Tag: Geneva

  • Grevă pe aeroportul din Geneva

    Grevă pe aeroportul din Geneva

    Zeci de salariaţi ai societăţii de asistenţă în escală Dnata au declanşat, duminică, o grevă, pe aeroportul din Geneva. Acest fapt a provocat perturbări şi întârzieri în această zi extrem de încărcată dinaintea sărbătorilor, informează AFP.

    Greva a început la orele locale 04:00 (03:00 GMT). Circa 80 de salariaţi ai societăţii Dnata, ce aparţine Emiratelor Arabe Unite şi care gestionează circa 20% din traficul de pe aeroportul din Geneva, au cerut condiţii de muncă mai demne şi salarii mari bune, a anunţat sindicatul SSP pe reţeaua socială X (fosta Twitter),

    Trei zboruri, dintre care două curse pe distanţe lungi, au fost deja amânate duminica aceasta şi ar putea fi reorientate spre un alt aeroport, potrivit purtătorului de cuvânt al aeroportului genovez .

    Salariaţii Dnata trebuiau să gestioneze 85 dintre cele 419 zboruri prevăzute să aibă loc la Geneva duminica aceasta, zi extrem de încărcată, cu 52.000 de pasageri aşteptaţi, informează conducerea aeroportului.

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Sâmbătă fură raportate tru România 19.371 di cazuri năi di Covid și 48 di decese asociate. Numirlu a deceselor easti di peasti 10 ori ma ñic andicra di kipita a dalgăllei precedentă a pandemiillei, ama rata di infectare continuă s’crească, agiungânda la 8,77 la ñille tru București. Nai ma mare rată di infectare cu SARS-CoV-2 ditu capitală (16,54 la mie) fu tu 22 di sumedru anlu ţi tricu. Nai ma arău scenariu acăţatu tu isapi di autorităț pruveadi până la 70.000 di cazuri năi ndzuuă tru prima giumitate a meslui şcurtu. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spuni că 173 di centre di evaluare a Covid-19 tru ambulatoriu sunt operaţionale tru tută văsilia, ditu ateali 230 planificate.



    SĂRBĂTURISEARI. Guvernul a Româniillei a sărbăturisi sâmbătă 160 di ani di la formarea a primlui guvernu ali Românie, după ţi fu pricunoscută oficial unirea principatelor Moldovei și Țării Românești. Cu aestă ucazi, pi mururli di la Pălatea Victoria ditu capitala București, iu easti scamnulu a guvernului ali României, seara eara proiectate imagini yilipsitoari tră aestă keatră di sinuru tru istoria a Româniillei, cum hlambura a Româniillei, data la cari s-thimilliusi primul guvern ali Românie, respectiv 22 di yinaru 1862 si numa a primlui prim-ministru a văsiliillei, Barbu Catargiu. Luni, anda easti sărbătoare națională tru România, va s’yiurtusească 163 di ani di la unirea Principatelor Române. La 24 di yinaru 1859, Alexandru Ioan Cuza, aleptu domnitor ali Moldovă tru săptămâna precedentă, fu aleptu tru unanimitate și suveran tu Țara Românească și proclamat domnitor a Principatelor Unite. Tru kirolu a domniillei a lui s-băgară thimeallili instituționale tră România modernă.



    GREVA. Capitala a Româniillei, București, armasi și sâmbătă fără hălăţli di transport tru comun supraterane. Fu a 3-a dzuuă arada di grevă tră Corporația di Transport București, acă ună instanță lugursi că protestul easti paranomu. Sindicatele ndrupăscu căftărli a lor, cari pruvedu creastiri tră tiñia di cafi mesu și demisia a directorului general ali corporație. Șoferlli cari nu aproaki s’lucreadză riscă s’lă si curmă contractili di lucru, spusi primarlu general a Bucureștiului, Nicușor Dan. El nica spusi că Primăria băgă la dispoziția a șoferilor un numir gratuit tra să spună desi suntu nkidicaţ di colegi să s’ducă la lucru și adăvgă că fu dişcllisu un dosar penal tru aestă noimă. Tu aestu kiro, guvernul s’ampuliseaşti cu căftări di partea a sindicatelor și tru domeniul ali educație publică și a sănătatillei.



    NATO. NATO nu apruke viniri cftarea ali Rusie ti ritrădzeari a askeriloru Alianţăllei ditu Bulgaria şi România şi denunţă conceptul di sferie di influenţă, declară purtătorlu di zboru al NATO, Oana Lungescu. Rusia căftă garanții di la SUA și NATO că Alianța nu va s’tindă ma multu tu apirită și căftă ritrădzearea a askeriloru și echipamentelor arădăpsiti tru statili cari aderară la organizație tu 1997. Tut viniri, Pentagonlu dimăndă al NATO la scară largă ti un exercițiu naval tru Marea Mediterană, tu hăvaia a mintireaşiloru cu Rusia, cari dimăndă și manevre navale majore, dimăndă AFP. Premierlu polonez Mateusz Morawiecki căftă a liderlor europeni s’adoptă ună poziție fermă și unită contra ali Rusie, tru contextul ali asparizmă că Moscova ari căbilea ti ună aputruseari ali Ucraină. Membrilli NATO Estonia, Letonia și Lituania va s’da ali Ucraină rachete antiblindati și antiaeriene favricati ditu SUA, dimăndară miniștrilli ali apărari ditu aţeali trei stati tru ună declarație comună. Tru România, prezidentulu Klaus Iohannis gri ti ñiercuri la ună andamasi a Consiliului Suprem di Apărare. Andamasea va s’aibă tu amprotusa situația di securitate di la Marea Neagră și di pi arădărikea estică al NATO, cum și misurle di dizvoltare a capacitățlor di reziliență și di apandisi ligate di năili provocări di securitate.



    TENIS. Agiucătoarea română di tenis Simona Halep s-califică tru optimile di finală di la Australian Open, după ţi sâmbătă u azvimsi Danka Kovinic ditu Muntenegru, scor 6-2, 6-1, tru turul 3 a turneului di Melbourne. Halep (15 WTA și a 14-a cap di serie), amintă meciul tru 64 di minute. Fu a 8-a victorie arada ti agiucătoarea româncă tru aestu sezon. Tru turlu yinitoru, Simona Halep va s’alumtă cu Alizé Cornet ditu Franța (61 WTA). Tut sâmbătă, ună altă româncă, Sorana Cîrstea, amintă tu turul 3 contra ali Anastasiei Pavlyuchenkova, Rusia, cap di serie nr. 10. Tru turul yinitoru, Sorana Cîrstea va s’alumtă cu Iga Swiatek ditu Polonia.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Diplomație — Ministerlu ti Externi ali Românie nu aproaki declarațiile a Ministerlui Afacerlor Externe ali Fedearație Rusă tu ţi mutreaşti prezența militară aliată pi Arădărikea ditu Apirită alu NATO, ţi li lugurseaşti ca hiindalui intempestivi și fără niţi unu thimelliu”. Ministerlu Afacerlor Externe di București năpoi aduţi aminti, tru un comunicatu di presă, că prezența NATO tru statili Aliati, cari easti rezultatlu a apofasiloru adoptati la summit di liderlli aliaț și implementati di structurli politiţi și militari aliati responsabili tru aestă noimă, easti ună reacție maş defensivă ti purtaticlu tutu cama fuvirosu ali Fedearație Rusă tru Viţinătatea ditu Apirită. Ș-aesta maxusu ditu 2014, cându Crimeea, teritoriu ucraineanu, fu aputrusită paranomu di Rusia. Aestu purtaticu s’faţi ş-tu aestu kiro, acă NATO cilăstăseaşti ti unu dialog hăirlăticu”, adăvgă Ministerlu di Externi di București. Rusia căftă viniri al NATO ta ş’tragă askerili ditu Românie și Vărgărie, ca parti ași-dzăsiloru garanții di securitati ţi li caftă a Occidentului. Ministerlu ti Externi a Moscovăllei caftă s’hibă trapti askerili xeani, echipamentlu militar și armamentlu ditu aţeali di ma ninti craturi comunisti cari nu eara membri a Suţatăllei Nordu-Atlantică tru 1997. Easti cazlu a Româniillei și ali Vărgărie — spuni diplomația arusă, acă, simfunu cu minduita analiștilor, ahtări spuneri pot s’hibă și tră Polonia ică statili baltiţi.



