Radio România Internațional

Tag: gratiere

  • Chipurile deţinuţilor politici de la Ploieşti (1948 – 1964)

    Chipurile deţinuţilor politici de la Ploieşti (1948 – 1964)

    În jur de 350 de deţinuţi politici
    documentaţi din surse oficiale apar în arhive având legătură cu oraşul
    Ploieşti, important centru industrial şi petrolier, mai ales în prima jumătate
    a secolului XX. Cei mai mulţi dintre ei au fost arestaţi, încarceraţi, judecaţi
    şi torturaţi în clădiri emblematice ale oraşului, pe lângă care locuitorii
    obişnuiţi au trecut de-atâtea ori fără să bănuiască nimic. Pornind de la
    memoria locului, dar şi de la nevoia de cunoaştere a tragediilor prin care a
    trecut oraşul său natal, istoricul Lucian Vasile a scris lucrarea Cei pe care
    i-am uitat. Represiunea comunistă din Ploieşti (1948 – 1964). Cei incluşi în
    carte au fost selectaţi potrivit legăturii lor cu oraşul prahovean: la momentul
    arestării fie locuiau în Ploiești și aparțineau practic organic acelei
    comunități, fie au fost anchetaţi de Securitatea locală şi închişi acolo. Însă
    indiferent de asta, tragedia lor este aceeaşi ca în cazul tuturor victimelor
    regimului comunist dornic să-şi anihileze duşmanii reali sau închipuiţi, pe
    baza unor învinuiri, la rândul lor, adevărate sau inventate. Cine erau aceşti
    oameni, aflăm acum de la istoricul Lucian Vasile:

    Au fost din absolut
    toate categoriile. Asta mi s-a părut mie cel mai interesant că aproape jumătate
    dintre deținuții politici aveau origine socială muncitorească sau erau țărani
    săraci sau mijlocași, adică exact categoriile pe care regimul clama că le
    reprezintă. Asta arată, de fapt, care era gradul de respingere sau de atașament
    al comunității românești față de regimul impus după cel de-al Doilea Război
    Mondial. Iar referitor la vârstă, majoritatea erau tineri pentru că ei erau cei
    mai dispuși să facă ceva. Nu aveau obligații familiare şi nu aveau copii pentru
    că asta am văzut că a schimbat foarte mult raportarea oamenilor la presiuni:
    protejarea familiei.


    Acuzaţiile
    nefondate, arestările abuzive, fără inculpare oficială sau chiar proces, dar
    mai ales, tortura şi condiţiile inumane de detenţie i-au făcut pe mulţi
    supravieţuitori ai închisorilor reticenţi în a vorbi despre ce-au păţit. Pentru
    o parte din cei de la Ploieşti, Lucian Vasile a fost cel care şi-a asumat
    scrierea poveştii lor, iar una dintre persoanele cele mai impresionante a fost
    Martha Koppes care, la începutul anilor 1950, a avut o întâlnire extrem de
    interesantă cu Securitatea.

    Lucian Vasile: E vorba de Martha Koppes care a fost, în
    opinia mea, cea mai curajoasă femeie pe care am întâlnit-o în cercetarea mea.
    Nu a fost singura, dar ea a fost de departe impresionantă ca personalitate. Nu
    a făcut închisoare, dar provenea dintr-o familie mixtă româno-olandeză, tatăl
    său era un important industriaș ploieștean, iar în anii 40, pe când locuia în
    București cu soțul său, a fost contactată de Securitate și i s-a pus pe masă
    colaborarea cu Securitatea. A fost constrânsă cu soarta părinților săi care
    erau deja în vârstă și vroiau să plece din țară şi care deja avuseseră o serie
    întreagă de șicane. Marta, mai ales, nu trebuia sa spună nimănui de acest
    lucru. Ea trebuia să ofere informații din cadrul Ambasadei olandeze unde lucra de
    doi ani de zile, dar a reușit să facă să pară că face jocul Securităţii fără să
    facă jocul, de fapt, ca să reuşească să-i scoată pe părinții săi din țară. Dar
    o întorsătură absolut banală și stupidă a sorții a adus-o în brațele
    Securității și literalmente disperată a trebuit să semneze un soi de angajament
    foarte atipic, scris şi aplicat în termenii săi şi de care apoi s-a dezis. În cele din urmă a reușit să plece din țară. Şi părinţii la fel.
    Din păcate, n-a putut câștiga toată partida, soțul său a rămas în România
    captiv și, fiindcă ochii care nu se văd se uită, au trebuit să se despartă.

    Cum mulţi dintre
    deţinuţii politici ploieşteni din primii ani ai comunismului erau tineri sau
    studenţi, n-au prea avut cum să scape de cea mai dură experienţă de-atunci:
    reeducarea de la penitenciarul din Piteşti, fenomen răspândit apoi şi în alte
    centre de detenţie. Deţinuţii erau fortaţi să se tortureze reciproc, să-şi
    denunţe toate credinţele anterioare şi persoanele apropiate. Asta li s-a
    întâmplat la sfârşitul anilor 40 unor studenţi ploieşteni care avuseseră
    îndrăzneala tinerească de a tipări manifeste anti-comuniste.

    Ce li s-a
    întâmplat odată încarceraţi la Piteşti, ne povesteşte Lucian Vasile:

    Totul se răstoarnă de atâtea și atâtea ori încât nu mai știi ce e
    normal şi ce e anormal ghici, cine e victima şi cine e agresorul, cine te
    salvează și cine te umilește. Dar dincolo de asta e și o poveste a
    supraviețuirii și a încrederii pentru că și în acele condiții absolut aberante
    cei patru prieteni au avut în continuare încredere unul în altul şi au refuzat
    să se lovească unul pe celălalt, chiar dacă au ajuns în niște ipostaze greu de
    surprins în cuvinte fiind salvati printr-un efort supraomenesc de cei care îi
    aduseseră în pragul morții. Sunt niște răsturnări de situație absolut
    impresionante și foarte greu de înțeles.


    Eliberaţi
    odată cu decretul de graţiere din 1964, majoritatea deţinuţilor din Ploieşti,
    şi nu numai, au continuat să fie supravegheaţi şi hărţuiţi de Securitate până
    la căderea regimului comunist. Dar întâmplările din această perioadă vor
    constitui conţinutul altei cărţi.




  • A fost abrogat recursul compensatoriu

    A fost abrogat recursul compensatoriu

    În vigoare de doi ani,
    legea recursului compensatoriu a fost abrogată, miercuri, de Parlamentul de la
    Bucureşti, prin votul aproape unanim al deputaţilor.


    Gândită iniţial de
    ministrul Justiţiei din Guvernul de tehnocraţi care au gestionat treburile
    ţării circa un an de zile, legea a fost adoptată în 2017, pe perioada
    Executivului condus de social-democraţii care le-au succedat la Putere.
    Motivul: evitarea sancţiunilor grele din partea CEDO pentru condiţiile
    improprii din închisori. Astfel, potrivit Administraţiei Naţionale a
    Penitenciarelor, în baza recursului compensatoriu, aproape 23 de mii de
    persoane au fost eliberate, din care aproape 19 mii condiţionat. Circa 2.300 au
    fost reîncarcerate, unele pentru că au săvârşit fapte de natură penală în
    perioada postdetenţie, altele pentru că aveau pe rolul instanţelor de judecată
    şi alte cauze penale, în diferite stadii de instrumentare, la momentul punerii
    în libertate.


