ, social-dimocraţii ditu coaliţie lugursescu că vini oara ti turnari la impozitarea progresivă, ama partenerllii liberalii nu aproaki s’tragă mănă di la cota unică di impozitare. Subiectul easti pi agenda coaliţiei. Până cându va s’llia ună apofasi, nica va s’hibă implementate dauă misuri ditu programul “Agiutoru tră România”. Ună ordonanţă di urgenţă adoptată ñiercuri da izini a companiilor private s’crească voluntar tiñia di cafi mesu nai cama ñică cu 200 di lei (circa 40 di euro). Majorarea va s’hibă băgată tu practico di la 1 cirişaru şi va s’hibă scutită di la păltearea a impozitului şi a contribuţiilor sociale. A daua misură mutreaşti compensarea creaştirillei păhălu la combustibil tră transportatorlli rutieri di părmătii şi persoane. 3.000 di companii ditu domeniu va s’aibă hăiri di agiutorlu a statlui.



    Tră adiararea ali Finlandă şi Suedie la NATO şi anvărtuşearea a flancului estic


    România a salută volea a Finlandăllei şi a Suediillei ta s’intră tu Alianţa Nord-Atlantică. Prezidintulu Klaus Iohannis diclară că va li andrupască tru procesul di adirare şi să spusi căndăsitu că unăoară cu intrarea aţiloru dauă state tru familia NATO, Alianţa va s’hibă ma vărtoasă. Tu arada a lui, premierul Nicolae Ciucă spune că actualu context, tru cari Rusia călcă iţi normă di dreptu internaţional şi ufilisi fuvirsearea I aputrusearea cu askerea contra a unui stat suveran şi indipendint, feaţi că ateali dauă văsilii s’apufusească s’agiungă membre ale ună alianţă cari ş-dimonstră caracterul difensiv, spiritul di solidaritate, unitatea, soliditatea şi apofasea ta s’adară tut ţi easti di căuli tră apărarea a cathi unlui ţentimetru ditu teritoriul a văsiliiloru membre. După intrarea aţiloru doauă state nordiţi tru NATO, flancul aliat nai ma expus easti atelu estic, maxus partea a lui ditu sud. Ti anvărtuşearea a lui zburără, Bucuresţi, premierul Ciucă şi omologlu portughez, Antonio Costa. Atelli doi vizitară un batalion di instrucţie ditu sudul României iu s-antreneadză aproximativ 200 di militari ditu Portugalia, dislocaţi anlu aestu tra s’anvărtuşeadză Flancul Sud-Estic al NATO. Aliaţllii pitricură un mesaj susta ti Rusie: ună atacă contra a unui aliat easti lugursită ca ună atacă contra a noastră, a tutulor, sumulinie premierul Costa. Miniştrii Apărării român şi portughez simnară, gioi, la Bucureşti, un acord bilatearal mutrinda coopeararea tru domeniul apărarillei.



    Cineaşti români la Cannes


    Regizorul român Cristian Mungiu s’toarnă Cannes, aclo iu s’dukeaşti multu ghini, cu pelicula “R.M.N.”, cari va concureadză tră Palme dOr tru competiţia oficială. Mungiu amintă marle trofeu tru 2007, tră 4 meşi, 3 săptămâni şi 2 dzăle, şi ari tru palmaris nica dauă premii, tră scenariu, respectiv regie. Alte două pelicule româneşti va s’hibă prezentate, tru premieră, ama tru cadrul altor secţiuni, la a 75-a ediție a Festivalulu Internațional di Film di la Cannes, aflată tru dizvărteari: “Metronom”, di Alexandru Belc şi şcurtmetrajul “Potemkiniștii”, regizat di Radu Judi. Implicate tru aestă ediţie a festivalulu nica suntu producătoarea Diana Păroiu şi actriţa Cosmina Stratan, cari aoa şi 10 ani amintară, haristusită a prestaţiillei ditu pelicula “După măyuli” alu Mungiu, Premiul tră interpretare feminină.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 15.05 – 21.05.2022

    Retrospectiva săptămânii 15.05 – 21.05.2022


    Pas mare spre independenţa energetică


    Legea care permite exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră şi-a încheiat traseul legislativ în Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Des invocata independenţă energetică, laitmotivul dezbaterilor pe teme economice generate de război, nu mai este un deziderat iluzoriu. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile reprezentanţilor guvernului şi ai coaliţiei PSD – PNL – UDMR care-l susţine. Spre deosebire de varianta precedentă, cea nouă este mai prietenoasă cu investitorii şi ar trebui să aducă profit şi companiilor şi statului. Ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu, a spus că noile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate şi un mediu fiscal prietenos pentru investitori, precum şi un preţ mai mic la gaze pentru consumatorii casnici. USR, opoziţia democratică, a votat legea, deşi şi-ar fi dorit ca veniturile rezultate din exploatarea zăcămintelor să fie direcţionate spre pilonul II de pensii, administrat privat. Singurii care s-au opus legii au fost extremiştii din AUR, blocaţi într-o retorică ultranaţionalistă. Noua lege permite guvernului să intervină în situaţii de criză energetică şi să redirecţioneze producţia de gaze către consumul intern.



    Economia sub presiune


    România a avut cea mai mare creştere economică din UE, de 5,2%, în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu trimestrul precedent. Vestea bună a venit de la Eurostat şi a confirmat datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică. Prognozele nu arată, însă, la fel de bine. Potrivit Comisiei Europene, după o creştere robustă în 2021, economia României ar urma să încetinească la 2,6% anul acesta, în condiţiile în care inflaţia reduce veniturile disponibile iar războiul din Ucraina afectează încrederea în economie, lanţurile de aprovizionare şi investiţiile. În februarie, înainte de invadarea Ucrainei, Executivul comunitar estima că economia României va înregistra un avans de 4,2% în acest an. Comisia a revizuit în jos şi estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023, când Produsul Intern Brut ar urma să înregistreze un avans de doar 3,6%. Comisia Europeană şi-a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 5,3% până la 8,9%. Inflaţia ar urma să scadă spre 5 procente abia anul viitor. Deficitul guvernamental şi datoria guvernamentală vor creşte şi ele, anticipează Comisia. Un termen este tot mai folosit de experţi atunci când evaluează starea economiei româneşti: stagflaţie, adică inflaţie relativ mare şi persistentă, peste care se suprapune, nefericit, o evoluţie modestă a economiei.



    Măsuri din pachetul de sprijin pentru români


    Creşterea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii, reducerea contribuţiilor sociale, schema de plafonare a facturilor la energie pentru consumatorii casnici şi noncasnici, programul Sprijin pentru România, toate acestea nu puteau duce decât la o golire accelerată a visteriei. Alertaţi, social-democraţii din coaliţie consideră că e momentul revenirii la impozitarea progresivă, dar partenerii liberalii nu concep să renunţe la cota unică de impozitare. Subiectul e pe agenda coaliţiei. Până când se va lua o decizie, vor mai fi implementate două măsuri din programul “Sprijin pentru România”. O ordonanţă de urgenţă adoptată miercuri permite companiilor private să majoreze voluntar salariul minim cu 200 de lei (circa 40 de euro). Majorarea ar urma să fie pusă în practică de la 1 iunie şi va fi scutită de la plata impozitului şi a contribuţiilor sociale. A doua măsură vizează compensarea creşterii preţului la combustibil pentru transportatorii rutieri de mărfuri şi persoane. 3.000 de companii din domeniu vor beneficia de ajutorul statului.



