Radio România Internațional

Tag: gaze naturale

  • Memorandum pentru proiectele energetice cu Republica Moldova

    Memorandum pentru proiectele energetice cu Republica Moldova

    Guvernul a aprobat în şedinţa de vineri un memorandum care vizează realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din România şi Republica Moldova, informează Agerpres.



    Memorandumul creează cadrul legal care le va permite autorităţilor din România şi Republica Moldova să realizeze proiecte comune în domeniul gazelor naturale, al ţiţeiului şi produselor petroliere, respectiv în domeniul energiei electrice”, se arată într-un comunicat transmis de Guvern.



    Cele două părţi au în vedere realizarea, până la sfârşitul anului 2031, a lucrărilor complementare interconexiunii laşi – Ungheni – Chişinău prin care se vor asigura regimurile de debit şi presiune pentru transportul gazelor naturale.



    Un alt obiectiv este dezvoltarea pe teritoriul României a sistemului de înmagazinare/stocare gaze naturale, prin creşterea capacităţii depozitului Sărmăşel şi realizarea unui depozit nou la Fălticeni.



    Totodată, cele două părţi vor coopera în vederea implementării de către Republica Moldova a prevederilor Directivei 2009/119/EC privind obligaţia statelor membre de a menţine un nivel minim de rezerve de ţiţei şi/sau de produse petroliere.



    Pe parcursul anului 2024 urmează să fie semnat un acord bilateral care să prevadă identificarea de spaţii de depozitare în vederea creării de stocuri de urgenţă ale Republicii Moldova pe teritoriul României, în contextul obligaţiei de a transpune şi implementa prevederile Directivei 2009/119/EC.



    În domeniul energiei electrice, cele două părţi îşi propun interconectarea sistemelor electroenergetice ale României şi Republicii Moldova prin construirea Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Suceava – Bălţi. Memorandumul mai prevede construirea unei noi linii de interconexiune de 400 kV între Străşeni – Republica Moldova şi o staţie electrică de pe teritoriul României stabilită de CNTEE Transelectrica SA.



    Totodată, este prevăzută realizarea interconexiunii de comunicaţie pe liniile electrice existente 110 kV Huşi – Cioara şi Tutora – Ungheni. Un alt obiectiv este analizarea posibilităţii preluării sistemului electroenergetic al Republicii Moldova în blocul de reglaj al CNTEE Transelectrica SA, în cadrul interconexiunii ENTSO-E, respectiv integrarea IS Moldelectrica în Piaţa de Echilibrare administrată de către CNTEE Transelectrica SA.

  • Europa înaintea sezonului rece

    Europa înaintea sezonului rece

    Statele Uniunii Europene s-au pregătit intens pentru venirea iernii şi au făcut stocuri substaţiale de petrol şi gaze naturale în eventualitatea unui sezon rece îndelungat şi cu temperaturi foarte scăzute. După criza energetică europeană din 2022 şi 2023, asociată cu sfârşitul pandemiei de COVID-19, începutul invaziei militare ruseşti în Ucraina şi aplicarea de sancţiuni Federaţiei Ruse, când tarifele la energie electrică şi gaze naturale au crescut abrupt pe pieţele de profil, iar facturile pentru populaţie au explodat, ţările blocului comunitar au luat măsuri pentru a evita o repetare a unui scenariu similar.


    Potrivit unei analize a Agenţiei Reuters, stocurile de petrol ale ţărilor UE erau, la mijlocul lunii noiembrie, cu 12 milioane de barili peste media sezonieră a ultimilor 10 ani. Totodată, rezervele de gaze se situează la niveluri record pe fondul scăderii consumului industrial. În ţări precum Germania, Italia, Franţa, Spania şi Belgia, consumul de gaze destinate producţiei industriale a scăzut cu 13 procente în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu media sezonieră din ultimii 10 ani. Preţurile, ajustate în funcţie de inflaţie, au fost în medie de 48 de euro pentru un megawatt oră, în scădere de la 223 de euro, cât s-a înregistrat în august 2022.

    Tarifele sunt încă ridicate comparativ cu 23 de euro pe megawatt oră, cât a fost media între 2015 şi 2019, însă se situează mult sub nivelul înregistrat în plină criză, dar analiştii estimează că ar putea să scadă mai mult în cursul anului viitor. O ieftinire puternică s-a înregistrat în cazul cărbunelui, ale cărui preţuri au coborât de la 273 de euro pe tonă, în 2022, la aproximativ 102 euro, în prezent.


    Un bun exemplu de diversificare a surselor de energie este oferit de administraţia de la Paris. Printre statele europene cel mai puţin dependente de gazul rusesc, Franţa şi-a întărit sectorului de energie nucleară, importurile de gaz lichefiat din Statele Unite ale Americii sau de gaze naturale din Norvegia şi şi-a dezvoltat sectorul energiilor verzi. Recent, Parisul a anunţat atingerea obiectivului de independenţă energetică faţă de Moscova.


    În ceea ce priveşte România, guvernul de la Bucureşti a transmis că nu vor exista probleme în aprovizionarea cu gaze naturale în condiţiile unei ierni normale. Ministrul român al energiei, Sebastin Burduja, a spus că, potrivit statisticilor de la Bruxelles, România este ţara cu cea mai importantă producţie de gaz din Europa, mai ales prin prisma proiectului Neptun Deep, care va începe în 2027 şi presupune expolatarea unui vast depozit de petrol şi gaze naturale descoperit în zona economică exclusivă din Marea Neagră. Totodată, Burduja a precizat că România se clasează pe prima poziţie în UE în ceea ce priveşte gradul de acoperire a consumului din surse proprii de producţie. Referitor la strocuri, ministrul a dat asigurări că toate depozitele de gaze sunt pline.

  • Energie, de la stocuri la consum

    Energie, de la stocuri la consum

    Românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica prețului facturilor în această iarnă. Dacă vor fi condiţii meteorologice normale, stocurile de gaze naturale sunt suficiente, fără să mai fie nevoie de importuri — dau asigurări autoritățile de la București. Potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, în cazul unor solicitări speciale din partea Republicii Moldova sau a altor state din regiune, România poate apela la resurse externe. Sebastian Burduja:



    “Avem un stoc de gaze de aproape 103%, s-a făcut supraplinul şi, cu acest stoc de gaze, plus ceea ce reuşim să producem şi în timpul sezonului rece, într-o iarnă normală vom trece peste acest sezon doar cu gaz românesc din ce avem înmagazinat şi ce se produce. Ce înseamnă iarnă normală? Ne spun meteorologii: unu, maxim două episoade de ger, viscol într-o lună, un episod putând dura între 3-4 până la 7 zile.


