Radio România Internațional

Tag: Grecia

  • Cronica meciului de fotbal România – Grecia

    Cronica meciului de fotbal România – Grecia

    Echipa de fotbal a României mai are de
    aşteptat pentru a fi sigurǎ de calificarea la Euro 2016. Luni, la Bucureşti,
    tricolorii au ratat încǎ o şansǎ de a se desprinde de restul plutonului grupei
    F. România a încheiat la egalitate partida cu Grecia, scor 0 la 0. Este a treia
    remizǎ albǎ înregistratǎ consecutiv de elevii antrenorului Anghel Iordǎnescu în
    actualele calificǎri, dupǎ cea cu Irlanda de Nord, din iunie, şi cea cu
    Ungaria, de vinerea trecutǎ.


    Antrenorul Anghel Iordǎnescu a pregǎtit jocul
    cu Grecia sub semnul prudenţei. Deşi aveau doar douǎ puncte obţinute pânǎ acum
    în cele şapte jocuri disputate, grecii beneficiau de lotul cel mai valoros din
    grupǎ. Conducerea tehnicǎ a Naţionalei române a ţinut cont de acest lucru şi nu
    s-a aventurat cǎtre soluţii de joc deosebit de ofensive. Chiar şi aşa, România
    a dominat jocul, şi-a creat ocazii de gol, dar lipsa de eficienţǎ a atacanţilor
    a fǎcut ca scorul sǎ nu se modifice. E adevǎrat, au lipsit câţiva dintre
    titularii de drept din atac, precum Ciprian Marica sau Raul Rusescu, însǎ parcǎ
    aşteptam mai mult de la Claudiu Keşeru sau Lucian Sânmǎrtean… Dupǎ joc,
    antrenorul Iordǎnescu a recunoscut cǎ formaţiei sale i-a lipsit forţa ofensivǎ,
    punând slaba eficacitate a echipei pe seama jucǎtorilor din strǎinǎtate, care
    nu reuşesc să-şi găsească ritmul la echipele lor de club.


    Sǎ mai notǎm cǎ în celelalte partide din
    grupa F programate luni, Finlanda a învins cu 1-0, la Helsinki, echipa
    Insulelor Faroe, iar la Belfast, Irlanda de Nord şi Ungaria au terminat la
    egalitate, scor 1 la 1.


    In clasamentul grupei conduce Irlanda de
    Nord, cu 17 puncte. Urmeazǎ România, cu 16, şi Ungaria, cu 13.


    Pentru selecţionata României au rǎmas de
    disputat douǎ partide: pe 8 octombrie, la Bucureşti, cu Finlanda, şi pe 11
    octombrie, în deplasare, cu Insulele Faroe.

  • Cronica meciului de fotbal România – Grecia

    Cronica meciului de fotbal România – Grecia

    Echipa de fotbal a României mai are de
    aşteptat pentru a fi sigurǎ de calificarea la Euro 2016. Luni, la Bucureşti,
    tricolorii au ratat încǎ o şansǎ de a se desprinde de restul plutonului grupei
    F. România a încheiat la egalitate partida cu Grecia, scor 0 la 0. Este a treia
    remizǎ albǎ înregistratǎ consecutiv de elevii antrenorului Anghel Iordǎnescu în
    actualele calificǎri, dupǎ cea cu Irlanda de Nord, din iunie, şi cea cu
    Ungaria, de vinerea trecutǎ.


    Antrenorul Anghel Iordǎnescu a pregǎtit jocul
    cu Grecia sub semnul prudenţei. Deşi aveau doar douǎ puncte obţinute pânǎ acum
    în cele şapte jocuri disputate, grecii beneficiau de lotul cel mai valoros din
    grupǎ. Conducerea tehnicǎ a Naţionalei române a ţinut cont de acest lucru şi nu
    s-a aventurat cǎtre soluţii de joc deosebit de ofensive. Chiar şi aşa, România
    a dominat jocul, şi-a creat ocazii de gol, dar lipsa de eficienţǎ a atacanţilor
    a fǎcut ca scorul sǎ nu se modifice. E adevǎrat, au lipsit câţiva dintre
    titularii de drept din atac, precum Ciprian Marica sau Raul Rusescu, însǎ parcǎ
    aşteptam mai mult de la Claudiu Keşeru sau Lucian Sânmǎrtean… Dupǎ joc,
    antrenorul Iordǎnescu a recunoscut cǎ formaţiei sale i-a lipsit forţa ofensivǎ,
    punând slaba eficacitate a echipei pe seama jucǎtorilor din strǎinǎtate, care
    nu reuşesc să-şi găsească ritmul la echipele lor de club.


    Sǎ mai notǎm cǎ în celelalte partide din
    grupa F programate luni, Finlanda a învins cu 1-0, la Helsinki, echipa
    Insulelor Faroe, iar la Belfast, Irlanda de Nord şi Ungaria au terminat la
    egalitate, scor 1 la 1.


    In clasamentul grupei conduce Irlanda de
    Nord, cu 17 puncte. Urmeazǎ România, cu 16, şi Ungaria, cu 13.


    Pentru selecţionata României au rǎmas de
    disputat douǎ partide: pe 8 octombrie, la Bucureşti, cu Finlanda, şi pe 11
    octombrie, în deplasare, cu Insulele Faroe.