    Despre aderarea Finlandei şi Suediei la NATO şi consolidarea flancului estic


    România a salutat dorinţa Finlandei şi a Suediei de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că le va susţine în procesul de aderare şi s-a declarat convins că odată cu intrarea celor două state în familia NATO, Alianţa va fi mai puternică. La rândul său, premierul Nicolae Ciucă spune că actualul context, în care Rusia a încălcat orice normă de drept internaţional şi a recurs la agresiunea armată împotriva unui stat suveran şi independent, a determinat cele două ţări să decidă să devină membre ale unei alianţe care şi-a demonstrat caracterul defensiv, spiritul de solidaritate, unitatea, soliditatea şi decizia de a face tot ceea ce este posibil pentru apărarea fiecărui centimetru din teritoriul ţărilor membre. După intrarea celor două state nordice în NATO, flancul aliat cel mai expus este cel estic, în special partea sa de sud. Despre consolidarea lui au discutat, la Bucuresţi, premierul Ciucă şi omologul portughez, Antonio Costa. Cei doi au vizitat un batalion de instrucţie din sudul României unde se antrenează aproximativ 200 de militari din Portugalia, dislocaţi anul acesta pentru a întări Flancul Sud-Estic al NATO. Aliaţii au transmis un mesaj ferm Rusiei: un atac împotriva împotriva unui aliat este considerat ca un atac împotriva noastră, a tuturor, a subliniat premierul Costa. Miniştrii Apărării român şi portughez au semnat, joi, la Bucureşti, un acord bilateral privind cooperarea în domeniul apărării.



    Cineaşti români la Cannes


    Regizorul român Cristian Mungiu revine la Cannes, acolo unde se simte foarte bine, cu pelicula “R.M.N.”, care va concura pentru Palme dOr în competiţia oficială. Mungiu a primit marele trofeu în 2007, pentru 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, şi mai are în palmares două premii, pentru scenariu, respectiv regie. Alte două pelicule româneşti vor fi prezentate, în premieră, dar în cadrul altor secţiuni, la a 75-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, aflată în derulare: “Metronom”, de Alexandru Belc şi scurtmetrajul “Potemkiniștii”, regizat de Radu Jude. Implicate în această ediţie a festivalului mai sunt producătoarea Diana Păroiu şi actriţa Cosmina Stratan, care în urmă cu 10 ani a primit, graţie prestaţiei din pelicula “După dealuri” a lui Mungiu, Premiul pentru interpretare feminină.






  • Comisia Europeana şi întreruperea furnizării de gaze din Rusia

    Comisia Europeana şi întreruperea furnizării de gaze din Rusia

    Compania rusă Gazprom a anunțat
    că a sistat livrarea de gaze către Polonia și Bulgaria, pe fondul tensiunilor
    apărute între blocul european și Rusia din cauza invaziei din Ucraina.
    Răspunsul Uniunii Europene a fost prompt în fața încălcării contractelor
    încheiate deja în urma cărora au avut de suferit țări-membre. Președinta
    executivului comunitar Ursula von der Leyen a afirmat că măsura luată de Rusia
    este nejustificată și inacceptabilă și că aceasta nu este un partener credibil
    în furnizarea de gaze.

    Anunțul făcut de Gazprom, prin care oprește în mod unilateral furnizarea de
    gaze către anumite state membre ale Uniunii Europene, este o altă provocare din
    partea Kremlinului. Dar aceasta nu este o surpriză, Kremlinul folosește
    combustibilii fosili pentru a încerca să ne șantajeze. Acest act este ceva la
    care Comisia Europeană se aștepta și asupra căruia s-a pregătit, în coordonare
    apropiată și solidaritate cu statele membre și partenerii internaționali.
    Răspunsul nostru va fi imediat, unificat și coordonat. În primul rând, ne vom
    asigura că decizia luată de Gazprom va avea cel mai mic impact asupra
    consumatorilor europeni. Statele membre s-au întâlnit în grupul de coordonare a
    gazelor, iar Polonia și Bulgaria ne-au pus la curent cu ultimele evoluții ale
    situației. Ambele primesc acum gaze de la vecinii lor membri ai Uniunii
    Europene. Aceasta arată în primul rând solidaritatea dintre noi, dar arată
    eficiența investițiilor din trecut, de exemplu interconectările și alte
    infrastructuri de gaze.


    Miniștrii energiei din statele membre
    ale Uniunii Europene au discutat despre noua situație creată și solidaritatea a
    fost cuvântul-cheie. Președintele Lituaniei Gitanas Nauseda a anunțat că țara
    sa va aproziviona Polonia cu gaze prin terminalul său de gaz natural. Un gazoduct
    între Grecia și Bulgaria va fi finalizat în luna iunie 2022 pentru a asigura
    celor două țări conectarea la rețeaua europeană de gaze. În valoare de 240 de
    milioane de euro, gazoductul va lega orașele Komotini din Grecia de Stara
    Zagora din Bulgaria.


  • Coordonare pentru scăderea dependenţei energetice

    Coordonare pentru scăderea dependenţei energetice

    Pe
    fondul invaziei Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană şi-a stabilit ca obiectiv
    să reducă anul acesta cu două treimi importul de gaze ruseşti, cu ţinta ca până
    în 2027 să nu mai fie deloc dependentă de importurile energetice din Rusia. Livrările
    alternative de gaze şi solidaritatea între statele membre sunt văzute de
    Comisia Europeană ca soluţii imediate pentru a contracara sistarea furnizării
    de combustibili către Polonia şi Bulgaria, decisă de compania rusească Gazprom.
    Preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a calificat decizia Moscovei
    drept şantaj şi a dat asigurări că nivelurile de stocare sunt în prezent cele
    mai bune posibile în întreaga Uniune. Între timp, blocul comunitar pregăteşte
    cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, care ar urma să
    vizeze petrolul rusesc, băncile din Rusia şi Belarus, precum şi mai multe
    persoane fizice şi companii. Toate acestea pe fondul ideii că unele state UE
    sunt capabile să renunţe la
    petrolul rusesc înainte de sfârşitul lui 2022, dar altele, în special cele din
    sudul Europei, sunt îngrijorate de posibilul impact al unei astfel de măsuri
    asupra preţurilor. Spre exemplu, Germania, unul din cei mai mari cumpărători de
    petrol rusesc, pare acum dispusă să accepte un embargou de la sfârşitul anului.
    Ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina, Berlinul a anunţat deja că
    înregistrează progrese în privinţa reducerii dependenţei de energia furnizată
    de Rusia.