    Dacă va fi o iarnă deosebit de grea, dacă vom avea solicitări speciale din partea Republicii Moldova sau a altor state din regiune, suntem pregătiţi să activăm o opţiune cu Azerbaidjanul, securizată de România din primăvara trecută, prin care avem acces la un miliard de metri cubi din Azerbaidjan. Dacă nici acea cantitate nu va fi suficientă, sigur că avem opţiunea importului de gaz natural lichefiat pe ruta Grecia-Bulgaria-România sau, sigur, Turcia-Bulgaria-România. Lacurile de acumulare sunt la 74,7%, este un nivel optim, iar nu în ultimul rând, stocurile de cărbune sunt conform calendarului asumat.“



    Veștile bune sunt confirmate de statistici — consumul de energie electrică al României a scăzut cu 6,7% în primele nouă luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Au consumat mai puţin atât populaţia, cât şi economia. În schimb, producţia de electricitate a crescut cu peste 3%, cel mai mare salt, de 40%, fiind înregistrat de hidrocentrale. Importurile de energie electrică au fost mai mici cu 8%, în timp ce exporturile au crescut cu aproape 70 de procente. Ceea ce l-a determinat pe preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, să declare:



    “România îşi consolidează capacităţile de producţie. Energia produsă în România la nivel de cantitate creşte în fiecare an. Vedem lucrul acesta şi de la ANRE, prin numărul de autorizaţii de înfiinţare pe care îl acordăm, deci, practic, apetitul investitorilor în domeniu se menţine.“



    Un semnal de alarmă există însă! Tranziţia energetică pe care o dorește Europa este prea alertă și prea costisitoare şi nu se știe, în contextul geopolitic actual şi viitor, cum ar reacţiona cetăţenii la posibile creşteri de preţuri. Or, în viziunea unor specialiști în domeniu, cărbunele nu poate şi nu trebuie eliminat din mixul energetic, ci trebuie să fie complementar gazelor naturale, energiei nucleare ori hidro sau din surse regenerabile.






  • România – depozite de gaze pline

    România – depozite de gaze pline

    Gradul de umplere la depozitele de
    înmagazinare a gazelor este, în prezent, în România, de 100,6%, deci avem
    peste 100% prin rezerva tehnică dispobilă la nivelul capacităţilor de stocare-
    a anunțat ministrul Energiei în guvernul de la București,
    Sebastian Burduja. Cu ceea ce va produce și în lunile următoare și într-un
    scenariu pe care ministrul îl numește moderat, adică al unei ierni mai degrabă
    blânde, țara ar urma să ajungă în primăvară fără să fie nevoită să recurgă la
    importuri.


    De altfel, România şi-a
    umplut depozitele de gaze naturale în condiţiile în care în primele opt luni
    ale anului a importat cu 16% mai puţin faţă de perioada similară din 2022.
    Burduja a precizat că, pentru sezonul rece, sunt luate în calcul mai multe
    scenarii, care ţin atât de media temperaturilor hibernale, cît și de posibilitatea
    ca România să susţină alte state, în primul rând Republica Moldova vecină
    (ex-sovietică, majoritar românofonă) ori Ucraina invadată de trupele ruse.

    Analiștii politici de la Chișinău amintesc, de altfel, că, supus obișnuitului
    șantaj energetic rusesc, guvernul pro-occidental de acolo a reușit, deja, cu
    ajutorul României, să traverseze o criză profundă, cu reverberații economice și
    sociale. Bucureștiul i-a furnizat electricitate, iar gazele naturale le-a
    cumpărat de pe piața europeană și le-a adus acasă inclusiv prin gazoductul
    Iași-Ungheni-Chișinău, construit cu suport logistic și financiar românesc și
    comunitar. Ministrul Burduja a precizat că, dacă, totuși, iarna va fi foarte
    grea şi dacă Republica Moldova va solicita sprijinul României la un nivel care
    să nu poată fi acoperit din stocuri şi producţie, există opţiunea de a aduce
    gaze din Azerbaidjan sau de a recurge la o eventuală achiziţie de gaze naturale
    lichefiate.


    Pe de altă parte, efectele conflictului din Orientul Mijlociu se
    văd deja pe piaţa gazelor naturale şi produselor petroliere, iar ministerul
    român al Energiei va gestiona această situaţie prin pârghiile pe care le are la
    dispoziţie, inclusiv prin stocurile de siguranţă – mai promite Sebastian
    Burduja. În ceea ce priveşte preţurile, el a subliniat că acestea depind de
    foarte multe variabile din plan internaţional.

    Potrivit media
    specializate, preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au scăzut
    luni cu până la 6,5%, după ce săptămâna trecută au înregistrat un avans de
    peste 40 de procente, piața urmărind prognozele meteo favorabile şi eforturile
    internaţionale de a ţine sub control situația din Orientul Mijlociu. Pentru
    consumatorii români, spune ministrul, menţinerea schemei de
    plafonare-compensare a preţurilor la energie este o decizie înţeleaptă în
    contextul actual de pe pieţele internaţionale, inclusiv după declanşarea
    războiului dintre Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas.




  • Măsuri pentru securitatea alimentării cu gaze

    Măsuri pentru securitatea alimentării cu gaze

    Guvernul de la București a aprobat, înultima şedinţa, actualizarea planului de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România. Purtătorul de cuvânt al Cabinetului, Mihai Constantin, a explicat că măsurile adoptate vizează asigurarea resurselor energetice şi sprijinirea populaţiei, pentru a trece cu bine de iarna următoare. El a precizat că acest document este în concordanţă cu normele europene şi a fost realizat pe baza consultărilor cu principalii actori de pe piaţa gazelor naturale din România.