    Statele Uniti vs Rusia – Secretarlu di statu a Statiloru Uniti Antony Blinken declară viniri că dialoglu cu Moscova ma largu va s’ducă ninti, ama căftă ali Rusie tra ş-tragă askerili arădăpsiti tu sinurlu cu Ucraina. După muabeţli ti cari spusi că suntu sincere și substanțiale”, cari eara ţănuti Geneva cu ministurlu arusescu di externi Serghei Lavrov, Antony Blinken spusi că stămâna yinitoari Washingtonlu va s’părăstisească a Moscovăllei idei” sumu turlia di apandasi ngrăpsisti. Tu arada a lui, Lavrov apruke că Statele Unite tăxiră ună apandisi ngrăpsită ti căftărli a Moscovăllei mutrinda arhitectura evrupeană di securitati. Dupu aesta, va s’aibă ună nauă andamusi tu idyiulu livelu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, salută, gioi, hăbarea faptă di omologlu a lui american, Joe Biden, tu ligătură cu prezența militară americană tru România, tu Ardărikea ditu Apirită al NATO, ma s’hibă di s’aspardzi catandisea a securitatillei. Năsu nica spusi ş-aţea că Parteneriatlu Strateghicu Româno-Frănţescu va s’hibă anvărtuşitu tru reghiunea ali Amarea Lae, dupu hăbarea ţi u feaţi omologlu a lui, Emmanuel Macron, că Franța easti etimă s’pitreacă askeri tru România tru cadurlu a misiuñilor Alianțăllei. Rusia ari arădăpsită cama di 100.000 di askirladz tu sinurlu cu Ucraina, ama nu aproaki că ari naeti ti ună aputresari aluştui cratu.



    Covid – România dimăndă viniri 19.649 di năi cazuri di coronavirus detectati tru 24 săhăţ ditu soni, un nău recordu istoric. Isapea-a pandemiillei criscu, tutunăoară, cu 49 di morţă. Rata di ocupari apaturli ahărdziti ti paciențălli cu Covid easti de 22%, aşi că școlliurli pot s’ducă ma largu nveţlu pi turlia fizică. S’cundillemu că, simfunu cu năili standardi ţi suntu tu practico, cursurli ahurhescu s’hibă ţănuti online tru oara anda cama di 70% ditu apaturli ti lăndziţlli di Covid suntu acăţati tu ună secție. Tu arada-a lui, ministurlu a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spuni că rata a morţăloru easti tora di dzaţi ori ma ñică andicra di meslu sumedru, cându avea unu numiru idyealui di cazuri ndzuuă. Un tratamentu antiviral inovatoru va s’hibă disponibilu tru şcurtu kiro, spusi oficialu românu ditu domeniulu a sănătatillei. Cama multu, numirlu a româñilor cari feaţiră naima pţănu ună doză di vaccinu easti cama di 8 miliuñi, ditu aeşţă cama multu di giumitati, dimi 56%, suntu cu ilikia anamisa di 50 și 59 di añi. Tru aestu kiro, anvălearea vaccinală spusă di România easti di 47,5% ditu populația eligibilă, cu ilikia di 12 di añi ş-cama. Ditu 26 di yinaru, văsilia va s’ahurhească și vaccinarea-a cilimeañiloru cu ilikia anamisa di 5 și 11 di añi.



    Grevi – Greva dimăndată di sindicaliştilli di la Compania di Transportu Publicu Bucureşti (STB) ahurhită gioi s’duţi ninti ş’tu dzuua di adză. Acă Tribunalu București u curmă greva ahurhinda cu dzuua di gioi, autobuzili, troleibuzili și tramvaili nu urdină nica tru capitala a Româniillei. Giudicătorlli va s’apufusească viniri desi protestul easti tu nomu ică nu. Liderlu a sindicaliștilor ditu transportul publicu di suprafață di București, Vasile Petrariu, spuni că greva va s’ducă ninti până cându directorlu a companiillei va ş-da demisia și până cându a lucărtorloru va lă crească tiñiili di cafi mesu cu 10%. Tru apandisi, directorlu a Societatillei di Transportu Public Bucureşti, Adrian Criţă, declară că lu-ari călisită sindicatlu ta s’păzărăpsească Contractulu Colectivu di Lucru tu ahurhita-a anlui, ama elli ici nu apăndăsiră. Reacția a dimarhului a Capitalăllei, Nicușor Dan, iruşi vini. Năsu lygurseaşti că aestă grevă easti di turlie politică și caftă s’hibă tiñisitu nomlu.


    Năpoi ti dzuua di viniri, sindicaliștilli ditu industria aluminiului ndregu ună manifestație di protestu dinintea-a scamnului a guvernului di București. Aeșţă cutugursescu greaua catandisi ditu sectorlu a loru, maxutarcu dupu ţi criscură păhadzlli la energie electrică și gazi. Nicurarea a producțiillei di aluminiu va s’ducă la scutearea di pi lucru a personalui ditu dumeniu și la șomajlu tehnici ti ñilli di lucărtori ditu sectoru, ama și ti dzăţli di ñilli di oamiñi cari lucreadză tru companii cari ţănu directu ică indirectu di aestă industrie, facu timbihi protestatarlli.



    Tenisu – Diplolu românescu adratu ditu românca Jacqueline Cristian și ghirmana Andrea Petkovic s’califică viniri tru etapa a 2-a a probăllei di dublu feminin di la Australian Open, după ţi u azvimsi preacllea adrată ditu românţili Simona Halep și Gabriela Ruse. Idyealui, preacllea Raluca Olaru (România) – Anna Lena Friedsman (Ghirmănia) kiru dinintea a chinezilor Yifan Xu-Zhaoxuan Yang. Tru antriţearea di simplu femininu, armasiră la Australian Open maş Simona Halep și Sorana Cîrstea.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • January 11, 2022

    January 11, 2022

    COVID-19 Over 8,800 new SARS-CoV-2 infection cases were reported for the last 24 hours in Romania, double the previous days rate. The Strategic Communication Group also reported 43 related fatalities. 415 patients are in intensive care. The case frequency in the capital city Bucharest is also on the rise, nearing 3 per thousand. Since the start of the vaccine roll-out in late December 2020, nearly 8 million people have got the COVID-19 vaccine. Almost 7.9 million are now fully vaccinated, and more than 2.1 million have also got the booster dose. Facilities are being identified around the country to host the outpatient evaluation centres scheduled to become operational this week. Experts argue that it is important for people to respond to the first signs of infection and to take immediate measures at home.



