Radio România Internațional

Tag: Geneva

  • Jurnal românesc – 26.01.2016

    Jurnal românesc – 26.01.2016

    Luni, 25 ianuarie, Ambasadorul Hans Klemm şi reprezentanţi ai Ambasadei SUA la Bucureşti au vizitat Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Preşedintele instituţiei, Dragoş Petrescu şi membrii Colegiului i-au prezentat ambasadorului activitatea Consiliului şi misiunea sa şi au făcut un tur al arhivelor. “CNSAS are un rol important de jucat în efortul României de a se împăca cu trecutul comunist. Vederea numărului mare de volume cu dosare şi explicaţiile date despre ele sunt esenţiale pentru a înţelege şi mai bine experienţele prin care a trecut România”, a spus ambasadorul, la încheierea vizitei. Ambasadorul Klemm şi reprezentanţi ai ambasadei au vizitat CNSAS pentru a afla, la faţa locului, modul în care Consiliul administrează, investighează şi oferă acces la dosarele pe care Securitatea le-a făcut multor români.



    Peste 300 de reprezentanţi ai românilor din Italia, Spania, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Franţa, Grecia, SUA, Canada, R. Moldova, Serbia, Ucraina şi Bulgaria, reuniţi la Parlamentul României în cadrul Conferinţei Românilor de Pretutindeni, au cerut autorităţilor române înfiinţarea unui Minister al Românilor de Pretutindeni, adoptarea votului electronic, acordarea cetăţeniei române pentru toate comunităţile istorice din jurul frontierelor şi Balcani şi începerea imediată a negocierilor pentru reunirea R. Moldova cu România, transmite Romanian Global News. În cadrul dezbaterilor a fost criticat modul în care autorităţile române relaţionează cu comunităţile româneşti de pretutindeni, actuala lege a votului prin corespondenţă, modul cum se raportează unii funcţionari ai ambasadelor şi consulatelor României la românii de pretutindeni, taxele consulare prea mari, modul defectos în care se acordă cetăţenia română unor comunităţi româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, lipsa de la conferinţă a reprezentanţilor Ministerului de Externe, Departamentului Politici pentru relaţiile cu Românii de Pretutindeni şi Administraţiei Prezidenţiale. Un cuvânt emoţionant a ţinut, la începutul Conferinţei, prezidând simbolic deschiderea ei, decanul de vârstă al Adunării, dl. Nicolae Popa, fost deţinut politic care a stat 14 ani în temniţele comuniste şi care, la 85 de ani, a venit de la Los Angeles pentru a participa la conferinţă. Nicolae Popa este preşedinte al Consiliului Romano-American din Los Angeles şi a susţinut financiar majoritatea costurilor prilejuite de organizarea conferinţei.



    Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a vizitat, duminică, 24 ianuarie, Paraclisul comunităţii româneşti din Geneva, transmite basilica.ro. Este o dinamică în toată diaspora română şi avem bucuria şi speranţa că Sfântul şi Marele Sinod Panortodox se va ţine în luna iunie, aproape de Sărbătoarea Rusaliilor. Putem spune că nu se va mai ţine la Constantinopol cum era prevăzut, ci în Creta. Noi am precizat că acest viitor sinod nu este ultimul, nu este un sinod eshatologic, care precede sfârşitul lumii, ci un început bun pentru alte sinoade o dată la 5, 7 sau 10 ani. Ştim că au apărut probleme noi ca de pildă problema familiei într-o vreme a secularizării, problema vieţii parohiilor, a mănăstirilor, problema imigraţiei masive din cauza conflictelor militare şi din cauza crizei economice şi, desigur, solidaritatea cu acei creştini care sunt persecutaţi la ora actuală în întreaga lume”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României.

  • O invenţie, două invenţii

    O invenţie, două invenţii

    Un studiu realizat în Statele Unite în urmă cu cinci ani plasa cercetarea ştiinţifică din România pe un descurajant loc 43 din 45 de ţări evaluate, rezultatul recunoscând potenţialul uman excepţional din România, dar semnalând şi lipsurile din domeniu, în principal bugetul mic pentru cercetare dar şi numărul redus de articole publicate în reviste de specialitate. Atraşi de o situaţie materială mult mai bună şi de condiţiile desfăşurării activităţii la standarde de top, mulţi dintre cercetătorii români au ales în perioada postdecembristă să plece peste hotare la institute unde să-şi poată pune în practică ideile neîngrădiţi de lipsa banilor, problemă recurentă în România şi care încă nu şi-a găsit o rezolvare deplină.