    În următoarea şedinţă a Executivului vor fi aprobate măsurile privind nivelul de siguranţă în funcţionarea sistemului energetic naţional, iar printre obiectivele programului de iarnă se numără evaluarea consumului în perioada 1 noiembrie 2023 – 31 martie 2024, pentru asigurarea acestuia la parametri de calitate şi siguranţă în alimentare. Pentru prima dată de când Ministerul Energiei dezvoltă planul de iarnă, este luată în considerare şi influenţa din ce în ce mai mare pe care o au prosumatorii, în acoperirea consumului la nivel naţional.

    Un prosumator este un client final care deține instalații de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare, a cărui activitate specifică nu este producerea energiei electrice. El consumă, poate stoca, dar și vinde energie electrică din surse regenerabile. Numărul prosumatorilor este în continuă creştere în România, la finele lunii apriliefiind înregistraţi peste63 de mii de prosumatori, care deţineau o capacitate de producţie de energie din surse regenerabile de 753 MW putere instalată, conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.


    La rândul său, ministrul de resort, Sebastian Burduja, a declarat că România este pregătită să facă față următorului sezon rece. Până acum, depozitul de gaz a atins un grad de umplere de aproape 90%.Această situație indică faptul că țara va fi capabilă să treacă cu succes peste un sezon de iarnă obișnuit, bazându-se exclusiv pe gazul provenit din producția internă și stocurile de gaze românești disponibile. În altă ordine de idei, ministrul a subliniat că


    Guvernul nu are în plan să renunțe la schema de compensare-plafonare aplicată la gaz și energie electrică, cel puţin până în primăvara anului viitor. Măsurile de plafonare și compensare au intrat in vigoare la 1 noiembrie 2021, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru operatorii economici, după ce prețurile au explodat la nivel internațional și mulţi români au primit facturi exorbitante la gaz și curent. Conflictul izbucnit în februarie 2022, după ce Rusia a atacat Ucraina, a adus noi turbulențe în piața de energie.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.07 – 05.08.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.07 – 05.08.2023


    Extracția di gaze românești ditu Neptun Diep, tut ma aproapia


    Planul final di dizvoltare a dzăcămintelor comerciale Domino şi Pilican Sud ditu pirimetrul românescu Neptun Diep ditu Amarea Lae fu confirmat, gioi, di Agenţia Naţională tră Resurse Minerale. Hăbarea fu faptă di OMV Pitrom şi Romgaz, companiile austriacă, respictiv românească ţi exploateadză gazele naturale ditu pirimetrul adusuaminti. Neise, proiectul Neptun Deep intră tru faza di dizvoltare, cari ndimneadză emu darea a contractelor, emu executarea a activităţlor di foraj şi construire a infrastructurăllei anănghisită tră scutearea a gazelor naturale. OMV Pitrom şi Romgaz va s’investească până la 4 miliardi di euro tră faza di dizvoltare a proiectului Neptun Deep, cari va s’aducă ună producţie di aproapia 100 di miliardi di metri cubi di gaze naturale, ahurhita ali producţiei hiinda lugursită tră anlu 2027. Pirimetrul Neptun Deep ari ună suprafaţa di 7.500 kmp şi easti la ună distanţă di circa 160 km di coasta ali amari, tru api cu ahăndusimi anamisa di 100 şi 1.000 di metri. Explorarea a pirimetrului fu accelerata tru 2008, iara prota discupirire di gaze s’feaţi tru 2012.



    România și polimlu ditu Ucraina


    Ministerlu di Externe di București apruke că ansărţinatul cu afaceri ad-interim a Ambasadăllei ali României la Moscova fu convocat di autorităţile ruse, tra s-ălli facă cunuscutu că bagă idyili coti mutrinda numirlu a pirsonalui diplomatic şi tehnico-administrativ ali României tru Rusia, tru yilie cu atea ditu soni apofasi a autorităţlor române pritu cari fu limitat numirul a pirsonalului Ambasadăllei Ruse la Bucureşti. Tută responsabilitatea tră adoptarea a misurlor di ñicurari a numirlui di agenţi diplomatiţ şi funcţionari tehnico-administrativ ruși easti exclusiv a partillei arusă, tru condiţiile anda s’duţi ninti polimlu paranomu di agresiune tru Ucraina şi a creastirillei riscurilor di securitate tru regiunea ali Amarea Lae – cundille Ministerul român di Externe. Di altă parte, armata rusă atacă, diznă, porturile ucraineneReni şi Izmail di la Dunăre. Izmail easti situat la maş ndauă sute di metri di România.


    Prezidentulu Klaus Iohannis zbură ti crime di polimu, iara Ministerul Apărării dimăndă că, dupu evaluărli fapti, nu fură aflati fuvirseri militare directe la adresa a teritoriului României ică a apilor a llei teritoriale. Atacurile Rusiei yin după ţi aesta s-trapsi ditu acordul cari dădea izini ti purtarea a yiptului ucraineanu tru siguranţă pi Amarea Lae. Emu, traficul pi Dunăre easti atea diru soni cali pritu cari Ucraina poati tra ş-poartă yipturli pi calea apilor, iar România mindueasti s’elimine călbălăkea di pi fluviu generată di apofasea ali Moscova. Datele spunu că, tru aist kiro, Dunărea şi gurile di virsare a fluviului suntu pi călbălăki cu pampori cari vor tra s’intră ică s’iasă ditu porturile ucrainene.



    Un nou Cod Silvic tru România


    Tru România fu lansat tru debatu publicu, pi 1 agust, un nou Cod Silvic. Suprafeţele împădurite pi cari tăllierile la thimelliu va s’hibă ti niaprukeari va s’crească di aproximativ 10 ori, iara aftukinatli cari poartă paranomu material lemnos s’hibă confiscate. Autoritățile cundilleară că, tu aestă oară, tăllierli ditu thimelliu nu suntu străxiti pi aproximativ 5% ditu suprafaţa împădurită a României, iara pritu proiectul noului Cod Silvic, aestă niaprukeari a tăllerloru va shibă la ună suprafeţă di aproapea 50%. Tru baza a noului Cod, Statul va s’poată, tutunăoară, să-şi llia borgea ti împădurirea a terenurilor cari fură tu kirolu di ma ninti dispădurite şi deapoa fură abandonate di nicukiri. Unăoară cu adoptarea aluştui proiect di nomu va s’alăxească şi Codlu Penal, cari va s’pidipsească cu hăpsani di până la ţinţi añi falsul tru declaraţii tu ligătură cu transporturile di material lemnos.