    SASSOLI President Klaus Iohannis Tuesday sent a condolence message for the death of the president of the European Parliament David Sassoli, stating that he was a good friend of Romania and a leader who fought for European values and principles. The Italian Social-Democrat David Sassoli passed away last night in the Italian town of Aviano, where he was hospitalised on December 26 following severe complications related to his immune system. Sassoli, a former journalist, was appointed president of the European Parliament in July 2019. He was at the end of his term, and next Tuesday the EP is due to vote for his successor. It is for the first time in the history of the EP that a president died while in office. First Vice-President Roberta Metsola, a conservative from Malta who was already set to be elected as Sassolis successor next week, will be acting as interim.



    TALKS The United States and Russia have agreed to continue the dialogue, which, European media argue, is the only gain of the 8-hour long talks held in Geneva, Switzerland on Monday. The head of the US delegation, deputy secretary of state Wendy Sherman, pushed back on Russias request for guarantees that NATO would not expand further east. “We will not allow anyone to slam closed NATOs “Open Door” policy, which has always been central to the NATO Alliance. And we will not make decisions about Ukraine without Ukraine, about Europe without Europe, or about NATO without NATO,” Sherman said. The US diplomat reiterated at the meeting with her Russian counterpart that invading Ukraine would entail huge costs for Moscow. In turn, Russias deputy foreign minister Sergei Ryabkov once again promised that Russia had no intention to invade Ukraine, but emphasised that the risk of a conflict cannot be understated. The talks in Geneva will be followed this week by Russia-NATO talks in Brussels, and by an OSCE meeting also focusing on Ukraine, in Vienna.



    PANDEMIC Italy introduced new restrictions for unvaccinated citizens. Under the new rules, negative COVID tests no longer allow access to public transportation, bars and restaurants. Italy is facing a significant spread of the Omicron variant, and reported over 100,000 new infection cases in 24 hours. According to Radio Romanias correspondent in Rome, PM Mario Draghi said most problems were owing to the unvaccinated. In Israel, new instructions were issued regarding the access to shops and food stores in shopping centres, where all staff and clients must wear face masks. The number of new COVID cases goes up every day, Radio Romanias correspondent in that country reports. The US also announced on Monday 1.35 million new coronavirus infections, Reuters said. India on the other hand had a drop in the number of cases on Tuesday compared to the previous day.



    TENNIS The Romanian tennis player Gabriela Ruse Tuesday qualified in the round of 16 of the WTA 500 tournament in Sydney, with over 700,000 USD in prize money, after defeating Polands Magdalena Frech in 3 sets. Ruse will play against 4th seed Anett Kontaveit (Estonia) in the 8th-finals. Another Romanian player, Jaqueline Cristian, is also playing in the same round. Cristian will take on 3rd seed Barbora Krejcikova (Czech Republic), the defending Roland Garros champion. (tr. A.M. Popescu)

  • Centrul European de Agrometeorologie

    Centrul European de Agrometeorologie

    Fenomenele meteorologice extreme sunt din ce
    în ce mai frecvente şi mai intense, iar impactul lor asupra activităţii
    socio-economice este unul major. Efectele sunt percepute de fiecare în parte şi
    confirmate de specialişti, care avertizează că încălzirea globală ne va
    determina să ne schimbăm tot mai mult modul de viaţă. Opiniile lor sunt
    susţinute de datele existente, din a căror analiză a reieşit că, la nivel
    mondial, anul 2019 a fost al doilea cel mai călduros din ultimii 140 de ani.

    Pentru România a fost cel mai călduros an din 1900 şi până în prezent, în timp
    ce ultimul deceniu este cel mai fierbinte din istoria măsurătorilor
    meteorologice. Cele mai recente rapoarte şi studii efectuate la nivel mondial,
    inclusiv de către Academia Română, arată că omenirea riscă să fie devastată de
    efectele încălzirii globale într-un ritm mult mai alert decât se estimase.
    Potrivit unora dintre scenarii, în anul 2050 temperatura globală ar putea atinge
    un nivel care să genereze 20 de zile cu temperaturi letale pe an.

    Ce ar însemna
    asta? Explică
    secretarul general al Academiei Române, Ion Dumitrache: 20 de zile de căldură letală pe an
    determină o prăbuşire a multor ecosisteme. Peste un miliard de oameni ar trebui
    să fie strămutaţi. Ritmul de creştere a temperaturii globale este mult mai
    rapid în perioada 1880-2000. Temperatura medie globală a crescut cu peste un
    grad Celsius, iar până în 2100 există riscul creşterii cu peste 4 grade
    Celsius. Concentraţia de bioxid de carbon din atmosferă a depăşit pragul de 400
    ppm, părţi per milion, în condiţiile în care în ultimii patru sute de mii de
    ani aceasta nu a depăşit 300 ppm. Încălzirea globală se produce de 10 ori mai
    rapid acum, în raport cu ultima încălzire.

    Actuala încălzire globală se
    diferenţiază de precedentele prin faptul că este prima pe care activitatea
    umană o accentuează. Dioxidul de carbon emis de termocentrale şi vehicule,
    metanul provenit din ferme, fertilizarea chimică intensivă a culturilor
    agricole sau defrişările masive se numără între factorii care îşi pun puternic
    amprenta. Specialiştii sunt unanim de acord că încălzirea globală nu poate fi
    oprită, pentru că există şi cauze naturale care o produc, dar, spun ei, ea
    poate fi încetinită. Statisticile arată că activitatea umană produce anual 35
    de miliarde de tone de dioxid de carbon.

    Directorul Institutului de Geografie
    al Academiei, Dan Bălteanu, precizează: Acest efect de seră al dioxidului de carbon a ajuns să se dezvolte cu
    o intensitate sporită în ultimii 40 de ani. Această perioadă este denumită şi
    marea accelerare.
    Efectele încălzirii globale se resimt deja pe toate
    planurile, de la natură la economia mondială şi geopolitică. În România, cele
    mai de impact consecinţe ţin de fenomenele meteorologice. Episoadele cu valuri
    de căldură sunt din ce în ce mai persistente, iar perioadele secetoase
    alternează cu intervale scurte în care precipitaţiile abundente generează
    viituri sau inundaţii la scară regională şi locală. Aceste date arată o
    realitate greu de ignorat şi de aceea este momentul în care trebuie să aplicăm
    fără întârziere măsuri eficiente şi sustenabile din punctul de vedere al
    utilizării resurselor de apă şi sol,
    spun autorităţile.

    Pentru că, de exemplu,
    temperatura exagerată determină seceta, seceta reduce producţia agricolă, iar
    acest fapt ridică preţurile şi riscul de criză alimentară. Potrivit
    meteorologilor, România va fi una din ţările europene cele mai afectate de
    secetă – fenomen care s-a accentuat în ultimii 20 de ani. Directorul
    Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu: 19 din cei mai călduroşi ani s-au
    înregistrat începând din 2000 şi până în prezent. Anul 2019 a fost mai călduros
    cu aproape 0,5 grade Celsius. Deficitul de precipitaţii a determinat ca la
    acest moment să înregistrăm în principalele zone agricole din ţară fenomen de
    secetă pedologică puternică şi extremă. În intervalul 1-26 ianuarie au căzut
    doar 3 litri pe metru pătrat, faţă de o normă climatologică de 33,6 litru pe
    metru pătrat.

    Lupta pentru încetinirea încălzirii globale presupune
    programe mondiale şi naţionale pentru reducerea emisiilor din industrie,
    investiţii în energie verde, împăduriri sau reciclare, dar şi decizii luate de
    fiecare în parte, precum reducerea consumului propriu de energie. Între
    măsurile care se iau pentru a diminua impactul schimbărilor climatice asupra
    mediului şi societăţii se numără şi înfiinţarea Centrului European de Agrometeorologie
    pentru Regiunea VI a Europei – primul pilot de acest fel din lume, care va
    funcţiona în România.