    O parte dintre cercetători, nu foarte mulţi, au revenit ulterior în ţară, în special după 2011, când guvernul a aprobat o lege menită să ridice standardele în educaţie şi cercetare prin introducerea unor norme şi reglementări care să asigure că poziţiile de finanţare şi cele universitare merg la cei mai competenţi. Asupra multora dintre aceste prevederi s-a revenit între timp, astfel că dezamăgirea s-a reinstalat în rândul cercetătorilor din România, aflaţi, totuşi, într-o situaţie nu tocmai precară graţie proiectelor cu finanţare externă, prin fonduri europene.

    Astfel, deşi nu foarte puternic susţinută financiar în ţară, cercetarea românească îşi face tot mai cunoscută prezenţa pe plan internaţional, valoarea realizărilor sale fiind recunoscută şi recompensată prin premiile obţinute la competiţiile de gen, atât la Salonul de la Geneva, cât şi la concursul internaţional Eureka, de exemplu. Cum se desfăşoară acest proces de finanţare a cercetării? Carmen Moldovan, şef de laborator la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie: Ministerul Educaţiei şi Cercetării scoate la competiţie anumite proiecte, anumite tematici. Prin aceste tematici cercetarea răspunde cerinţelor societăţii, deci acele tematici trebuie să rezolve anumite probleme. La fel se întâmplă şi la nivel european. Noi trebuie să aplicăm, respectând condiţiile acestei cereri de proiecte, şi trebuie să câştigăm. Rata de succes la nivel european e în jur de 10% şi nici în România nu este mult mai mare.


    Laboratorul meu, explică cercetătoarea, se ocupă de microsisteme pentru aplicaţii biomedicale şi de mediu, dar avem şi laboratoare care lucrează în domeniul microundelor, care sunt tehnologiile uzuale pentru telefonia mobilă, să spunem, pentru comunicaţii, în microoptică sau fotonică. Ceea ce producem se adresează publicului larg, adaugă Carmen Moldovan:

    Exemplul cel mai avansat de device-uri, care sunt deja produse, sunt senzorii de pesticide, care au fost premiaţi anul trecut la Geneva cu medalia de aur şi care în momentul acesta se găsesc într-un aparat portabil, de cost scăzut, care realizează analize asupra legumelor, fructelor, laptelui sau apei, într-un timp de maxim 10 minute, fără intervenţii specializate ale unui operator. Deci, efectiv, se introduce o probă în zona de reacţie şi aparatul afişează rezultatele potrivite. Consider că are un mare potenţial, nu numai pentru România, ci în general. Acesta a fost rezultatul unui proiect de cercetare în care România a introdus 250 de mii de euro şi per total, proiectul a avut 1 milion, dar cu participanţi din Germania, deci, ei au fost ceva mai bine finanţaţi. Rezultatele pe care le-am brevetat sunt româneşti şi avem proprietatea intelectuală atât asupra senzorului, cât şi asupra aparatului care citeşte senzorul.


    Doctorul Bogdan Vlădilă este inventatorul unui alt dispozitiv, Electronic Doctor, care produce regenerarea celulelor. Bogdan Vlădilă:Iniţial am muncit eu cu un medic stomatolog pentru a trata paradontoza. Am reuşit să identific frecvenţa câmpului electromagnetic care reuşeşte să facă proliferare celulară. Primele rezultate le-am avut rapid, acum 5-6 ani de zile şi ele se evidenţiază prin stoparea mobilităţii dentare. Asta înseamnă că toţi pacienţii care în acest moment au dinţi pe cale de pierdere – pentru că mobilitatea dentară până acum câţiva ani nu avea tratament – în acest moment pot ştii că există tratamentul. Tratamentul este foarte simplu, este atraumatic prin aplicarea de câmp electromagnetic. Se pot da dispozitivele acasă, deci pacientul se poate trata uitându-se la televizor. Tot ce trebuie să facă este să urmeze cele 30 de şedinţe pe care le recomandăm.


    Orice congres, în acest moment, în orice domeniu al medicinei, vorbeşte despre celulele stem, aminteşte doctorul Bogdan Vlădilă: Celulele stem reprezintă viitorul. Partea românească, deci dispozitivul Electronic Doctor, a deschis însă o nouă abordare. Pentru că toţi recoltează celule stem pe care le reinjectează. Noi am reuşit să le proliferăm în interiorul organismului, fără să le mai scoatem. Problema este că în momentul în care se extrag aceste celule, ele îşi pierd caracteristicile fundamentale şi nu mai au, să spun, randamentul care ar trebui. Folosind această tehnologie, care este apreciată la Oslo, la o universitate care dă, totuşi, Premiul Nobel, nu le mut, le proliferez. Pun un dispozitiv electromagnetic, de exemplu, pe faţa pacientului, de exemplu, o mască şi frecvenţa respectivă le trezeşte şi ele încep să prolifereze.