    Potrivit unor diplomați europeni, citați de Reuters, ţări precum
    Austria, Ungaria, Italia şi Slovacia au în continuare unele rezerve. Mai mult,
    Budapesta, prin vocea șefului de cabinet al premierului, spune că este
    important ca blocul comunitar să nu accepte sancţiuni care să facă imposibile
    importurile de petrol sau gaze naturale ruseşti. În ceea ce privește Italia, Azerbaidjanul
    a anunțat că şi-ar putea dubla volumul de gaze naturale livrate Peninsulei, dar
    pentru aceasta este necesară creşterea capacităţii de transport a gazoductului
    Transadriatic. În acelaşi timp, ţările
    din Europa de Est se aliază pentru a dezvolta proiecte şi a împărţi resursele,
    în vederea contracarării dominaţiei Rusiei pe piaţa gazelor şi a reduce
    dependenţa UE livrările ruseşti. Un gazoduct între graniţele Greciei şi
    Bulgariei ar urma să fie finalizat până în iunie, obiectivul fiind de a asigura
    celor două ţări şi vecinelor lor acces la noile conectări la reţea. Cât
    privește România, atât preşedintele Klaus Iohannis, cât și premierul Nicolae
    Ciucă au discutat, vineri, la București, cu premierul Bulgariei vecine, Kiril
    Petkov, despre optimizarea conectivităţii energetice dintre cele două state. De
    partea lor, Statele Unite anunțau, în luna martie, că vor livra Europei anul
    acesta o cantitate suplimentară de gaze naturale lichefiate echivalentă cu un
    volum de 15 miliarde de metri cubi, cu obiectivul de a ajunge în timp la 50 de
    miliarde de metri cubi pe an. Potrivit specialiștilor, acest volum, deşi
    substanţial, nu va putea substitui complet importurile europene din Rusia de
    circa 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.


  • UE și dependența de gazul rusesc

    UE și dependența de gazul rusesc

    Oprirea unilaterală de către Gazprom a livrărilor de gaze către unele state ale Uniunii Europene este nejustificată și inacceptabilă și reprezintă o provocare din partea Kremlinului, consideră președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aprecierea a fost făcută la finalul Reuniunii Grupului de coordonare în domeniul gazelor, la scurt timp după ce Rusia a oprit livrările către Polonia şi Bulgaria, ca urmare a refuzului celor două ţări de a plăti combustibilul în ruble. Prin vocea Ursulei von der Leyen, Comisia Europeană a calificat decizia gigantului energetic rus drept un act de şantaj al Moscovei:



    “Utilizarea de către Kremlin a combustibililor fosili pentru a încerca să ne şantajeze nu ne surprinde deloc. Răspunsul nostru va veni imediat într-un mod unit şi coordonat. În primul rând ne vom asigura că decizia Gazprom are cel mai mic impact posibil asupra consumatorilor europeni. Kremlinul a eşuat încă o dată în această încercare de dezbinare a cetăţenilor europeni. Era combustibililor fosili din Rusia se va încheia în Europa. Europa avansează în chestiunile legate de energie.”



    Uniunea Europeană are nevoie de parteneri de încredere pentru energie, iar decizia Rusiei demonstrează că aceasta nu este un astfel de furnizor, a mai spus șefa Executivului comunitar. Aceasta dat asigurări că la nivelul Uniunii Europene se fac eforturi pentru a asigura livrări alternative de gaze şi că nivelurile de stocare sunt la ora actuală cele mai bune posibile în întreaga Uniune.



    Ursula von der Leyen a explicat că decizia Rusiei de a opri furnizarea de gaze face rău în primul rând Rusiei, pentru că rămâne fără venituri importante, și a adăugat că al șaselea pachet de sancțiuni europene va veni la momentul potrivit. Acest pachet, acum în lucru, ar putea cuprinde sancțiuni asupra gazelor și petrolului rusesc.



    Ursula von der Leyen a explicat și că planul de acțiune REPower EU va contribui deja din acest an la reducerea semnificativă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și a anunțat că, la jumătatea lunii mai, Comisia va prezenta planurile de accelerare a tranziției verzi. Uniunea are alte opţiuni pentru a compensa întreruperea livrărilor, a dat asigurări oficialul european, cerând statelor membre să nu încalce sancţiunile impuse în contextul invadării Ucrainei de către Rusia.



    În luna martie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova nu va mai accepta plata pentru livrările de gaz decât în ruble, ceea ce reprezintă o încălcare a contractelor încheiate, spune Bruxellesul. Acum, Rusia, care își continuă invazia miltară în Ucraina, neagă acuzațiile că foloseşte livrările de gaze naturale ca instrument de şantaj și susține că este un furnizor credibil de energie.






  • Efecte economice ale războiului din Ucraina

    Efecte economice ale războiului din Ucraina

    Cea mai recentă prognoză de profil a Băncii Naționale a României estima inflația pentru luna aprilie la o valoare de 11,2%, luând în calcul situația de la finele lui 2021. Între timp, războiul din Ucraina a schimbat dramatic datele problemei, ciclul inflaţionist în care ne aflăm – cel mai aprig din ultimele patru decenii, potrivit specialiștilor – măturând întreaga lume. Criza geopolitică din zonă nu poate rămâne fără efecte, iar estimările sunt că va crea un ritm mai accelerat de creștere a inflației. În România, decidenții politici au venit cu noi măsuri de plafonare și compensare a prețurilor din domeniul energiei, în încercarea de a tempera inflația, dar chiar și așa, cel puțin în următoarele luni, aceasta își va urma tendința ascendentă. De ce? Pentru că în această ecuație cu multe necunoscute definitorie este situația din Ucraina, iar aceasta are un nivel extrem de incertitudine. Lumea democratică a impus sancțiuni Rusiei pentru a o determina să oprească operațiunea specială, cum numește Kremlinul agresiunea din Ucraina vecină, iar Moscova are, la rându-i, la dispoziție propriile pârghii de presiune. Cea mai la îndemână: gazele.

    Care sunt posibilele efecte economice pentru România în cazul unor disfuncționalități în alimentarea cu gaze la nivel european, pe fondul conflictului din Ucraina? Analistul financiar Dragoș Cabat: Efectele economice vor fi unele importante, pentru că se va pune presiune, în primul rând, pe creşterea preţului gazelor, dar şi pentru petrol şi alte materii prime pe care le produce Rusia şi pe care le produce şi Ucraina, iar acest lucru va duce la creşterea preţurilor în Uniunea Europeană. Şi va mai duce şi la o scădere a creşterii economice în Uniunea Europeană. De ce ne interesează pe noi asta, ca români? Pentru că partenerii noştri comerciali cei mai importanţi sunt din Uniunea Europeană şi sunt în special Germania, Franţa, Italia, Spania, aceste ţări care vor fi afectate, unele foarte tare, altele mai puţin, de lipsa gazelor din Rusia şi de o creştere economică, în consecinţă, mai mica. Pentru că gazele nu sunt folosite doar la încălzirea polulaţiei, sunt folosite şi de către companiile manufacturiere şi atunci, dacă producţia şi cererea de subcomponente dinspre România va scădea, impactul va fi și asupra companiilor româneşti. Şi celelalt impact puternic pe care îl simţim deja cu toţii este dat de inflaţie, de creşterea preţurilor, care are o componentă în această perioadă din creşterea preţului la gaze şi la petrol rusesc.

    La impactul războiului din Ucraina asupra economiei românești s-a referit, la Radio România, și profesorul universitar de Științe Economice, Mircea Coșea. Întotdeauna un război are efecte colaterale, deci, din punctul meu de vedere, şi am spus-o încă de la începutul acestei invazii, România este deja o victimă colaterală, spune profesorul Coșea: Sigur că unii spun: nu e aşa grav, pentru că noi nu importăm grâu, avem grâul nostru, importăm puţin gaz. Da, dar nu acestea sunt problemele importante. Important e că România a intrat într-o zonă care, din punct de vedere economic, se numeşte zonă de aşteptare.