    Decizia a fost luată în vara anului trecut, la Geneva, în
    cadrul Congresului Mondial de Meteorologie. Pe lângă crearea la nivelul Europei a unui buletin agrometeorologic de
    specialitate, Centrul va
    asigura şipregătirea viitorilor specialişti la
    nivelul Europei, care vor desfăşura activitate în cadrul serviciilor de
    meteorologie de pe continent, a explicat directorul general al ANM.

  • Ana Simon. Neobişnuitele întâlniri

    Ana Simon. Neobişnuitele întâlniri

    A plecat din ţară în urmă cu peste 50
    de ani, stabilindu-se, după o scurtă şedere în Spania cu o bursă doctorală, în
    Elveţia, la Geneva. Ana Simon, valoros om de cultură – scriitoare, regizoare,
    traducătoare, s-a născut în Domaşnea, judeţul Caraş-Severin, dar despre ea se
    ştiu mult prea puţine lucruri, mai ales în ţara ei natală. Un prim pas în
    vederea recuperării Anei Simon în spațiul românesc îl reprezintă volumul Ana
    Simon. Neobişnuitele întâlniri
    , de Alina Mazilu, Vasile Bogdan și Cornel
    Ungureanu, apărut la Editura Diacritic şi lansat la sfârşitul lunii septembrie, la Timişoara.


    Alina Mazilu, unul dintre cei trei
    autori, a coordonat apariţia cărţii:
    Din punctul meu de vedere, cartea
    este un început. Pentru că se ştiu foarte puţine lucruri despre ea şi este
    păcat. N-aş zice nedrept, pentru că nici Ana nu şi-a dorit să se promoveze
    foarte mult. Se ştiu foarte puţine lucruri şi ar trebui să se ştie mult mai
    multe. Şi atunci am dorit să fie un început, o carte cu şi despre Ana… Este
    în principal un volum de interviuri. Ce surprinde cartea? Cred că-i suprinde
    personalitatea foarte complexă, vocaţia prieteniei… este omul cel mai generos
    poate pe care l-am cunoscut vreodată… Ce-am mai vrut neapărat? Am vrut ca
    această carte să nu dezvăluie tot. Am vrut să lase o aură de mister. Să fie o
    invitaţie la descoperirea universului ei, dar, în acelaşi timp, să îl lase pe
    cititor să îşi imagineze ceea ce nu este spus. Nespusul.


    Ana Simon este soția lui François
    Simon, actor elvețian de o expresivitate și de o sensibilitate cu totul aparte,
    și nora lui Michel Simon, unul dintre monștrii sacri ai cinematografiei
    europene. E autoarea a numeroase filme și volume de poezie. A tradus, printre
    altele, opere de Mircea Eliade, Marin Sorescu și Miguel de Unamuno. În cartea
    Ana Simon. Neobişnuitele întâlniri sunt prezente evocări ale autorilor,
    câteva poezii ale Anei Simon traduse de Marin Sorescu, Jean Grosu… Alina
    Mazilu: Există câteva fotografii, printre care una cu Mario Vargas Llosa la
    Lima, cu mult înainte ca Llosa să fie cine este astăzi. Scrisori de la Ion
    Negoiţescu, prieten foarte bun al Anei, o scrisoare de la Emil Cioran. Este, de
    asemenea, un portret realizat de Margarethe Krieger, graficiană foarte specială
    din Germania, mare prietenă a Anei. Coperta cărţii se bucură de un portret care
    mi se pare minunat şi care cred că o exprimă foarte bine, în toată simplitatea
    ei, portret realizat de pictorul chilian Jose Venturelli, prieten apropiat al
    lui Pablo Neruda. Diverse fotografii cu marea ei iubire, François Simon, cu Ion
    Vianu….


    Întreaga
    operă a Anei, de la cronici literare, prezentări și interviuri la filme, poeme
    și traduceri, are ca motor admirația
    , notează Alina Mazilu în carte. Lucru
    pe care îl mărturiseşte însăşi Ana Simon, prezentă la evenimentul de lansare a
    volumului la Timişoara, în interviul în exclusivitate pentru Radio România
    Internaţional: Tot ce-am făcut despre toţi artiştii este
    dintr-o mare admiraţie. Probabil şi formaţia mea literară a contat foarte mult,
    fiindcă am studiat literatura universală şi comparată şi totdeauna m-a
    interesat lumea lor. Artiştii vin de undeva şi destăinuie ce pot din lumea lor.
    Şi eu la fel, cât am putut, am destăinuit din această admiraţie într-un film.


    Tot în carte se regăseşte şi coperta
    unui volum despre Michel Simon şi François Simon, volum colectiv pe care Ana Simon l-a coordonat: Este o mică fracţiune din opera complexă pe care Ana a realizat-o în
    vederea recuperării şi a întăririi imaginii celor doi Simon, Michel şi François, tată şi fiu. Practic, după moartea
    lui François,
    Ana şi-a construit întreaga existenţă pe munca la consolidarea imaginii lor.
    Le-a dedicat cărţi, a scris poezii dedicate lui François, i-a făcut celebrări, omagii, a luptat
    pentru recunoaşterea valorii sale, pentru că este, totuşi, unul dintre cei mai
    expresivi actori de limbă franceză care au existat vreodată şi este un actor
    care a întemeiat un teatru care există şi în ziua de azi, Théâtre de Carouge, la
    Geneva… Ana a luptat cu vehemenţă, cu convingere, cu foarte mult elan şi
    avânt şi putere pentru a-i păstra imaginea vie.


    Călătoare prin lume, împărţindu-şi
    timpul în special între Geneva, Paris şi Barcelona, Ana Simon revine cu
    regularitate în România, în Banat. Ce înseamnă pentru ea acasă? Acasă… Ca şi pentru Camus. Ţara mea era mama mea şi asta însemna
    acasă. De atunci, nu am mai avut casă. Am avut casă provizoriu, pentru că,
    fiind căsătorită cu François,
    el făcea filme şi eram tot timpul împreună. Am călătorit foarte mult şi ne
    întorceam din când în când să dormim puţin. Acasă era unde eram împreună şi, de
    când nu mai am familie, pe părinţii mei, mai ales, a dispărut… Camus spunea
    că ţara lui e mama lui. Şi apoi, nu a mai avut ţară. Eu am avut tot timpul,
    pentru că limba e importantă, pentru că toată formaţia mea ţine de România şi
    sigur că o port şi, dacă i s-ar întâmpla ceva, sigur că aş apăra-o. Şi
    totdeauna îi critic întâi pe ceilalţi înainte de ţara mea. Ţara mea de naştere,
    de formare spirituală… Nu pot să fiu franţuzoaică, nici elveţiancă.

    Ana
    Simon. Neobişnuitele întâlniri
    este o carte care îţi provoacă dorinţa de a
    vrea să afli mult mai mult despre viaţa Anei Simon. O viaţă ca un vis. Alina
    Mazilu : Fiecare dintre cei trei autori a avut parte de întâlniri cu totul
    neobişnuite cu Ana Simon. Fiecare s-a raportat la ea şi prin povestea primei
    întâlniri. Fiecare a avut parte de elemente, aş spune, chiar suprarealiste în
    întânirea cu ea. Şi fiecare le-a povestit în carte în maniera sa, în stilul
    său… Nu am vrut să fie o carte seacă, nu am vrut să fie o carte care să se
    citească cu noduri în gât şi greu… Am vrut să se citească aşa cum ai citi un
    roman foarte bine scris. Şi sper să fi reuşit.

