Tag: Giurgiu

  • A new bridge over the Danube

    A new bridge over the Danube

    Romania and Bulgaria
    will together build a third bridge over the Danube. The two countries submitted
    to the European Commission a joint project for a preliminary blueprint study
    and at this stage, its implementation has already begun. The location of the
    new road-rail bridge will be close to the cities of Giurgiu and Ruse and
    Romania is going to support this technical solution. The European Commission is
    also supporting the project, as the European Commissioner for Transport, Adina
    Valean has explained. Romania is the only EU country that gets money for the construction
    of roads through the National Plan of Recovery and Resilience, the European
    official went on to say.




    The support
    comes against the issues currently faced by the Friendship Bridge, the main
    connection between Romania and Bulgaria, which is 70 years old and extremely
    overcrowded. At present, roughly 2 thousand lorries and over 4 thousand cars
    are crossing the bridge on a daily basis. The second bridge over the Danube, at
    Calafat-Vidin is also very busy.


    State
    Secretary with the Transport Ministry, Ionuţ Săvoiu, has offered details about
    the new project.




    Ionut Savoiu: Talks are underway these
    days for the construction of bridges between Romania and Ukraine, between
    Romania and Bulgaria. We enjoy the support of the European Commission for
    another bridge over the Danube at Giurgiu-Ruse. And we are going to do anything
    we can so that this one will be a road-rail bridge. I am convinced the
    feasibility survey will enable us to make the right decision in this respect
    and I am looking forward to getting this survey. We know the two sides want
    this survey to be launched a.s.a.p and I am pretty sure the outcome of this
    process will be a good bridge. And I say this from my perspective as an expert
    in the field.




    According to
    the authorities, a survey will be conducted on the various routes leading up to
    the new bridge. The greenlight for funding the new project is expected in early
    2024. The timetable also includes a contract to be concluded with the European
    Commission until mid-2024, and its implementation until the end of 2026 with
    the two sides deciding on the location and the ways of funding the new bridge.
    Besides the European funds available, the possibility of using the mechanisms
    of the private-public partnership is also being considered.




    This would
    lead to a significant reduction of the implementation deadlines and is expected
    to attract additional funds. In another development the railway linking the
    Romanian city of Giurgiu to the Bulgarian city of Ruse, which has been
    non-operational since 2005 will be reopened at Gradistea over the Arges River,
    where a 1.3 km bridge is being constructed. At the same time the national
    company CFR Infrastructure has obtained roughly 500 million Euros worth of EU
    funding for the streamlining and electrification of the Bucharest-Giurgiu railway.


    (bill)

  • Neue Donaubrücke bei Giurgiu-Russe: Machbarkeitsstudie bei EU-Kommission eingereicht

    Neue Donaubrücke bei Giurgiu-Russe: Machbarkeitsstudie bei EU-Kommission eingereicht





    Für den Bau der dritten Brücke über die Donau haben Rumänien und Bulgarien der Europäischen Kommission eine gemeinsame Machbarkeitsstudie vorgelegt, und damit hat der Umsetzungsprozess praktisch begonnen. Die neue Brücke soll in der Nähe der Städte Giurgiu auf der rumänischen und Russe auf der bulgarischen Seite gebaut werden und sowohl den Stra‎ßen- als auch den Schienenverkehr fördern.



    Auch die Europäische Kommission unterstützt dieses Projekt, wie die EU-Kommissarin für Verkehr, Adina Vălean, versicherte. Rumänien sei das einzige Land in der Europäischen Union, das im Rahmen des Nationalen Konjunkturprogramms Gelder für den Stra‎ßenbau erhalte, sagte die Brüsseler Beamtin. Die Unterstützung erfolgt vor dem Hintergrund der technischen Probleme auf der Freundschaftsbrücke, dem wichtigsten Zollübergang zwischen Rumänien und Bulgarien. Die Brücke ist fast 70 Jahre alt und in Bezug auf das Verkehrsaufkommen völlig überlastet. Derzeit überqueren täglich fast 2 000 Lkw und mehr als 4 000 Pkw die Brücke. Die zweite Brücke über die Donau bei Calafat-Widin ist ebenfalls stark befahren.



    Ionuț Săvoiu, Staatssekretär im rumänischen Verkehrsministerium, gab weitere Einzelheiten über das neue Projekt bekannt:



    Zurzeit wird über die Errichtung neuer Brücken zwischen Rumänien und der Ukraine sowie zwischen Rumänien und Bulgarien diskutiert. Die Europäische Kommission unterstützt den Bau einer dritten Brücke über die Donau bei Giurgiu-Russe. Wir werden unser Bestes tun, um sicherzustellen, dass die Brücke auch eine Eisenbahnlinie erhält. Ich bin überzeugt, dass wir mit den Ergebnissen der Machbarkeitsstudie die richtige Entscheidung treffen werden, und ich freue mich auf den Abschluss dieser Studie. Es gibt intensive Gespräche zwischen den beiden Parteien, um auch die Durchführbarkeitsstudie so bald wie möglich in Angriff zu nehmen. Mit dem Ergebnis wird die Brücke in greifbare Nähe rücken. Ich sage dies aus meiner Sicht als Fachmann auf diesem Gebiet.“




    Nach Angaben der Behörden soll eine Analyse der verschiedenen Strecken und Punkte durchgeführt werden, an denen die Brücke bei Giurgiu-Russe beginnen soll,. Anfang 2024 werde man bekanntgeben, ob das Projekt für die Finanzierung genehmigt wurde. Der Zeitplan sieht die Unterzeichnung eines Vertrags mit der Europäischen Kommission bis Mitte 2024 und die Umsetzung bis Ende 2026 vor, wenn die beiden Länder über den Standort und die Finanzierung der neuen Brücke entschieden haben werden. Neben der europäischen Finanzierung wird auch die Möglichkeit geprüft, für den Bau der Brücke Mechanismen der öffentlich-privaten Partnerschaft zu nutzen. Dies würde die Fristen für die vollständige Fertigstellung erheblich verkürzen und zusätzliche Finanzmittel anziehen.



    Indessen soll im Frühjahr 2024 die seit 2005 stillgelegte Bahnstrecke Bukarest-Giurgiu bei Grădiștea über den Fluss Argeș mit einer neuen, 1,3 km langen Brücke wiedereröffnet werden. Das staatliche Bauunternehmen der rumänischen Eisenbahn (CFR Infrastructură) hat in diesem Sinne europäische Mittel in Höhe von fast 500 Mio. EUR für die Modernisierung und Elektrifizierung der Strecke zwischen Bukarest und Giurgiu erhalten.

  • Un nou pod peste Dunăre

    Un nou pod peste Dunăre

    România și
    Bulgaria vor construi al treilea pod peste Dunăre. Cele două țări au înaintat
    un proiect comun la Comisia Europeană pentru un studiu preliminar de
    proiectare, iar odată cu acesta a început, practic, procesul de implementare a
    proiectului. Noul pod se va afla în apropiere de Giurgiu-Ruse și va fi unul
    mixt – rutier şi feroviar, iar România va sprijini această soluţie tehnică. Şi
    Comisia Europeană susţine acest proiect, după cum a dat asigurări chiar
    comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. România este singura ţară
    din Uniunea Europeană care primeşte bani pentru construcţia de drumuri prin
    Planul Național de Redresare și Reziliență, a precizat oficialul de la
    Bruxelles.


    Sprijinul vine în contextul problemelor de pe Podul Prieteniei,
    principala vamă dintre România-Bulgaria, vechi de aproape 70 de ani şi depăşit
    ca volum al transporturilor. În prezent, aproape 2.000 de camioane și peste
    4.000 de mașini traversează acest pod în fiecare zi. Și cel de-al doilea pod
    peste Dunăre, cel de la Calafat-Vidin, este foarte folosit.


    Secretarul de stat
    în Ministerul Transporturilor, Ionuţ Săvoiu, a oferit mai multe amănute despre
    noul proiect Se discută în această perioadă de poduri între România
    şi Ucraina, la Isaccea, între România şi Bulgaria. Există sprijinul Comisiei
    Europene pentru un al doilea pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse. Vom face tot ce
    se poate astfel încât podul să fie prevăzut şi cu linie de cale ferată. Sunt
    convins că rezultatele studiului de fezabilitate ne vor pune în faţa unei
    decizii corecte din acest punct de vedere şi aştept cu mare interes realizarea
    acestui studiu. Ştim că este o discuţie între cele două părţi să se lanseze cât
    mai repede acest studiu de fezabilitate. Rezultatul acestuia sunt convins că ne
    va conduce în direcţia de a avea un pod. Asta o spun din perspectiva mea, ca
    specialist în domeniu.


    Potrivit autorităților, urmează să se facă o analiză a
    diferitelor trasee și a punctelor din care va porni podul la Giurgiu-Ruse. La
    începutul anului 2024, este de așteptat să se anunțe dacă proiectul a fost
    aprobat pentru finanțare. Calendarul prevede semnarea unui contract cu Comisa
    Europeană până la jumătatea anului 2024 și implementarea până la sfârșitul lui
    2026, când cele două state vor decide locația și modalitatea de finanțare a
    noului pod. Pe lângă fondurile europene, va fi analizată și posibilitatea
    utilizării mecanismelor parteneriatului public-privat pentru construirea
    podului. Acest lucru ar duce la o scurtare semnificativă a termenelor limită
    pentru realizarea integrală și ar atrage finanțare suplimentară.


    Pe de altă
    parte, în primăvară, linia de tren Bucureşti-Giurgiu pe care nu se mai circulă
    din 2005 va fi redeschisă, la Grădiştea, peste râul Argeş, fiind în lucru un pod nou cu o lungime de 1,3 kilometri.
    De asemenea, compania națională CFR Infrastructură a obţinut finanţare europeană
    de aproape 500 de milioane de euro pentru modernizarea şi electrificarea liniei
    între București şi Giurgiu.



  • Jurnal românesc – 01.09.2023

    Jurnal românesc – 01.09.2023

    Guvernul a adoptat, joi, noi numiri de consuli generali în Italia, Republica Moldova şi Turcia – transmite Ministerul de Externe. Aceştia sunt: Laura-Nicoleta Nasta – la Consulatul General al României la Bologna, Gabriel Nicola – la Consulatul General al României la Cahul, Mausela Piţigoi – la Consulatul General al României la Chişinău şi Lilian Zamfiroiu – la Consulatul General al României la Izmir. La stabilirea nominalizărilor pentru funcţia de consul general au fost avute în vedere criterii specifice acestor posturi, pentru a asigura reprezentarea României în afara graniţelor ţării la un standard adecvat, coroborate cu obiectivele propuse de către candidaţi în cadrul proiectului de mandat, respectiv modul în care acestea au fost prezentate în cadrul interviului, conform procedurii, precizează MAE. Numirile de consuli generali în Italia, Republica Moldova şi Turcia vin în continuarea celor aprobate, deja, în cadrul şedinţelor de Guvern din 10 şi din 18 august.



    Posibilitatea cumpărării vechimii în muncă necesară pensionării pentru limită de vârstă a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2024, anunță Ministerul Muncii. Astfel, persoanele interesate pot cumpăra vechime pentru o perioadă de cel mult 6 ani anterioară datei încheierii contractului de asigurare socială. Plata contribuţiei se poate face într-o singură tranşă sau în tranşe lunare, dar nu mai târziu de finele lui 2024. Pot cumpăra vechime în muncă cetăţenii români din ţară sau din străinătate care nu sunt pensionari şi care nu au fost asiguraţi în sistemul public de pensii. Această formă de asigurare se adresează celor care doresc să-şi completeze stagiul de cotizare în vederea acordării pensiei pentru limită de vârstă, respectând vârsta standard de pensionare de 65 ani la bărbaţi şi 63 ani la femei. Venitul pentru care se achită contribuţia de asigurări sociale trebuie să fie cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la data încheierii contractului de asigurare.



    Primarul municipiului Giurgiu, Adrian Anghelescu, a semnat joi, în şedinţa Consiliului Local, un parteneriat cu primarul localităţii Vetovo, Bulgaria, Mehmed Mehmed, pentru realizarea în comun a unor proiecte transfrontaliere de îmbunătăţire a spaţiilor verzi din regiunea de graniţă. Potrivit viceprimarului Ionel Muscalu, este vorba despre o zonă a municipiului Giurgiu multă vreme uitată – Parcul Tineretului – a cărui reabilitare ca parc cu un lac de agrement va face din acesta un loc de atracţie. La rândul său, primarul din Vetovo, Mehmed Mehmed, a declarat că este încântat de acest proiect comun şi că susţine dezvoltarea zonelor verzi în regiunea de graniţă. Sperăm ca acesta să fie începutul unei colaborări fructuoase cu Primăria municipiului Giurgiu, pentru că ştim cu toţii că fondurile europene, prin Programul Interreg VI-A România-Bulgaria, ne dau posibilitatea să obţinem bani din care să îmbunătăţim viaţa comunităţilor pe care le conducem. – a mai spus Mehmed Mehmed.



    Copii din 16 ţări au participat la concursul de eseuri, poveşti şi compuneri cu tema Eu şi România, organizat de Compartimentul Comunităţi Istorice din cadrul Direcţiei Generale Reprezentanţe în Străinătate şi Comunităţi Istorice a Institutului Cultural Român în perioada cuprinsă între Ziua Românilor de Pretutindeni şi Ziua Limbii Române. Cele mai multe lucrări au venit de la copii din Ucraina (12), Italia (9) şi Cipru (8), urmaţi de copii din Germania, Franţa, Statele Unite ale Americii, Grecia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Serbia, Belgia, Cehia, Suedia, Ungaria şi Mexic. Lucrările, grupate pe trei categorii de vârstă, au fost evaluate de un juriu independent care a decis câştigătorii celor nouă premii. La categoria 8-10 ani, premiul I a fost câştigat de Sabrina Mincu din Germania, premiul II – de Mattias Danilescu din Ucraina, iar premiul III – de Andrei Fotin din Cipru. La categoria 11-14 ani, premiul I a fost obţinut de Gleb Teleuţa din Ucraina, premiul II a fost adjudecat de Alessia Gabriela Patrinjei din Italia, iar premiul III a fost câştigat de Edouard Eric Gabriel Dragu din Franţa. În fine, la categoria 15-18 ani, câştigătorul premiului I este Matei Eduard Olaru din Portugalia, premiul II îi revine lui George Benga din Germania, iar premiul III a fost câştigat de Ana Marie Martin din Statele Unite ale Americii.






  • Moara de Hârtie de la Comana, 12 ani de activitate

    Moara de Hârtie de la Comana, 12 ani de activitate

    Pe 6 august a avut loc la Comana (judeţul
    Giurgiu) evenimentul intitulat 12 aniVERSare pe Dealul Morii
    pentru a marca cei 12 ani de la înființarea Atelierului-muzeu Moara de
    Hârtie. În 2011, soții Dana și Ion
    Georgescu au gândit și au pus în practică în mica localitate aflată la 50 de kilometri
    distanță de București, spre Dunăreu, un proiect de pionierat. Pe atunci,
    familia Georgescu și-a dorit să existe undeva un loc unde oamenii să se
    reconecteze cu meștelugurile legate de carte. Azi, în 2023, iată cum
    rememorează acel moment Dana Georgescu.

    Am descoperit
    Comana în 2010. În 2011 am reușit să cumpărăm un teren aici și să construim
    Atelierul-Muzeu Moara de hârtie, locul în care a început povestea
    meșteșugurilor cu cele legate de carte, hârtia de mână, tiparul și legătoria de
    carte. Acesta a fost începutul, pe 6 august 2011. Dar povestea a continuat.
    Câțiva ani mai târziu am reușit să construim două ateliere în care acum
    realizăm hârtie și lucrăm cu elevii care ne vizitează și adulții. Echipa a
    început să se mărească în 2016 când am reușit să inaugurăm Satul
    meșteșugurilor. Am scris un proiect care a fost finanțat de Guvernul Norvegiei
    și, cu finanțarea primită, am mai cumpărat o bucată de teren și am construit
    aceste ateliere în care ne-am dorit să prezentăm meșteșugurile tradiționale
    românești într-o formulă modernă, o formulă adaptată care să fie interesantă
    pentru copiii și adulții zilelor noastre. E o încercare de a reuși să îi
    împrietenim cu aceste activități atât de importante pentru oameni și credem noi
    că am reușit într-o oarecare măsură. Acum suntem vizitați de mii de copii și
    adulți, în special în timpul anului școlar, în cadrul săptămânilor Școala
    Altfel sau Săptămâna Verde.


    Nu
    doar Satul Meșteșugurilor a completat în timp Moara de Hârtie, ci, mai nou, și
    o bucătărie apărută chiar în anii dificili ai pandemiei. Dana Georgescu
    explică. Am reușit să completăm proiectul început în
    2011 cu o bucătărie, o bucătărie cu caracter social: bucătăria Dealul Morii. Am denumit-o așa, fiind pe
    Dealul Morii din Comana. E o bucătărie susținută de cei care vin să ia masa, de
    cei care participă la activitățile noastre și totodată e o bucătărie care oferă
    persoanelor defavorizate din comunitatea noastră – în special, bătrâni și copii
    – mâncare. Ne-am dorit să fie ceva constant și chiar reușim
    de doi ani să oferim pentru 22 de persoane mâncare gratuită de câteva ori pe
    săptămână.


    Bucătăria
    Dealul Morii dovedește că proiectele de la Moare de Hărtie nu au doar o
    finalitate culturală, ci și una economico-socială. Meșteșugurile revitalizate
    și predate la Comana sunt menite să ajute comunitățile locale să se
    auto-susțină. Ce se poate deprinde în Satul Meșteșugurilor aflăm tot de la Dana
    Georgescu. :Cele
    cu care am început au rămas și au foarte mare succes: hârtia de mână, tiparul
    manual, legătoria de carte. Iar în Satul meșteșugurilor avem ateliere dedicate
    meșteșugului țesutului la război. Avem un atelier de papură unde copiii își pot
    realiza mici rogojini sau păpuși din papură. Apoi, avem o mică fierărie. Apoi
    avem atelierele de ceramică și acolo există roata olarului, o roată veche de
    peste 100 de ani. Modelăm manual și obținem și o mică producție de ceramică,
    apoi e atelierul de lucru în lemn. Și, bineînțeles, avem bucătăria noastră,
    unde am început să mai organizăm ateliere de brutărie. Pentru a dezvolta aceste
    ateliere avem nevoie de un alt spațiu și de o altă moară. Însă noi avem și alte
    ateliere pe care le organizăm pentru vizitatorii noștri : atelier de felicitări, ateliere de pictură pe
    hârtie și pictură pe ceramică. Sunt tot felul de ateliere pe care le gândim ca
    să fie interesante. Încercăm să înnoim oferta noastră în fiecare an școlar
    pentru ca totul să fie cât mai atractiv.


    Manifestările
    care au marcat cei 12 ani de existență ai Morii de Hârtie au inclus demonstrații
    meșteșugărești, dar și recitări de versuri pentru a sublinia devotamentul față
    de carte de la Comana.


  • Jurnal românesc – 17.07.2023

    Jurnal românesc – 17.07.2023

    Accelerarea proiectului de construcţie a unui nou pod peste Dunăre, între Giurgiu şi Ruse, a fost una dintre concluzile întâlnirii pe care prim-ministrul Marcel Cioacu a avut-o la Bucureşti cu premierul bulgar Nikolai Denkov. Cei doi au fost de acord că, până la finalizarea acestui proiect, ar trebui pusă în funcţiune o linie de feribot între cele două oraşe, pentru a face faţă traficului intens de mărfuri şi pentru a-i ajuta pe turiştii care circulă în ambele direcţii. Subiectul central al întrevederii l-a constituit însă cel legat de aderarea celor două state la Spaţiul Schengen. Ciolacu a reamintit că Bucureştiul şi Sofia îşi concentrează eforturile pentru a gestiona migraţia şi pentru a proteja frontierele Uniunii Europene şi a punctat faptul că România a demonstrat că este un partener responsabil şi de încredere al Uniunii în acest domeniu şi un furnizor de securitate pentru întreagul bloc comunitar. La rândul său, premierul bulgar a apreciat că procesul de integrare în Schengen trebuie să fie finalizat de cele două state împreună şi a spus că dialogul experţilor români şi bulgari cu cei din ţările care încă mai au anumite rezerve trebuie continuat. La 12 iulie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care, printre altele, solicită Consiliului Uniunii Europene să admită aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen până la finalul acestui an.

    Fostul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, a anunţat că, împreună cu senatorul Lucian Romaşcanu, a depus o iniţiativă legislativă privind declararea datei de 15 iulie drept Ziua mărcii poştale româneşti. Proiectul prevede şi organizarea unui Târg al mărcilor poştale şi al cărţilor poştale maxime, iar consiliile judeţene, împreună cu inspectoratele şcolare judeţene şi cel al Municipiului Bucureşti, pot organiza expoziţii filatelice tematice. Romfilatelia va organiza evenimente de promovare a mărcii poştale, alături de Institutul Cultural Român, şi va emite anual un produs filatelic special pentru a marca Ziua mărcii poştale româneşti. Cazanciuc a amintit că la 15 iulie s-au împlinit 165 de ani de la prima emisiune filatelică. Marca poştală a fost de-a lungul timpului un reper solid al patrimoniului nostru spiritual şi cultural, dincolo de relevanţa sa filatelică în sine. (…) Pentru că a fost şi este un adevărat mesager al istoriei şi geografiei României, (…) făcând cunoscute în ţară şi străinătate personalităţi remarcabile ale vieţii politice şi culturii româneşti, evenimente şi realizări de prestigiu din diferite perioade istorice ale României, a arătat Cazanciuc. Timbrul poştal românesc Capul de bour a fost tipărit la Iaşi, într-o primă emisiune, sub egida Poştei Domneşti a Principatului Moldovei, la data de 15 iulie 1858.

    Nava simbol a Forţelor Navale Române, bricul Mircea, a acostat în acest final de săptămână în Portul Taranto, din Italia, şi, până la 19 iulie, este deschisă publicului care doreşte să cunoască tradiţia marinarilor români, a transmis Statul Major al Forţelor Navale. Bricul Mircea se află luna aceasta într-un marş internaţional de instrucţie în Marea Mediterană şi are la bord 67 de studenţi ai Academiei Navale Mircea cel Bătrân şi 12 studenţi străini de la academii partenere din Bulgaria, Germania, Polonia, Turcia, Letonia, Spania şi Italia. (…) echipajul navei şi studenţii de la bord vor avea misiunea de a promova valorile şi tradiţiile marinăreşti ale României, precum şi şcoala de marină românească, a mai transmis Statul Major al Forţelor Navale. Ambasada României în Italia, prin Consulatul General al României din Bari, a planificat, în perioada escalei navei în Portul Taranto, vizite ale cadeţilor de la bord la obiectivele turistice din zonă, întâlniri oficiale ale comandantului navei-şcoală cu autorităţile publice locale din Taranto, precum şi un cocktail, la bord, la care au fost invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor civile şi militare din regiune. Bricul Mircea a fost declarat oficial, în anul 2019, Ambasador Onorific în Serviciul României, iar în anul 2022 a primit titlul de Ambasador al României Sustenabile.

    Lotul României a ocupat locul întâi între ţările din Europa şi locul patru în clasamentul pe naţiuni, la Olimpiada Internaţională de Matematică desfăşurată la Chiba, în Japonia. Cu cinci medalii de aur şi una de argint şi un total de 208 puncte România a fost depăşită doar de China, Statele Unite ale Americii şi Coreea. Medaliaţii au fost elevii David-Andrei Anghel, Andrei Moldovan, Robert Dragomirescu, Pavel Ciurea, Radu Lecoiu, toţi de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti şi Andrei Chiriţă de la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din Bucureşti. Delegaţia României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin-Liviu Gherghe, de la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti. Locul 4 la Olimpiada Internaţională de Matematică este cea mai bună poziţie pe care România a ocupat-o la această competiţie în ultimii 24 de ani, transmite ministerul Educaţiei.

  • Giurgiu, oraș dunărean

    Giurgiu, oraș dunărean

    La întretăierea drumurilor dintre imperii, Giurgiu a jucat un rol important în războaiele dintre români și turci pentru controlul Dunării. Orașul e, astăzi, principala poartă de comunicare a României la sud și parte a euroregiunii transfrontaliere româno-bulgare, Giurgiu-Ruse. El se remarcă prin vestigii istorice surprinzătoare dar și prin aerul de oraș provincial patriarhal.





  • “Occasional Spies,” a new documentary by Oana Bujgoi Giurgiu

    “Occasional Spies,” a new documentary by Oana Bujgoi Giurgiu

    The director, film producer and executive director of the Transylvania International Film Festival (TIFF) Oana Giurgiu returns with a new documentary, after her 2015 Aliyah DaDa. Occasional spies is based on true facts and testimonies, and recreates the story of unusual espionage acts that had a decisive influence on how WWII unfolded: the story of ordinary people recruited from among young Zionists in Palestine, sent back to their home countries in Eastern Europe, including Romania, to get information on the Germans.



    The documentary premiered in 2021 and won an honorary jury mention in the Romanian section of the 2021 Astra Film Festival in Sibiu. A guest of RRI, Oana Bujgoi Giurgiu said she had spent a lot of time researching, and that the story had a starting point in a scene from her first movie, Aliyah DaDa.



    Oana Bujgoi Giurgiu: This is a story from WWII, more precisely the year 1944, a year with a lot of turmoil and unexpected changes, a year when the war seemed to be drawing to a close and solutions were being searched to find out the fate of the Allied prisoners of war in Eastern Europe. And at that point somebody in a secret service had this really bold and unusual idea, to recruit ordinary people and send them to Eastern Europe, because this mission could not have been accomplished by British or American spies, they would have been caught immediately. So this idea came up, to recruit spies from among the people who had managed to immigrate to Palestine before the war. In short, the plot of Occasional Spies is similar to a real-life version of Inglorious Basterds and I have to admit that Quentin Tarantino’s film was an inspiration for me. The story is fairly unknown in Romania and equally little known in the other countries where the events took place. Unfortunately, we are used to learning in schools about our local and national history, placed in a broader international context, but we are never told how certain political or military decisions affect the countries around us, our immediate neighbours.



    In orderto retrace the story of the occasional spies, the director Oana Bujgoi Giurgiu resorted to a series of photos made by Alex Gâlmeanu. Letiţia Ștefănescu was in charge of editing, the sound design was entrusted to Sebastian Zsemlye, and the original score was written by Matei Stratan. The film was shot in Romania, Israel and Slovakia.



    Oana Bujgoi Giurgiu: I am an occasional film director. It was the same with my first film, because I set out to tell many impressive, rich stories, which I felt deserved to be known. In this particular case, of documentaries concerning stories from the past, the problem is that the images provided by film archives, the only ones you have access to from the respective period, are rather scarce. Moreover, a war was going on, which means that the images one can use in a film of this kind are more often than not frontline footage and diaries kept by those involved. I was trying to illustrate the personal backgrounds of my characters, so I had to come up with a solution to bring these images to life, so I chose these series of photographs. It was a tremendous amount of work, which I would never do again. I have been working with the editor Letiția Ștefănescu for a long time now, and we usually share a lot of the work in a film, I cannot claim sole authorship. But with this film, I must mention all those who took part in making it. Alex Gâlmeanu, the author of the photographs, is an amazing artist, the original score was written by Matei Stratan and actually the entire soundtrack is a work of art in itself. Sebastian Zsemlye was in charge of the sound design. And I truly believe that Occasional Spies is a demonstration of what team work should be.



    The cast of the film includes the actors Paul Ipate, Daniel Achim, Ioan Paraschiv, Mihai Niță, George Bîrsan, alongside many amateur actors. Istvan Teglas, Ionuț Grama and Radu Bânzaru also contributed voiceover for the characters. (AMP)

  • Giurgiu: Tirurile care ies din România spre Ruse au de aşteptat două ore

    Giurgiu: Tirurile care ies din România spre Ruse au de aşteptat două ore

    Tirurile care ies din România prin PTF Giurgiu-Ruse formează cozi de aproximativ opt kilometri pe prima bandă de mers a DN 5 Bucureşti-Giurgiu şi au de aşteptat 120 de minute la controlul de frontieră, informează Agerpres.

    Conform sursei citate, purtătoarea de cuvânt a ITPF Giurgiu, Iuliana Butoi, a declarat că: ‘În ultimele 24 de s-au prezentat pentru a ieşi din ţară prin PTF Giurgiu-Ruse, un număr mare de tiruri, respectiv 1.296. Totodată, s-au prezentat la controlul de frontieră la ieşirea din ţară un număr de 2.542 de autoturisme, 135 de microbuze, 22 de autocare şi 9.044 de persoane. Pe sensul de intrare au venit prin PTF Giurgiu 1.588 de camioane, 2.019 autoturisme, 309 microbuze, 27 de autocare şi 6.407 persoane.

    Autocamioanele care ies din ţară prin PTF Giurgiu au de aşteptat 120 de minute la controlul de frontieră şi 30 de minute pe sensul de intrare în ţară.

    Timpul de aşteptare pentru autoturisme este de 30 de minute la ieşirea din ţară şi de 20 de minute la intrarea în ţară, precizează Poliţia de Frontieră.

    Sursa Agerpres

  • Gornet (Prahova), a doua localitate în care a fost instituită carantina zonală

    Gornet (Prahova), a doua localitate în care a fost instituită carantina zonală

    Gornet (Prahova) este a doua localitate în care a fost instituită carantina zonală, a anunţat, miercuri seară, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU)..

    În urma analizei de risc, astăzi, 22 iulie 2020, a fost derulată procedura legală de carantinare zonală pentru a doua localitate, respectiv localitatea Gornet, comuna Gornet, judeţul Prahova. Carantina zonală se instituie la propunerea Direcţiei de Sănătate Publică teritorială, cu avizul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi în baza Hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă prin ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, se precizează în comunicat.

    Sursa citată menţionează că această decizie este reglementată prin art.12, aln.1 din Legea 136/18 iulie 2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

    De asemenea, conform art. 15 din Legea nr. 136 din 18 iulie 2020, Ordinele şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau ale persoanei desemnate de acesta, emise în temeiul prezentei legi, se aplică, de îndată, de autorităţile competente şi se publică pe site-urile oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Autorităţile publice centrale şi locale asigură informarea publică a cetăţenilor din zonele supuse carantinei prin campanii de informare, se mai precizează în comunicat.

    Carantina va fi instituită pentru 14 zile, cu posibilitate de prelungire în funcţie de evoluţia răspândirii comunitare a noului coronavirus, transmite Prefectura Prahova,

    În comuna Gornet există un trend crescător al cazurilor în ultimele 14 zile – au fost înregistrate 15 cazuri noi în perioada 08 – 20.07.2020; rata de infectare depăşeşte nivelul de 3 cazuri /1.000 de locuitori; cazurile sunt înregistrate în comunitate (nu există comunităţi închise); ponderea populaţiei cu vârsta de 65 de ani şi peste este similară în comună cu cea din restul judeţului; personalul de specialitate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Prahova, care efectuează anchetele epidemiologice, este depăşit de numărul de cazuri noi zilnice, arată sursa citată.

    În comună există doi medici de familie, trei poliţişti locali şi cinci angajaţi la pază locală nevoile esenţiale pot fi asigurate prin existenţa la nivelul localităţii a mai multor magazine şi a unei farmacii.

    De asemenea, tot miercuri, a intrat în caranrină și localitatea Cartojani din judeţul Giurgiu, după ce au fost înregistrate 32 de persoane infectate cu COVID-19 prin transmitere comunitară, la o populaţie de 3.600 de locuitori, ‘riscul epidemiologic fiind de o gravitate maximă, în circumstanţe de nerespectare a măsurilor legale în vigoare’, a informat Prefectura Giurgiu.

    *** Ordinul şefului DSU privind instituirea carantinei zonale în localitatea Gornet, comuna Gornet, judeţul Prahova, prevede că măsura intră în vigoare miercuri seară, la ora 22,00, pentru o perioadă de 14 zile.

    Măsuri obligatorii pentru toate persoanele care se află permanent sau tranzitează zona:

    * identificarea tuturor persoanelor cu domiciliul, reşedinţa ori cu adresa declarată în zona menţionată şi introducerea acestora în bazele de date dedicate;

    * limitarea la maximum a deplasării persoanelor şi monitorizarea permanentă a respectării acestei măsuri;

    * evaluarea, de către Direcţia de Sănătate Publică Prahova, a oportunităţii şi prioritizării de testare a persoanelor şi transmiterea solicitărilor de sprijin cu materiale sanitare şi personal de specialitate către Institutul Naţional de Sănătate Publică / Ministerul Sănătăţii;

    * stabilirea, prin grija administraţiei publice locale şi a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, a rutelor ocolitoare, căilor majore de circulaţie care tranzitează zona şi aducerea la cunoştinţa populaţiei prin mijloacele mass-media locale a acestei măsuri;

    * purtarea măştilor de protecţie de către toate persoanele aflate în spaţiile publice;

    * asigurarea ordinii publice se realizează de către poliţia locală, iar în situaţia în care poliţia locală nu este constituită sau efectivele acesteia nu sunt suficiente, măsurile de ordine publică se asigură de către Jandarmeria Română sau Poliţia Română, după caz.

    Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă trebuie să asigure:

    – dezinfecţia periodică a spaţiilor publice după un calendar bine stabilit de către Direcţia de Sănătate Publică Prahova;

    – implicarea medicilor de familie de pe raza localităţii în monitorizarea din punct de vedere medical a persoanelor izolate la domiciliu şi acordarea asistenţei medicale a populaţiei din zona respective (femei gravide, persoanele în program de hemodializă, pacienţi oncologici etc.);

    – colectarea deşeurilor şi asigurarea funcţionării continue a serviciilor de utilităţi publice;

    – asigurarea continuităţii aprovizionării cu alimente şi bunuri de strictă necesitate pentru persoanele fără susţinători sau fără posibilităţi de asigurare a subzistenţei; sau cu medicamente necesare tratamentului uzual al populaţiei prin unitatea farmaceutică specificată în analiza de risc;

    – punerea la dispoziţia persoanelor a informaţiilor detaliate referitoare la măsurile de igienă individuală care trebuie respectate în contextul epidemiologic existent;

    – controlul măsurilor stabilite privind limitarea deplasării persoanelor în / din zona de carantină.

    Este permisă intrarea /ieşirea persoanelor pentru:

    – transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, al materiilor prime şi resurselor necesare desfăşurării activităţilor economice, precum şi aprovizionării populaţiei;

    – persoanele care nu locuiesc în interiorul zonei, dar care desfăşoară activităţi economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, sanitar, situaţiilor de urgenţă; administraţiei publice locale, asistentei şi protecţiei sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii, alimentaţiei publice, alimentării cu apă, comunicaţiilor şi transporturilor;

    – persoanele care îşi desfăşoară activitatea profesională în afara zonei sau care realizează activităţi agricole sau pentru comercializarea de produse agro-alimentare;

    – deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea / însoţirea copiilor / membrilor de familie, îngrijirea unei / unui rude / afin sau persoană aflată în întreţinere, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi, decesul unui membru de familie;

    – deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă;

    – urgenţe medicale.

    Toate persoanele vor prezenta autorităţilor legitimaţie de serviciu valabilă, adeverinţă de salariat eliberată de angajator sau alt document care să ateste activitatea profesională.

    Este strict interzisă intrarea / ieşirea în / din zonă prin alte căi de acces decât cele deschise circulaţiei publice de pe drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale, se arată în ordinul semnat de şeful DSU, Raed Arafat.

    sursa: agerpres

  • Procedura de azil în România

    Procedura de azil în România

    Situaţia
    strănilor veniţi în România pe căi legale sau ilegale este gestionată de către
    Inspectoratul General pentru Imigrări. Cererea de azil poate fi depusă de oricare cetăţean străin aflat pe
    teritoriul României sau într-un punct pentru trecerea frontierei. Cererile de azil se depun personal la
    Inspectoratul General pentru Imigrări; la structurile Poliției de
    Frontieră Române sau la unitățile
    de poliție în cadrul cărora sunt constituite și funcționează centre de
    reținere și arestare preventivă.

    După primirea cererii de azil solicitantul va
    completa un interviu preliminar, în scopul stabilirii datelor personale ale
    acestuia şi ale membrilor săi de familie. Se ţine cont de ruta parcursă din ţara de origine până în
    România, de eventualele cereri de azil depuse în alte state terţe ori într-un
    stat membru al Uniunii Europene, precum şi de actele de identitate sau de
    călătorie aflate în posesia sa.Solicitantul
    de azil este obligat să depună toate documentele pe care le are la dispoziţie
    şi care au relevanţă pentru situaţia sa personală, cât şi documentul pentru
    trecerea frontierei de stat, urmând să primească documentul temporar de
    identitate pentru solicitanţii de azil, emis de Inspectoratul General pentru
    Imigrări.

    Pe perioada procedurii de azil solicitantul de azil are dreptul de a
    rămâne pe teritoriul României şi este protejat împotriva expulzării,
    extrădării, returnării forţate de la frontieră sau de pe teritoriul statului
    român. Primirea, înregistrarea şi soluţionarea cererilor de azil, asigurarea
    asistenţei solicitanţilor de azil pe durata procedurii şi asistenţa pentru
    integrare sunt activităţi care se desfăşoară la nivelul Centrelor Regionale de
    Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil situate în Bucureşti, Giurgiu,
    Timişoara, Galaţi, Rădăuţi şi Maramureş, structuri teritoriale specializate în
    probleme de azil. Dacă solicitantul de
    azil nu dispune de mijloace materiale, i se asigură asistenţa materială
    necesară pentru întreţinere pe întreaga durată a procedurii de azil.Termenul de
    soluţionare a cererii de azil este de aproximativ 30 de zile.