    Adică noi suntem la graniţa unui conflict foarte serios, impredictibil, nu ştim ce se va întâmpla. Această zonă economică devine în aşteptare pentru investiţiile străine. Apetitul pentru a investi în România nu dispare, dar se reduce, pentru că investitorii aşteaptă să vadă ce se întâmplă, să vadă cât de mare este riscul. Alt efect pe care îl consider a fi negativ este faptul că noi suntem o economie mică şi o economie care are o vulnerabilitate extremă din punctul meu de vedere: mâncarea pe care o mâncăm noi este 70% din import. Asta înseamnă că această urcare a preţurilor alimentare pe plan global va veni prin contagiune, prin import, şi în România. Suntem într-o economie globală, deci, oriunde se întâmplă ceva este resimţit cu o anumită pondere şi în altă parte.

    În același timp, toate aceste reduceri de export pe care le vor face Rusia sau Ucraina ar trebui să fie compensate cumva, va trebui regândită într-o manieră rapidă însăşi structura producţiei agricole a Uniunii Europene, mai spune profesorul Mircea Coșea: Deja la Bruxelles se discută cum am putea să rezolvăm criza cerealelor prin redimensionarea producţiei de cereale în Europa. Pentru că Europa a cam renunţat în ţările dezvoltate la producţia de cereale, introducând producţii mai bine cotate pe piaţă decât cerealele simple, cum ar fi grâul, ovăzul sau celelalte. Sigur că trebuie să discutăm şi de oportunităţi. În orice criză există şi oportunităţi. În momentul de faţă noi avem excedent de grâu. Trebuie să fie luată o decizie politică, dacă exportăm sau dacă stocăm. Pentru că sigur că acest excendent, dacă ar fi acum, în momentul ăsta, exportat am câştiga foarte bine, dar nu ştim ce se întâmplă în viitor, mai ales că deocamdată – şi cred că nu mai putem să revenim asupra acestei decizii sau analize pe care au făcut-o specialiştii – deocamdată, anul 2022 nu e un an agricol bun.

    Ceea ce se știe cu certitudine este că situația din Ucraina a determinat autoritățile de la București să caute soluții pentru a reduce sau chiar a elimina importurile de gaze din Rusia situate, din fericire, la un nivel destul de mic. Reluarea producției de electricitate cu ajutorul cărbunelui, accelerarea demersului pentru extragerea gazelor din Marea Neagră sau găsirea unei variante prin care gazul lichefiat din Marea Mediterană să ajungă și în România ar putea rezolva această problemă.


  • Noi estimări privind inflaţia

    Noi estimări privind inflaţia

    Radiografia perioadei arată o Românie în care inflația, care mătură, de altfel întrega lume, diminuează tot mai mult veniturile românilor. Cu aceeași bani pot fi cumpărate de la zi la zi tot mai puține produse, iar estimările specialiștilor sunt că urmează o perioadă economică și mai dificilă. Cum se poziţionează inflaţia din România în contextul global? Inflaţia a crescut în februarie 2022 şi a ajuns la 8,5. Este o creştere relativ mică faţă de luna precedentă şi semnificativ mai scăzută decât în alte ţări din regiune. Ţările baltice, deşi sunt în zona euro, au o inflaţie între 11% şi 14%, Polonia şi Bulgaria, Cehia deja au peste 9%. România este, alături de Ungaria și Belgia, la mijlocul clasamentului ţărilor din UE. Aceasta, în condiţiile în care, anul trecut, România era ţara cu inflaţia cea mai ridicată din UE, arăta, recent, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, într-un articol postat pe blogul OpiniiBNR.ro. Prognoza Băncii Centrale de la București este că rata inflației va depăși, însă, estimarea anterioară – oricum mare, de 11% la jumătatea anului – cauzele fiind legate de majorările prețurilor la combustibili, energie și cereale, un cost pe care îl plătim ca urmare a războiului din Ucraina, a explicat la Radio România, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR

    Pe de o parte, vedem în spaţiul public că se anunţă măsuri privind compensarea şi plafonarea preţurilor la energie şi preţurile energetice au un impact major în rata inflaţiei. Prelungirea măsurilor de compensare şi plafonare ar coborî prognoza privind inflaţia, însă tot după publicarea prognozei a apărut şi conflictul din Ucraina, conflict de pe urma căruia vedem preţuri la petrol mai mari, preţuri la gaze mai mari, vedem potenţiale probleme în lanţurile de producţie. Foarte important pentru inflaţia de bază, vedem preţuri la cereale mai mari. Noi trebuie să ne refacem calculele în acest moment. Vedem mai degrabă o mică încetinire în activitatea economică, dar rata de creştere rămâne pozitivă, şi o anumită presiune în sus, dacă ar fi să ne uităm la rata inflaţiei.

    Banca Centrală luptă cu inflaţia, dar şi cu agitaţia, cu panica din această perioadă plină de incertitudini, mai spune Cristian Popa, care adaugă că BNR controlează situația, care nu este una tocmai uşoară. În ceea ce priveşte dobânzile reprezentantul Băncii Naţionale a României subliniază faptul că în acest moment dobânda cheie este la nivelul de dinainte de pandemie. Este de aşteptat, însă, ca Banca Centrală să majoreze din nou dobânda de referinţă în încercarea de a ţine lucrurile sub control. Pe de altă parte, creşterea economică a României, estimată pentru acest an, este situată între 2% şi 2,5%, faţă de 4%, înainte de începerea conflictului din Ucraina.


  • Plafonarea preţurilor la energie, în Parlament

    Plafonarea preţurilor la energie, în Parlament

    Având
    în vedere situaţia determinată de creşterea preţului pe pieţele de energie
    electrică şi gaze naturale la nivel international, autoritățile române caută
    soluții, asemenea celorlalte state europene, pentru a-și ajuta în continuare populația. După
    dezbateri intense, Ordonanţa de urgenţă care reglementează aceste prețuri începând cu 1 aprilie, pentru
    un an, a fost aprobată vineri de Guvern și intra în dezbaterea Parlamentului. Măsura se va aplica atât consumatorilor casnici, pe baza consumului mediu de energie lunar realizat
    în anul 2021 şi a preţurilor finale la gaze naturale, cât şi celor industriali.
    Potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, de prevederile acestei ordonanțe
    vor beneficia opt milioane de gospodării, în ceea ce privește energia electrică,
    și toate gospodăriile racordate la gaze naturale, indiferent de consum. PSD și
    PNL, aflate la guvernare, dau asigurări că măsurile adoptate de Executiv vor
    avea efecte pozitive majore asupra puterii de cumpărare a românilor și vor
    asigura predictibilitatea costurilor pentru următorul an. Din opoziție, USR
    consideră, însă, că ordonanţa blochează investiţiile pentru cele două sectoare,
    iar reprezentanţii AUR spun că, prin măsurile aprobate, Guvernul garantează
    profituri foarte mari firmelor din energie, subvenţionându-le de la stat.