    ʹRabla Localʹ, un succes


    Stămâna aesta, tru România ahurhi programul ʹRabla Localʹ, pritu cari pirsoanele fizice pot să-şi da aftukina ma veaclle di 15 ani la casat tri 3 ñilli di lei (circa 600 di euro), fără s’hibă obligaț ta ş-ancupără ună alta nauă. 80% ditu păradz suntu plătiți ditu bugetul di Stat, iar 20% – ditu bugetili locale. Tru program s-nregistrară 500 di primării, iara suma totală alocată easti di 240 di milioane di lei (48 di milioane di euro). Oamiñilli pot si s’ngrăpsească până pi 31 di agustu ică până la epuizarea a păradzloru ahărdziţ ti programu. Niţi nu ahuhri, ama, ghini, că ʹRabla Localʹ ş-agiumsi scupolu – după cum declara ministrul a Mediului, Mircea Fechet, uidisitu cu cari suntu, pănă tora, localităţi cari bitisiră fondurile alocate. Alanti dauă programe existente tru România – ʹRabla Clasicʹ şi ʹRabla Plusʹ – s’hărsescu, tutunăoară, di un interes major şi nregistrează creaştiri semnificative andicra di anlu tricutu — spusi, tu arada a lui, prezidentulu Administraţiei Fondului tră Mediu, Laurenţiu Neculaescu. Datele di până tora spunu ună creaştere cu 25% a nmatriculărilor di aftukinati noi cu motoare termice şi cu 57% a aţiloru electrice, kiro tu cari importul di aftukinati rulate scădzu cu 21 di procente.



    UNTOLD 2023


    Gioi ahurhi, la Cluj-Napoca, nai ma mare și aștiptat festival di muzică a anului ditu România, ama și unul ditu nai ma populare tru plan internațional. Tu kirolu 3 și 6 august, la UNTOLD, agiumtu la a 8-a ediție, suntu aștiptate pisti 400.000 di persoane. Circa 250 di artişti naţionali şi internaţionali di top fură călisiţ s’concerteadză pi optu sţene. Anamisa di elli – trupa Imagine Dragons, tră prima oară tru România, David Guetta, Armin Van Buuren, Bebe Rexha, Ava Max, Martin Garrix, Steve Aoki ică Salvatore Ganacci. UNTOLD 2023 s’aşteaptă la venituri di circa 80 di miliuñi di euro.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Retrospectiva săptămânii 30.07 – 05.08.2023

    Retrospectiva săptămânii 30.07 – 05.08.2023

    Extracția de gaze românești
    din Neptun Deep, tot mai aproape


    Planul
    final de dezvoltare a zăcămintelor comerciale Domino şi Pelican Sud din
    perimetrul românesc Neptun Deep din Marea Neagră a fost confirmat, joi, de
    Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Anunţul a fost făcut de OMV Petrom
    şi Romgaz, companiile austriacă, respectiv românească ce exploatează gazele
    naturale din perimetrul menţionat. Prin urmare, proiectul Neptun Deep intră în
    faza de dezvoltare, care presupune atât atribuirea contractelor, cât şi
    executarea activităţilor de foraj şi construire a infrastructurii necesare
    pentru extragerea gazelor naturale. OMV Petrom şi Romgaz vor investi până la 4
    miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului Neptun Deep, care va
    genera o producţie de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale,
    începerea producţiei fiind estimată pentru anul 2027. Perimetrul Neptun Deep are
    o suprafaţa de 7.500 kmp şi se află la o distanţă de circa 160 km de ţărm, în
    ape cu adâncimi cuprinse între 100 şi 1.000 de metri. Explorarea perimetrului a
    fost accelerata în 2008, iar prima descoperire de gaze a avut loc în 2012.



    România și războiul din
    Ucraina


    Ministerul
    de Externe de la București a confirmat că însărcinatul cu afaceri ad-interim al
    Ambasadei României la Moscova a fost convocat de autorităţile ruse, pentru a-i aduce
    la cunoștință că introduc cote identice privind numărul personalului diplomatic
    şi tehnico-administrativ al României în Rusia, în oglindă cu recenta decizie a autorităţilor
    române prin care a fost limitat numărul personalului Ambasadei Ruse la Bucureşti.
    Întreaga responsabilitate pentru adoptarea măsurilor de reducere a numărului de
    agenţi diplomatici şi funcţionari tehnico-administrativ ruși aparţine exclusiv
    părţii ruse, în condiţiile continuării războiului ilegal de agresiune în
    Ucraina şi a creşterii riscurilor de securitate în regiunea Mării Negre – a
    precizat Ministerul român de Externe. Pe de altă parte, armata rusă a atacat,
    din nou, porturile ucraineneReni
    şi Izmail de la Dunăre. Izmail este situat la doar câteva sute de metri de
    România.

    Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit de crime de război, iar
    Ministerul Apărării a transmis că, în urma evaluărilor, nu au fost identificate
    ameninţări militare directe la adresa teritoriului României sau a apelor sale
    teritoriale. Atacurile Rusiei vin după ce aceasta s-a retras din acordul care
    permitea exportarea cerealelor ucrainene în siguranţă pe Marea Neagră. Or, traficul
    pe Dunăre este ultima rută prin care Ucraina își poate exporta cerealele pe
    calea apelor, iar România încearcă să elimine aglomerația de pe fluviu generată
    de decizia Moscovei. Datele arată că, în prezent, Dunărea şi gurile de vărsare
    ale fluviului sunt aglomerate cu nave care încearcă să intre sau să iasă din
    porturile ucrainene.



    Un nou Cod Silvic în România


    În
    România a fost lansat în dezbatere publică,pe
    1 august, un nou Cod Silvic. Suprafeţele împădurite pe care tăierile la ras vor
    fi interzise ar urma să crească de aproximativ 10 ori, iar maşinile care
    transportă ilegal material lemnos să fie confiscate. Autoritățile au precizat
    că, la ora actuală, tăierile la ras sunt interzise pe aproximativ 5% din
    suprafaţa împădurită a României, iar prin proiectul noului Cod Silvic, această
    interzicere se va aplica unei suprafeţe de aproape 50%. În baza noului Cod,
    Statul va putea, totodată, să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost în
    trecut despădurite şi ulterior au fost abandonate de proprietari. Odată cu adoptarea
    acestui proiect de lege se va modifica şi Codul Penal, care va pedepsi cu
    închisoare de până la cinci ani falsul în declaraţii cu privire la
    transporturile de material lemnos.