  • Jurnal românesc – 25.04.2018

    Jurnal românesc – 25.04.2018

    Ambasada României la Chişinău a organizat, miercuri, o ceremonie militară la Cimitirul Românesc de Onoare din sudul Republicii Moldova, lângă localitatea Ţiganca, dedicată Zilei Veteranilor Armatei Române. Ceremonia a cuprins o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoţi condus de Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, precum şi depuneri de flori la mormintele ostaşilor români, dar şi un program artistic susţinut de elevii din localitate. Ziua Veteranilor de Război este marcată anual la data de 29 aprilie şi celebrează meritele acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale a României. Cimitirul de lângă Ţiganca se află în judeţul Cahul (aproximativ trei km de Prut), unde şi-au pierdut viaţa mii de soldaţi şi ofiţeri ai Armatei Române în luptele cu Armata Roşie din iunie-iulie 1941.



    Un sondaj realizat în Chișinău arată că peste jumătate din locuitori susțin Unirea Republicii Moldova cu România. Centrul social-politic european a organizat o consultare publică pe această temă, în perioada 1-19 aprilie, în Chișinău. La sondaj au participat aproximativ 80 de mii de persoane, iar răspunsurile au fost colectate online, prin deplasarea operatorilor la domiciliu și în corturile amenajate. Datele prezentate în cadrul unei conferințe de presă, arată că 55% dintre respondenți au optat pentru Unirea R. Moldova cu România, iar 45% nu o susțin. Astfel, 62% dintre participanții la sondaj din sectorul Botanica au optat în favoarea Unirii, în sectorul Buiucani 55% au votat în susținerea acestui proces, în sectorul Centru – 53%, în sectorul Râșcani – 50%, în sectorul Ciocana – 57%, iar în suburbii – 61%. De asemenea, 21% din numărul total al respondenților au fost vorbitori de limbă rusă, iar 31% dintre aceștia susțin Unirea.



    Senatul de la București a adoptat, recent, proiectul de lege al Guvernului privind extinderea termenelor de valabilitate a paşapoartelor simple electronice de la 5 la 10 ani în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de 25 de ani şi de la 3 la 5 ani pentru cei cu vârste între 12 şi 25 de ani. Proiectul este menit să fluidizeze activitatea serviciilor de paşapoarte prin scăderea numărului de solicitări pentru eliberarea documentelor. Pentru eliberarea unui paşaport simplu temporar în termen de 3 zile trebuie să existe situaţii de urgenţă obiective, determinate de motive de sănătate, familiale sau profesionale în care titularul nu dispune de timpul necesar pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic.



    Cercetători ai Universităţii Politehnica din Bucureşti au obţinut mai multe medalii la cea de-a 46-a ediţie a Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva – două medalii de aur şi una de argint din partea organizatorilor, dar şi alte 4 medalii de aur şi două trofee din partea delegaţiilor oficiale. Invenţiile premiate sunt: Implant cranian cu structuri de osteointegrare şi acoperiri funcţionale, Echipament pentru prelucrarea simultană a structurilor de găuri şi microgăuri prin electroeroziune asistată de ultrasunete, Sistem mecatronic de oscilare verticală alternantă a centurii pelviene. Delegaţia română a fost condusă de ministrul Cercetării şi Inovării, Nicolae Burnete, şi a fost reprezentată de cercetători români cu 36 de invenţii. Organizat sub înaltul patronaj conferit de către Guvernul Federal Elveţian, Salonul Internaţional de Invenţii a ajuns la a 46-a ediţie şi s-a desfăşurat în perioada 11 – 15 aprilie.


  • Sportivul săptămânii: Jucătorul de tenis Horia Tecău

    Sportivul săptămânii: Jucătorul de tenis Horia Tecău

    Perechea formată din tenismanul român Horia Tecău şi
    olandezul Jean-Julien Rojer a câştigat titlul în proba de dublu a turneului ATP
    de tenis de la Geneva, dotat cu premii totale de 482.060 euro. Tecău şi Rojer
    au trecut în finală de cuplul columbian Juan Sebastian Cabal/Robert Farah cu
    2-6, 7-6, 10-6. Tecău şi Rojer, principalii favoriţi, au obţinut victoria
    într-o oră şi 51 de minute în faţa favoriţilor numărul doi, acesta fiind al
    doilea lor titlu din 2017, după cel de la Dubai. În meciurile directe, scorul
    este favorabil cu 2-1 lui Tecău şi Rojer. Românul şi olandezul vor primi câte un
    cec de 26.110 euro şi 250 de puncte ATP. Pentru performanţa sa, Radio România
    Internaţional îl declară pe tenismanul Horia Tecău sportivul săptămânii.


    Horia
    Tecău a ajuns la 31 de turnee ATP câştigate la dublu şi 17 finale pierdute. A
    câştigat 14 titluri alături de Rojer, 8 în 2014 la Zagreb, Casablanca,
    Bucureşti, s-Hertogenbosch, Washington, Shenzhen, Beijing şi Valencia, 3 în
    2015 la Rotterdam, Wimbledon şi Turneul Campionilor de la Londra, 1 în 2016, la
    Madrid, şi 2 în 2017, la Dubai şi Geneva. Împreună, cei doi au pierdut 4
    finale: în 2014 la Rotterdam, în 2015 la Sydney şi Nisa şi în 2016 la
    Cincinnati.


    Horia
    Tecău a câştigat în 2013 trei titluri cu belarusul Max Mirnîi, la Bucureşti,
    s-Hertogenbosch şi Beijing. Împreună cu suedezul Robert Lindstedt a câştigat
    alte 10 turnee: 4 în 2010, la New Haven, Bastad, în Suedia, s-Hertogenbosch şi
    Casablanca, 2 în 2011 la Bastad şi Casablanca şi 4 în 2012, la Bucureşti,
    s-Hertogenbosch, Bastad, Cincinnati.


    Tecău a mai câştigat în 2010, alături
    de neozeelandezul Marcus Daniell, turneul de la Auckland, iar în 2011, alături
    de românul Victor Hănescu, turneul de la Acapulco şi de belgianul Dick Norman
    pe cel de la Zagreb. În 2017, împreună cu un alt român, Florin Mergea, a ieşit
    victorios la Bucureşti. O mare performanţă a lui Horia Tecău este câştigarea,
    în 2012, a probei de dublu mixt a Openului australian împreună cu americanca
    Bethanie Mattek-Sands.

  • Sportivul săptămânii: Jucătorul de tenis Horia Tecău

    Sportivul săptămânii: Jucătorul de tenis Horia Tecău

    Perechea formată din tenismanul român Horia Tecău şi
    olandezul Jean-Julien Rojer a câştigat titlul în proba de dublu a turneului ATP
    de tenis de la Geneva, dotat cu premii totale de 482.060 euro. Tecău şi Rojer
    au trecut în finală de cuplul columbian Juan Sebastian Cabal/Robert Farah cu
    2-6, 7-6, 10-6. Tecău şi Rojer, principalii favoriţi, au obţinut victoria
    într-o oră şi 51 de minute în faţa favoriţilor numărul doi, acesta fiind al
    doilea lor titlu din 2017, după cel de la Dubai. În meciurile directe, scorul
    este favorabil cu 2-1 lui Tecău şi Rojer. Românul şi olandezul vor primi câte un
    cec de 26.110 euro şi 250 de puncte ATP. Pentru performanţa sa, Radio România
    Internaţional îl declară pe tenismanul Horia Tecău sportivul săptămânii.