    După
    ce au ajuns la un consens asupra noilor reglementări privind preţurile la
    energie electrică şi gaze, reprezentanţii coaliţiei de guvernare susţin,
    fiecare în parte, și alte iniţiative despre care spun că asigură creşterea
    veniturilor salariaţilor, întărirea economiei sau diminuarea presiunii asupra
    inflaţiei. PNL propune reducerea contribuţiilor la
    asigurările sociale de sănătate de la 25% la 20%, ca măsură de creştere a
    salariului net. Liderul partidului, Florin Cîţu, o vede drept singura măsură
    care ar putea creşte veniturile nete ale tuturor salariaţilor şi care nu ar
    reprezenta un cost pentru companii. Potrivit lui, aceasta ar avea un impact mai
    mic decât cel al compensării facturilor din sectorul energetic și explică de
    unde ar putea fi susținute aceste sume.

    Florin Cîţu: Din acelaşi loc
    de unde luăm banii şi pentru compensarea facturilor pentru energie, doar că
    aici vorbim de un beneficiu pentru toţi românii, bani care vor fi, pe de-o
    parte, investiţi în economie, şi ne rămân banii din profiturile companiilor.
    Asta înseamnă vreo 20 de miliarde de lei (n.r. circa 4 miliarde de euro) care
    rămân la buget.

    USR susține măsura, însă social-democraţii nu
    consideră propunerea sustenabilă pentru bugetul de stat. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu: Am
    cerut ministrului de finanţe să ne dea impactul bugetar. Din punctul meu de
    vedere, ţinând cont de intervenţia pe energie, nu cred că e sustenabil. Cei
    care l-au propus poate au o formulă miraculoasă    . În schimb, social
    democrații au anunțat că vor o reglementare cât mai rapidă în domeniul
    comerţului cu combustibili și pledează pentru măsuri privind asigurările auto,
    care, potrivit lor, ar determina o scădere a costurilor de transport şi ar
    reduce presiunea asupra inflaţiei.


  • Europa şi dependenţa de gazele ruseşti

    Europa şi dependenţa de gazele ruseşti

    Occidentul a impus foarte multe sancţiuni asupra Rusiei, după
    invazia sa în Ucraina, iar situația livrărilor de gaz către vest rămane
    incertă. Acestea ar putea fi oricand oprite, ca răspuns la aceste sancțiuni.
    Europa este legată     de gazul rusesc, care
    acoperă aproximativ 40% din nevoile sale, iar oficialii de la Bruxelles spun că trebuie să se renunțe la această
    dependență mai repede decât s-a anticipat. Dependenţa UE
    de gazul rusesc trebuie terminată. E nevoie să insistăm pe surse energetice
    alternative, a apreciat președintele roman Klaus Iohannis. El a mai spus că
    țara are nevoie de investiţii în surse regenerabile şi în sectorul nuclear
    civil. România este dependentă de gazul rusesc într-un
    procent de 20% din consumul total, iar autorităţile susțin că se pregătesc
    pentru momentul în care nu va mai importa gaz natural din Rusia. Preţul
    acestuia a urcat la un nivel record, cu o majorare de peste 150% faţă de săptămâna trecută. Specialiştii se aşteaptă
    ca şi acest prag să fie depăşit, iar creşterea să explodeze în aprilie, când toate
    ţările încep să îşi facă stocuri pentru iarna viitoare.

    De aceea ar fi bine ca
    România să înceapă înmagazinarea gazelor mai repede şi, în acelaşi timp, să ia
    măsuri şi pentru creşterea producţiei interne, explică Dumitru Chisăliţă,
    preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.     Dumitru Chisăliţă): 15 aprilie va
    determina probabil o nouă evoluţie, pentru că este momentul în care încep
    înmagazinări. Or, din acest punct de vedere, trebuie să luăm în considerare
    faptul că o să crească cererea, adică foarte mulţi o să încerce să îşi cumpere
    gaze naturale. Incercând acest lucru, vor intra în competiţie firme cu firme,
    ţări cu ţări, şi atunci această creştere va fi una spectaculoasă.


    În
    faţa acestor avertismente şi a preţului tot mai mare al gazului natural,
    autorităţile spun că au variante de rezervă pentru refacerea stocurilor și
    diversificarea rutelor de aprovizionare. Astfel, există surse alternative în
    Azerbaidjan, Qatar sau gaz lichefiat din Statele Unite, printr-un nou coridor
    de transport din porturile greceşti, prin Bulgaria vecină. În plus, Romania
    este al doilea producător de gaze naturale din Europa, afirmă ministrul
    energiei, Virgil Popescu După cum am mai spus, căutăm
    diversificarea rutelor de aprovizionare şi a producătorilor de gaze, LNG, gaz
    azer, din alte surse, american, qatarez, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite,
    deci suntem în contact şi credeţi-mă că nu vom avea probleme cu aprovizionarea
    cu gaze naturale.


    La randul său, ministrul agriculturii, Adrian
    Chesnoiu a dat asigurări că românii nu trebuie să îşi facă griji pentru că
    există stocuri suficiente de alimente astfel încât poate fi depășită orice
    criză. Declaraţia ministrului vine în contextul în care preţul grâului a ajuns
    la cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani şi mai multe ţări europene au
    anunţat că vor limita exporturile mai ales de cereale, din cauza crizei din
    Ucraina.



  • Năi misuri tră scădearea a facturlor la energie

    Năi misuri tră scădearea a facturlor la energie

    Avănda tu amprotusa un singur subiect — atelu a păhadzlor mări la facturli tră energie electrică şi gaze – prota şedinţă di estan a liderilor coaliţiillei PNL-PSD-UDMR aflată la guvernare tru România adusi dininti ceareili aflati di partidi tră s’ndreagă aestă problemă. Cearei ţi yilipsescu, ama, viziuni ahoryea. Ca misuri ună ş-ună, cari s’bagă tu lucru di la 1 di şcurtu, PSD pripusi plafonarea a păhadzlor şi nicurarea TVA di la 19 la 5% tră energie electrică şi gaze tră consumatori. Social-dimocraţllii prezentară și ună pachetă cu misuri dimi făţearea isapi diznău fără penalităţ a facturlor emise alătusitu penalizarea abuzurilor, ama şi supraimpozitarea a profitului amintatu di companiile energhetiţi.



    Di alantă parte, liberalii dimăndară că nu vor maş misuri pi şcurtu kiro, tru minduita a lor hiinda ananghi ti un plan cu ună alocari bugetară limbidă tră investiţii tru energie. Tru idyiulu kiro, PNL lugurseaşti că tră româñilli cu facturi mări la energie lipseaşti s’hibă băgati misurli existente, cari, spun elli, duc la nicurarea cu 33% a aluştoru. Andamusea s’concretiză cu un acord, executivlu lipseaşti deapoa s’llia năi misuri tră scădearea facturlor la gaze şi energia electrică. Premierlu Nicolae Ciucă: “La energie, plafonlu să scadă di la 1 leu la 0,8 lei per KW. Tutunăoară, limita consumului s’crească di la 300 di KW la 500 di KW tră cari s’faţi isapi aestu păhă. Tră IMM-uri va s’hibă plafonat păhălu la 1 leu per KW. La gaz, plafonlu va să scadă di la 0,37 la 0,31 lei per KW, iara limita di consum tră ţinţi meşi di dzăli va crească di la 1.000 la 1.500 KW.”



