Radio România Internațional

Tag: grant

  • Proiect pilot: 2,35 de milioane de euro pentru digitalizarea școlilor cu o conectivitate redusă

    Proiect pilot: 2,35 de milioane de euro pentru digitalizarea școlilor cu o conectivitate redusă

    Apel de proiecte lansat de Comisia Europeană pentru creșterea accesului la instrumente educaționale în zone și comunități cu conectivitate redusă, fără acces sau cu acces limitat la dispozitive, instrumente și conținut educațional digital. Acțiunea vizează reducerea acestor inegalități de acces la educația digitală. Vor fi analizate, testate și implementate soluții tehnice și educaționale viabile. Până pe 15 iulie pot aplica organizații neguvernamentale, autorități publice și unități de învățământ interesate de implementarea proiectului pilot. Va urma și un apel adresat direct școlilor. Este vorba despre peste 1 milion de euro, distribuiți sub formă de granturi în valoare de 20.000 de euro per școală.


  • Comisia declanșează o anchetă privind măsuri de sprijin acordate de România CE Oltenia

    Comisia declanșează o anchetă privind măsuri de sprijin acordate de România CE Oltenia

    Complexul Energetic Oltenia, un producător român de energie electrică pe bază de lignit, deținut majoritar de stat, se confruntă cu dificultăți financiare. Statul român a acordat acestei companii un ajutor temporar pentru salvare, care a fost aprobat de Comisie în februarie anul trecut. În urma acestuia, România a transmis Comisiei, la 4 decembrie 2020, un plan de restructurare a societății respective.

    Planul de restructurare prevede un sprijin de aproximativ 2 miliarde EUR, din care 1,33 miliarde EUR reprezintă sprijin public din partea statului român, sub formă de granturi și de împrumuturi (inclusiv împrumutul pentru salvare în valoare de 251 de milioane EUR pe care compania nu l-a rambursat). Suma rămasă ar urma să fie acoperită din fondurile Uniunii Europene, mai precis dintr-un grant acordat prin Fondul pentru modernizare, pentru care România ar urma să solicite finanțare.

    Normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, permit statelor membre să acorde pentru o perioadă de până la șase luni un ajutor pentru salvare. Apoi, fie ajutorul trebuie rambursat, fie statul membru trebuie să prezinte Comisiei un plan de restructurare pentru ca sprijinul să fie aprobat cu alt statut.

    În acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare și ajutorul pentru sprijinirea acestuia ar îndeplini condițiile prevăzute în orientări, aşa că a declanşat o investigaţie. Se va verifica în special dacă dacă planul de restructurare propus poate restabili viabilitatea pe termen lung a societății într-un interval de timp rezonabil fără continuarea ajutorului de stat; dacă societatea sau investitorii ar urma să contribuie suficient la costurile de restructurare; şi dacă planul de restructurare ar urma să fie însoțit de măsuri adecvate de limitare a denaturărilor concurenței create de ajutor.

    Deschiderea unei investigații oferă României și părților terțe interesate posibilitatea de a prezenta observații și nu anticipează rezultatul acesteia.

    Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.


  • Investiții majore ale Consiliului European pentru Inovare

    Investiții majore ale Consiliului European pentru Inovare

    În ansamblu, 42 de firme nou-înființate și întreprinderi mici și mijlocii foarte inovatoare vor beneficia de finanțare prin capitaluri proprii de circa 178 de milioane de euro, pentru a dezvolta și a extinde inovații radicale. Domeniile predilecte sunt sănătatea, economia circulară și tehnologia avansată de producție.

    Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a subliniat că Europa are multe firme inovatoare nou-înființate, însă mult prea adesea acestea rămân de dimensiuni reduse sau își mută activitatea în afara Uniunii. Pentru a împiedica acest lucru, Comisia a elaborat această nouă formă de finanțare – care combină granturile și capitalurile proprii – specifică acestui Consiliu European pentru Inovare. Astfel, se va acoperi deficitul de finanțare cu care se confruntă întreprinderile foarte inovatoare, se vor debloca investiții private suplimentare, care să le permită să se dezvolte în Europa – a explicat Mariya Gabriel.