    Sunt doar câteva aplicaţii ale cercetării româneşti, aflată permanent în diferite competiţii şi care a obţinut de două ori, în 2009 şi 2013, marele premiu la Salonul de Invenţii de la Geneva, un fel de Mecca a inventatorilor din lume.

  • O invenţie, două invenţii…

    O invenţie, două invenţii…

    Un studiu realizat în Statele Unite în urmă cu cinci ani plasa cercetarea ştiinţifică din România pe un descurajant loc 43 din 45 de ţări evaluate, rezultatul recunoscând potenţialul uman excepţional din România, dar semnalând şi lipsurile din domeniu, în principal bugetul mic pentru cercetare dar şi numărul redus de articole publicate în reviste de specialitate. Atraşi de o situaţie materială mult mai bună şi de condiţiile desfăşurării activităţii la standarde de top, mulţi dintre cercetătorii români au ales în perioada postdecembristă să plece peste hotare la institute unde să-şi poată pune în practică ideile neîngrădiţi de lipsa banilor, problemă recurentă în România şi care încă nu şi-a găsit o rezolvare deplină.



    O parte dintre cercetători, nu foarte mulţi, au revenit ulterior în ţară, în special după 2011, când guvernul a aprobat o lege menită să ridice standardele în educaţie şi cercetare prin introducerea unor norme şi reglementări care să asigure că poziţiile de finanţare şi cele universitare merg la cei mai competenţi. Asupra multora dintre aceste prevederi s-a revenit între timp, astfel că dezamăgirea s-a reinstalat în rândul cercetătorilor din România, aflaţi, totuşi, într-o situaţie nu tocmai precară graţie proiectelor cu finanţare externă, prin fonduri europene.



    Astfel, deşi nu foarte puternic susţinută financiar în ţară, cercetarea românească îşi face tot mai cunoscută prezenţa pe plan internaţional, valoarea realizărilor sale fiind recunoscută şi recompensată prin premiile obţinute la competiţiile de gen, atât la Salonul de la Geneva, cât şi la concursul internaţional Eureka, de exemplu. Cum se desfăşoară acest proces de finanţare a cercetării? Carmen Moldovan, şef de laborator la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie: Ministerul Educaţiei şi Cercetării scoate la competiţie anumite proiecte, anumite tematici. Prin aceste tematici cercetarea răspunde cerinţelor societăţii, deci acele tematici trebuie să rezolve anumite probleme. La fel se întâmplă şi la nivel european. Noi trebuie să aplicăm, respectând condiţiile acestei cereri de proiecte, şi trebuie să câştigăm. Rata de succes la nivel european e în jur de 10% şi nici în România nu este mult mai mare.”



    Laboratorul meu, explică cercetătoarea, se ocupă de microsisteme pentru aplicaţii biomedicale şi de mediu, dar avem şi laboratoare care lucrează în domeniul microundelor, care sunt tehnologiile uzuale pentru telefonia mobilă, să spunem, pentru comunicaţii, în microoptică sau fotonică. Ceea ce producem se adresează publicului larg, adaugă Carmen Moldovan:


    Exemplul cel mai avansat de device-uri, care sunt deja produse, sunt senzorii de pesticide, care au fost premiaţi anul trecut la Geneva cu medalia de aur şi care în momentul acesta se găsesc într-un aparat portabil, de cost scăzut, care realizează analize asupra legumelor, fructelor, laptelui sau apei, într-un timp de maxim 10 minute, fără intervenţii specializate ale unui operator. Deci, efectiv, se introduce o probă în zona de reacţie şi aparatul afişează rezultatele potrivite. Consider că are un mare potenţial, nu numai pentru România, ci în general. Acesta a fost rezultatul unui proiect de cercetare în care România a introdus 250 de mii de euro şi per total, proiectul a avut 1 milion, dar cu participanţi din Germania, deci, ei au fost ceva mai bine finanţaţi. Rezultatele pe care le-am brevetat sunt româneşti şi avem proprietatea intelectuală atât asupra senzorului, cât şi asupra aparatului care citeşte senzorul.”