    Horia
    Tecău a ajuns la 31 de turnee ATP câştigate la dublu şi 17 finale pierdute. A
    câştigat 14 titluri alături de Rojer, 8 în 2014 la Zagreb, Casablanca,
    Bucureşti, s-Hertogenbosch, Washington, Shenzhen, Beijing şi Valencia, 3 în
    2015 la Rotterdam, Wimbledon şi Turneul Campionilor de la Londra, 1 în 2016, la
    Madrid, şi 2 în 2017, la Dubai şi Geneva. Împreună, cei doi au pierdut 4
    finale: în 2014 la Rotterdam, în 2015 la Sydney şi Nisa şi în 2016 la
    Cincinnati.


    Horia
    Tecău a câştigat în 2013 trei titluri cu belarusul Max Mirnîi, la Bucureşti,
    s-Hertogenbosch şi Beijing. Împreună cu suedezul Robert Lindstedt a câştigat
    alte 10 turnee: 4 în 2010, la New Haven, Bastad, în Suedia, s-Hertogenbosch şi
    Casablanca, 2 în 2011 la Bastad şi Casablanca şi 4 în 2012, la Bucureşti,
    s-Hertogenbosch, Bastad, Cincinnati.


    Tecău a mai câştigat în 2010, alături
    de neozeelandezul Marcus Daniell, turneul de la Auckland, iar în 2011, alături
    de românul Victor Hănescu, turneul de la Acapulco şi de belgianul Dick Norman
    pe cel de la Zagreb. În 2017, împreună cu un alt român, Florin Mergea, a ieşit
    victorios la Bucureşti. O mare performanţă a lui Horia Tecău este câştigarea,
    în 2012, a probei de dublu mixt a Openului australian împreună cu americanca
    Bethanie Mattek-Sands.

  • Jurnal românesc – 03.04.2017

    Jurnal românesc – 03.04.2017

    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, se va
    deplasa în Marea Britanie, în prima parte a lunii aprilie, pentru a se întâlni
    cu membrii comunităţii româneşti şi cu autorităţile de la Londra. Premierul
    Sorin Grindeanu i-a cerut ministrului să meargă în Regatul Unit în contextul
    ieşirii Marii Britanii din UE şi în condiţiile în care Guvernul român şi-a
    stabilit ca prioritate reprezentarea şi protejarea intereselor cetăţenilor
    români din aceasta ţară. Potrivit uni comunicat al MAE, Andreea Păstârnac va reitera disponibilitatea
    Bucureştiului de a coopera cu autorităţile britanice şi cu instituţiile
    europene pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă românii din Marea
    Britanie.




    Poliţia română de frontieră a anunţat că
    întăreşte, din 7 aprilie, controalele de la intrarea şi ieşirea din ţară. Toate
    persoanele care trec graniţa vor fi verificate în baze de date naţionale şi
    internaţionale, astfel că se prefigurează o creştere a timpilor de aşteptare
    pentru efectuarea formalităţilor de frontieră. Potrivit unui comunicat remis
    presei, vineri, intră în vigoare o modificare a Codului Frontierelor Schengen,
    adoptată de Parlamentul European şi Consiliul Europei, menită să ducă la
    îmbunătăţirea securităţii UE şi a cetăţenilor acesteia. Poliţia română de
    frontieră afirmă că a luat toate măsurile pentru reducerea timpilor de
    aşteptare şi asigurarea unui control operativ şi că a depus toate eforturile
    pentru a asigura un echilibru între securitatea cetăţenilor şi fluenţa
    traficului de călători.




    Medicii români care lucrează
    în străinătate, indiferent dacă şi-au făcut specializarea în ţară sau în altă
    parte, au la dispoziţie, de luni, un organism care să-i consilieze în cazul în
    care vor să revină în România. Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a anunţat
    înfiinţarea, în cadrul Ministerului, a Centrului Naţional de Resurse Umane.
    Ministrul a precizat că are o serie de
    semnale din Germania şi Anglia privind revenirea acasă a unor doctori, după
    anunţul privind majorarea salariilor în sistemul românesc, dar şi în contextul
    creat de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Presa din Marea Britanie
    scrie în această perioadă că lipsa de medici este acută în Regatul Unit şi că
    numărul specialiştilor europeni care au părăsit sistemul a crescut dramatic în
    ultima parte a lui 2016.




    România a obţinut la ediţia din acest
    an a Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, 34 de medalii de aur, 8 de argint şi alte10
    distincţii speciale. La acestea se
    adaugă încă 17 premii oferite de delegaţiile străine, prezente la Ziua
    României organizată în cadrul Salonului.
    Potrivit Ministerului Cercetării şi Inovării, la această ediţie, România a
    participat cu 40 de lucrări, a căror prezenţă a fost finanţată de la buget,
    alături de alte 8 invenţii susţinute din fonduri proprii. În total, la Geneva
    au fost expuse peste 2.000 de invenţii din întreaga lume, de la companii,
    universităţi, organizaţii de stat, inventatori şi cercetători privaţi. Cel mai prestigios eveniment la
    nivel mondial in domeniul inventicii a avut loc in perioada 29 martie -2 aprilie.




    Fondurile de pensii private
    obligatorii din România aveau active în valoare de aproximativ 33,2 miliarde de
    lei, în februarie 2017, în creştere cu aproape 31% faţă de februarie 2016, potrivit datelor
    Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Titlurile de stat deţin cea mai mare pondere în cadrul
    activelor, respectiv 64,1%. Pe locul doi de află acţiunile, cu 20,3%, iar pe
    trei depozitele bancare, cu 6,35% din totalul activelor.

  • Medals for Romanian inventors

    Medals for Romanian inventors

    Every year, Romanian inventors return from international inventions fairs with medals for their inventions with immediate application. This year again, they won many distinctions, most of which were gold medals, at the International Exhibition of Inventions in Geneva, the worlds most prestigious event in the field of inventions. Now in its 45th year, the exhibition was held between the 29th of March and the 2nd of April.



    Romanian inventors won a total of 34 gold and 8 silver medals, 10 special distinctions, as well as 17 prizes awarded by foreign delegations. Romania participated with 40 works whose presence at the fair was financed by the state budget, as well as 8 inventions supported by private funds, according to the research and innovation ministry.



    More than 2,000 inventions from around the world were exhibited in Geneva by private companies, universities, state organisations and individual inventors and researchers.



    The Romanian inventor Mihai Receanu won a special prize from the United Nations World Intellectual Property Organisation. The 23-year-old Receanu, who is a student of the Faculty of Electronics, Telecommunications and Information Technology of the Bucharest University, invented a device and method for monitoring electrical low voltage systems in order to discover dysfunctions and risks of fire that can be used on vehicles, aircraft and any other similar electric installations. His invention was developed at the European Interdisciplinary Applied Research Centre in Otopeni run by Mircea Tudor, a co-author of the invention, himself the winner of the Grand Prix in Geneva in 2009 and 2013.



    One of the greatest Romanian inventions of all times is the insulin injection, a discovery that saved millions of lives. In 1921, Nicolae Paulescu, a psychology professor at the University of Medicine and Pharmacology in Bucharest, discovered insulin, a hormone secreted by the pancreas that regulates the metabolism of carbohydrates, lipids, protides and minerals in the human body. He demonstrated the effectiveness of this substance in reducing hyperglycaemia and used insulin in the treatment of diabetes.