    Investițiile de capital, cu o valoare cuprinsă între 500 de mii și 15 milioane de euro pentru fiecare beneficiar, completează finanțarea prin granturi, care a fost deja furnizată prin intermediul unui instrument-pilot al Consiliului European pentru Inovare, astfel ca firmele să se poată dezvolta mai rapid. Este prima dată când Comisia a efectuat investiții directe de capital sau cvasicapital, și anume investiții de capital combinate cu un grant, în societăţi nou-înființate. Conform estimărilor, participațiile urmează să fie cuprinse între 10 și 25%.

    Înființat în iunie anul trecut, Fondul Consiliului European pentru Inovare este menit să acopere un deficit de finanțare critic cu care se confruntă întreprinderile inovatoare atunci când tehnologiile lor trec de la nivelurile ridicate de maturitate tehnologică la etapa de comercializare.

    Fondul urmărește să sprijine egalitatea și echilibrul de gen și să contribuie semnificativ la durabilitate, acordând o atenție specială sănătății, rezilienței, precum și tranziției verzi și celei digitale. Rolul său a devenit și mai important acum, când criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact foarte puternic asupra multor IMM-uri din Uniunea Europeană, inclusiv asupra multor firme nou-înființate inovatoare.


  • Talks on supporting the hospitality industry

    Talks on supporting the hospitality industry

    Representatives of the hotel, restaurant and café sector (HoReCa), one of the most affected by the COVID-19 crisis in Romania, discussed with PM Ludovic Orban and the economy minister Virgil Popescu about a state-aid scheme to offset the losses incurred by the companies in this sector.



    According to the economy minister, the estimated budget is 500 million euros, and the financing ceiling for a company will be 800,000 euro. Next week at the latest, the Government will come up with a bill approving the mechanism under which hospitality companies and travel agencies will receive these grants.



    The state-aid scheme will be implemented after being approved by the European Commission, and the implementation mechanism will be facilitated by a software solution to cut the red tape.



    Other measures discussed at the meeting were the granting of furlough payments to employees, and means to implement flexible working hours. The PM believes a 6-month extension of the furlough programme to be necessary for the employees whose activity was affected by the health crisis, and flexible working hours to be useful and meeting the needs of the HoReCa sector.



    The talks between the government and industry officials will continue in the coming period. So far, the government has granted tax cuts, continued to pay furlough benefits and paid over 41% of the salaries of employees.



    Restaurants are currently closed in Romania over the large number of coronavirus infections, and the cold weather prevents outdoor bars, cafes and restaurants from running at full capacity. According to statistics, 10,000 restaurants have been closed in Romania so far over the pandemic. Moreover, estimates indicate that the next 6 months will be dramatic for the hospitality industry, with 70-80% of the hotels expected to shut down. Business owners say they have lost nearly 80% of their turnout and that almost 100,000 jobs in the sector, accounting for almost half of the total, will be lost by the end of the year.



    This is why representatives for the industry request concrete measures to be taken by the government, so that the industry may survive in the forthcoming period. According to entrepreneurs, the industry will not return to normal parameters until 2023, and the hotel industry in another 2 years.



    A survey conducted recently at the request of the HORA Romanian Hotel and Restaurant Employers Organisation says that almost 8 out of 10 Romanians believe restaurants should be reopened. (translated by A.M.Popescu)

  • Un miliard de euro pentru încurajarea tehnologiilor curate

    Un miliard de euro pentru încurajarea tehnologiilor curate

    Fondul pentru inovare este destinat finanţării proiectelor revoluţionare care vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi siderurgia, industria cimentului sau cea chimică. Susține de asemenea producția și stocarea de energie din surse regenerabile și va ajuta ca noile tehnologii să pătrundă rapid pe piaţă.

    Prima cerere de propuneri, anunțată săptămâna trecută de executivul comunitar, va oferi finanțare sub formă de granturi, adică subvenții, pentru proiecte de mare anvergură din toate statele membre ale Uniunii, dar și din Islanda şi Norvegia. Fondurile pot fi utilizate în combinație cu ajutoarele de stat, dar și cu alte programe de finanţare ale Uniunii.

    Un lucru trebuie subliniat. Proiectele vor fi evaluate în funcţie de potenţialul lor inovare, de aplicare la scară largă şi de rentabilitate.