    Doctorul Bogdan Vlădilă este inventatorul unui alt dispozitiv, Electronic Doctor, care produce regenerarea celulelor. Bogdan Vlădilă: Iniţial am muncit eu cu un medic stomatolog pentru a trata paradontoza. Am reuşit să identific frecvenţa câmpului electromagnetic care reuşeşte să facă proliferare celulară. Primele rezultate le-am avut rapid, acum 5-6 ani de zile şi ele se evidenţiază prin stoparea mobilităţii dentare. Asta înseamnă că toţi pacienţii care în acest moment au dinţi pe cale de pierdere – pentru că mobilitatea dentară până acum câţiva ani nu avea tratament – în acest moment pot ştii că există tratamentul. Tratamentul este foarte simplu, este atraumatic prin aplicarea de câmp electromagnetic. Se pot da dispozitivele acasă, deci pacientul se poate trata uitându-se la televizor. Tot ce trebuie să facă este să urmeze cele 30 de şedinţe pe care le recomandăm.”



    Orice congres, în acest moment, în orice domeniu al medicinei, vorbeşte despre celulele stem, aminteşte doctorul Bogdan Vlădilă: Celulele stem reprezintă viitorul. Partea românească, deci dispozitivul “Electronic Doctor”, a deschis însă o nouă abordare. Pentru că toţi recoltează celule stem pe care le reinjectează. Noi am reuşit să le proliferăm în interiorul organismului, fără să le mai scoatem. Problema este că în momentul în care se extrag aceste celule, ele îşi pierd caracteristicile fundamentale şi nu mai au, să spun, randamentul care ar trebui. Folosind această tehnologie, care este apreciată la Oslo, la o universitate care dă, totuşi, Premiul Nobel, nu le mut, le proliferez. Pun un dispozitiv electromagnetic, de exemplu, pe faţa pacientului, de exemplu, o mască şi frecvenţa respectivă le trezeşte şi ele încep să prolifereze.”



    Sunt doar câteva aplicaţii ale cercetării româneşti, aflată permanent în diferite competiţii şi care a obţinut de două ori, în 2009 şi 2013, marele premiu la Salonul de Invenţii de la Geneva, un fel de Mecca a inventatorilor din lume.

  • Jurnal românesc – 17.02.2015

    Jurnal românesc – 17.02.2015

    Problemele cu care se confruntă românii din Italia, dar şi avantajele de care aceştia pot beneficia au fost luni tema unui dialog, care a avut loc la Roma. Peste 100 de reprezentanţi ai comunităţii de români din Peninsulă s-au întâlnit cu conducerea Departamentului consular din cadrul Ministerului de Externe. Dialogul a fost o ocazie pentru cele două părţi de a afla noutăţile din domeniul serviciilor consulare, dar şi a situaţiei comunităţii româneşti. Intâlnirea de la Roma este prima în cadrul unei campanii de dialog pe teme consulare, lansată de MAE. Aceasta va continua joi, la Madrid, cu o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii de români din Spania. Programul Dialog cu diaspora pe teme consulare” al Ministerului de Externe îşi propune să asigure asistenţă şi protecţie cetăţenilor români aflaţi în străinătate.



    Ministrul Energiei, Andrei Dominic Gerea, şi ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell, au analizat luni oportunităţile de colaborare în domeniul energetic dintre cele două ţări. Cu prilejul întrevederii s-a reconfirmat disponibilitatea conducerii ministerului de a se întâlni, pe 10 martie, cu reprezentanţii unei importante misiuni economice britanice, care vin în România pentru a discuta despre investiţii în sectorul energiei. Conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la 31 decembrie 2014, Marea Britanie ocupa locul 10 în rândul investitorilor străini din România, cu o valoare a capitalului social subscris de 987 milioane euro.



    Pavilionul României la Expo Milano 2015 va reprezenta o interpretare actuală a satului tradiţional din Delta Dunării, a declarat, luni, comisarul general pentru România la Expo Milano 2015, Georgian Ghervasie. Vizitatorii sunt invitaţi să descopere bogăţia culturii şi resursele naturale ale ţării. Potrivit lui Ghervasie, pavilionul va fi structurat pe două niveluri, respectiv parter, cu o interpretare modernă a bogăţiilor şi varietăţilor resurselor româneşti şi primul etaj – reprezentat de o casă tradiţională românească construită din lemn şi sticlă, având acoperişul din stuf. Înăuntru va fi un restaurant înconjurat de o grădină. Expo Milano 2015 este un eveniment universal ce se va derula pe durata a şase luni, în perioada 1 mai – 31 octombrie 2015, şi la care vor participa peste 140 de ţări şi organizaţii internaţionale.