    Ajuns la Putere în luna octombrie, în locul PSD, Partidul
    Naţional Liberal, secondat de Uniunea Salvaţi România, recunoaşte că legea a avut
    la bază problemele reale legate de condiţiile precare din penitenciare, dar susţine
    că a fost transformată, în timpul guvernării anterioare, într-o graţiere
    mascată.


    Deputatul liberal Ioan Cupşa: Legea 169 din anul 2017 a vădit o lipsă
    de înţelepciune şi în egală măsură, o lipsă de bună intenţie cum nu s-a mai
    văzut în acest Parlament. Ştiaţi ce urmări va avea, dar, pentru ca unii dintre
    tovarăşii dumneavoastră să fie eliberaţi mai devreme din penitenciare, aţi dat
    drumul tuturor.


    Social-democraţii se apără şi argumentează că toţi cei care au ieşit mai
    devreme din închisoare pe baza recursului compensatoriu au fost eliberaţi în
    baza deciziei unor judecători. Alfred Simonis, liderul de grup al deputaţilor
    PSD, care au votat în favoarea abrogării legii, a recunoscut carenţele fostului
    document legislativ, afirmând că siguranţa cetăţenilor primează în faţa
    eventualelor sancţiuni pe care România le va primi de la CEDO pentru condiţiile
    precare din închisori.


    Alfred Simonis: Sperăm ca, pe viitor, Guvernul în
    funcţie să găsească toate metodele alternative şi toate măsurile prin care să
    evite sancţionarea de către CEDO. Am ajuns cu toţii la concluzia că, dacă se
    întâmplă, poate e mai bine să plătim acele despăgubiri, decât să mai eliberăm
    din penitenciare.


    Deja, în
    aceeaşi zi cu abrogarea recursului compensatoriu, pe site-ul
    Ministerului de Finanţe a fost publicat un proiect de lege potrivit căruia Statul
    român a contractat un împrumut de 177 de milioane de euro de la Banca de
    Dezvoltare a Consiliului Europei pentru construirea a două penitenciare.
    Astfel, vor fi create 1.900 de noi locuri de găzduire pentru diverse categorii
    de deţinuţi, în conformitate cu standardele europene.

  • Retrospectiva săptămânii 14.07-20.07.2019

    Retrospectiva săptămânii 14.07-20.07.2019

    Bilanţ al preşedinţiei României la Consiliul UE, în Parlamentul European


    România va continua să susţină proiectul european şi va urmări în acelaşi timp definitivarea integrării sale, a declarat premierul Viorica Dăncilă, marţi, în plenul Parlamentului European, unde a prezentat bilanţul preşedinţiei Romaniei la Consiliul Uniunii Europene, din prima jumătate a acestui an. Şefa guvernului român a subliniat că Bucureştiul a reuşit să arate că instituţiile europene lucrează pentru cetăţeni şi să ofere perspective pentru viitor.


    Europa nu trebuie să aibă mai multe viteze – le-a spus premierul Viorica Dăncilă eurodeputaţilor – şi nu trebuie să existe falii între statele membre, întrucât progresele vor fi temeinice şi cu beneficii concrete asupra cetăţenilor doar atunci când sunt făcute împreună, coeziunea fiind unul dintre cei mai puternici lianţi ai proiectului european.


    Viorica Dăncilă a amintit că România şi-a exercitat mandatul într-o perioadă plină de provocări, pe fondul Brexit-ului, a alegerilor europarlamentare, dar că s-a reuşit închiderea a 90 de dosare legislative, mergând de la cele privind drepturile de autor în Piaţa Unică Digitală sau amendarea directivelor privind gazele naturale până la cele referitoare la Agenţia Europeană de Frontieră sau îmbunătăţirea răspunsului la atacurile cibernetice. Prin exercitarea Preşedinţiei la Consiliul UE, autorităţile de la Bucureşti au dovedit capacitatea României de a contribui la valoarea adăugată a Uniunii Europene, a mai spus prim-ministrul Dăncilă.



    Un român în conducerea NATO


    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să-l numească pe Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general, acesta urmând să ocupe postul la jumătatea lunii octombrie. Mircea Geoană este un avocat devotat al legăturii transatlantice şi va aduce experienţa sa îndelungată ca om de stat şi diplomat acestui post, a apreciat Stoltenberg, amintind că Mircea Geoană va fi primul român care va deţine această poziţie de rang înalt în NATO. Până în prezent, cea mai înaltă funcţie a unui român în cadrul Alianţei a fost cea de asistent al secretarului general al NATO, ocupată în perioada 2013-2017 de Sorin Ducaru, care a exercitat rolul de şef al Diviziei pentru Riscuri de Securitate Emergente.



    Mircea Geoană, fost preşedinte al Senatului României şi care a mai deţinut funcţiile de ministru de externe şi ambasador al ţării în SUA, este fondatorul şi preşedintele Institutului Aspen din România. După anunţul făcut de Jens Stoltenberg, Mircea Geoană a scris pe reţelele de socializare că numirea sa reprezintă o provocare, dar şi o oportunitate de a reprezenta interesele Alianţei care asigură securitatea a peste un miliard de cetăţeni. Diplomaţia română a salutat numirea şi a apreciat că această decizie constituie un moment deosebit pentru apartenenţa României la Alianţa Nord-Atlantică, reprezentând o recunoaştere a contribuţiei semnificative a Bucureştiului în cadrul NATO, la 15 ani de la aderare.



    Curtea Constituţională şi revizuirea Legii fundamentale


    Propunerile de revizuire a Constituţiei care interzic graţierea sau amnistia faptelor de corupţie încalcă legea fundamentală, a decis, joi, Curtea Constituţională a României. Propunerile au fost formulate după ce, în cadrul unui referendum, pe 26 mai, românii, în marea lor majoritate, s-au pronunţat în acest sens şi pentru renunţarea la ordonanţele guvernamentale de urgenţă în domeniul justiţiei. Referendumul în cadrul căruia cetăţenii au fost chestionaţi pe aceste teme fusese convocat de preşedintele Klaus Iohannis pentru a stopa, prin consultare populară, ceea ce el a numit asaltul coaliţiei guvernamentale PSD — ALDE asupra sistemului judiciar. Curtea îşi argumentează decizia prin faptul că măsura ar încălca principiul egalităţii şi ar echivala cu o suprimare a demnităţii umane.


    Pe de altă parte, celelalte propuneri din proiectele Puterii şi Opoziţiei de revizuire a legii fundamentale se încadrează în limitele Constituţiei. Este vorba despre prevederea potrivit căreia cetăţenii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare şi prezidenţiale. De asemenea, potrivit aceloraşi proiecte, abuzul de ordonanţe de urgenţă va fi stopat, iar ordonanţele de urgenţă ale executivului vor putea fi supuse unui control de constituţionalitate la sesizarea preşedintelui României, a Instanţei Supreme, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori sau a Avocatului Poporului.