    ʹRabla Localʹ, un succes


    Săptămâna
    aceasta, în România a demarat programul ʹRabla Localʹ, prin care persoanele
    fizice pot să îşi dea maşina mai vechede
    15 ani la casat în schimbul a 3 mii de lei (circa 600 de euro), fără a fi
    obligați să își cumpere o alta nouă. 80% din bani sunt plătiți din bugetul de
    Stat, iar 20% – din bugetele locale. În program s-au înregistrat 500 de
    primării, iar suma totală alocată este de 240 de milioane de lei (48 de
    milioane de euro). Oamenii se pot înscrie până pe 31 august sau până la
    epuizarea banilor destinați programului. Nici nu a început, însă, bine, că ʹRabla
    Localʹ şi-a atins obiectivul – după cum declara ministrul Mediului, Mircea
    Fechet, potrivit căruia sunt, deja, localităţi care au epuizat fondurile
    alocate. Celelalte două programe existente în România – ʹRabla Clasicʹ şi ʹRabla
    Plusʹ – se bucură, de asemenea, de un interes major şi înregistrează creşteri
    semnificative faţă de anul trecut – a spus, la rândul său, preşedintele
    Administraţiei Fondului pentru Mediu, Laurenţiu Neculaescu. Datele de până acum
    arată o creştere cu 25% a înmatriculărilor de maşini noi cu motoare termice şi
    cu 57% a celor electrice, în timp ce importul de maşini rulate a scăzut cu 21
    de procente.



    UNTOLD 2023


    Joi
    a debutat, la Cluj-Napoca, cel mai mare și așteptat festival de
    muzică al anului din România, dar și unul din cele mai populare în plan
    internațional. Între 3 și 6 august, la UNTOLD, ajuns la a 8-a ediție, sunt
    așteptate peste 400.000 de persoane. Circa 250 de artişti naţionali şi
    internaţionali de top au fost invitați să concerteze pe opt scene. Printre ei -
    trupa Imagine Dragons, pentru prima dată în România, David Guetta, Armin Van
    Buuren, Bebe Rexha, Ava Max, Martin Garrix, Steve Aoki sau Salvatore Ganacci. UNTOLD
    2023 se aşteaptă la venituri de circa 80 de milioane de euro.


  • Neptun Deep, ună jgllioată ninti

    Neptun Deep, ună jgllioată ninti



    Planlu final di dizvoltare a dzăcămintelor comerciale ditu zona Neptun Deep ditu Amarea Lae fu confirmat di către Agenţia Naţională tră Resurse Minerale, dimăndă OMV Pitrom şi Romgaz, companiile ţi exploateadză gaze naturale ditu pirimetrul adusu aminti. Neise, proiectul agiumsi tru faza di dizvultare, cari nsineadză emu darea a contractelor, emu executarea a activităţilor di foraj şi construire a infrastructurii anănghisită tră trădzearea a gazilor naturali.



    OMV Pitrom ari simnată contractul prinţipal, tru valoare di 1,6 miliardi di euro, cu firma Saipim, ună multinaţională italiană di servicii pitroliere şi una ditu nai ma mare companii di aestă turlie ditu lume. Aesta va s’da serviţii di management, proiectare, achiziţii, fabricari, asamblare, transportu maritim, instalare, testare şi băgarea tu lucru tră instalaţiile maritime ditu cadrul a proiectului. Ma multu, contractul implică testarea şi băgarea tru lucru, tră staţia di misurare a gazelor naturale, şi secţiunile di ninngă amealu şi di pi uscat a conductăllei di producţie gaze, cari va s’hibă construite di alţă contractori. Atribuirea contractului s-feaţi dupu un proţes public di achiziţie.



    Neptun Deep easti nai ma marli proiectu di gaze naturale ditu zona românească ali Amarea Lae, iara OMV Petrom şi Romgaz, va s’investească pânu di 4 miliardi di euro tră faza di dizvultare a aluştui. Neptun Deep va s’aibă ună producţie di apraopea 100 miliardi di metri cubi di gaze naturale, România agiungăndalui aşe nai marli producător di gaze naturale ditu UE.



    Di altă parte, tru meslu cirişaru, OMV Petrom dimăndă că află năi resurse di naftă şi gazi naturale tru sud-vestul şi sudlu ali Românie, investiţia tru campania di foraj di explorare agiumsi la aproapea 20 milioane euro. Tutu cu tutu, discopirirli agiungu la piste 30 milioane bep (baril echivalent petrol) resurse recuperabile, echivalentul a trei pătrimi ditu producţia realizată di companie tru anlu 2022.


    OMV Petrom easti nai ma mari companie di energie ditu Europa di Sud-Est, cu ună producţie anuală di naftă şi gaze la nivel di grup di aproapea 43 milioane bep tru 2022. Gruplu easti prezentu tru România şi tru văsiliili viţini pritu intermediul a aproximativ 780 di benzinării, sumu dauă branduri, OMV şi Petrom. Tru OMV Petrom acţionarllii români au pisti 42% ditu acţiuni (statul român, prin Ministerul Energiei, ari aproapea 20,7%, iar 21,7% li au fondurli di pensii ditu România, la cari s’adavgă aproapea 500.000 di investitori individuali şi alti entităţi româneşti). La Romgaz statul român ari 70% ditu acţiuni.



    Di altă parte, OMV Petrom easti nai ma mari contribuabil la bugetlu di stat ditu România, cu aproapea 39 miliardi di euro reprezentânda taxe, impozite şi dividendi plătite tru perioada 2005 – 2022. Tru aidyea perioadă, compania investi aproximativ 17 miliardi di euro. Tru 2022 impozitili păltite di OMV Petrom asiguripsiră 7% ditu veniturile fiscale ali României.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Neptun Deep, un pas înainte

    Neptun Deep, un pas înainte

    Planul final de dezvoltare a
    zăcămintelor comerciale din zona Neptun Deep din Marea Neagră a fost
    confirmat de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, anunţă OMV Petrom
    şi Romgaz, companiile ce exploatează gaze naturale din perimetrul menţionat.
    Prin urmare, proiectul a intrat în faza de dezvoltare, care presupune atât
    atribuirea contractelor, cât şi executarea activităţilor de foraj şi construire
    a infrastructurii necesare pentru extragerea gazelor naturale.