    Dacia va prezenta, la cea de a 85-a ediţie a salonului auto de la Geneva, din martie, un model aniversar pentru a marca 10 ani de la relansarea brandului, a anunţat luni grupul francez Renault, proprietarul constructorului. Evenimentul va avea loc pe 3 martie. Vânzările Dacia au crescut cu 19% în 2014, la 511 mii de de autovehicule, principala piaţă fiind în continuare Franţa, cu aproape 106 mii de unităţi. Cel mai vândut model a fost Sandero, cu 169 de mii de unităţi, din care 80% în Europa Occidentală,.urmat de Duster, cu 160 de mii de unităţi vândute, lideri fiind pieţele din România, Franţa şi Spania.



    Un proiect de lege iniţiat de 84 de parlamentari prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru literar. Proiectul, adoptat tacit de Senat, stârneşte îngrijorare în rândul reprezentanţilor editurilor. Aceştia spun că noul cuantum al timbrului literar reprezintă o suprataxare a consumului de carte, care va duce, în final, la o scădere a vânzărilor. Proiectul de lege controversat se referă la taxarea tuturor formelor de cultură, de la literatură până la muzică şi arte plastice, prin intermediul unui timbru numit generic cultural.

  • Inventatori români la Geneva

    Inventatori români la Geneva

    Aproape o mie de invenţii din 45 de ţări au fost etalate, anul acesta, pe o suprafaţă de 8.500 de metri pătraţi, la Salonul Internaţional al Invenţiilor de la Geneva. Că se bucură de un larg succes popular o demonstrează numărul mare de vizitatori care i-au trecut pragul în cele cinci zile de desfăşurare: peste 60 de mii.


    Şi la această a 42-a ediţie, românii s-au remarcat pentru ideile lor. O echipă de cercetători din cadrul Centrului Est-European pentru Cercetare Aplicativă Interdisciplinară a obţinut Marele Premiu pentru sistemul OnAir Camera. Echipa este condusă de Mircea Tudor, el însuşi laureat, la Geneva, cu marele premiu în 2009 şi 2013.



    Sistemul premiat anul acesta, achiziţionat de o companie elveţiană inclusiv cu patentul aferent, se adresează deţinătorilor de telefoane de tip smart şi constă într-un sistem de camere video capabile să urmărească mişcările utilizatorului în diverse contexte, să le recunoască şi să le monteze rapid sub forma unui film personalizat, transmis instantaneu abonatului. Reuşitele cercetătorilor şi inventatorilor români la Salonul de la Geneva nu se opresc, însă, aici!



    Au mai fost distinşi cu 17 premii speciale, 18 medalii de aur, 8 de argint şi 4 de bronz. Cu alte cuvinte, au fost premiate toate cele 30 de invenţii prezentate — 24 sub auspiciile Ministerului Educaţiei Naţionale în cadrul unui stand naţional şi şase înscrise în regim independent. A fost prezentat, de exemplu, un dispozitiv dinamic de transfer al aerului, o instalaţie pentru aerarea apelor de suprafaţă sau una pneumatică pentru scuturat pomii.



    Felicitări tuturor pentru aceste rezultate de excepţie. Este o dovadă în plus că cercetarea românească trebuie sprijinită!”, a scris premierul Victor Ponta pe pagina sa de Facebook. La rândul său, ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiiţifică şi dezvoltare, Mihnea Costoiu, a declarat: “Anul trecut am investit sume mari în cercetarea aplicată. Vom continua şi în programul operaţional viitor, 2014-2020. Cred, sincer, că o economie în perioadă de criză are o singură şansă, şi anume investiţia în inovare, investiţia în cercetare, într-o cercetare aplicată care să producă rapid produse şi servicii în favoarea oamenilor.”



    În ultimii ani, România a obţinut numeroase premii la Geneva. La ediţia din 2013, palmaresul a cuprins 40 de medalii, dintre care 27 de aur, 12 de argint, una de bronz şi 12 premii speciale. Nu a lipsit din panoplie nici Marele premiu, obţinut cu invenţia “Metodă şi sistem de inspecţie non-intruzivă pentru avioane de toate mărimile, pentru scanarea avioanelor în scop de securitate”. Şi pentru ca pregătirile să fie făcute din timp, se ştie, deja, că ediţia de anul viitor va avea loc între 15 şi 19 aprilie.