    Triumf românesc la Wimbledon


    O româncă, Simona Halep, a cucerit în premieră titlul la Wimbledon în proba de simplu, în faţa supercampioanei americane Serena Williams. Simona Halep: Sunt bucuroasă de felul în care am jucat şi de felul cum am reacţionat la un eveniment atât de important şi la o zi atât de mare. Am ajuns la un nivel ridicat şi mă simt cu multă încredere. Nu m-am gândit niciodată că am să fiu numărul unu şi o să câştig un Grand Slam, dar visul acesta a fost şi pentru asta am muncit zi de zi. Aşa cum am spus de nenumărate ori, românii sunt foarte talentaţi dar nu avem încredere în noi. Ar trebui să începem să fim mai buni, să credem în noi şi să privim lucrurile într-un mod pozitiv.” Revenită în ţară, ea a prezentat trofeul pe Arena Naţională în faţa a zeci de mii de persoane care au venit să o felicite. Este al doilea turneu de Mare Şlem câştigat de Simona Halep, după Rolland Garros, anul trecut.

  • Curtea Constituţională şi revizuirea Legii fundamentale

    Curtea Constituţională şi revizuirea Legii fundamentale

    Pe 26 mai, românii, în marea lor majoritate, s-au pronunţat pentru interzicerea amnistiei şi graţierii faptelor de corupţie şi pentru renunţarea la ordonanţele guvernamentale de urgenţă în domeniul justiţiei. În acelaşi timp, ei s-au declarat de acord ca şi alte instituţii în afara Avocatului Poporului să poată contesta constituţionalitatea ordonanţelor de urgenţă. Referendumul în cadrul căruia cetăţenii au fost chestionaţi pe aceste teme fusese convocat de preşedintele Klaus Iohannis pentru a stopa, prin consultare populară, ceea ce el a numit asaltul coaliţiei guvernamentale PSD — ALDE asupra sistemului judiciar. În urma referendumului, forţele politice, inclusiv cele de la putere, au venit cu propuneri de revizuire a Constituţiei care să răspundă dorinţei exprimate de cetăţeni.



    Joi, Curtea Constituţională a dat o lovitură grea proiectelor de revizuire. Deşi decisese că referendumul pe această temă este constituţional, CCR a stabilit că propunerile care vizează exceptarea de la graţiere sau amnistie a persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie sunt neconstituţionale. Curtea a susţinut că măsura ar încălca principiul egalităţii şi ar echivala cu o suprimare a demnităţii umane.



    Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă pentru totdeauna de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni, au subliniat magistraţii constituţionali.



    Pe de altă parte, celelalte propuneri din proiectele Puterii şi Opoziţiei de revizuire a legii fundamentale se încadrează în limitele Constituţiei. Este vorba despre prevederea potrivit căreia cetăţenii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare şi prezidenţiale.



    De asemenea, potrivit aceloraşi proiecte, abuzul de ordonanţe de urgenţă va fi stopat, iar ordonanţele de urgenţă ale executivului vor putea fi supuse unui control de constituţionalitate la sesizarea preşedintelui României, a Instanţei Supreme, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori sau a Avocatului Poporului.



    Din opoziţie, PNL a calificat ca surprinzătoare decizia Curţii Constituţionale, în condiţiile în care — amintesc liberalii – milioane de români s-au exprimat în favoarea interzicerii amnistiei şi graţierii pentru faptele de corupţie la referendumul din 26 mai. Liderul liberal, Ludovic Orban, a avertizat coaliţa majoritară PSD-ALDE să nu încerce să profite în mod politicianist de decizia Curţii.



    În schimb, preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a apreciat că, prin decizia de joi, Curtea Constituţională a invalidat propunerea preşedintelui Klaus Iohannis de interzicere a amnistiei şi graţierii pentru corupţie. El a cerut demisia imediată şi necondiţionată a şefului statului, pe motiv că ar fi atras poporul într-o aventură nesăbuită.

  • Scena politică românească după alegerile europene

    Scena politică românească după alegerile europene

    Votul românilor la euroscrutinul de pe 26 mai a trimis la
    Bruxelles şase formaţiuni politice. PNL, principala forţă a
    opoziţiei de dreapta, a obţinut cele mai multe voturi, 27%, şi zece mandate de deputaţi europeni.
    Urmează două forţe politice aflate, practic, la egalitate, PSD, numărul unu în
    coaliţia guvernamantală, şi Alianţa 2020 USR – PLUS, ambele cu
    circa 22,5 procente şi cu câte opt aleşi. Cu 5-6%din sufragii,     Pro România, UDMR şi PMP au obţinut câte două mandate. S-au
    situat sub pragul electoral de 5 procente celelalte şapte formaţiuni care au
    participat la euroscrutin, inclusiv ALDE, partener-junior la guvernare al
    social-democraţilor.


    Odata cu euroalegerile, românii au fost chemaţi la
    referendumul pe teme de justiţie convocat de şeful statului, Klaus Iohannis.     Peste 80% dintre cei care şi-au exprimat opţiunea la
    consultarea populară au răspuns că s    unt de
    acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi
    cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul
    infracţiunilor, pedepselor şi organizării judiciare    .


    Deruta în rândurile stângii a fost amplificată, a doua zi
    după alegeri, de încarcerarea fostului om forte al coaliţiei guvernamentale,
    liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de instanţa supremă la trei ani şi
    jumătate de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Fragilizată,
    deja, coaliţia guvernamentală se va confrunta cu dezbaterile şi votul asupra
    moţiunii de cenzură introdusă de opoziţie la adresa Cabinetului condus de şefa
    interimară a PSD, Viorica Dăncilă.


    România are nevoie urgentă de un guvern cu o
    viziune pro-europeană, a spus deputatul liberal Gigel Ştirbu, la prezentarea,
    miercuri, a textului moţiunii: PSD şi ALDE au dezbinat o ţară întreagă, au
    distrus rolul instituţiilor fundamentale, au mutilat legi importante, au
    compromis şansa de a moderniza ţara şi au atentat constant la bazele
    democraţiei româneşti şi ale statului de drept.


    Iniţiată de PNL, USR
    şi PMP, moţiunea de cenzură este semnată de 173 de senatori şi deputaţi. Pentru
    a fi adoptat de plenul reunit al Parlament, documentul are nevoie de 233 de voturi
    favorabile. Au promis că vor vota moţiunea atât partidul Pro România, fondat de
    dizidenţi din PSD, cât şi UDMR, care a rupt, luna trecută, protocolul de
    colaborare parlamentară cu Puterea.


    Succesorul lui Dragnea la şefia Camerei
    Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, se declară convins că moţiunea
    nu va fi adoptată, iar Guvernul Dăncilă va supravieţui: Strategia
    noastră este să respingem această moţiune. Nu a fost o decizie de a vota sau de
    a nu vota. Decizia importantă a fost de a asigura cvorum. Aceasta este treaba
    puterii. Ce vor face colegii, este la latitudinea dânşilor. Nu este o problemă
    că nu avem încredere în cineva.


    Dezbaterile şi votul asupra moţiunii
    de cenzură sunt programate marţi, 18 iunie.

  • CEDO şi situaţia din penitenciare

    CEDO şi situaţia din penitenciare

    Veştile proaste de la Strasbourg nu fac decât să
    confirme o situaţie pe care, în ţară, toată lumea o cunoştea. Condiţiile de
    detenţie din penitenciarele româneşti contravin Convenţiei Europene pentru
    Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală, care necesită
    adoptarea de măsuri generale de către stat – a constatat Curtea Europeană
    pentru Drepturile Omului.