    Tutunăoară, facturli cari fură emise alătusitu va s’hibă fapti isapi diznău, a deapoa oamiñilli nu va s’hibă dibranşaţi ică nu va s’plătească penalităţ. Misurli tră protejarea a consumatorilor casniţ şi a ntreprindirilor ñiţ şi di mesi va s’bagă tu lucru di la 1 di şcurtu până la 31 di marţu şi va s’hibă băgati tu ună ordonanţă di urgenţă cari va s’hibă adoptată di Guvern nai ma amănatu stămăna ţi yini. Tu aestu kiro, Autoritatea Naţională tră Protecţia Consumatorilor amendă furnizorllii di energie cari nu adrară corect facturli aferente ti consumlu ditu meşlli brumaru şi andreu, anlu ţi tricu, şi lă băgă zori s’li facă isapi diznău. Uidisitu cu datili ufiţiali, acă 90% ş-cama ditu aeşti băgară tu lucru naua legislaţie, unu di puţăñilli furnizori cari nu u feaţiră au contracte cu 30% ditu muşiradzlli casniţ ditu România. Un altu mari furnizor di serviţii tru domeniu cundille căţe cama di giumitati ditu facturli pi cari li emisiră fură compensati şi plafonati.


    Autor: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala





























  • Noi măsuri pentru scăderea facturilor la energie

    Noi măsuri pentru scăderea facturilor la energie

    Centrată pe un singur subiect – cel al preţurilor mari la facturile pentru energie electrică şi gaze – prima şedinţă din acest an a liderilor coaliţiei PNL-PSD-UDMR aflată la guvernare în România a pus față în față soluțiile găsite de partide pentru a rezolva această problemă. Soluții ce reflectă, însă, viziuni diferite. Ca măsuri imediate, care să intre în vigoare de la 1 februarie, PSD a propus plafonarea preţurilor şi reducerea TVA de la 19 la 5% pentru energie electrică şi gaze pentru consumatori. Social-democraţii au prezentat și un pachet cu măsuri precum recalcularea fără penalităţi a facturilor emise greşit, penalizarea abuzurilor, dar şi supraimpozitarea profitului obţinut de companiile energetice.


    De cealaltă parte, liberalii au anunţat că nu vor doar măsuri pe termen scurt, în opinia lor fiind necesar un plan cu o alocarea bugetară clară pentru investiţii în energie. În același timp, PNL consideră că pentru românii cu facturi mari la energie trebuie aplicate măsurile existente, care, spun ei, duc la reducerea cu 33% a acestora. Întâlnirea s-a concretizat cu un acord, executivul urmând să ia noi măsuri pentru scăderea facturilor la gaze şi energia electrică. Premierul Nicolae Ciucă: La energie, plafonul să scadă de la 1 leu la 0,8 lei per KW. De asemenea, limita consumului să crească de la 300 de KW la 500 de KW pentru care se calculează acest preţ. Pentru IMM-uri va fi plafonat preţul la 1 leu per KW. La gaz, plafonul va scădea de la 0,37 la 0,31 lei per KW, iar limita de consum pentru cinci luni de zile va creşte de la 1.000 la 1.500 KW.


    Totodată, facturile care au fost emise greşit vor fi recalculate, fără ca oamenii să fie debranşaţi sau să plătească penalităţi. Măsurile pentru protejarea consumatorilor casnici şi întreprinderilor mici şi mijlocii se vor aplica de la 1 februarie până la 31 martie şi vor fi cuprinse într-o ordonanţă de urgenţă care va fi adoptată de Guvern cel târziu săptămâna viitoare. Între timp, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a amendat furnizorii de energie care nu au întocmit corect facturile aferente consumului din lunile noiembrie şi decembrie, anul trecut, şi i-a obligat să le recalculeze. Potrivit datelor oficiale, deşi peste 90% dintre aceştia au aplicat noua legislaţie, unul dintre puţinii furnizorii care nu a făcut-o are contracte cu 30% dintre clienţii casnici din România. Un alt mare furnizor de servicii în domeniu a precizat că peste jumătate din facturile pe care le-a emis au fost compensate şi plafonate.



  • Retrospectiva săptămânii 10.10 – 16.10.2021

    Retrospectiva săptămânii 10.10 – 16.10.2021

    Criza sanitară – spitalele nu mai fac față cazurilor de Covid 19


    Medicii români au făcut săptămâna aceasta un apel disperat la
    populație să se vaccineze și să respecte măsurile de protecție sanitară, în
    încercarea de a stopa valul patru al pandemiei de coronavirus care matură în
    continuare România. Una dintre cele mai afectate țări din lume, în acest
    moment, de varianta Delta foarte contagioasă, România are o rată de vaccinare
    de doar circa 30 la sută, mult sub media mondială și penultima din Uniunea
    Europeană. Deși dispun la liber de vaccinuri Pfizer, Moderna, Astra Zeneca și
    Johnson&Johnson, primite prin mecanismele comunitare europene, românii
    ezită inexplicabil în continuare să le folosească, în condițiile în care mor
    zilnic sute dintre ei de Covid 19, spitalele sunt suprasolicitate, iar paturile
    de terapie intensivă complet ocupate. Presa prezintă imagini în care pacienții,
    mulți dintre ei dependenți de oxigen medical sau de îngrijiri speciale,
    așteaptă în salvări sau pe holurile spitalelor eliberarea unui pat, care adesea
    nu se face decât prin moartea unor alți pacienți. Politicienii, care nu se pot
    lăuda în ultima perioadă cu măsuri foarte coerente, dau vina unii pe alții și
    fac apeluri, și ei, la vaccinare și la responsabilitate din partea populației,
    după o lungă perioadă de relaxare. Cert este că România a cerut ajutor medical
    european, din care a și început să primească în această săptămâna. Polonia,
    Danemarca și Uniunea Europeană au trimis concentratoare de oxigen, Italia a
    donat flacoane de anticorpi monoclonali, iar Ungaria a început să primească
    pacienți români în stare gravă.



    Criză politică – negocieri pentru formarea unui nou guvern


    Peste criza sanitară, la București se suprapune și una politică,
    țara funcționând în acest moment cu un guvern interimar demis de parlament prin
    moțiune de cenzură. Săptămâna a fost dominată de negocieri și discuții în
    căutarea unei noi majorități, după ce președintele Klaus Iohannis l-a desemnat
    pe Dacian Cioloș, președintele USR, (a treia forță politică a țării) să formeze
    un nou executiv în calitate de premier. USR este partidul care s-a retras din
    guvernarea de centru dreapta alături de PNL și UDMR, acuzând neînțelegeri
    iremediabile cu premierul Florin Cîțu – ales recent lider al liberalilor.
    Dacian Cioloș a primit nominalizarea deoarece a fost singura propunere făcută
    președintelui, iar scopul său declarat este să reinstaureze coaliția inițială. (…) Între timp, consultările programate, vineri, la Bucureşti, între USR, PNL şi
    UDMR, pentru refacerea coaliţiei guvernamentale, s-au anulat. Liberalii spun că
    USR trebuie să negocieze cu partidele de opoziţie PSD şi AUR, alături de care a
    demis săptămâna trecută Cabinetul Cîţu, prin moţiune de cenzură. La rândul său,
    Dacian Cioloş a anunţat că USR va propune un guvern și un program de guvernare
    în Parlament la începutul săptămânii viitoare. Din partea UDMR, preşedintele Kelemen
    Hunor consideră că premierul desemnat Dacian Cioloş nu a reuşit să
    restabilească ‘un nivel minim de încredere’, care ar fi permis refacerea
    coaliţiei.