    Another remarkable Romanian invention is the jet aircraft. In October 1910, the engineer Henri Coanda caused a sensation at the second edition of the Paris International Aeronautics Show with his plane that used a turbine propeller instead of a conventional propeller. His invention was revolutionary in the field and would constitute the solution of the future. (Translated by C. Mateescu, edited by D. Vijeu)

  • Jurnal românesc – 23.01.2017

    Jurnal românesc – 23.01.2017

    Aproximativ 30.000 de persoane au ieşit, duminică, pe străzile din
    Bucureşti pentru a protesta faţă de intenţia Guvernului de a impune ordonanţe de
    urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal. La protest s-a alăturat şi
    preşedintele Klaus Iohannis. Manifestaţia de duminică a fost una din cele mai
    mari din Capitală din ultimii zece ani. Proteste au avut loc, însă, în aproape
    toate marile oraşe din ţară, cu o prezenţă masivă în Cluj, Iaşi, Timişoara şi
    Braşov. Potrivit presei de la Bucureşti, proteste anti-amnistie şi graţiere au
    avut loc, de asemenea, în mari oraşe europene, la Paris, Londra, Oslo,
    Copenhaga şi Milano.




    Proiectul de buget al României pe 2017 a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor
    Publice. Conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi
    proiecţia acesteia pe anii 2018-2020, bugetul este configurat pe o creştere
    economică de 5,2% în acest an şi de peste 5% pe întreg orizontul 2018-2020, iar
    deficitul bugetar este estimat la 2,96% din PIB. Pentru proiectul de buget pe
    2017 au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o
    inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un
    curs mediu al euro de 4,46 lei. La finalul anului 2017, se aşteaptă o majorare
    a numărului de salariaţi de 4,3%. Proiectul de buget pe 2017 are următoarele
    direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii
    sporite şi reducerea taxelor. La capitolul Investiţii, alocarea bugetară prevede
    fonduri în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură şi creşterea
    absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare.




    România face parte din grupul celor şase state care vor deţine, pe
    parcursul anului 2017, preşedinţia Conferinţei pentru Dezarmare de la Geneva şi
    îşi exercită mandatul în perioada 23 ianuarie – 19 februarie. Potrivit
    Ministerului de Externe, preluarea preşedintei acestei Conferinţe reprezintă o
    nouă oportunitate pentru România de a reitera sprijinul politic ferm pentru
    acest for multilateral de negociere în domeniul dezarmării şi pentru eforturile
    de revitalizare a activităţilor sale, prin adoptarea cât mai curând posibil,
    prin consens, a unui program de lucru. Activitatea de fond a Conferinţei pentru
    Dezarmare a rămas blocată, în ultimii ani, din cauza imposibilităţii adoptării
    programului de lucru. Conferinţa pentru Dezarmare este forumul consacrat pentru
    realizarea de progrese pe temele de interes larg în domeniul dezarmării
    nucleare şi neproliferării. În prezent, Conferinţa are în atenţie următoarele
    teme: dezarmarea nucleară, prevenirea cursei înarmărilor în spaţiul
    extra-atmosferic, garanţiile negative de securitate şi transparenţa în domeniul
    armamentelor.

  • România şi cercetarea ştiinţifică nucleară

    România şi cercetarea ştiinţifică nucleară

    Moment istoric pentru cercetarea românească – drapelul României a fost ridicat, luni, la sediul Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară — CERN, aflat în apropiere de Geneva (Elveţia). Pe 17 iulie, România a devenit cel de-al 22-lea stat membru cu drepturi depline al CERN, cel mai mare centru de cercetare la nivel mondial în domeniul fizicii particulelor elementare. A fost un proces îndelungat care a început în 1991, când Organizaţia şi Guvernul de la Bucureşti au semnat un acord de colaborare ştiinţifică şi tehnică.



    Prezent la ceremonia de ridicare a tricolorului, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, cu acest prilej, însemnătatea deosebită a aderării României pentru mediul ştiinţific şi de cercetare: “România este foarte mândră că se alătură comunităţii CERN. Suntem conştienţi că statutul de membru al ţării noastre reprezintă o recunoaştere internaţională a excelenţei pentru cercetarea românească care a avut rezultate remarcabile.



    Klaus Iohannis a evocat meritele cercetătorilor, inginerilor şi tehnicienilor români care au participat, în ultimii 20 de ani, la activităţile CERN şi care, prin activitatea lor, au consolidat imaginea ţării în străinătate. În prezent, peste 170 de fizicieni şi ingineri români de la cinci universităţi şi trei institute de cercetare din România lucrează în cadrul a noua proiecte ale Organizaţiei.



    Şeful statului i-a încurajat pe cercetătorii români care i-au prezentat proiectele în derulare în care sunt implicaţi să fructifice oportunităţile care se deschid odată cu aderarea României la CERN: “Cel mai important beneficiu obţinut după dobândirea calităţii de membru al Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare este impactul direct asupra activităţii de cercetare pe termen lung în România. În plus, România are oportunitatea de a produce, dezvolta şi furniza echipamentele ştiinţifice necesare pentru ca proiectele de cercetare să fie finalizate. Mai mult, statutul de membru al acestei organizaţii poate facilita transferul de tehnologie şi expertiză în domeniul industrial românesc, cu avantaje economice evidente”.



    Datorită noii calităţi a României de stat membru, companiile, institutele de cercetare şi antreprenorii români vor avea la dispoziţie amplul portofoliu de competenţe tehnologice şi ştiinţifice al CERN, rezultat a peste 50 de ani de activitate. Pe de altă parte, un proiect major al cercetării nucleare româneşti îl constituie proiectul Extreme-Light Infrastructure — Nuclear Physics, cunoscut drept laserul de la Măgurele sau cel mai puternic laser din lume. Se estimează ca lucrările de implementare se vor termina în decembrie 2018.

  • Golden ideas in Geneva

    Golden ideas in Geneva

    In mid April, the Swiss Federal Council and the World Intellectual Property Organisation provided patronage to the 44th International Exhibition of Inventions of Geneva, which has brought recognition for Romanian researchers this year as well. The Romanian researchers have won 20 gold medals, after winning 28 medals in 2015, of which 18 gold, 7 silver and 3 bronze. More than 700 exhibitors took part in the exhibition this year and many of the most original concepts presented were related to healthcare and the monitoring of the human body, from an app for sleepwalking accident prevention to a device that detects how much blood an injured person has lost before automatically starting a transfusion.



    Marioara Avram, a researcher at the National Institute for Research and Development in Micro-technologies in Bucharest was again among the exhibition’s gold medallists. Last year, together with a group of young researchers, she created a reagent of gold nano-particles that accurately defines the area of a tumour, both in terms of size and depth, an invention that can help doctors establish the spread of a tumour and decide how much they need to extract. The reagent won a gold medal in Geneva in 2015 and was the starting point for a new invention that itself won a gold medal this year.



    Marioara Avram explains: “This year I continued my work on melanoma. I created a device that allows me to measure the dielectric constant and the refractive index of the tumours in order to separate the tumour cells from the healthy cells. This is a non-invasive method of identifying the tumour cell with no need to perform a biopsy of the tumour. These tumour cells can be detected straight from the blood by measuring the dielectric constant or the refractive index. The idea is based on last year’s invention, when, using a reagent with colloidal gold, I noticed on the microscope that the plasmon resonance for the tumour cells on these melanoma were at a different wavelength than I expected. Generally, plasmon resonance occurs in biological matter, so I had to find out why this happened with the gold nano-particles and to create this device to establish in an accurate way the characteristics of these tumour cells, characteristics that had not been defined before. This is a new intermediate step to creating another device I’m working on, which will allow me to detect tumour cells circulating in the blood, which is an entirely revolutionary method in the world right now.”