    România are la dispoziţie doar şase luni pentru a prezenta un calendar şi un pachet de măsuri care să rezolve suprapopularea
    penitenciarelor şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie. Prin decizia-pilot
    adoptată marţi, Curtea a amendat România cu circa 17.850 de euro şi a decis să
    suspende judecarea altor plângeri similare până când autorităţile de la
    Bucureşti vor prezenta măsurile pe care înţeleg să le adopte.

    Deocamdată,
    statisticile oficiale indică un deficit de peste 11.000 de locuri şi un grad de
    ocupare de peste 200% în opt dintre cele 44 de închisori româneşti. Printre
    posibilele soluţii figurează construcţia de noi închisori sau extinderea
    spaţiilor de detenţie deja existente, graţierea deţinuţilor cu pedepse mici şi
    reducerea perioadelor de executare a pedepselor în anumite condiţii ori
    plasarea unor condamnaţi în arest la domiciliu.

    Premierul Sorin Grindeanu a anunţat
    că a analizat, deja, decizia CEDO cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi
    s-a declarat convins că acesta va elabora în timp util planul de măsuri.
    Graţierea sau arestul la domiciliu nu rezolvă situaţia supraaglomerării
    închisorilor decât pe termen scurt – avertizează directorul Administraţiei
    Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, care propune construirea de noi
    locuri de detenţie.

    Marius Vulpe: Pe termen lung, singura
    soluţie este construirea de noi locuri de detenţie şi renovarea celor vechi.
    Condamnările vin tocmai pe acest temei. Graţierea sau arestul la domiciliu nu
    rezolvă situaţia din penitenciare. În penitenciare trebuie investite resurse
    pentru a moderniza şi a creşte capacitatea.

    Fostul ministru al
    Justiţiei, Titus Corlăţean, ales recent vicepreşedinte al Adunării Parlamentare
    a Consiliului Europei, a apreciat că termenul acordat de CEDO e unul mai
    degrabă strâns: Nu va fi deloc simplu ca, în acest şase luni de
    zile, să fie pus la punct un plan coerent, care să devină realitate, asta
    însemnând resurse alocate şi consecvenţă în deciziile luate în plan intern.

    Experţii spun că, oricât de costisitoare pot părea măsurile ce trebuie
    adoptate, acestea vor fi o investiţie profitabilă. Fiindcă, doar în ultimii
    ani, statul român a plătit peste două milioane de euro despăgubiri deţinuţilor
    care au câştigat la CEDO procesele intentate pentru condiţiile din închisori.

  • A treia zi de proteste consecutive în România

    A treia zi de proteste consecutive în România

    În România, continuă protestele împotriva Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului PSD-ALDE prin care mai mulţi politicieni scapă de urmărirea penală şi executarea pedepselor. La Bucureşti, dar şi în alte oraşe din ţară s-au strâns primii manifestanţi împotriva Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului PSD-ALDE prin care mai mulţi politicieni scapă de urmărirea penală şi executarea pedepselor. Reamintim că, ieri, a avut loc la Bucureşti cel mai mare protest din ultimii 27 de ani, cu circa 150.000 de manifestanţi. În total, peste 300.000 de persoane au protestat în toatîă ţara, dar şi în capitalele europene.



    Liviu Dragnea: O asemenea maşinărie de dezinformare, am mai văzut la Revoulţie



    Liderii Partidului Social-Democrat s-au întrunit, astăzi, la Palatul Parlamentului pentru a discuta situaţia din ţară după protestele istorice din ultimele zile. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, consideră că manifestanţii sunt dezinformaţi, după cum a declarat după întâlnirea cu cloegii de partid : O asemenea maşinărie de dezinformare, am mai văzut la Revoulţie şi după Revoluţie. Respectăm protestatarii, dar să se se delimiteze de aceste grupări care au vrut sa confişte acest protest şi au vrut ca protestul să degenereze în violenţe.” Dragnea a mai spus că acţionează pentru redeschiderea procesului Referendumului, în urma căruia a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.



    Direcţia Naţionala Anticorupţie a început, joi, o anchetă la Ministerul Justiţiei după sesizările făcute de mai multe persoane, privind modalitatea de adoptare a actelor normative care schimbă legislaţia penală.

  • UPDATE: Incidente la protestul masiv din București

    UPDATE: Incidente la protestul masiv din București

    UPDATE: Câteva persoane au fost rănite în incidentele care au izbucnit la protestul din București. Conform presei, doi jandarmi și trei civili au suferit răni ușoare și au fost transportați la Spitalul de Urgență Floreasca. Incidentele dintre jandarmi și suporteri au continuat în Piața Victoriei după miezul nopții, iar mai mulți suporteri au fost reținuți de forțele de ordine.



    UPDATE: Conflict între forțele de ordine și un câteva grupuri de protestari aflați în Piața Victoriei din București. Jandarmeria a apelat la gaze lacrimogene împotriva manifestanților care au aruncat cu petarde și bucăți de gheață. Conform mai multor publicații, incidentele au izbucnit după ce și-au făcut apariția în fața clădirii Guvernului indivizi din galerii de fotbal, cel mai probabil, suporterii echipelor Dinamo și Rapid București. Majoritatea protestatarilor au părăsit centrul Bucureștiului din cauza incidentelor provocate de grupurile de protestatari violente. Jandarmii care au intervenit la protestul din Piața Victoriei, miercuri seară, au reținut 6 persoane, pe care le-au condus la secția de Poliție, a anunțat, pentru AGERPRES, Georgian Enache, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei.



    Patru persoane rănite în incidentele din Piața Victoriei, miercuri seară, au fost transportate la spital, potrivit secretarului de stat în MAI Raed Arafat. Cei 4 răniți nu prezintă probleme grave, a spus Arafat.



    Cele mai mari proteste de după Revoluție



    Mirecuri seara s-a înregistrat cel mai mare protest din România de după Revoluție, cifrele date fiind între 110.000 și 150.000 de participanți. Proteste masive s-au înregistrat și în alte oreșe din țară. Astfel, la Cluj au manifetstat 30.000 de persoane, câte 20.000 la Sibiu și Timișoara, 10.000 de protestatri la Iași și alte mii în fiecare dintre marile orașe din țară.



    UPDATE: Peste 100.000 de oameni protestează în Piaţa Victoriei şi alte câteva zeci de mii în ţară, după adoptarea Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea Codurilor penale.



    Importante forțe de ordine ale Jandarmeriei sunt prezente la protestul din Piața Victoriei, la Guvern, și au instalat garduri mobile de protecție în fața sediului Executivului, asigurând o zonă tampon între manifestanți și gard. S-au înregistrat incidente la protestul din faţa Guvernului. Protestatarii au aruncat cu petarde şi fumigene, iar jandarmii au ripostat cu gaze lacrimogene. Jandarmeria le-a cerut participanților la manifestații să-și exercite dreptul la libera exprimare în mod pașnic și civilizat și a atenționat asupra gravității folosirii materialelor pirotehnice la astfel de evenimente. Jandarmeria Capitalei a făcut apel la participanții la protestul din Piața Victoriei să părăsească zona, pentru că asupra forțelor de ordine s-au exercitat violențe și se vor folosi materialele din dotare.



    Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie, informa Agerpres: “Guvern Penal, pericol social”, “Fără amnistie, e epidemie, e ciuma roșie”, “Guvern asasin al democrației”, “Mafia e în Guvern”, “Iubirea de țară, în stradă se măsoară”.



    Ordonanţa de Urgenţă prin care mai mulţi foşti şi actuali parlamentari, primari şi alţi funcţionari pot scăpa de urmărirea penală a stârnit reacţii negative în ţară, dar şi în Europa.



    Comisia Europeană: Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluțiile recente din România



    Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, au transmis un comunicat comun în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de deciziia guvernului PSD-ALDE: “Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluțiile recente din România. Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupției este esențială pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)”.



    În replică, premierul Sorin Grindeanu a transmis președintelui și prim-vicepreședintelui Comisiei Europene o scrisoare în care argumentează contextul și rațiunile adoptării acestor modificări legislative. Grindeanu a reiterat angajamentul ferm al tuturor instituţiilor şi factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupţiei. În aceste eforturi contăm pe sprijinul şi susţinerea Comisiei Europene, dar şi pe o evaluare echilibrată şi corectă din partea acesteia, care să ţină cont de cadrul constituţional naţional şi de substanţa concretă a prevederilor legislative, nu doar de reacţiile din spaţiul public şi mediatic, se arată în scrisoare.



    Șase țări partenere ale României – Belgia, Canada, Franța, Germania, Olanda și Statele Unite ale Americii — au cerut Guvernului României să nu “dea înapoi” lupta anticorupție, se arată într-un comunicat comun trimis AGERPRES de misiunile diplomatice.



    Şi Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) a criticat decizia Executivului de a adopta modificările legislaţiei penale: “Adoptarea într-un mod netransparent a acestor acte normative, în ciuda punctelor de vedere şi recomandărilor exprimate de instituţiile competente, decredibilizează executivul şi transmit un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă atât în plan intern cât şi extern. Fermitatea luptei anticorupţie a avut o contribuţie majoră la progresul recent al României şi la îmbunătăţirea evaluării şi atractivităţii ţării pentru investiţii, iar deciziile luate anulează realizările ultimilor ani şi creşte riscul de ţară al României”, se arată într-un comunicat al investitorilor americani.



    Preşedintele Iohannis cere retragerea ordonanţei



    Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea Curții Constituționale pentru a se constata existența unui conflict între puteri în cazul adoptării OUG privind modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, informează Agerpres.



    La rândul său, preşedintele României, Klaus Iohannis a cerut instituţiei Avocatului Poporului, reprezentată de Victor Ciorbea, să sesieze Curtea Constituţională. Ulterior, şeful statului a cerut premierului Sorin Grindeanu să retragă documentul adoptat în miezul nopţii de marţi spre miercuri.



    Şi parlamentarii Partidului Naţional Liberal şi cei ai Uniunii Salvaţi România au reacţionat şi au depus moțiunea de cenzură intitulată “Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naționale. Nu legalizați furtul în România”.



    Pe de altă parte, ministrul Justiției, Florin Iordache, i-a îndemnat pe cei care protestează împotriva ordonanței de urgență privind modificarea Codurilor penale să “citească cu atenție și responsabilitate” prevederile actului normativ, menționând că “nimic nu este secret, ilegal sau imoral” în caracterul acestei OUG.

  • UPDATE: Ordonanța de urgență, publicată în Monitorul Oficial

    UPDATE: Ordonanța de urgență, publicată în Monitorul Oficial

    UPDATE: Ordonanța de urgență prin care se aduc modificări Codului penal și Codului de procedură penală a fost publicată în Monitorul Oficial, informează Agerpres. Reamintim că ordonanța a fost adoptată de Guvern, cu câteva ore în urmă.


    Zeci de mii de persoane au protestat în București, dar și în marile orașe din țară, imediat după ce presa a anunțat că Guvernul a adoptat ordonanța prin care zeci de foști și actuali demnitari scapă de urmărirea penală. Noi proteste masive au fost anunțate pentru miercuri, în toată țara.



    Iohannis: Este o zi de doliu pentru statul de drept



    Președintele României, Klaus Iohannis, a criticat decizia Guvernului de a adopta ordonanța care aduce modificări majore legislației penale: “Astăzi este o zi de doliu pentru statul de drept. Statul de drept, care a primit o lovitură puternică de la adversarii justiţiei, dreptăţii şi luptei împotriva corupţiei. Guvernul PSD şi ALDE a ignorat visul şi năzuinţele a milioane de români liberi care vor să trăiască într-o ţară eliberată de corupţie. Astăzi, Guvernul PSD şi ALDE a anulat munca a zeci de mii de oameni oneşti şi curajoşi din Justiţia română care au dovedit în ultimii ani că nimeni şi nimic nu este mai presus de lege. Guvernul PSD şi ALDE a anulat eforturile făcute de milioane de români de a face din România o ţară respectată în Europa! De astăzi, recuperarea prejudiciilor devine foarte dificilă.”



    Anunțul făcut de ministrul Justiției, Florin Iordache:





    UPDATE: Câteva mii de oamenii au ocupat Piața Victoriei și protestează față de deciziile luate marți seară de Guvern cu privire la modificarea și completarea Codurilor penale, la grațierea unor pedepse și la măsuri educative privative de libertate. Guvernul a adoptat, în ședința de marți, o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală, a anunțat ministrul Justiției, Florin Iordache, potrivit Agerpres.


    Ei scandează “Nu plecăm, nu plecăm!”, “Noaptea ca hoții!”, “DNA să vină să vă ia!” și “Nu scăpați!”.


    Circulația rutieră este oprită pe bulevardele adiacente Pieței Victoriei.


    ——————-



    Guvernul a adoptat, în şedința de marți, o ordonaţă de urgenţă, pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi al Codului de procedură Penală.



    Reacţia preşedintelui Klaus Iohannis, după deciziile Guvernului Grindeanu: “Dragi români,

    Astăzi este o zi de doliu pentru statul de drept. Statul de drept, care a primit o lovitură puternică de la adversarii justiției, dreptății și luptei împotriva corupției. Guvernul PSD și ALDE a ignorat visul și năzuințele a milioane de români liberi care vor să trăiască într-o țară eliberată de corupție. Astăzi, Guvernul PSD și ALDE a anulat munca a zeci de mii de oameni onești și curajoși din Justiția română care au dovedit în ultimii ani că nimeni și nimic nu este mai presus de lege.

    Guvernul PSD și ALDE a anulat eforturile făcute de milioane de români de a face din România o țară respectată în Europa!

    De astăzi, recuperarea prejudiciilor devine foarte dificilă….”





    Câteva mii de oameni s-au adunat în faţa Guvernului exprimandu-şi nemulţumirile față de actele normative adoptate în ședința de guvern, care se referă la modificarea și completarea Codurilor penale, la grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate.





    Proteste sunt şi în marile oraşe din România.