    OMV Petrom a semnat deja
    contractul principal, în valoare de 1,6 miliarde de euro, cu firma Saipem, o multinaţională
    italiană de servicii petroliere şi una dintre cele mai mare companii de acest
    gen din lume.     Aceasta va furniza
    servicii de management, proiectare, achiziţii, fabricare, asamblare, transport
    maritim, instalare, testare şi punere în funcţiune pentru instalaţiile maritime
    din cadrul proiectului.     În plus, contractul implică testarea şi punerea în
    funcţiune, pentru staţia de măsurare a gazelor naturale, şi secţiunile de lângă
    ţărm şi de pe uscat ale conductei de producţie gaze, care vor fi construite de
    alţi contractori. Atribuirea contractului s-a făcut în urma unui proces public
    de achiziţie.

    Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din
    zona românească a Mării Negre, iar OMV Petrom şi Romgaz, vor investi până la 4
    miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a acestuia. Neptun Deep va genera o
    producţie de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale, România devenind
    astfel cel mai mare producător de gaze naturale din UE.

    Pe de altă parte, în luna
    iunie, OMV Petrom a anunțat că a descoperit noi resurse de ţiţei şi gaze
    naturale în sud-vestul şi sudul României, investiţia în campania de foraj de
    explorare ridicându-se la aproximativ 20 milioane euro. Cumulat, descoperirile
    se ridică la peste 30 milioane bep (baril echivalent petrol) resurse recuperabile,
    echivalentul a trei pătrimi din producţia realizată de companie în anul 2022.

    OMV Petrom este cea mai
    mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei
    şi gaze la nivel de grup de aproximativ 43 milioane bep în 2022. Grupul este
    prezent în România şi în ţările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 de
    benzinării, sub două branduri, OMV şi Petrom. În OMV Petrom acţionarii români
    deţin peste 42% din acţiuni (statul român, prin Ministerul Energiei, deţine
    circa 20,7%, iar 21,7% sunt deţinute de
    fondurile de pensii din România, la care se adaugă aproape 500.000 de
    investitori individuali şi alte entităţi româneşti). La Romgaz statul român deţine
    70% din acţiuni.

    Pe de altă parte, OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la
    bugetul de stat din România, cu circa 39 miliarde de euro reprezentând taxe,
    impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – 2022. În aceeaşi perioadă,
    compania a investit aproximativ 17 miliarde de euro. În 2022 impozitele plătite
    de OMV Petrom au asigurat 7% din veniturile fiscale ale României.


  • Gaze pentru platforma energetică a Uniunii Europene

    Gaze pentru platforma energetică a Uniunii Europene

    La finele lunii aprilie a anului 2023, Comisia Europeană lansa prima licitație internațională comună pentru achiziția de gaze naturale în cadrul Platformei Energetice a Uniunii Europene. Războiul Rusiei în Ucraina a fost factorul declanșator al acestei noi inițiative comune, dar el nu este singura explicație.

    Anunțul din primăvară se înscria, așa cum afirma vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič, într-o etapă istorică deoarece pentru prima dată, ne folosim de greutatea economică colectivă a UE pentru a ne spori securitatea energetică și pentru a face față prețurilor ridicate la gaze.

    După două luni, la sfârșitul lunii iunie, a doua licitație de achiziții a fost lansată cu rezultate pozitive. Comparativ cu prima licitație pentru un volum total de aproximativ 12 miliarde metri cubi de gaze, la cea de-a doua licitație solicitarea a fost cu 4 miliarde de metri cubi mai mult, adică aproximativ 16 miliarde.

    Ofertele din partea a 25 de furnizori au depășit cele mai optimiste așteptări, așa cum a spus vicepreședintele Šefčovič. Livrările vor începe în luna august 2023 și se vor încheia în luna martie 2025, cu o durată de 20 de luni. La cea de-a doua licitație, oficialul european citat a arătat în ce a constat succesul cererii Uniunii, a modelului pe care blocul european îl practică și pe care l-ar dori extins.

    Rezultatele pozitive ale acestei licitații arată că există o
    nevoie și o valoare adăugată clare în unirea tuturor forțelor, grupând cererile
    noastre și funcționarea împreună pentru a garanta rezerve de gaz stabile și
    susținute pentru piața Uniunii Europene. Vom găzdui o a treia licitație de
    achiziții după vacanța de vară și vom lua în considerare din nou să îmbunătățim
    suplimentar sistemul pe baza reacțiilor pe care le vom primi. Acum este
    important să ne asigurăm că un model care funcționează poate fi un model care
    rămâne. Mai mult decât să organizăm următoarea rundă de licitație pentru
    achiziția de gaz, cred că ar trebui să fim siguri că platforma de energie a
    Uniunii Europene și a mecanismului comun de achiziție vor fi menținute astfel
    încât noua piață să devină un punct de întâlnire regulat pentru furnizori și
    industria europeană. Cred de asemenea că ar trebui acum să mergem în direcția
    extinderii acestui model către alte mărfuri, inclusiv resurse regenerabile de
    gaz, hidrogen și materii prime strategice.



  • Independeţă energetică pentru România?

    Independeţă energetică pentru România?

    Compania privată
    OMV Petrom, numărul unu în domeniul energiei din sud-estul Europei, şi compania
    naţională Romgaz vor dezvolta împreună proiectul Neptun Deep, cea mai mare
    exploatare de gaze naturale din zona românească a Mării Negre. Anunţul a fost
    făcut, joi, de reprezentanţii celor două companii, care au precizat că primele
    extracţii s-ar putea face peste 4 ani. Până atunci, cei doi parteneri vor
    investi până la patru miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului.
    Ulterior, ei vor împărţi egal producţia, estimată la aproximativ 100 de
    miliarde de metri cubi de gaze naturale.

    Pentru România, impactul va fi
    colosal: îşi va dubla producţia, care va depăşi semnificativ necesarul actual
    al consumului intern, va ajunge să aibă surplus de gaze naturale şi va deveni,
    astfel, unul din marii contributori la securitatea energetică a Europei.