    Sunt investiţii pe scară largă care vor contribui la relansarea economiei, este de părere vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

    Termenul-limită pentru depunerea proiectelor este 29 octombrie, însă finanțarea de un miliard de euro, anunțată zilele trecute, este doar începutul. Până în anul 2030, Fondul pentru inovare va aloca peste 10 miliarde euro, bani care vor fi obţinuți din licitarea certificatelor europene de emisii de gaze cu efect de seră.

    Trebuie spus de asemenea că Fondul pentru Inovare corespunde Pactului Ecologic, prezentat în decembrie anul trecut de președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen. Este o strategie care își propune să transforme Uniunea într-o economie modernă, eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care să nu mai existe emisii de gaze cu efect de seră până în anul 2050.

    Pactul Ecologic european nu vorbește doar despre reducerea emisiilor. Înseamnă încurajarea inovațiilor. Se referă la mâncare de calitate și mobilitate modernă. Va duce la crearea de noi afaceri și piețe în întreaga Europă,spunea la lansare șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Și tot ea a adaugat atunci: Pactul ecologic european este noua noastră strategie de dezvoltare.

    Pactul acoperă, de altfel, toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, industria siderurgică, tehnologia informațiilor, textilele și produsele chimice. Îndeplinirea obiectivelor necesită însă investiții semnificative. Ar fi vorba de 260 de miliarde de euro până în 2030 doar în sectorul energiei și al combaterii schimbărilor climatice. Aceste investiții vor necesita mobilizarea sectorului public și a celui privat.


  • Comisia Europeană creează un cadru de sprijin pentru economie

    Comisia Europeană creează un cadru de sprijin pentru economie

    Cadrul temporar se bazează pe un articol al Tratatului de funcționare a Uniunii Europene şi pleacă de la realitatea că întreaga economie se confruntă cu o perturbare gravă.

    Sunt cinci tipuri de ajutoare pe care guvernele și autoritățile statelor membre le pot acorda companiilor.

    Este vorba în primul rând de granturi directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 de mii de euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de bani lichizi.

    Pot fi oferite de asmenea garanții de stat pentru împrumuturile luate de întreprinderi de la bănci: statele membre vor fi în măsură să furnizeze garanții de stat pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi clienților care au nevoie.

    Cadrul prevede de asemenea împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi: statele membre vor putea acorda întreprinderilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere nevoile imediate atât de capital circulant, cât și de investiții.

    Sunt luate de asemenea în calcul garanții pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenționează să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze drept canal de sprijin pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

    Nu în ultimul rând cadrul oferă statelor membre posibilitatea de asigura creditele la export pe termen scurt.

    Vicepreședinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă de politica în domeniul concurenței, spune că trebuie acționat rapid şi în mod coordonat pentru a limita impactul cât mai mult.

    Cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socio-economic al pandemiei. De exemplu, statele membre pot amâna plata anumitor impozite şi pot subvenționa șomajul tehnic în toate sectoarele). De asemenea, pot fi corda compensații întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza pandemiei.

    De asemenea, statele membre pot acționa imediat prin intermediul unor măsuri de sprijin public care sunt puse la dispoziția tuturor întreprinderilor, cum ar fi subvențiile salariale, suspendarea plății impozitului pe profit și a taxei pe valoarea adăugată sau a contribuțiilor sociale.

    Cadrul va fi în vigoare până la sfârșitul anului. Comisia nu exclude însă posibilitatea ca durata să fie extinsă.


  • Comisia aprobă planul României de scădere a emisiilor auto de CO2

    Comisia aprobă planul României de scădere a emisiilor auto de CO2

    Potrivit Executivului de la Bruxelles, măsura va contribui la reducerea poluării, fără a distorsiona concurenţa pe piaţa unică.

    România va contribui la combaterea schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivele stabilite de Pactul Ecologic European. Iar această schemă va reduce emisiile nocive generate de autovehicule şi va îmbunătăţi sănătatea cetăţenilor, fără a distorsiona în mod nejustificat concurenţa – a explicat vicepreşedintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager.

    Se preconizează că schema, care va avea un buget de 53 de milioane euro şi va acoperi perioada 2020-2025, va stimula investiţiile în staţii de reîncărcare a vehiculelor hibride şi a celor electrice cu baterie din toată România – deopotrivă în zone urbane, suburbane şi rurale. Schema este deschisă tuturor operatorilor economici care îndeplinesc anumite criterii, de exemplu, în ce priveşte echiparea cu prize. Beneficiarii vor fi selectaţi printr-o procedură deschisă şi transparentă de ofertare, iar sprijinul va fi acordat sub formă de granturi.