    Criza energiei – prețurile la electricitate și gaze au explodat




    Ca și cum recrudescența pandemiei și instabilitatea politică nu erau
    suficiente, românii trebuie să facă față și creșterilor serioase de prețuri la
    energie, în context european și mondial. O salvare, măcar parțială, ar putea
    veni de la măsurile propuse statelor membre, în această săptămână, de Comisia
    Europeană: sprijin de urgență pentru consumatorii casnici, eventual sub forma
    unor bonuri valorice; interzicerea prin lege a deconectării de la rețea a celor
    care nu și-au plătit facturile; posibilitatea acordării de ajutoare de stat
    pentru întreprinderi; reduceri specifice de taxe și impozite. A fost avansată
    și ideea creării de rezerve strategice de gaze prin achiziţii în comun, la fel
    ca pentru vaccinuri, dar aşa ceva ar fi posibil abia din 2022. Între timp, la
    București a continuat o anchetă parlamentară privind creșterea prețurilor la
    energie, în care sunt vizați și o serie de furnizori care au încălcat
    legislația în domeniu.



    Jocuri sportive de teren -
    Fotbal


    Naţionala de fotbal a României a învins echipa Armeniei cu scorul de
    1-0, luni seară, la Bucureşti, în Grupa J a preliminariilor Cupei Mondiale
    din 2022. România şi-a luat astfel revanşa după eşecul de la Erevan din luna
    martie, scor 2-3. Germania, liderul
    grupei cu 21 de puncte, şi-a asigurat deja calificarea. Pe locul secund se află
    România, cu 13 puncte, Macedonia de Nord e a treia, cu 12 puncte, Armenia – a
    patra, tot cu 12 puncte, Islanda se află pe cinci, cu 8 puncte, iar
    Liechtenstein încheie clasamentul, cu un punct. Ultimele meciuri din grupă vor
    avea loc luna viitoare, România urmând să joace acasă cu Islanda şi în
    deplasare cu Liechtenstein. Câştigătoarele grupelor se califică direct, iar
    formaţiile clasate pe locurile secunde şi cele mai bune două echipe necalificate
    din Liga Naţiunilor 2020-2021 vor juca baraje în urma cărora alte trei formaţii
    vor obţine biletele pentru turneul final din Qatar.





    Jocuri sportive electronice – Dota 2


    La București, pe stadionul Arena Națională, este în plină desfășurare
    cea mai importantă competiţie mondială de sporturi electronice, Dota 2.
    Evenimentul va culmina cu marea finală din 17 octombrie, când se vor confrunta
    cele mai bune două echipe din lume, din cele 18 prezente. Turneul va fi
    vizionat online, potrivit organizatorilor, de 100 de milioane de persoane. Sunt
    şi beneficii financiare pentru statul român care va primi un impozit de 16% din
    premiile totale de 40 milioane de dolari. Spre deosebire de fotbal, campionatul
    mondial de gaming are loc fără spectatori în tribune, din cauza pandemiei de
    coronavirus.


  • Jurnal românesc – 14.10.2021

    Jurnal românesc – 14.10.2021

    Ungaria va ajuta
    România să trateze 50 de pacienţi COVID-19 care au nevoie de terapie intensivă,
    a declarat ministrul de externe maghiar Peter Szijjarto.     Acesta a spus că cele
    50 de persoane vor fi tratate în secţiile de terapie intensivă ale spitalelor
    din oraşele Szeged şi Debrecen şi că Budapesta şi Bucureştiul vor pune la punct
    în zilele următoare detaliile logistice. Szijarto a precizat că Ungaria a donat
    deja Românei ventilatoare şi doze de favipiravir, medicament antiviral folosit
    la tratarea COVID-19. Şeful diplomaţiei maghiare a declarat că demersul vine ca
    urmare a provocărilor extrem de serioase şi în creştere cu care se
    confruntă România în ultimele zile ca urmare a înmulţirii cazurilor de
    COVID-19.

    La rândul său, NATO a transmis că a primit o cerere de asistență
    internațională din partea României. Potrivit Centrului euroatlantic de
    coordonare a răspunsurilor în caz de dezastre, România a identificat o
    nevoie critică de 200 concentratoare de oxigen și de 12.700 de
    flacoane de Tocilizumabum, un alt medicament folosit în tratarea COVID-19.
    Italia a donat deja României circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care
    fac parte din schema de tratament. Totodată,
    ţara noastră va mai prami alte 250 de concentratoare de oxigen din partea
    Olandei și Poloniei prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al
    Uniunii Europene.




    Republica
    Moldova a instituit Stare de alertă în sectorul de gaze naturale, a anunțat
    ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spânu, transmite
    Radio Chişinău.     Decizia a fost luată pentru ca instituțiile din domeniu și
    jucătorii de pe piața gazelor să poată pregăti măsuri de protecție a
    cetățenilor, a spus ministrul moldovean. El a precizat că Guvernul va veni cu
    măsuri compensatorii pentru consumatori casnici și industriali și va găsi
    fonduri pentru protejarea de șocul generat de scumpirea gazelor. În acest
    context, compania Moldelectrica utilizează, începând din 13 octombrie, păcură
    din rezerva de stat pentru a reduce consumul de gaze. Andrei Spânu a precizat
    că rezervele sunt suficiente pentru cel puțin o lună, iar compania Energocom a
    fost mandatată să achiziționeze gaze din Ucraina și România. În ceea ce
    priveşte negocierile cu gigantul rus Gazprom, Andrei Spânu a declarat că în
    prezent acesta impune un preț prea mare, pe care Republica Moldova nu îl poate
    accepta.




    Arhiepiscopia
    Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei şi Luexemburgului a realizat o hartă
    interactivă care cuprinde cimitirele din Europa Centrală în care sunt înhumaţi
    soldaţi români din cele două războaie mondiale, scrie basilica.ro.     Harta
    prezintă 180 de obiective: 70 din Germania, 27 din Italia, 22 din Austria, 21
    din Franța, 17 din Polonia, 8 din Slovenia, 7 din Slovacia, 3 din Ungaria, 2
    din Cehia și câte unul din Belgia, Macedonia de Nord și Bulgaria, a declarat
    consilierul cultural al Arhiepiscopiei, preotul Ioan Popoiu. El a explicat că
    în demersul de alcătuire a hărții s-a pornit de la o listă cu numele soldaților
    români prizonieri în Primul Război Mondial oferită, în 2018, de Federația
    Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război, la care s-au adaugat listele
    disponibile pe site-ul Oficiului Național românesc pentru Cultul Eroilor. Pe
    lângă cimitire, harta face trimiteri şi la monumente comemorative, precum
    crucea-monument dezvelită săptămâna trecută în cimitirul militar italian din
    Bolzano. Arhiepiscopia a precizat că harta a fost realizată în contextul anului
    omagial şi comemorativ 2021 dedicat pastoraţiei românilor din afara ţării şi că
    va fi actualizată permanent.