    Premierul Marcel Ciolacu anticipează, optimist, că prin exploatarea gazelor din
    Marea Neagră, România va putea face pasul decisiv pentru obţinerea
    independenţei sale energetice. Avem experienţă şi expertiză pentru a deveni cel
    mai important producător al Uniunii Europene în privinţa gazelor naturale,
    consideră şeful Guvernului. El nu a uitat să salute munca în echipă între stat
    şi mediul privat, fără de care proiectul Neptun Deep nu ar fi existat.

    Christina Verchere, directorul general executiv al OMV Petrom, a spus că,
    împreună cu Romgaz, va începe faza de dezvoltare a celui mai mare proiect în
    ape de mare adâncime din România, un proiect care ţinteşte o producţie de 30 de
    ori mai mare decât cererea anuală, care acoperă 4,3 milioane de gospodării.

    Potrivit
    şefei Petrom, Christina Verchere, veniturile estimate
    ale statului român vor fi de aproximativ 20 de miliarde de euro. Graţie
    investiţiei de miliarde de euro, Neptun Deep va fi un succes, pentru că va
    beneficia de cea mai bună infrastructură şi de tehnologiile cele mai moderne, care
    protejează atât mediul şi conferă siguranţă operaţiunilor. Christina Verchere a
    precizat că două zăcăminte, Domino şi Pelican Sud, au adâncimea între 100 şi 1.000
    de metri, că vor fi 10 sonde care vor extrage gaze naturale ce vor fi aduse
    către o nouă platformă off-shore. Aceste unităţi vor fi operate la distanţă,
    prin intermediul unei replici digitale, ceea ce va permite siguranţa şi optimizarea
    proceselor. Gazele vor fi procesate pe platforma onshore şi vor fi apoi trimise
    printr-o conductă care va fi conectată la reţeaua naţională.

    La rândul său, directorul
    general al companiei Romgaz, Răzvan Popescu, a subliniat natura strategică a proiectului:
    Neptun
    Deep este un proiect strategic atât pentru România, cât şi pentru regiune, din
    perspectiva asigurării acestui necesar de gaze începând cu anul 2027, având
    această nouă sursă de gaze, care are potenţialul de a creşte semnificativ
    producţia de hidrocarburi a ţării.

    Planul de dezvoltare a celor două
    zăcăminte comerciale de gaze naturale, depus în comun de OMV Petrom şi Romgaz, urmează
    să fie confirmat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

  • România are cea mai mare creştere a preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici din UE

    România are cea mai mare creştere a preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici din UE

    După o creştere majoră a preţurilor, care a început înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, dar a urcat semnificativ în semestrul doi din 2022, recent preţurile la electricitate şi gaze naturale au arătat semne de stabilizare, parţial în urma politicilor şi intervenţiilor guvernelor UE. Comparativ cu semestrul doi din 2021, ponderea taxelor în factura la electricitate a scăzut semnificativ, de la 36% la 16%, iar la factura de gaze de la 27% la 14%, toate statele membre UE adoptând subvenţii guvernamentale, reduceri de taxe şi impozite pentru a compensa preţurile ridicate la energie. Aceste măsuri guvernamentale, deşi au redus preţurile energiei pentru consumatorii finali, reprezintă o povară pentru bugete.

    Astfel, în semestrul doi din 2022, preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut, comparativ cu perioada similară din 2021, în 25 de state membre ale Uniunii Europene.

    Cel mai semnificativ avans, exprimat în moneda naţională, a fost în România (112%), Cehia (97%), Danemarca (70%), Lituania (65%) şi Letonia (59%), iar cel mai redus în Luxemburg (3%), Austria şi Germania 4%, Polonia şi Bulgaria 5 la sută. În două ţări din blocul comunitar s-au înregistrat scăderi ale preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici: în Olanda, care sprijină consumatorii cu sume forfetare şi reduceri de taxe, minus 7 la sută, şi în Malta, unde preţurile sunt reglementate, minus 3 la sută.

    Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici au fost în semestrul doi în Ungaria şi Bulgaria. Şi preţurile medii la gaze naturale pentru consumatorii casnici au crescut în semestrul doi din 2022, comparativ cu perioada similară din 2021, cel mai mult în Cehia 231%, în România cu 165% şi în Letonia cu157%. Ungaria a avut şi la gaze cele mai mici preţuri, în timp ce Olanda le-a avut pe cele mai ridicate.


  • Uniunea Europeană va primi 50 miliarde metri cubi de gaze naturale lichefiate de la SUA

    Uniunea Europeană va primi 50 miliarde metri cubi de gaze naturale lichefiate de la SUA

    Potrivit raportului anual publicat zilele acestea de Grupul operativ comun privind securitatea energetică, Uniunea Europeană-Statele Unite ale Americii, în 2023, atenţia va continua să se concentreze pe şocurile de pe piaţa energiei şi pe preţurile ridicate ale acesteia, provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia.

    La un an de la înfiinţare, grupul a înregistrat progrese importante în îndeplinirea obiectivelor sale de reducere a dependenţei blocului comunitar de energia din Rusia, dar statele membre încă nu reuşesc să se aprovizioneze cu suficiente gaze naturale lichefiate pentru a înlocui gazele ruseşti, se arată în comunicatul comun emis de Casa Albă şi Comisia Europeană, înaintea reuniunii Consiliului pentru energie UE-SUA. Priorităţile grupului în acest an includ evaluarea continuă a pieţelor de gaze naturale lichefiate şi asigurarea unor livrări de 50 de miliarde metri cubi de astfel de gaze din SUA în Europa, reducerea emisiilor de metan, măsuri de eficientizare şi de economisire a energiei.

    În următoarele luni, grupul va continua să facă eforturi în vederea atingerii unui nivel ridicat al livrărilor americane, pentru a asigura umplerea depozitelor de stocare pentru iarna care va veni.