  • Legislaţia penală, în dezbatere

    Legislaţia penală, în dezbatere

    La o zi după ce aproape 100 de mii de persoane, inclusiv din diaspora, au protestat faţă de intenţia Guvernului de stânga de la Bucureşti de a promova două controversate ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal, Ministerul Justiţiei a organizat, luni, o dezbatere publică pe această temă. Gazda dezbaterii, ministrul de profil, social-democratul Florin Iordache, artizanul schimbărilor dorite, a declarat că va propune în guvern acte coerente privind legislaţia penală, care să respecte consultarea publică. Graţierea nu se adresează unor persoane, ci se încearcă îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare, a afirmat ministrul Iordache, căruia i se impută că modificările pe care le propune servesc clientelei partidului din care provine, PSD, lovit, chiar până la vârf, în anii din urmă, printr-o mulţime de sentinţe în dosare de corupţie.



    Florin Iordache, despre eliminarea din textele propuse a unor prevederi: “Vom ţine cont de observaţiile care s-au făcut astăzi şi acele prevederi care iniţial erau neclare sau în neconcordanţă, cu siguranţă vor fi eliminate. Nu vreau să vă spun ce vom elimina şi cum vor arăta. Repet, în urma consultărilor de astăzi, am nişte observaţii care vreau să fie cuprinse în textul celor două acte normative.”



    Modificările propuse de Ministerul Justiţiei au fost criticate de o parte din cei prezenţi la dezbaterea publică. Unul dintre participanţi consideră că: “Maniera în care s-a gândit graţierea, cât şi modificarea legislaţiei penale, reconfigurează practic politica penală în domeniul infracţiunilor de serviciu, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi acest lucru este inacceptabil să se întâmple prin ordonanţă de urgenţă.”



    Tot luni, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului să renunţe la actele normative privind graţierea şi modificarea Codurilor Penale. Preşedintele a mai spus că Executivul nu poate să treacă peste voinţa suverană a cetăţenilor şi că o democraţie solidă este una în care majorităţile nu abuzează de drepturile lor doar pentru că deţin vremelnic puterea. În corul criticilor la adresa schimbărilor s-au mai înscris societatea civilă, principalele instituţii judiciare din ţară — Parchetul General, DNA şi Direcţia anti-mafie – , organizaţii ale magistraţilor, partidele de opoziţie şi ambasada SUA la Bucureşti. La rându-i, Ministerul Justiţiei îşi apară propunerile prin argumente legate de condiţiile de detenţie şi de unele decizii ale Curţii Constituţionale.

  • Noi proteste de amploare în Bucureşti şi în ţară

    Noi proteste de amploare în Bucureşti şi în ţară

    În Bucureşti şi în marile oraşe din România au avut loc proteste față de proiectele de modificare a Codului penal și grațierea unor pedepse.

    Peste 30.000 de oameni s-au adunat, duminică, în Piața Universității din București, protestând față de proiectele de ordonanță de urgență din domeniul justiției.


    Oameni au plecat în marş spre sediul CNA şi Ministerul Justiţiei, Avocatul Poporului şi în Piaţa Victoriei spre Guvern.

    O parte dintre ei au avut pancarte cu mesaje împotriva preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, şi ministrului Justiţiei, Florin Iordache.

    Printre altele, protestatarii au afişat pancarte cu mesaje precum: Mandatați să reprezentați, nu să abuzați, Grup infracțional, treci la tribunal, NU grațiere, DA școli și spitale, Referendum, STOP Corupției, Fără penali la guvernare, Dragnea distruge România, Dragnea, nu uita, așteptăm și cartea ta!, Referendum pentru toți, să știm dacă suntem hoți!, Jos penalii!, PSD, ciuma roșie.


    Proteste de amploare au avut loc și în orașe din țară, precum Cluj, Timișoara, Sibiu, Iaşi şi Constanţa. Oamenii s-au organizat, ca şi la Bucureşti, în urma unui apel lansat pe Facebook.


    Zeci de persoane s-au adunat şi în Bruxelles şi în Paris pentru a protesta faţă de Legea graţierii.



  • Retrospectiva săptămânii 22.01-28.01.2017

    Retrospectiva săptămânii 22.01-28.01.2017

    Un nou raport MCV pentru România


    România nu scapă de Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Raportul de miercuri al Comisiei Europene asupra reformei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei confirmă tendinţele pozitive din ultimii ani şi evidenţiază caracterul ireversibil al măsurilor luate. Potrivit documentului, în cei 10 ani de când este membră a Uniunii Europene, în ciuda unor perioade în care ritmul a fost încetinit, România a reuşit să înregistreze progrese majore în justiţie. Comisia Europeană are, însă, câteva recomandări pe care Bucureştiul va trebui să le urmeze, dacă doreşte eliminarea MCV-ului, în vigoare din 2007. Este vorba de implementarea unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor cu rang înalt, de prevederi clare în codul de conduită al parlamentarilor, aflat în pregătire, prevederi clare şi cu privire la respectul reciproc între instituţii şi precizarea clară că parlamentarii trebuie să respecte independenţa sistemului juridic. O altă recomandare este continuarea punerii în aplicare a strategiei anticorupţie. Preşedintele Klaus Iohannis a salutat faptul că raportul Executivului de la Bruxelles recunoaşte progresele României. A atenţionat, însă, asupra îngrijorărilor formulate la adresa celor două proiecte de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal, aflate în atenţia actualului Guvern PSD-ALDE.



    Graţiere şi referendum


    Intenţia Guvernului român de a adopta două ordonanţe de urgenţă privind acordarea unei graţieri colective şi modificarea Codului penal l-au determinat pe preşedintele Klaus Iohannis să declanşeze, la începutul săptămânii, procedura pentru organizarea unui referendum prin care cetăţenii să îşi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. PSD, principala formaţiune din coaliţia la putere, spune că demersul preşedintelui Klaus Iohannis este politicianist, şeful statului sperând să recupereze din capitalul de susţinere afectat de pierderea scrutinului de către opoziţie. Aceasta, reprezentată de PNL şi USR, a anunţat că susţine iniţiativa prezidenţială de organizare a unui referendum. Duminică, Klaus Iohannis participase la un protest masiv organizat în Bucureşti împotriva schimbărilor pe care Executivul vrea să le promoveze. Manifestaţii au avut loc şi în mai multe oraşe din ţară. Executivul este bănuit că, prin reglementările vizate, ar urmări graţierea unor persoane corupte sau dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu. Guvernul susţine, în schimb, că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale. Cum graţierea nu poate fi subiect de iniţiativă legislativă cetăţenească, rămâne de văzut cum va fi formulată întrebarea pentru referendum.



    Preşedintele Iohannis la Strasbourg


    În vizită oficială de două zile la Strasboug, preşedintele Klaus Iohannis a discutat, între altele, despre proiectele privind graţierea şi amnistia şi cu preşedintele CEDO, Guido Raimondi. După întrevedere, şeful statului a asigurat că nu se pune problema unor presiuni sau a unei amenzi de 80 de milioane de euro aplicate de Curte cu privire la situaţia din închisorile din România. O decizie-pilot a CEDO va fi făcută publică în prima jumătate a acestui an: va arăta ce nu funcţionează, unde sunt problemele, iar România va primi un termen pentru a găsi soluţii. Graţierea – a spus Klaus Iohannis – este doar o mică posibilă soluţie. Pe de altă parte, însă, potrivit unui raport al CEDO, dat publicităţii săptămâna aceasta, România ocupă locul 3, după Rusia şi Turcia, cu cele mai multe condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar majoritatea se referă la condiţiile din penitenciare. Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, a precizat că aceste probleme se repetă şi necesită măsuri complexe din partea României.