    Artiștii români
    Arina Ailincăi, Dan Popovici și Vlad Basarab participă la ediţia a 7-a a
    Bienalei Internaționale de Sticlă și Ceramică de la Haacht, în Belgia.
    Proiectul este susținut de reprezentanța Institutului Cultural Român la
    Bruxelles în parteneriat cu asociația Art Foundation. Manifestarea se desfăşoară până pe 17 octombrie şi
    reunește 42 de artiști de gen din 16 țări. Evenimentul are loc la
    Centrul Comunitar Cultural din Haacht, unul dintre cele mai importante locuri
    din Belgia pentru expunerea creaţiilor din sticlă, ceramică, textile și hârtie.
    Asociaţia Art Foundation organizează patru bienale de artă vizuală şi un târg
    anual de sticlă și ceramică. ICR Bruxelles este partener al Bienalelor
    Internaționale de la Haacht din 2014. Până în prezent, instituţia a susținut
    participarea a 15 artişti români, ca parte a strategiei sale de promovare a
    creaţiei culturale și artistice contemporane.


  • Dati economiţi di toamnă

    Dati economiţi di toamnă

    Tru România, inflaţia ma largu easti tu creaştiri şi tru yismăciuni, cându năstricu 6 procente, cu 1% ma multu andicra di meslu di ma ninti. Datili oficiale spunu că aestă creaştire s’feaţi tru condiţiile tru cari să scunkiră emu alimentili, emu părmătiili nialimentari şi serviţiile. Nai ma mări scunkiri s-nregistrară meslu ţi tricu tru cazlu a pătăţloru, cu aproapea 19%, la categoria alti legume şi conserve di legume, a ţitriţilor şi alti yimişi meridionale şi categoria alti serviţii. Nai ma mări crişteri di păhadz ditu ahurhita-a anlui s’nregistră, ama, la energie electrică, 23%, şi la gazili naturale, 20%, cari plăscăniră iuţido pi păzarea europeană.



    Specialiştilli a Băncăllei Naţională ali Românie anticipa, tora ma ninti, că scunkerli la energie, gaze naturale şi combustibili va s’ducă, ma largu, la ună creastire a ratăllei anuală a inflaţiillei la valori cabaia nica ş’ma mări andicra di ateali prognozati ma ninti. Cu scupolu ti s’u’ayălisească inflaţia, BNR criscu toclu di referinţă la 1,5% tru an, după aproapea un an di dănăseari. Năili isăki tră inflaţie a băncăllei ţentrală suntu di 5,6% tu bitisita a anlui.



    Hăbări slabi yin şi di la Institutlu Naţional di Statistică, uidisitu cu aţea că, tru proţlli optu meşi a anlui, deficitlu a ziyăllei comercială ali Românie criscu cu cama di 3 miliardi di euro andicra di idyiulu kiro ditu 2020. Tu arada a lui, Fondul Monetar Internaţional feaţi timbihi că revigorarea economică după pandemia di coronavirus easti ezitantă, iara economiile pi calea di dizvultare au zñiipseari nai cama multu. Simfunu cu FMI, creastirea fu zñiipsită di ratili ñiţ di vaccinarii şi di criştearea a păhadzloru la alimenti şi părmătii. Amănărli ma mări andicra di cumu s’minduea tru aprovizionarea-a şingiriloru di distribuţie s’apriducu pritu inflaţie şi dusiră la nicurarea-a prognozelor di creaştire di anlu aestu la nivel mondial.



    FMI li feaţi cama cu hăiri, estimărli mutrinda evoluţia-a economiillei româneşti, cari lipsea s’nregistreadza estan un avansu di 7%, andicra di 6%, cât lugursea tru primveară. Uidisitu cu aţelu ditu soni raportu World Economic Outlook, publicat marţ di instituţia financiară internaţională, tru Uniunea Europeană maş Irlanda (13%), Estonia (8,5%) şi Ungaria (7,6%) va s’nreghistreadză estanu ună creaştiri economică superioară a Româniillei.



    Alliumtrea, tră 2022, Fondul Monetar Internaţional nu ş-alăxi estimărli mutrinda avansulu a economiillei româneşti, di li alăsă la 4,8%. Anaparti di 2022, ritmolu di creaştiri a economiillei româneşti va s’ayălisească, aşi că tru 2026 va s’agiungă la maş 3,5%. Şi Banca Mondială li feaţi, tora ma ninti cama cu hăiri estimărli mutrinda evoluţiili ditu România, indicânda un avansu a Produslui Internu Brut di 7,3% tră estan şi ună creaştire di 4,8% anlu ţi yini.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Date economice de toamnă

    Date economice de toamnă

    În România, inflaţia a continuat să crească şi în septembrie, când a depăşit 6 procente, cu 1% mai mult faţă de luna precedentă. Datele oficiale arată că această creştere a avut loc în condiţiile în care s-au scumpit atât alimentele, cât şi mărfurile nealimentare şi serviciile. Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat luna trecută în cazul cartofilor, cu aproape 19%, al categoriei alte legume şi conserve de legume, al citricelor şi altor fructe meridionale şi al categoriei alte servicii. Cele mai mari creşteri de preţuri de la începutul anului s-au înregistrat, însă, la energie electrică, 23%, şi la gazele naturale, 20%, care au explodat pretutindeni pe piaţa europeană.



    Specialiştii Băncii Naţionale a României anticipau, recent, că scumpirile la energie, gaze naturale şi combustibili vor determina, în continuare, o creştere a ratei anuale a inflaţiei la valori semnificativ mai înalte decât cele prognozate anterior. În încercarea de a tempera inflaţia, BNR a mărit dobânda de referinţă la 1,5% pe an, după aproape un an de stagnare. Noile estimări pentru inflaţie ale băncii centrale sunt de 5,6% la sfârşitul anului.



    Veşti proaste vin şi de la Institutului Naţional de Statistică, potrivit căruia, în primele opt luni ale anului, deficitul balanţei comerciale al României a crescut cu peste 3 miliarde de euro faţă de acelaşi interval din 2020. La rândul său, Fondul Monetar Internaţional a avertizat că revigorarea economică după pandemia de coronavirus este ezitantă, iar economiile în curs de dezvoltare suferă cel mai mult. Conform FMI, creşterea a fost afectată de ratele mici de vaccinare şi de mărirea preţurilor la alimente şi mărfuri. Întârzierile mai mari decât se anticipase în aprovizionarea reţelelor de distribuţie se traduc prin inflaţie şi au dus la diminuarea prognozelor de creştere de anul acesta la nivel mondial.



    FMI şi-a îmbunătăţit, însă, estimările privind evoluţia economiei româneşti, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 7%, faţă de 6%, cât estima în primăvară. Potrivit celui mai nou raport World Economic Outlook, publicat marţi de instituţia financiară internaţională, în Uniunea Europeană doar Irlanda (13%), Estonia (8,5%) şi Ungaria (7,6%) vor înregistra în acest an o creştere economică superioară României.



    În schimb, pentru 2022, Fondul Monetar Internaţional nu şi-a modificat estimările privind avansul economiei româneşti, lăsându-le la 4,8%. Dincolo de 2022, ritmul de creştere a economiei româneşti va încetini, astfel că în 2026 va ajunge la doar 3,5%. Şi Banca Mondială şi-a îmbunătăţit recent estimările privind evoluţiile din România, indicând un avans al Produsului Iintern Brut de 7,3% pentru acest an şi o creştere de 4,8% anul viitor.