    Platforma UE de energie va lansa primele licitaţii comune în luna mai, iar la acestea nu vor putea participa furnizorii de gaze din Rusia. În 2022, exporturile americane către Europa s-au situat la 56 de miliarde, maimult decât dublu față de 2021. Uniunea Europeană a fost cea mai mare destinaţie pentru exporturile SUA de gaze naturale lichefiate, reprezentând peste jumătate din livrări. La finalul lui 2022, gazele ruseşti reprezentau doar 16% din importurile UE de gaze, în scădere faţă de un nivel de 37% în martie 2022. În perioada august 2022 – ianuarie 2023, UE a redus cererea de gaze naturale cu 19%, inclusiv prin scăderea folosirii electricităţii, măsuri de eficientizare a energiei în sectorul rezidenţial şi identificarea unor soluţii digitale noi pentru a-i ajuta pe consumatori să economisească bani.


  • Comisia propune prelungirea măsurilor de reducere a cererii de gaze

    Comisia propune prelungirea măsurilor de reducere a cererii de gaze

    Legislația de urgență a UE privind reducerea coordonată a cererii de gaze naturale urmează să expire la sfârşitul acestei luni, iar Bruxelles-ul crede că ar fi bine ca actul normativ să fie prelungit încă un an. În contextul unei piețe mondiale dificile a gazelor naturale, este important ca Europa să se pregătitească încă de acum pentru iarna care urmează.

    Continuarea economisirii gazelor va ajuta Uniunea Europeană să își atingă obiectivele de stocare a gazelor și să mențină stabilitatea aprovizionării. O cerere mai mică și mai bine gestionată poate contribui, de asemenea, la reducerea volatilității prețurilor.

    Comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, crede că piețele globale de gaze vor rămâne tensionate în lunile următoare, iar eforturile colective de reducere în continuare a cererii de gaze ar menţine redusă dependenţa de Rusia, ne-ar asigura că vom fi bine pregătiți pentru iarna viitoare și vor facilita atingerea obiectivului de 90% de stocare a gazelor până la 1 noiembrie.

    Reducerea voluntară a cererii de gaze a fost introdusă anul trecut ca parte a Planului Economisiți gaze pentru iarnă, una dintre măsurile cheie pentru a aborda criza energetică declanșată de invazia în Ucraina.

    În consecinţă, cererea de gaze în întreaga Uniune a scăzut cu peste 19% între august 2022 și ianuarie 2023, depășind obiectivul de 15 procente și economisind aproape 42 de miliarde de metri cubi de gaze. Acest lucru a contribuit în mod semnificativ la atenuarea presiunii cauzate de reducerile de aprovizionare din partea Rusiei.

    Conform noii propuneri, obiectivul de reducere voluntară a cererii de gaze naturale de 15% ar urma să fie menținut până în martie 2024.

    În plus, statele membre ar trebui să raporteze lunar datele privind reducerea consumului, şi nu o dată la două luni cum a fost până acum. Rapoartele ar trebui să se facă pe sectoare, pentru a îmbunătăți monitorizarea și direcționarea măsurilor naționale.

    Propunerea va fi discutată de miniștrii energiei din toate ţările membre ale Uniunii Europene în cadrul următoarei reuniuni a Consiliului Energie din 28 martie.


  • Ascumbuseri mutrinda securitatea energetică

    Ascumbuseri mutrinda securitatea energetică

    Polimlu ruso-ucrainean adusi multicilăstăseri pi livelu european și ditu videala a resurselor energetice, tru scupo hiinda aprovizionării niacumtinată. Conflictul spusi nica nă oară, importanța securitatillei energhetiţi ali Românie, componentă vitală a politicăllei di securitate națională. Securitatea energetică ţăni di ma mulţă factori cum resursili energhetiţi, situația geopolitică, rutili di tranzit. Ministrul a Energiillei di București, Virgil Popescu, spusi, tru aestă noimă, că văsilia nu ari niţi ună problemă tru asigurarea cu gaze naturale tră sezonul arati, di itia că ari duri stocuri tru depozite. Ministrul a Energiillei cundille că România poate s’năstreacă, fără problemi, eventuale kipiti di consum generat di tempearaturi negative. El cundille că văsilia ari, tru aestu kiro, ma multu cu aproapea 780 di milioane di metri cubi di gaze andicrandi cătu avea tru idyiulu kiro a anlui tricutu. Ma multu, ministrul ali Energie deadi asigurări că nu ari furñii di găilipseari di itia a embargoului tră motorina ditu Rusia, cari s’băgă tru lucru tora ma ninti. Virgil Popescu cundille că zbură cu tuţ mărlli importatori di produse petroliere di pi pzari, iara aeşţă ş’diversificară izvurili di aprovizionari, aţea turlie tra s’nu aibă sincope.



    Dimecu, România va s’treacă cu hăiri di interdicţia băgată ti motorina arusească, aşi cum u feaţi tru bitisita a anlui tricutu, şi cu aţea mutrinda nafta, cundille Virgil Popescu. Diversificaria izvuriloru di aprovizionari easti ună di cilăstăserli a autoritățlor di la București. Săptămâna tricută, România şi Azerbaidjan prilundziră contractul tră livrarea di gaze naturale azere tru România. Documentul, simnat la Baku, pruveadi căbilea ti livrarea a ăscăntoru cantităţ di până la un miliardu di metri cubi până la 31 di marţu 2024 şi va s’bagă tru lucru la 1 aprilie, anlu aestu. Aflat tru ună vizită tru Azerbaidjan, șeflu a statlui român, Klaus Iohannis, spusi că, tru añilli ditu soni, Bucureștiul feaţi investiţii substanţiale tru dizvoltarea capacitatillei di transport a gazlui, ama şi tru conectivitatea cu văsiliili viţini. Tru arada a lui, premierul Nicolae Ciucă declară, după ună andamasi avută, Cairo, la bitisita a stămânăllei tricută, cu ministrul egiptean a Petrolui şi Resurselor minerale, Tarik El Molla, că România easti sinfirisită s’adavgă ananghea di consum ufilisinda terminalu di gaze naturale lichefiate egiptean, până la oara la cari va s’poată s’hibă valorificati gazili di mari ahăndusimi ditu Amarea Lae. Nicolae Ciucă easti cu minduita că va s’află cearei tră suplimentarea a cantitatillei ţi easti ananghi ti România, cum şi tră s’da agiutoru a Republicăllei Moldova. Cu furñia a vizităllei faptă di premierlu Ciucă la Cairo, fu simnat un acord di colaborari anamisa di Societatea română Transgaz şi compania egipteană di transportu a gazlui.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala