Radio România Internațional

Tag: grant

  • 295 de milioane EUR: Consiliul aproape dublează asistența financiară acordată de UE Rep. Moldova

    295 de milioane EUR: Consiliul aproape dublează asistența financiară acordată de UE Rep. Moldova

    Statele membre ale Uniunii Europene au decis, chiar înaintea summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău, să sporească de aproape de două ori valoarea asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova, pe care au convenit să o acorde cu un an în urmă.

    Astfel, suma a fost majorată cu 145 de milioane EUR, ceea ce înseamnă că o sumă totală de 295 de milioane EUR va fi disponibilă pentru Republica Moldova.

    Asistența macrofinanciară are scopul de a sprijini stabilizarea economică și agenda reformelor structurale din Republica Moldova, completând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

    Cea mai mai mare parte din sumă va fi acordată sub formă de împrumuturi, iar restul, sub formă de granturi.

    Asistența contribuie la acoperirea nevoilor Republicii Moldova, așa cum au fost identificate în programul FMI.

    Războiul Rusiei cu Ucraina are efecte negative considerabile asupra economiei Republicii Moldova.

    În actualele circumstanțe excepționale, majorarea este considerată a fi un răspuns adecvat la solicitarea Republicii Moldova de sprijin pentru stabilizarea sa economică, împreună cu programul FMI.

    De altfel, ieri, la summitul Comunităţii Politice Europene de la Chișinău, la care au participat 50 de şefi de stat şi de guvern, inclusiv preşedintele României, Klaus Iohannis, principalul mesaj a fost unul de susţinere a Republicii Moldova pe drumul său european.

    În mesajul său, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat: Este minunat să mă reîntorc la Chişinău, când Moldova este, în această săptămână, un hub politic european. Mesajul meu pentru poporul Moldovei este că suntem alături de voi şi vă susţinem fiecare pas pe drumul european. Şi astăzi am venit cu un nou pachet de sprijin, cu cinci componente foarte concrete, a spus Ursula Von der Leyen.

    Pachetul de sprijin va merge către domenii precum securitate, energie, comunicații sau investiții.


  • Orientări politice în cadrul semestrului european

    Orientări politice în cadrul semestrului european

    În cadrul pachetului de primăvară al semestrului european, Comisia a oferit statelor membre orientări pentru a construi o economie solidă și adaptată exigențelor viitorului, care să asigure competitivitatea și prosperitatea pe termen lung pentru toți, în contextul unui mediu geopolitic dificil. Pentru aceasta, este necesară o abordare integrată în toate domeniile de politică: promovarea unui mediu durabil, a productivității, a echității și a stabilității macroeconomice. Semestrul european oferă cadrul de coordonare a politicilor în acest scop, integrând punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență și a programelor politicii de coeziune. Ciclul semestrului european oferă, de asemenea, rapoarte actualizate privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă în toate statele membre.

    România continuă să înregistreze dezechilibre macroeconomice, iar acestea pot deveni excesive în viitor dacă nu se adoptă urgent măsuri politice de combatere a lor, atrage atenția Comisia Europeană. Instituția a evaluat existența dezechilibrelor macroeconomice pentru cele 17 state membre selectate pentru analize aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023. Mai multe state se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, dar vulnerabilităţile sunt în generale limitate sau au tendinţe descrescătoare.

    Toate statele membre ar trebui să mențină investițiile publice cu finanțare națională și să asigure absorbția eficientă a granturilor din cadrul Mecanismului de redresare și de reziliență, precum și a altor fonduri ale UE, în special pentru a promova tranziția ecologică și pe cea digitală. De asemenea, toate statele membre ar trebui să elimine măsurile de sprijin pentru energie în vigoare până la sfârșitul anului 2023.

    Comisia mai propune orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre în acest an, care stabilesc priorități comune pentru politicile naționale, pentru a le face mai echitabile și mai favorabile incluziunii.


  • CE a selectat 26 de proiecte din 12 țări membre care vor primi un total de 189 de milioane de euro

    CE a selectat 26 de proiecte din 12 țări membre care vor primi un total de 189 de milioane de euro

    Proiectul include staţii de încărcare pentru vehicule electrice, staţii pentru încărcare cu hidrogen, precum şi instalaţii similare pentru serviciile de asistenţă din aeroporturi, puncte de încărcare care fac parte din rețeaua transeuropeană de transport.

    Banii constituie în totalitate finanțare din fonduri europene și vin pe linia facilității pentru infrastructura carburanților alternativi.

    Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a punctat beneficiile pentru cele 12 țări membre: Solicitările de finanțare în cadrul Facilității de infrastructură a combustibililor alternativi continuă să crească, ilustrând angajamentul industriei transporturilor față de trecerea la soluții durabile. Investiția noastră de 189 de milioane de euro se va traduce în aproximativ 2.000 de puncte de încărcare, plus aproximativ 63 de stații de alimentare cu hidrogen. Patru proiecte vor sprijini electrificarea serviciilor de manipulare la sol în aeroporturi, de exemplu prin electrificarea echipamentelor de sprijin și instalarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor de serviciu, a spus Adina Vălean.

    Printre statele selecționate se numără și România, cu două proiecte în valoare de peste 16 milioane de euro: unul înaintat de OMV Petrom și altul de către Rompetrol. Acestea prevăd instalarea a 432 de stații electrice de încărcare.

    UE continuă să sprijine proiecte care urmăresc să stimuleze trecerea către forme de transport mai puțin poluante. Astfel de proiecte contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii în materie de climă, precum și la stimularea creșterii economice și la crearea de locuri de muncă, susține directorul interimar al Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu Paloma Aba Garrote.

    Contribuția financiară a Uniunii Europene vine sub formă de granturi.


  • REPowerEU: măsuri energetice incluse în planurile naționale de redresare

    REPowerEU: măsuri energetice incluse în planurile naționale de redresare

    Noul plan urmăreşte reducerea dependenţei energetice de Rusia şi accelerarea tranziţiei spre energia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului energetic din Uniunea Europeană. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire şi accelerarea trecerii la energia curată, iar România va beneficia de o alocare totală de 1,4 miliarde de euro pentru finanţarea unor proiecte în domeniul energiei până în 2026.

    Eurodeputatul român Siegfried Mureşan, coraportor al Parlamentului European, a subliniat că este important ca guvernul să depună planul naţional cât mai repede:

    Imediat după ce planurile statelor vor fi aprobate, vor primi o prefinanţare de 20% din partea Comisiei – în cazul României aproximativ 280 milioane euro – sprijin care va veni până la finalul primăverii, sperăm, deci încă în această perioadă în care preţul energiei este mare şi povara pentru oameni, pentru întreprinderi este mare. Guvernul va trebui să prezinte un plan prin care să spună Comisiei Europene cum doreşte să atragă aceşti bani. Prin legislaţie, aşa cum am negociat-o, permite, de exemplu, inclusiv finanţarea ajutorului pentru încălzire.


    Noile norme se aplică retroactiv măsurilor de la 1 februarie 2022, cu un număr limitat de excepţii. Măsurile sunt concepute pentru a sprijini investiţiile menite să combată sărăcia energetică în cazul gospodăriilor vulnerabile, IMM-urilor şi microîntreprinderilor.

    Planul va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii şi va deveni legislaţie la nivel european. Apoi, fiecare guvern va trebui să prezinte Comisiei spre aprobare planul naţional pentru a obţine finanţare. Conform prevederilor planului, statele membre au obligaţia să facă publică lista celor mai mari 100 de beneficiari din acest fond, în ordinea descrescătoare a finanţării primite.

    Conform Parlamentului, din suma de 20 de miliarde de euro de granturi suplimentare propusă de Comisie, opt miliarde vor proveni dintr-o licitaţie anticipată a certificatelor naţionale de emisii din cadrul sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii, în timp ce 12 miliarde vor proveni din Fondul pentru inovare.


  • EU money for Romania’s infrastructure

    EU money for Romania’s infrastructure


    Romania is set to receive the first payments under the
    Recovery and Resilience Facility, intended for the country’s economic recovery. The European Commission has authorized
    the first disbursements in the grant and the loan components of the plan. The
    decision means EUR 2.6 bln coming Romania’s way.


    Bucharest had applied for
    these first payments in May, after meeting the 21 targets and milestones
    related to the 4th quarter of 2021. In September, the European
    Commission’s assessment of these targets was endorsed and forwarded to the
    Economic and Financial Committee, which also approved it.


    At the time, the
    president of the European Commission, Ursula von der Leyen, said the positive
    assessment had been prompted by good and quick progress in implementing the
    first set of reforms and investments under the Plan.


    This is a moment that
    confirms the government’s consolidated effort, which translated into the
    meeting of the targets and milestones undertaken by Romania for the last
    quarter of 2021 and into reforms of major importance for our country,ˮ the
    minister for European projects and investments, Marcel Boloş, said.
    Realistically speaking, it is only the beginning of a long road ahead of us,
    but one which, if key aspects in the Plan are completed, will result in
    boosting the economy and in generating a solid multiplier effect for
    investments in motorways, railway infrastructure, schools, hospital
    infrastructure and everything related to the strengthening of the Romanian
    economy,ˮ Marcel Boloş added.


    The next payment
    application will amount to a total EUR 3.2 bln, for which over 50 targets will
    have to be met, related to the first half of this year.


    Under the Recovery and
    Resilience Facility, Romania can benefit from nearly EUR 30 bln. For the
    implementation of its national plan, Bucharest has already cashed in 2
    pre-financing instalments totalling around EUR 3.8 bln.


    In related news, the
    minister for European projects and investments stated last week that he hoped
    the European Commission would endorse all the 8 regional operational programmes
    by November, which would be a turning point in that it would be for the first time that local
    authorities will make independent decisions on how to spend these EU funds. Marcel Boloș pointed out that half
    of the 8 programmes for the 2021-2027 financial cycle have been approved, and
    that they amount to a combined EUR 11 bln. The EU money for the regional
    programmes may be used up until 2030. (AMP)

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    168 milioane de euro pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare – dezvoltare, puse la dispoziţie de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării într-un nou apel din PNRR.

    Interviu cu Antonio Rădoi, cercetator ştiinţific, director în MCID.


  • Jurnal românesc – 14.09.2022

    Jurnal românesc – 14.09.2022

    Programul
    privind predarea cursului opțional de Limbă, Cultură și Civilizație Românească,
    adresat copiilor din diaspora, a fost subiectul central al reuniunii de lucru,
    coordonate de Ministerul de Externe, la care a participat şeful Departamentului
    pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Gheorghe Cârciu.

    Păstrarea și promovarea limbii române în comunitățile românești din
    străinătate este una dintre prioritățile Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni. Școlile românești, cursurile de limba română și școlile de
    weekend din străinătate beneficiază constant de sprijin financiar din partea
    Departamentului, atât prin intermediul finanțărilor nerambursabile sau
    granturilor, cât și al programelor de dotare cu materiale necesare
    studiului    , a transmis şeful DRP.

    El a arătat că, în prezent,
    Departamentul are în derulare un program de granturi menit să sprijine
    echiparea școlilor din diaspora, dar și din comunitățile istorice şi a vorbit
    şi despre programul de burse acordat anul acesta elevilor români din Ucraina,
    înscriși în clasele 1-4, care studiază limba română sau în școli cu predare în
    limba română. Suntem încrezători că efortul comun al instituțiilor
    statului român va contribui substanțial la învățarea limbii române! Susținem
    orice demers ce ar putea ajuta la păstrarea vie a limbii române în comunitățile
    românești, oriunde s-ar afla    , a declarat Gheorghe Cârciu. În luna mai a
    acestui an, şeful DRP estima că circa 5,7 milioane de români se află oficial în
    străinătate, dar că, neoficial, numărul acestora depăşeşte 8 milioane în
    condiţiile în care mulți dintre conaţionali nu se regăsesc în bazele de date
    ale statelor în care au emigrat.




    Jurnalista Biti
    Caragiale, una dintre cele mai importante personalități culturale din cadrul
    comunității românești din Israel, va participa la o seară literară
    dedicată activităţii sale, care va avea
    loc, la 15 septembrie, la sediul reprezentanţei la Tel Aviv a Institutului
    Cultural Român. La eveniment vor participa profesioniști din România și din
    Israel, între care publicistul și editorul Doina Meiseles, profesorul Marian
    Petcu de la Facultatea de Jurnalism a Universităţii Bucureşti, conferențiarul
    Ruth Oren, de la Universitatea din Haifa, şi scriitoarea Madeleine Davidsohn.
    Biti Caragiale s-a născut la Roman, în 1920. A absolvit Facultatea de Litere şi
    Filozofie a Universităţii Bucureşti şi a debutat în jurnalism în 1950 la
    Editura Tineretului. În 1967, împreună cu scriitorii Horia Aramă şi Petre
    Ghelmez, a pus bazele primei reviste pentru
    adolescenți,Cutezătorii. Între anii 1986 şi 1991 a lucrat la
    Revista Cultului Mozaic, editată de Federația Comunitățiilor Evreieşti din
    România. În 1991, a emigrat în Israel unde a colaborat cu publicaţiile de limba
    română Adevărul, Viața Noastră şi Jurnalul Săptămânii. Face parte din
    conducerea Cercului Cultural din Haifa, care are drept scop menținerea unei
    activități culturale în limba română în spațiul israelian. În 2006, a fost
    distinsă cu Premiul Fundației Sara și Haim Ianculovici.




    Cele mai noi
    producţii româneşti, premiate la festivalurile de la Cannes, Veneţia şi San
    Sebastian, vor putea fi vizionate la a 8-a ediţie a Zilelor Filmului Românesc
    la Chişinău, care va avea loc în perioada 22-25 septembrie. Timp de 4 zile, în
    secţiunea Filme noi, care este şi cea mai consistentă din program,
    publicul moldovean va putea să vadă 7 pelicule realizate în ultimul an. Este
    vorba despre Metronom, în regia lui Alexandru Belc, premiat pentru
    regie în secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes,
    Crai nou, debutul regizoarei Alina Grigore, câştigător al marelui
    premiu Scoica de Aur în 2021, la Festivalul de la San Sebastian,
    Marocco, regizat de Emanuel Pârvu, selectat anul acesta în
    competiţia internaţională a Festivalului de Film Transilvania,
    Miracol, regizat de Bogdan George Apetri şi proiectat anul trecut
    în competiţia Orizonturi a Festivalului de la Veneţia,
    Imaculat, de Monica Stan şi George Chiper-Lillemark,
    Balaur, filmul de debut al regizorului Octav Chelaru, şi Om
    Câine de Ştefan Constantinescu. De asemenea, în secţiunea dedicată
    copiilor va fi proiectat filmul de aventuri Străjerii Deltei
    regizat de Liviu Mărghidan. Proiecţiile vor avea loc la Cinematograful Loteanu,
    iar intrarea va fi liberă.



  • DPRP: Întâlnire cu peste 100 de reprezentanți ai mediului asociativ din diaspora

    DPRP: Întâlnire cu peste 100 de reprezentanți ai mediului asociativ din diaspora

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a organizat o întâlnire cu peste 100 de reprezentanți ai mediului asociativ din diaspora și din comunitățile istorice, la care au participat și reprezentanți ai corpului diplomatic românesc.

    Întâlnirea a avut loc online şi face parte din seria de întrevederi derulate de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) în vederea păstrării unui dialog constant cu românii din afara granițelor țării.

    Conform Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, principalele subiecte discutate au vizat proiectele derulate atât de către DRP, cât și de către asociațiile românești care au beneficiat de finanțare nerambursabilă din partea departamentului.

    În plus, în contextul războiului, granturile puse la dispoziția comunității românești din Ucraina au fost un alt subiect important pe agenda discuțiilor.

    Secretarul de stat Gheorghe Cârciu a răspuns punctual întrebărilor venite din partea comunității românești și a încurajat aceste schimburi de idei și informații dintre diaspora și comunitățile istorice, precizează sursa citată.

    Potrivit DPRP, s-a discutat și despre posibilitatea lansării unor noi sesiuni de granturi și de finanțări nerambursabile în perioada următoare pentru susținerea românilor din afara granițelor.

    Sursa Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

  • Jurnal românesc – 09.08.2022

    Jurnal românesc – 09.08.2022

    Liga Tineretului Român Junimea din regiunea Cernăuți a încheiat cu succes cea de-a doua etapă a Programului de Granturi Sprijin pentru comunitatea românească din Ucraina.Până în prezent în cadrul acestui program de granturi au beneficiat de ajutoare care constau din produse alimentare și de igienă personală peste 400 de familii cu mulți copii, oameni de vârstă înaintată, invalizi, copii orfani, familii ale căror copii luptă pe front din localitățile Buda-Mare, Buda-Mică, Godinești și Lucovița, comuna Ostrița, regiunea Cernăuți.În aceste zile de război în Ucraina ajutoarele din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni sunt mai mult decât binevenite!. Despre aceasta au menționat în discursurile lor domnii Viorel Botlung, starostele satelor Godinești și Lucovita și Vasile Țurcan, primarul comunei Ostrița, regiunea Cernăuți, discursuri care au fost rostite duminică 07 august 2022 în cadrul evenimentului de înmânare a ajutoarelor umanitare locuitorilor din satele Godinești și Lucovița. Oamenii din cele două sate românești, emoționați de acest gest al statului român, le-au mulțumit fraților din România pentru darurile oferite, dorindu-le ca niciodată să nu cunoască grozăviile războiului.

    Biblioteca Prichindeilor este o inițiativă civilă și comunitară de educație non-formală a copiilor români din diaspora, un proiect menit să unească în jurul cărților pentru copii comunitatea românilor din afara granițelor țării. Din dorința de a avea acces la o gamă cât mai variată de cărți pentru proprii copii, Ana Răduleț a inițiat o primă bibliotecă la Praga în ianuarie 2021, oferind spre împrumut, printr-un catalog online, titluri din colecția personală de acasă, cu speranța că și alți părinți din comunitate vor fi dispuși să contribuie, creând astfel un fond de carte valoros, disponibil pentru toți cei implicați. Inițiativa a fost primită cu entuziasm, atât în rândul părinților, cât și în rândul editurilor din țară care au contribuit cu donații, astfel încât Biblioteca Prichindeilor a devenit o rețea europeană care funcționează acum în 8 țări: Belgia, Cehia (Praga), Croația, Danemarca, Finlanda (Helsinki), Italia (Bologna), Polonia (Cracovia), Spania (Madrid și Tarragona). În 2022, prin Ana Engrth Răduleț, acest proiect a primit sprijin financiar nerambursabil de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) pentru achiziții de Cărți noi la Bibliotecile Prichindeilor în Diaspora. Prima ocazie importantă în care vor fi prezentate noile cărți va avea loc odată cu lansarea primului hub al Bibliotecii Prichindeilor din Belgia, la Bruxelles, în cadrul Bibliotecii Neerlandeze Jette. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 27 august, între orele 10:30-11:30, și va cuprinde activități de joacă și lectură coordonate de Anamaria Vition, alături de Ana Răduleț de la Biblioteca Prichindeilor din Praga.

    Secretarul de stat Gheorghe Cârciu a participat duminică, 7 august 2022, la cea de-a treia ediție a evenimentului Ziua Diasporei de la Negrești Oaș, eveniment dedicat românilor plecați în afara granițelor.Ziua a debutat cu o conferință în cadrul căreia s-au discutat diversele modalități prin care românii din străinătate se pot implica în dezvoltarea orașului Negrești-Oaș, dar și despre posibilitățile pe care aceștia le au dacă aleg să se întoarcă în țară. În intervenția sa, Gheorghe Cârciu a reiterat importanța diasporei în dezvoltarea de acțiuni și proiecte menite să aducă beneficii comunității din care fac parte. La eveniment au participat și reprezentanți ai autorităților locale și județene.

    Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, prin Centrul pentru Tineret Sfântul Voievod Ștefan cel Mare (CTSM), propune, după o lungă pauză cauzată de pandemie, o nouă tabără de vară pentru familiile din țările scandinave, în perioada 2 – 4 septembrie 2022, eveniment aflat la a patra ediție. În acest an, Episcopia Europei de Nord va organiza tabăra la DCU Camping Absalon, în localitatea Rødovre, lângă capitala Regatului Danemarcei. Acest loc, aflat într-un cadru natural deosebit, oferă posibilități de cazare pentru cei care doresc să înnopteze, dar și spații generoase pentru cei care aleg să participe la activitățile desfășurate de CTSM în cursul zilei (ateliere de creație, jocuri etc.), precum și la catehezele și discuțiile duhovnicești potrivite pentru fiecare grupă de vârstă. Tabăra debutează în după-amiaza zilei de vineri, 2 septembrie 2022, și se încheie cu agapa creștină de după Sfânta Liturghie arhierească din data de 4 septembrie, când credincioșii vor participa la slujba săvârșită în foișorul special amenajat în aer liber.

    Pe Vasile Tărâţeanu l-a îmbrăţişat veşnicia!, scrie în mesajul de condoleanțe senatorul Claudiu Târziu, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni.

    Am aflat cu durere de plecarea în veşnicie a marelui român care a fost Vasile Tărâţeanu. L-am cunoscut în calitatea sa de lider al comunităţii româneşti din Ucraina, dar şi în calitatea sa de scriitor şi membru de onoare al Academiei Române. A fost un apărător puternic al drepturilor românilor din Ucraina, chiar dacă acest lucru i-a adus numeroase necazuri din partea autorităţilor ucrainene. Valorile apărate de el sunt şi valorile apărate de noi. Lupta sa ne-a inspirat şi ne va da putere pe mai departe pentru a-i continua idealurile!, a mai transmis în mesajul de condoleanțe senatorulClaudiu Târziu, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni.


  • 9 milioane de euro pentru conținut media online destinat tinerilor europeni

    9 milioane de euro pentru conținut media online destinat tinerilor europeni

    Pentru al treilea an consecutiv, Comisia va susţine producţia de conţinut online zilnic, de încredere, care provoacă la gândire şi dezbatere aducând în atenţie probleme actuale din întreaga Uniune.

    După două cereri de propuneri pilot în 2020 și 2021, anul acesta – declarat Anul European al Tineretului – apelul de proiecte beneficiază de un buget mult mai mare – 9 milioane de euro – crescând în mod semnificativ sprijinul pe care UE îl acordă jurnalismului transfrontalier și sunt solicitate propuneri din partea unor consorții care să reunească minimum cinci organizații din cel puțin cinci state membre.

    Apelul urmărește să aducă Uniunea Europeană mai aproape de tineri, să-i încurajeze să devină cetățeni activi și să îi conecteze peste granițe. Obiectivul acestei acțiuni este de a crește disponibilitatea informațiilor online, în diferite limbi, despre subiecte europene care îi afectează pe tinerii din UE, prezentate în formate captivante și prin mai multe puncte de vedere. Proiectele ar trebui să caute să genereze discuții și să organizeze evenimente pentru tineri. Acordurile de grant vor include o carte de independență pentru a se asigura că beneficiarii sunt liberi din punct de vedere editorial și operează fără nicio interferență politică.

    Platformele trebuie să aibă conţinut zilnic, de încredere, construit prin procese editoriale inovatoare, care să le ofere tinerilor posibilitatea de a compara perspective din întreaga Europă, să-i implice printr-un conținut atractiv, din perspective multiple, în diferite limbi europene, precum și să crească participarea democratică a tinerilor din diferite grupe sociale, lingvistice și de vârstă. Solicitanţii trebuie să se asigure că au un plan puternic de promovare, pentru a ajunge la cât mai mulţi tineri. Trebuie să aibă, de asemenea, canale proprii de distribuţie, site-uri parteneri, bloguri şi reţele de socializare.

    Comisia se așteaptă să finanțeze 3 sau 4 propuneri, cu un grant maxim stabilit la 3,5 milioane EUR. Rata maximă de cofinanțare este de 80% din costurile eligibile. Proiectele ar trebui să înceapă prin martie/aprilie 2023 şi să dureze aproximativ 18 luni.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Aici puteţi asculta rubrica Aflăm pentru tine, ediţia din 15 aprilie 2022.


  • România 43

    România 43

    Granturile, o nouă formă de finanțare nerambursabilă
    pusă, de
    către Departamentul pentru românii de
    pretutindeni, la dispoziţia asociațiilor, fundaţiilor, unităţilor de cult şi
    organizaţiilor neguvernamentale ale românilor din Ucraina.


  • Jurnal românesc – 16.03.2022

    Jurnal românesc – 16.03.2022

    Programul de granturi
    dedicat comunităţilor româneşti din Ucraina a fost principala temă a noii
    întâlniri dintre şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni,
    secretarul de stat Gheorghe Cârciu, şi reprezentanții mediului asociativ
    românesc din statul vecin. La întrevedere, organizată cu sprijinul misiunilor
    diplomatice din zonele locuite de români, s-a discutat despre modalităţile prin
    care poate fi obținut acest tip de finanțare pus la dispoziție de către DRP.
    Reprezentanţii comunităților locuite de români au transmis că au nevoie, în
    primul rând, de produsele de strictă necesitate, produse alimentare și
    generatoare de curent electric. În acest sens, Departamentul încurajează
    asociațiile, fundaţiile, unităţile de cult și organizaţiile neguvernamentale
    ale românilor din Ucraina să acceseze granturile oferite de statul român prin
    care pot acoperi aceste nevoi imediate. Propunerile pot fi trimise la adresa de
    email proiecte@dprp.gov.ro, iar documentele necesare pregătirii dosarului de
    finanţare se găsesc pe site-ul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
    Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în Ucraina concentraţi în
    regiunile din vestul şi sud-vestul ţării – Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.




    Un monument dedicat Reginei
    Maria a României va fi ridicat în centrul Chişinăului, potrivit unei decizii a
    guvernului moldovean. Acesta va fi instalat în zona istorică a capitalei, pe
    strada București numărul 64, în imediata vecinătate a Liceului Teoretic
    Român-Francez Gheorghe Asachi, una dintre cele mai vechi instituţii
    de învăţământ din stânga Prutului. Radio Chișinău transmite că locul ales
    poartă o încărcătură simbolică deoarece, în perioada interbelică, instituţia de
    învăţământ a purtat numele Regina Maria. Autorul monumentului va fi
    selectat în urma unui concurs organizat de Asociația Monumentum.
    Aceasta va lansa şi o campanie de strângere de fonduri pentru realizarea
    proiectului a cărui valoare nu a fost încă stabilită. Regina Maria este o
    personalitate de excepţie a istoriei naţionale. Nepoată a Reginei Victoria a
    Marii Britanii şi a ţarului Alexandru al II-lea, aceasta a apărat cu succes
    interesele României la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919. Pentru
    implicarea sa în Primul Război Mondial, Regina Maria a fost supranumită
    Regina Soldat şi Mama răniţilor. O alee de pe malul
    Senei, din centrul Parisului, îi poartă numele, iar în oraşul orașul Ashford
    din Marea Britanie, locul său de naştere, a fost ridicată o statuie.




    Teatrul bucureştean
    Arte dell’Anima va reprezenta România la a 13-a ediţie a
    Festivalului Internaţional GavranFest, care are loc în perioada 17-19 martie în
    Augsburg, Germania. Teatrul va participa la manifestare cu piesa Totul
    despre femei de Miro Gavran, în regia lui Felix Crainicu, spectacol ce va
    fi pus în scenă pe 19 martie la Teatrul Sensemble din oraşul german.
    Reprezentaţia va fi urmată de o sesiune de întrebări şi răspunsuri la care vor
    participa dramaturgul croat Miro Gavran şi actriţele Crina Linţă, Corina Dănilă
    şi Adriana Irimescu. Piesa Totul despre femei se
    joacă de mai bine de patru ani pe majoritatea scenelor din România. Creaţiile
    lui Miro Gavran au avut peste 300 de premiere în întreaga lume, au fost traduse
    în aproximativ 40 de limbi şi au primit numeroase premii. GavranFest este un festival
    de teatru la care sunt prezentate producţii ale autorului croat. Festivalul a
    fost lansat în 2003, în oraşul slovac Trnava, iar din februarie 2019 are loc la
    Teatrul Sensemble din Augsburg.




    Expoziţia colectivă
    Asupra Viețuirii, a grupului NOIMA compus din artiştii Ciprian
    Bodea, Dan Gherman, Cosmin Frunteş, Sorin Scurtulescu și Andrei Rosetti, este
    deschisă până la 22 martie la galeria Institutului Cultural Român de la
    Lisabona. Curatoriată de pictorul Andrei Rosetti, expoziția conține lucrări de
    pictură, desen, fotografie, obiect, performance şi video ale grupului de
    artiști români. Grupul NOIMA a fost întemeiat în 2003 în zona de vest a
    României. Fondatorii grupării au studiat pictura la Timișoara, la finele anilor
    ’90. ICR Lisbona arată că NOIMA înseamnă întâi de toate un atelier colectiv de
    pictură, deschis adesea altor medii de exprimare. Debutul NOIMA a fost legat de
    o revenire a picturii în aer liber, iar multe dintre acțiunile grupării din
    ultimii ani se sprijină pe experiența observării mediului înconjurător.
    Începând din 2014, grupul realizează acțiuni colective, sesiuni de pictură și
    desen în contexte și locuri diferite.


  • Premiul pentru implicarea publicului în cercetare

    Premiul pentru implicarea publicului în cercetare

    De la vaccinuri la schimbări climatice, avem nevoie de ştiinţă şi savanţi mai mult ca niciodată pentru a da sens lumii din jurul nostru. Scopul concursului lansat acum este de a premia beneficiarii de granturi de la Consiliul European pentru Cercetare care au demonstrat excelență în ceea ce privește implicarea în dialog cu publicul din afara domeniului lor de cercetare. Cele trei categorii de concurs sunt: implicare, inspiraţie şi influenţă. Peste 6.800 de granturi sunt eligibile pentru a intra în competiţie. Înscrierile se încheie pe 3 februarie 2022, iar câștigătorii vor fi anunțați în cadrul EuroScience Open Forum în iulie 2022.

    Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a subliniat că europenii sunt din ce în ce mai interesați de știință. Iar peste 50 % dintre ei, conform unui Eurobarometru recent, consideră că oamenii de știință trebuie să se implice mai mult în relația cu publicul. Beneficiarii de granturi pot contribui la îndeplinirea acestei așteptări și pot aduce cercetarea lor mai aproape de cetățeni. Implicarea acestora va fi crucială dacă dorim să facem față în mod eficient provocărilor actuale și viitoare din domeniul sănătății publice, al schimbărilor climatice și al transformării digitale, a mai spus comisarul.

    Înfiinţat în anul 2007, Consiliul European pentru Cercetare este principalul finanţator al cercetării de frontieră de nivel internaţional. Organizaţia sprijină cercetarea realizată de echipe individuale în orice domeniu al cercetării ştiinţifice şi tehnologice de bază, inclusiv ingineria, ştiinţele sociale şi umaniste.

    Finanţarea şi granturile acordate funcţionează conform unor proceduri simple care continuă să pună accentul pe excelenţă, să încurajeze spiritul de iniţiativă şi să combine flexibilitatea cu o atitudine responsabilă. Punerea în aplicare şi gestionarea activităţilor organizaţiei sunt examinate şi evaluate în mod continuu cu participarea deplină a Consiliului ştiinţific, pentru a analiza rezultatele obţinute şi pentru a adapta şi îmbunătăţi procedurile şi structurile pe baza experienţei acumulate.


  • Perspectivele Parteneriatului Estic

    Perspectivele Parteneriatului Estic

    2,3 miliarde de Euro în granturi și garanții vor fi puse la dispoziție de Comisia Europeană pentru atingerea celor 5 obiective pe termen lung în relația cu statele Parteneriatului Estic; acești bani pot atrage, la rândul lor, investiții publice și private de 17 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al Comisiei. Reziliența este elementul cheie de la care pleacă cele cinci obiective: împreună pentru economii reziliente, sustenabile și integrate, împreună pentru instituții responsabile, stat de drept și Securitate, împreună pentru un mediu și un climat rezilient, împreună pentru o transformare digitală rezilientă și, în sfârșit, împreună pentru societăți reziliente și inclusive. În cadrul acestor obiective mari, există un număr de ținte concrete pe care Comisia le-a propus pentru următorii ani. Prima dintre aceste ținte constă în sprijinirea a 500 de mii de Întreprinderi Mici și Mijlocii și din statele Parteneriatului Estic – ceea ce reprezintă aproximativ 20% din total. O altă țintă o reprezintă investițiile imediate pentru construirea sau aducerea la standarde europene a 3000 de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară. Comisia are, de asemenea, în vedere sprijinirea procesului de declarare și verificare a averilor parlamentarilor și oficialilor de rang înalt din justiție, instituțiile de ordine publică și administrație. Printre cele mai importante 10 ținte se numără și întărirea cadrului pentru identificarea și abordarea amenințărilor de tip hibrid și sprijinirea a 2500 de organizații ale societății civile, 120 de organizații media independente și 2000 de jurnaliști.

    Din Parteneriatul Estic fac parte Armenia, Azerbaidjanul, Belarusul, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Cooperarea în cadrul acestui parteneriat a fost marcată, de-a lungul timpului, de o serie de probleme. Acestea au fost cauzate, pe de-o parte, de opoziția Rusiei – dusă la extrem, această opoziție l-a determinat pe fostul președinte al Ucrainei, Victor Ianukovici, să nu mai semneze Acordul de Asociere la UE, ceea ce a dus la mișcarea de protest a Euromaidanului și, ulterior, criza urmată de invadarea și anexarea Crimeii și războiul din Donbass. Pe de altă parte, au existat și probleme cauzate de corupția, situația politică sau reticența de a reforma a statelor care fac parte din acest Parteneriat. Cazul cel mai relevant, în prezent, este cel al Belarusului. Relația cu regimul Lukașenko este una extrem de tensionată din cauza derivelor sale autoritare, astfel încât Bruxelles-ul a decis să își concentreze eforturile pe cooperarea cu actori non-statali – societatea civilă, mass-media independentă și tineret.