    Comisia a evaluat măsura de ajutor în temeiul normelor privind ajutoarele de stat, stipulate în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care permite ţărilor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activităţi economice de interes comun, în anumite condiţii. Comisia consideră că măsura va favoriza creşterea considerabilă a ponderii vehiculelor cu emisii scăzute, aducând o contribuţie majoră la reducerea emisiilor de CO2 şi de poluanţi, în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene în materie de climă şi mediu, precum şi cu ţintele stabilite de Pactul Ecologic European.

    Comisia a mai constatat că ajutorul va fi acordat prin intermediul unei proceduri concurenţiale de ofertare şi că se vor institui garanţiile necesare pentru ca ajutorul să fie limitat la minimul necesar – se precizează într-un comunicat. Totodată, Comisia a conchis că schema aduce o contribuţie la obiectivele în materie de mediu şi climă ale Uniunii Europene care depăşeşte orice posibilă denaturare a concurenţei şi a schimburilor comerciale cauzată de ajutor.

    Pactul Ecologic European, prezentat acum două luni, stabileşte măsuri care urmăresc ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Iar pentru a ajunge acolo, emisiile poluante generate de transporturi trebuie să scadă cu 90%.

  • Comisia Europeană a prezentat realizările Erasmus+ în 2017

    Comisia Europeană a prezentat realizările Erasmus+ în 2017

    Raportul Comisiei Europene arată că Erasmus + a beneficiat anul trecut de o creştere a alocărilor financiare cu 7,5 la sută, Uniunea Europeană investind peste două miliarde de euro pentru a sprijini europenii cu granturi de mobilitate pentru studii, formare, predare, muncă sau voluntariat în străinătate. Raportul scoate în evidenţă şi modul în care programul a contribuit pentru a răspunde la provocările sociale mai ample. Anul trecut, peste 1200 de proiecte de cooperare axate pe promovarea toleranţei, a nediscriminării şi a incluziunii sociale au fost finanţate, iar peste 240 de organizaţii au beneficiat de fonduri pentru a dezvolta politici şi strategii menite să prevină radicalizarea şi să promoveze integrarea cursanţilor dezavantajaţi, inclusiv a persoanelor care provin din familii de migranţi. Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a vorbit despre viitorul programului Eramsus+ după anul 2020:



    “Programul viitor trebuie să se concentreze pe dezvoltarea abilităților participanților săi, inclusiv prin sprijinirea tinerilor în dobândirea competențelor de care au nevoie pentru a se dezvolta în sectoarele cu cel mai mare potențial de creștere și inovare. De asemenea, trebuie să continuăm să lucrăm pentru a extinde oportunitățile pentru școli și pentru a intensifica eforturile noastre de a atrage cei mai vulnerabili membri ai societății noastre, oameni din medii defavorizate și nevoi speciale.”



    Vice-preşedintele Comisiei Europene pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen a declarat că Erasmus+ este un program de care ar trebui să beneficieze cât mai mulţi studenţi şi dascăli:



    “Pentru profesori este foarte important deoarece reprezintă modul în care ne putem adapta la schimbările continue , unde societățile noastre devin din ce în ce mai multiculturale. Pentru dascălii din toate țările acest program este întotdeauna folositor, cât și pentru consilierii vocaționali. Erasmus, așa cum este acum, este un instrument excelent, dar îl putem dezvolta.”



    Actualul program Erasmus+ dispune, pentru perioada 2014-2020, de un buget de 14,7 miliarde de euro și va oferi oportunități pentru 3,7 % dintre tinerii din Europa de a studia, forma, câștiga experiență profesională și de a participa la acțiuni de voluntariat în străinătate. Aria geografică de aplicare a programului s-a extins de la 11 țări în anul lansarii, respectiv 1987 la 33 în prezent. În plus, programul este deschis țărilor partenere din întreaga lume.




  • Europa noastră – 8.08.2015

    Europa noastră – 8.08.2015

    Acordul UE-Vietnam, măsurile de siguranţă pentru
    agricultori şi granturile pentru cercetare, pe agenda europeană săptămâna aceasta.