    SRI şi controlul parlamentar


    Serviciul Român de Informaţii va adopta un cod de etică profesională al angajaţilor instituţiei, care va fi publicat în câteva zile în Monitorul Oficial – a anunţat directorul instituţiei, Eduard Hellvig. El a explicat, după audieri de peste şapte ore în Comisia parlamentară de control al SRI, că documentul va clarifica fără echivoc eventuale situaţii de incompatibilitate în care s-ar putea plasa un ofiţer de informaţii în relaţiile cu diverse persoane, cum ar fi politicieni, funcţionari publici sau oameni de afaceri. Şeful SRI a mai spus şi că, în ultimele zile, au avut loc atacuri fără precedent la adresa instituţiei pe care o conduce, dar a dat asigurări că Serviciul nu s-a implicat şi nu se va implica în niciun tip de joc de putere. Aceste decizii şi precizări intervin pe fondul unui scandal de proporţii în care a fost implicat generalul Florian Coldea, timp de 12 ani prim-adjunct al SRI. Fostul deputat Sebastian Ghiţă, un fugar inculpat într-un dosar penal, dat în urmărire internaţională, a lansat acuzaţii grave la adresa lui Coldea. Deşi o comisie internă de anchetă din SRI l-a găsit nevinovat, generalul a făcut un pas în spate, renunţând la funcţie, iar directorul Eduard Hellvig a solicitat preşedintelui României trecerea lui în rezervă.



    O româncă la Oscar


    Ada Solomon a devenit, săptămâna aceasta, primul producător român în cursa pentru premiul OSCAR la categoria cel mai bun film străin, cu pelicula Toni Erdmann a regizoarei germane Maren Ade. Lungmetrajul, filmat aproape integral în România, este singura peliculă lansată în 2016 inclusă de BBC Culture în topul celor mai bune 100 de filme ale secolului 21. Toni Erdmann a fost proiectat în premieră mondială anul acesta, la Cannes, unde a fost recompensat cu Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din competiţia oficială.

  • Graţierea, în dezbatere publică

    Graţierea, în dezbatere publică

    Intenţia Guvernului de a adopta proiectele de ordonanţe privind graţierea colectivă şi unele modificări la Codul penal care ar dezincrimina parţial fapte penale a generat valuri uriaşe de indignare în România. Ordonanţele, promovate de ministerul Justiţiei, au scos mii de oameni în stradă în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării, unde au avut loc proteste faţă de legile pe care Guvernul Grindeanu voia să le adopte săptămâna trecută. Manifestanţii cred că inculpati sau condamnaţi celebri, persoanaje influente din clasa politică sau din administraţie ar putea ieşi din închisoare sau ar putea cere închiderea dosarelor.



    Însuşi preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat împotriva acestor modificări ale legilor justiţiei şi a declanşat procedurile pentru organizarea unui referendum pe această temă. In temeiul Legii privind transparenţa decizională în administraţia publică, luni, ministerul Justiţiei va organiza o dezbatere publică privind proiectele de OUG. O



    campanie uriaşă de dezinformare a dus la tensiunile din spaţiul public pe această temă, iar adoptarea ordonanţelor nu va afecta continuarea luptei împotriva corupţie, a sustinut preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, la postul public de radio: Nu există nicio pedeapsă de corupţie care să fie graţiată, nu sunt graţiate pedepsele celor care au înfăptuit acte cu violenţă, omoruri, violuri, nu există niciun fel de prevedere de amnistie ca să se creadă că este vorba de vreo dedicaţie, aşa cum s-a discutat.”



    De cealaltă parte, principalul partid de opoziţie din Parlament, PNL, ameninţă cu moţiunea de cenzură în cazul adoptării de către Executiv a celor două ordonanţe. Preşedintele interimar al liberalilor, Raluca Turcan: Iniţiativa guvernului de a pune înaintea bugetului de stat ordonanţe privind graţierea şi modificarea Codului Penal pentru clientela politică arată că de fapt guvernul nu este preocupat de problemele reale pe care le-a clamat în campania electorală, ci de interesele celor care gravitează în jurul grupului de decizie.”



    Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectelor de ordonanţă de urgenţă. Avizul, insa, este consultativ. Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a subliniat, la rândul său, că nu este vorba de nicio urgenţă. Ele ar fi de natură să slăbească acea capacitate instituţională a statului român de a lupta cu corupţia.”



    Discuţiile în jurul ordonanţelor de urgenţă privind graţierea unor pedepse şi modificarea Codului penal şi de procedură penală au loc în contextul în care România se află între primele trei ţări din Europa cu cele mai multe condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Iar potrivit preşedintelui Curţii, Guido Raimondi, cele mai multe dintre acestea se referă la condiţiile din penitenciare.

  • Referendum privind lupta anticorupţie

    Referendum privind lupta anticorupţie

    Luni, la o zi după ce zeci de mii de
    oameni au contestat, în stradă, proiectul graţierii colective şi modificările
    la Codul penal propuse de guvernul PSD – ALDE, preşedintele a anunţat că îi va
    chema pe români să se pronunţe prin referendum asupra unor teme delicate legate
    de justiţie. Motivul invocat de şeful statului a fost acela că PSD, câştigător
    detaşat al alegerilor din decembrie, nu a pomenit nimic în campania electorală
    despre intenţiile sale.

    Conţinutul proiectelor şi maniera prin care acestea ar
    fi urmat să fie aprobate, prin ordonanţe de urgenţă care produceau imediat
    efect, au scandalizat opinia publică. Critici dure au venit şi de la
    instituţiile care produc actul de justiţie – Parchetul general, DNA, Parchetul
    antimafie. Suspiciunea care planează asupra executivului este aceea că
    rezultatul reglementărilor vizate ar fi fost graţierea unor persoane corupte
    sau dezincriminarea parţiala a abuzului în serviciu.

    De partea sa, ministerul
    de Justiţie a afirmat că penitenciarele supraaglomerate şi punerea în acord a
    legislaţiei penale cu hotărâri ale Curţii Constituţionale îl obligă să adopte
    urgent măsuri.

    În ceea ce comentatorii numesc partida de şah dintre preşedinte
    şi adversarii săi social-democraţi, primul a mutat rapid şi a declanşat
    procedura referendumului. Tema priveşte continuarea luptei împotriva corupţiei
    şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Graţierea nu poate fi subiect de
    iniţiativă legislativă cetăţenească, aşa că rămâne de văzut cum va fi formulată
    întrebarea.

    Pe de altă parte, la Strasboug, preşedintele Iohannis a discutat
    despre proiectele privind graţierea şi amnistia cu preşedintele CEDO şi a
    asigurat că nu se pune problema unor presiuni sau a unei amenzi de 80 de
    milioane de euro aplicate de Curte cu privire la situaţia din închisorile din
    România. O decizie-pilot a CEDO va fi făcută publică în prima jumatate a
    acestui an.

    Klaus Iohannis: Se va arăta ce nu funcţionează, unde sunt
    problemele, se va da un termen destul de generos pentru ca în România să găsim
    soluţii. Următorul pas ar fi să găsim în România, deci acasă, probabil sub
    coordonarea Ministerului Justiţiei, un pachet de măsuri care vine să
    îmbunătăţească situaţia din închisorile din România. În mod eronat, acasă, s-a
    vehiculat că se cere graţierea. Graţierea este doar o posibilă soluţie, o mică
    parte din întregul pachet care trebuie să fie elaborat la noi.

    Demersul
    preşedintelui Klaus Iohannis este susţinut categoric de PNL şi USR, ambele din
    opoziţie, dar PSD înclină să-i atribuie un substrat politic.

    Şeful şi omul forte
    al social democraţilor, Liviu Dragnea, spune că acţiunile din ultima perioadă
    ale preşedintelui Iohannis ar fi doar un demers electoral. Liviu Dragnea: Este
    într-o campanie profund greşită care, la finalul ei, va avea efecte negative
    asupra preşedintelui Iohannis, într-o campanie de resuscitare, eventual, a
    celor care l-au votat în 2014. Acţiunile preşedintelui riscă să afecteze o
    stabilitate apreciată şi peste Ocean, apreciată şi în Europa.

    Parlamentul
    are termen 20 de zile, începând de marţi, să dea un aviz la decizia
    preşedintelui de a declanşa referendumul. Indiferent, însă, de răspunsul
    Legislativului, preşedintele poate emite decretul de convocare a consultării
    populare.

  • Retrospectiva săptămânii 15.01-21.01.2017

    Retrospectiva săptămânii 15.01-21.01.2017

    Graţiere şi proteste


    Două proiecte de ordonanţă de urgenţă, privind graţierea, respectiv modificarea Codului penal, iniţiate de noul executiv român, au scos în stradă mii de oameni în Bucureşti şi în alte oraşe mari din România. Proiectele au fost trimise spre consultare principalelor instituţii din Justiţie şi publicate pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei. Guvernul intenţionează să graţieze în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv. De asemenea, să înjumătăţească pedepsele cu închisoare pentru cei care au împlinit vârsta de 60 ani, care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani şi a femeilor însărcinate. Graţierea ar fi condiţionată de achitarea – în cel mult un an de la punerea în libertate – a despăgubirilor stabilite de instanţă. Nu ar urma să beneficieze de graţiere recidiviştii sau cei condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă, împotriva siguranţei Statului şi de mare corupţie. În ce priveşte ordonanţa care modifică prevederi din Codurile penale, proiectul prevede că denunţătorii nu vor mai scăpa de răspundere penală dacă nu depun denunţul în termen de şase luni de la săvârşirea faptei.


    De asemenea, abuzul în serviciu va fi infracţiune doar dacă prejudiciul e mai mare de 200.000 de lei (circa 45 de mii de euro) şi cu plângerea prealabilă a părţii vătămate. Ministrul justiţiei, Florin Iordache, susţine că actele normative sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale. Criticii proiectelor au atras, însă, atenţia că astfel ar fi graţiaţi politicieni corupţi, dar şi criminali periculoşi şi ar fi dezincriminate abuzul în serviciu şi conflictul de interese. Magistraţii consideră că modificările legislative nu ajută justiţia şi lupta anticorupţie, iar ambasadorul SUA, Hans Klemm, apreciază că ordonanţele amintite nu sunt oportune întrucât conduc la slăbirea statului de drept.



    Priorităţile politicii externe a Bucureştiului


    Preşedintele Klaus Iohannis le-a prezentat ambasadorilor străini acreditaţi la Bucureşti priorităţile politicii externe româneşti în 2017. Coordonatele vor rămâne aceleaşi, a dat asigurări şeful statului român – aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO. Potrivit preşedintelui român, se mentin ca priorităţi combaterea migraţiei ilegale şi a terorismului. Pe de altă parte, şeful statului a reiterat că România este pregătită să participe la negocierile privind Brexitul, subliniind că rezultatul acestora trebuie să asigure pe deplin prezervarea drepturilor lucrătorilor români.


    Totodată, preşedintele a vorbit despre aprofundarea relaţiilor strategice cu Germania, Franţa şi Italia. Dar şi cu Polonia, în special în domeniul asigurării securităţii şi la nivel regional. Parteneriatul strategic cu Turcia, aliat indispensabil pentru stabilitatea în regiune, trebuie amplificat, la fel şi cooperarea cu statele baltice. Angajamentul concret în sprijinul integrării europene şi euroatlantice pentru statele din Balcanii de Vest, dar şi dezvoltarea în continuare a relaţiei cu Ucraina sunt alte coordonate ale politicii externe româneşti în 2017. Preşedintele a mai menţionat că trebuie pus accentul pe dimensiunea economică în relaţiile cu statele din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu şi a opinat că relaţiile cu ţările din Asia, America Latină şi Africa trebuie promovate mult mai activ. Şeful statului a făcut referire şi la relaţia cu Republica Moldova, prilej cu care a dat asigurări că obiectivul României rămâne orientarea ireversibilă a Chişinăului către UE.



    Cazul Coldea


    Numărul doi în Serviciul Român de Informaţii, generalul Florian Coldea, a fost eliberat, în această săptămână, din funcţia pe care o deţinea de 12 ani, şi trecut în rezervă. Decizia survine după acuzaţiile grave formulate de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugar, inculpat într-un dosar penal în care a fost dat în urmărire europeană şi care a lăsat să se înţeleagă că ar fi existat o imixtiune a serviciilor secrete în actul de justitie. Deşi o comisie internă de anchetă internă l-a găsit nevinovat pe Coldea, acesta a făcut un pas în spate, renunţând la funcţie. În contextul dezbaterilor publice din aşa-numitul caz Coldea, preşedintele Klaus Iohannis a adresat un mesaj politic noii majorităţi parlamentare, în care a spus că dovada maturităţii acesteia va fi modul în care abordează schimbările legislative din domeniul siguranţei naţionale şi al justiţiei. Preşedintele a explicat că pentru servicii secrete puternice şi eficiente e nevoie de un control parlamentar puternic, dar nu partinic.



    Anchetă privind rectificările bugetare


    Senatul şi Camera Deputaţilor de la Bucureşti, reunite în şedinţă comună, au decis declanşarea unei anchete referitoare la rectificările bugetare operate anul trecut de guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Vor fi anchetate procedura şi datele care au stat la baza adoptării de către Guvernul Cioloş a rectificărilor bugetare pozitive din august şi noiembrie 2016, în condiţiile în care, potrivit lui Liviu Dragnea, liderul principalului partid aflat la guvernare, PSD, veniturile scădeau de la lună la lună. Demersul majorităţii a fost criticat de PNL şi USR, care s-au pronunţat împotriva acestei iniţiative.


    Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat o hotărâre prin care se solicită o analiză pe aceeaşi temă şi Curţii de Conturi. Fostul premier Dacian Cioloş a răspuns, pe o reţea de socializare, acuzelor legate de execuţia bugetară pe anul trecut. În opinia sa, este vorba despre o fumigenă din partea celor care nu au cum să îşi respecte promisiunile făcute în campania electorală. Fostul premier aminteşte de un record de încasări de la UE, 7 miliarde de euro, bani care au intrat în România. Mai mult, ţinând cont de evoluţia economiei româneşti din primul semestru, se justifica o rectificare bugetară pozitivă în cel de-al doilea, mai spune Dacian Cioloş.