    Bucharest University professor Daniel Ghiculescu also won a medal at the International Exhibition of Inventions of Geneva this year. “The trend is to combine technologies and unconventional procedures and use micro and even nano-technologies”, is how professor Ghiculescu describes the inventions that brought Romania medals this year:



    Daniel Ghiculescu: “I presented two inventions, both of which won a gold medal and some special jury prizes. They are a continuation of our current line of research that combines unconventional technologies. These procedures are known as hybrid combination, such as that between electro-erosion and ultrasound in one case and between electro-chemistry and ultrasound in another case. This type of combination has many advantages in the sense that it creates a certain synergy and enhances the advantages of each individual procedure. It’s all part of a major trend, that of creating ever smaller surfaces, to achieve ultra-miniaturisation, which is a challenge in all areas, whether IT, telecommunications, electronics or opto-electronics and many other fields.”



    The real problem, says professor Ghiculescu, is the transfer of lab technology to different market segments so as to be marketed: “The International Exhibition of Inventions of Geneva is a very good way of promoting our inventions abroad, where these industries are more developed and where these products have a better chance of being used. I’m convinced that if the results are promising, potential investors will also show up. I believe, however, there is a gap between what happens in Europe, which is perhaps more conservative, and the United States and Asia, where the technological transfer is achieved in a faster way.”



    According to official data, the State Office for Inventions and Trademarks in Bucharest receives 1,000-1,100 patent applications every year, but only about 400 of them are awarded the patent.

  • Idei de aur la Geneva

    Idei de aur la Geneva

    Desfăşurată
    la jumătatea lui aprilie sub înaltul patronaj al Guvernului Federal Elveţian şi
    al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală – OMPI, a 44-a ediţie
    a Salonului Internaţional de la Geneva a adus şi în acest an recunoaştere
    cercetătorilor români. Aceştia au obţinut 20 de medalii de aur, după ce în urmă
    cu un an inventica românească înregistrase un succes remarcabil – 28 de medalii
    (18 de aur, 7 de argint şi 3 de bronz).

    Anul acesta au fost peste 700 de
    expozanţi, iar multe dintre cele mai originale concepte prezentate au fost
    legate de sănătate şi de monitorizarea organismului uman – pornind de la o
    aplicaţie pentru protecţia somnambulilor, pâna la un dispozitiv care detectează
    cât de mult sânge a pierdut o persoană rănită şi începe în mod automat o
    transfuzie cu tipul de sânge necesar. Marioara Avram, cercetător la Institutul
    Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie din Bucureşti, s-a
    aflat şi în acest an între premianţii cu aur. Împreună cu o echipă de tineri
    cercetători, Marioara Avram a pus la punct, în urmă cu un an, un reactiv pe
    bază de nanoparticule din aur care permite determinarea cu acurateţe a
    limitelor tumorale, pe suprafaţă şi în profunzime, invenţie ce poate ajuta
    doctorii să vadă cu precizie până unde s-a întins o tumoare şi să ştie astfel
    cât trebuie extirpat. Premiat la Geneva în 2015, reactivul a fost punct de
    pornire pentru o altă invenţie, de asemenea recompensată anul acesta cu aur.

    Invitată la Radio România, Marioara Avram explică: Anul
    acesta am continuat să lucrez tot pentru aceleaşi tumori melanom, în sensul că
    a trebuit să realizez un dispozitiv cu care să pot măsura constanta dielectrică
    şi indicele de refracţie al tumorilor pentru a separa celulele tumorale faţă de
    celulele sănătoase. Astfel, se poate determina celula tumorală printr-o metodă
    neinvazivă, în sensul în care nu mai e nevoie de o biopsie a tumorii, ci se vor
    detecta aceste celule tumorale direct din sânge măsurând constanta dielectrică
    sau după indicele de refracţie. Ideea mi-a venit de la invenţia de anul trecut,
    deci folosind un reactiv pe bază de aur coloidal, am observat la microscop că
    pe aceste melanom celulele tumorale îşi făceau rezonanţa plasmonică de
    rezonanţă la altă lungime de undă decât m-aş fi aşteptat. În general,
    materialul biologic îşi face rezonanţa şi atunci a trebuit să-mi explic de ce
    s-a întâmplat aşa cu nanoparticulele de aur şi a trebuit să lucrez la acest
    dispozitiv pentru a determina exact proprietăţile acestor celule tumorale,
    proprietăţi care nu erau descrise în literatura de specialitate. Acesta este un
    nou pas intermediar pentru un alt dispozitiv la care lucrez, în sensul că aş
    vrea să detectez celulele tumorale circulante din sânge, care este o metodă
    revoluţionară la ora actuală pe plan mondial.

    Profesorul Daniel Ghiculescu de la Universitatea Bucureşti a fost, de asemenea, premiat recent
    la Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva. Se merge pe
    combinarea tehnologiilor şi a procedelor neconvenţionale. Tendinţa este acum
    către micro şi chiar nano-tehnologii , descrie profesorul Ghiculescu
    invenţiile cu care a adus României medalii anul acesta: Am
    avut două invenţii şi fiecare a
    obţinut o medalie de aur şi nişte premii speciale din partea juriului. Este
    vorba de o continuare a direcţiei noastre de cercetare, anume de a combina
    tehnologiile neconvenţionale între ele. Sunt procedee de combinare hibridă, aşa
    se numesc, combinaţie am avut de exemplu în acest an între electroeroziune şi
    ultrasunete, pe de o parte, şi a doua între electrochimie şi ultrasunete.
    Combinaţia aceasta creează nenumărate avantaje, în sensul că există o anumită
    sinergie, se amplifică avantajele fiecărui procedeu în parte. Este vorba, de
    fapt, de tendinţa majoră de a crea suprafeţe din ce în ce mai mici, deci ultraminiaturizarea,
    o provocare pentru toate domeniile, mă refer la IT, la telecomunicaţii, la
    electronică, la optoelectronică şi, în general, în foarte multe domenii, şi
    această provocare primeşte răspuns din partea acestor procedee de prelucrare
    neconvenţionale.

    Adevărata
    problemă este transferul tehnologiei din laborator către diferitele segmente
    ale pieţii pentru a fi ulterior comercializate, mai spune profesorul Daniel
    Ghiculescu: Salonul Internaţional
    de la Geneva este un mijloc foarte bun de promovare şi este o şansă pentru noi
    de a avea o oarecare deschidere către exterior, în zone unde aceste industrii
    sunt mai dezvoltate şi la care şansele de aplicare a acestor produse sunt mai
    mari. Sunt convins că acolo unde rezultatele sunt promiţătoare, potenţialii
    investitori nu întârzie să apară. Dar cred totuşi că există un decalaj între
    ceea ce se întâmplă în Europa, care probabil e puţin mai conservatoare, şi zona
    să zicem de peste Ocean, din Statele Unite, sau din Asia, unde transferul
    tehnologic se face ceva mai rapid.

    Potrivit
    datelor oficiale, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci de la Bucureşti
    primeşte anual 1000 – 1100 de cereri de brevete de invenţie, iar din acestea
    doar aproximativ 400 îl obţin.