    În prima jumatate a acestui an, au fost depuse
    792 de cereri de azil, cu 11% mai puţine faţă de perioada similară a anului
    trecut.Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din
    state precum Irak, Siria şi Bangladesh, iar cele mai multe cereri au fost depuse
    la centrele din Timişoara şi Bucureşti, informează Inspectoratul General pentru Imigrări.

  • Nachrichten 13.06.2019

    Nachrichten 13.06.2019

    Die Unterzeichnung des Nationalen Politischen Abkommens für die Stärkung der europäischen Ausrichtung Rumäniens hat am Donnerstag im Rahmen einer Zeremonie stattgefunden. Präsident Iohannis, der Urheber des Abkommens, erhob dabei erneut schwere Vorwürfe gegen die regierende PSD. Die Partei habe Rumänien äußerst schwer geschadet, die PSD habe die Entwicklung des Landes bis heute behindert, sagte er. Das Grundgesetz und die einschlägige Gesetzgebung müssten geändert werden, so Iohannis noch. Bei der Zeremonie zugegen waren die Führungsmitglieder der Opposition. Die Vertreter der PSD und der mitregierenden ALDE sowie des früheren Regierungspartners, des Ungarnverbandes, gehörten nicht zu den Unterzeichnenden. Das Abkommen war von Präsident Klaus Iohannis allen Fraktionen vorgeschlagen worden, die an der Beratungsrunde über das Justiz-Referendum vom 26. Mai teilgenommen hatten.



    Die PSD wird im Rahmen eines außerordentlichen Parteitages eine neue Führung wählen. Der Präsidentschaftskandidat der Partei soll bei einem weiteren Kongress bestimmt werden. Die Entscheidungen traf das nationale Exekutiv-Kommittee der Partei am Donnerstag. Demnach sollten am 29. Juni der Parteivorsitzende, der Geschäftsführer und der Generalsekretär der PSD ernannt werden. Infolge einer Änderung der Parteisatzung wählen von nun an nur noch Delegierte der Lokalfilialen den Vorsitzenden und nicht mehr alle Mitglieder wie bei bisherigen Kongressen. Die Ministerpräsidentin Viorica Dancila hat sich bereits als Kandidatin für das Amt des PSD-Vorsitzenden angemeldet. Sie ist derzeit auch Interims-Vorsitzende der PSD.



    Bukarest veranstaltet ein wichtiges Treffen zum Thema Technologie und die größte digitale Konferenz, die von dem rumänischen EU-Ratsvorsitz organisiert wird. Mehr als 1000 relevante Akteure der IT-Branche sind bei der Digital Assembly 2019 dabei. An der Veranstaltung nehmen auch der rumänische Minister für Kommunikation und Informationsgesellschaft, Alexandru Petrescu, und zwei europäische Kommissare teil, die für den digitalen Bereich zuständig sind. Auf der Tagesordnung stehen nach Angaben der Organisatoren unter anderem die Auswirkungen der digitalen Technologien, Smart Cities und gesetzgeberische Entwicklungen im Bereich der Technik.



    Die durchschnittliche Zahl der Rentner in Rumänien lag bei 5,18 Millionen, im ersten Quartal 2019, um 17.000 weniger als im Vorquartal, nach Angaben, die am Donnerstag vom Nationalen Statistikinstitut veröffentlicht wurden. Die durchschnittliche monatliche Rente betrug 261 Euro, ein Plus von 0,3%. Die durchschnittliche Zahl der von der Sozialversicherung versicherten Personen lag bei 4,68 Millionen Menschen, das sind 8000 Personen weniger als im Vorquartal. Die durchschnittliche öffentliche Rente lag bei 251 Euro.



    Die afrikanische Schweinepest breitet sich in Rumänien weiter aus, und die Situation ist im Südosten des Landes besonders besorgniserregend. Neue Ausbrüche wurden im südlichen Landkreis Giurgiu und auch in den Jagdgebieten gemeldet. Nach Ansicht der Behörden hätten Wildschweine die Seuche verbreitet. Die Verantwortlichen für die Tierzucht in einem bestimmten Gebiet müssen bestraft werden, sollten sie die erforderlichen Maßnahmen nicht getroffen haben. Der Verband der Schweinefleisch-Hersteller in Rumänien wird eine Konferenz über die Afrikanische Schweinepest organisieren.

  • Naturpark Comana: Habitat für viele Tierarten

    Naturpark Comana: Habitat für viele Tierarten

    Der Naturpark Comana ist ein Schutzgebiet im Landkreis Giurgiu, 35 km entfernt von der Hauptstadt Bukarest. Der Naturpark erstreckt sich über 25.000 Hektar und ist Teil des zusammenhängenden Netzes der Schutzgebiete innerhalb der Europäischen Union Natura 2000“ und der Ramsar-Konvention, ein Übereinkommen über Feuchtgebiete als Lebensraum für Wasservögel. Das Schutzgebiet im Süden Rumäniens weist eine besondere Biodiversität auf. Über eine Fläche von mehr als 8.000 Hektar erstrecken sich Eichen-, Linden-, Akazien- und Ulmenwälder, die für eine reiche Tierwelt einen Lebensraum darstellen: Hier leben Fasane, Rehe, Wildkaninchen, Wildschweine und Füchse. Der Naturpark enthält drei Schutzgebiete: das Reservat für stechende Mäusedorne (Ruscus aculeatus), das Reservat für byzantinische Pfingstrosen (Paeonia peregrina) und das Delta Comana. Der Direktor des Naturparks, Valentin Grigore, kommt zu Wort mit Einzelheiten:



    Im Monat Mai blühen die Pfingstrosen im Naturpark Comana. Dieser Winter war mild und der Frühling kam auch früher, deswegen blühen sie bestimmt in der ersten, und nicht in der zweiten Maiwoche wie bisher. Hier gibt es auch das Reservat für stechende Mäusedorne, diese Pflanze bleibt das ganze Jahr grün, das ist eher eine exotische Pflanze aus dem Mittelmeerraum mit sehr schönen Früchten, die auch im Winter rot bleiben. Hier lebt auch der Frühlings-Krokus und auf einer Fläche von 20 Hektar sind nur Wiesen-Margeriten zu sehen, ich verrate nicht genau wo, denn diese Blume ist zu schön und kommt selten vor.“




    Das Delta Comana erstreckt sich über 1200 Hektar und stellt aus Sicht der Biodiversität das drittgrö‎ßte Feuchtgebiet im Land dar, nach der kleinen Insel von Brăila und dem Donaudelta, sagt unser Gesprächspartner:



    Wir haben hier 141 Vogelarten identifiziert, 78 davon stehen unter Naturschutz. Dieser Naturpark ist ein kleines Juwel in der Nähe von Bukarest, sehr bekannt ist das Delta Văcăreşti bei Bukarest, aber hier, in Comana, ist die Biodiversität viel grö‎ßer und beeindruckender. Hier leben endemische Fischarten wie der europäische Hundsfisch oder der Comana-Döbel. Hier leben zudem 10 Amphibien-Arten, Frösche, Reptilien und Schildkröten. Wir beobachten zudem die Ausweitung der Schakal-Bevölkerungen in diesem Gebiet. Der Schakal steht nicht unter Naturschutz, zeigt aber dieses Potenzial, weil hier keine Wölfe leben. Jetzt im Frühling kehren die Zugvögel zurück, und die Kinder sind davon fasziniert. Neben dem wei‎ßen Storch kann man hier auch den schwarzen Storch bemerken, der als seltene Vogelart gilt. Auf EU-Ebene lebt rund ein Achtel der schwarzen Störche in Rumänien, sie stehen unter Naturschutz und sind meistens hier in Comana zu finden. Der schwarze Storch ist abhängig von der Existenz der alten Bäume mit gro‎ßen Kronen, so zum Beispiel der alten Eichen, und hier werden all diese Bedingungen erfüllt. Es gibt auch ein Waldhabitat in diesem Gebiet und die Zahl der Vögel ist sehr hoch. Hier lebt der gro‎ße Kormoran, der kleine Kormoran sowie die Moorente, die Tafelente, der Eisvogel, der Höckerschwan, der Nachtreiher sowie der Purpurreiher. Hier kommen viele Begeisterte der Vogelbeobachtung, einige suchen schnell nach dem Vogel, den sie sehen möchten, andere warten hingegen einen ganzen Tag auf das perfekte Foto mit dem Lieblingsvogel. Um das Delta Comana herum gibt es vier Tonaufnahmegeräte für Vogelbeobachter.“




    Im Naturpark Comana leben die schwarzen Störche (Ciconia nigra), diese Vogelart wird aber vom Aussterben bedroht. Um das zu vermeiden, haben unlängst Experten des Rumänischen Ornithologischen Vereins Stieleichen gepflanzt. Ovidiu Bufnilă vom Ornithologischen Verein kommt zu Wort mit Einzelheiten über dieses Projekt:



    Der schwarze Storch baut hier im Comana-Park sein Nest. Diese Vogelart würde ich als besonders charismatisch und schüchtern beschreiben. Im Unterschied zu den wei‎ßen Störchen, die ihr Nest in Dörfern, manchmal auf dem Leitungsmast vor einem Haus oder auf dem Schornstein bauen, sind die schwarzen Störche eher zurückgezogen und sie bauen ihr Nest im Wald, weit weg von den Menschen. Manchmal nisten sie sogar in den Nestern von Adlern, aber was sie vorziehen, ist, ihr Nest in hohen und starken Bäumen, am Abzweig zwischen zwei Ästen zu bauen. Deswegen haben wir Stieleichen gepflanzt, diese Art von Eiche ist sehr verbreitet in Rumänien, sie bietet sowohl den kleinen Insekten als auch den Vögeln einen passenden Lebensraum. Auch der Eichelhäher baut hier sein Nest und die Eicheln dieser Art von Eiche werden von den Wildschweinen und anderen Waldtieren gefressen. 120 Freiwillige vom Unternehmen DB Schenker haben mitgemacht, an einem einzigen Tag haben wir über 1000 Eichen gepflanzt.“




    Der Naturpark Comana bietet den Besuchern zahlreiche Möglichkeiten zur Freizeitgestaltung: Wanderungen, Bootsfahrten, Radwandern oder einen Besuch beim Kloster Comana, das Im Auftrag des Fürsten der Walachei Vlad Ţepeş im Jahr 1461 errichtet wurde.

  • Proiecte transfrontaliere româno-bulgare

    Proiecte transfrontaliere româno-bulgare

    De aproape două decenii, Asociația Euroregiunea Danubius apropie malurile fluviului Dunărea în dreptul a două orașe vecine: Ruse, în Bulgaria și Giugiu, în România. De tot atât timp, românii și bulgarii trag o fugă, în wekend, în țara vecină, la fel de simplu cum și-ar vizita un prieten de la marginea oraşului.




  • “Assedio di Venezia” al Festival Internazionale dei Teatri del Danubio a Giurgiu

    “Assedio di Venezia” al Festival Internazionale dei Teatri del Danubio a Giurgiu

    E’ stato lo spettacolo Assedio di Venezia di Andrea Pennacchi e Michele Modesto Casarin ad aprire la XXI/a edizione del Festival Internazionale dei Teatri del Danubio, al Teatro Tudor Vianu di Giurgiu, capoluogo dell’omonima provincia del sud della Romania. L’evento, svoltosi dal 29 ottobre al 4 novembre, ha riunito compagnie di Romania, Ungheria, Serbia, Croazia, Bulgaria e Slovacchia. Tratto da Lo stato d’assedio di Albert Camus, Assedio di Venezia, messo in scena con attori romeni dal regista Michele Modesto Casarin, con le maschere di Stefano Perocco di Meduna, ha riscosso un grande successo tra il pubblico.



    Se nella sua opera teatrale, scritta all’indomani della seconda Guerra Mondiale, Camus si rifaceva alla peste che colpì l’Europa nel Seicento, per raggiungere la massima diffusione nel 1630, Andrea Pennacchi e Michele Modesto Casarin rivisitano la storia: visto che in quel periodo la Commedia dell’Arte si esprimeva al massimo nelle piazze italiane, Assedio di Venezia ha come protagoniste proprio le maschere: Zanni, il Capitano, la Strega o il Doge, accanto agli innamorati Diego e Vittoria, ma soprattutto a quelle della Peste e della Morte. Uno spettacolo proposto come un primo esperimento della Tragicommedia dell’Arte, come spiegava il regista stesso.



    Un’impresa complicata, perchè la scrittura di Camus non si presta ad un lavoro di commedia, cosicchè è stato necessario un grande intervento per preservare l’aspetto politico, ha spiegato Michele Modesto Casarin, lui stesso veneziano, in un’intervista rilasciata al nostro collega Marius Tiţa, caporedattore dei programmi in lingua romena di Radio Romania Internazionale. Il regista ha fatto riferimento anche alla collaborazione con i teatri romeni, avviata nei primi anni dopo la Rivoluzione anticomunista del 1989.