  • Avancronica meciului de fotbal România – Grecia

    Avancronica meciului de fotbal România – Grecia

    Echipa de fotbal a României întâlneşte, în aceastǎ searǎ, la Bucureşti, reprezentativa Greciei, în preliminariile Campionatului European de Fotbal. In acest moment, România ocupǎ locul 2 în grupa F, cu 15 puncte, depǎşitǎ doar de Irlanda de Nord, care are cu un punct mai mult. Ungaria se aflǎ pe locul 3, având 12 puncte. Tot în aceastǎ searǎ, la Belfast, echipa maghiarǎ întâlneşte Irlanda de Nord.


    România nu a pierdut, pânǎ acum, nicio partidǎ în actuala ediţie a calificǎrillor pentru Euro. Tricolorii au însǎ un bilanţ negativ în confruntarea directǎ cu Ungaria, dupǎ 1-1 acasǎ şi 0-0, vineri, la Budapesta.



    Sǎ mai notǎm, în perspectiva jocului de disearǎ, cǎ ultima confruntare a României cu Grecia s-a înregistrat acum exact un an, la Pireu, în prima etapǎ a actualelor preliminarii. Tricolorii s-au impus cu 1 la 0, graţie unui gol marcat de Ciprian Marica din loviturǎ de la 11 metri. De atunci, Grecia a avut o serie neagrǎ în grupa F, în care încǎ nu a câştigat niciun joc şi are doar 2 puncte: unul obţinut în Finlanda şi unul în Ungaria. Mai mult, selecţionata elenǎ a pierdut ambele partide jucate cu Insulele Faroe: cu 0 la 1, acasǎ, în noiembrie 2014, şi cu 1 la 2, în iunie, anul acesta, în deplasare.



    Vineri, grecii au înregistrat o nouǎ înfrângere, tot pe teren propriu. De aceastǎ datǎ au fost executaţi de Finlanda, cu 1 la 0.


    Interesant este însǎ cǎ Grecia are lotul cel mai valoros dintre toate echipele din grupa F, motiv pentru care antrenorul României, Anghel Iordǎnescu, s-a arǎtat prudent în declaraţiile despre jocul de disearǎ.



    Partida cu Grecia este, pentru România, jocul cu numărul 659 din palmares. Tricolorii au până acum 293 de victorii, 166 de rezultate de egalitate şi 199 de înfrângeri. În partidele de pe teren propriu, 271 la număr, s-au înregistrat 168 de victorii, 55 de egaluri şi 48 de eşecuri.

  • Mobilizare europeană în problema imigraţiei

    Mobilizare europeană în problema imigraţiei

    Uniunea Europeană nu-i va
    respinge niciodată pe imigranţii în căutare de protecţie, dă asigurări
    prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, îndemnând statele
    membre să rămână fidele valorilor umanităţii în faţa a ceea ce el a numit o
    criză mondială. Declaraţia survine în condiţiile în care Europa se confruntă cu cel mai mare flux de
    imigranţi de după cel de-al Doilea Război Mondial. Mulţi dintre ei fug din ţări
    devastate de război, precum Siria şi Afganistan, riscându-şi vieţile pentru a
    ajunge în Occident.

    În tandem, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande
    s-au pronunţat pentru o politică de azil comună la nivelul Uniunii Europene şi
    au cerut Italiei şi Greciei să deschidă rapid centre de înregistrare a
    refugiaţilor. În aceste centre, refugiaţii care ar îndeplini condiţiile pentru
    a primi azil ar urma să fie separaţi de imigranţii economici veniţi în Europa
    motivaţi doar de dorinţa de a găsi un trai mai bun, iar aceştia din urmă ar
    trebui să fie retrimişi în ţările lor. Crearea unor astfel de centre a fost
    deja decisă la Consiliul European din luna iunie, dar până în prezent niciunul
    nu a fost înfiinţat. Astfel de centre trebuie să fie create încă de anul acesta
    în ţările aflate în prima linie a valului de imigranţi ilegali, precum Italia
    şi Grecia – a subliniat Angela Merkel, după discuţii cu preşedintele francez.
    Au existat momente în istoria noastră europeană când ne-am confruntat cu o
    situaţie excepţională, iar astăzi avem o astfel de situaţie şi este una care va
    dura    , a adăugat liderul de la Elysee.

    Circa 250.000 de imigranţi ilegali din
    afara Europei au sosit pe continentul european de la începutul anului în curs,
    situaţie ce a creat o criză umanitară fără precedent. Alături de refugiaţii
    care provin din zone de conflict, precum Orientul Mijlociu sau Afganistan, sunt
    şi cei care vin din ţări africane, motivaţi de dorinţa de a găsi un trai mai
    bun în Europa. Ei profită de anarhia din Libia pentru a tranzita această ţară
    şi traversează apoi Marea Mediterană, mai ales către Grecia şi Italia. O altă
    rută, folosită în special de sirieni şi afgani, este traversarea Turciei şi
    apoi a unei porţiuni din Marea Egee către insulele greceşti. În timp ce în
    Grecia şi Italia sosesc de obicei imigranţi clandestini proveniţi din afara
    Europei, Germania se confruntă la rândul ei cu un val masiv de refugiaţi, care
    aleg un traseu balcanic.

    Potrivit unor estimări, numărul imigranţilor
    clandestini ajunşi pe teritoriul german urmează să depăşească până la sfârşitul
    acestui an cifra de 800.000. Invitat la Radio România, istoricul Dorin Matei
    apreciază că Europa trebuie să se mobilizeze pentru a găsi o soluţie. El spune
    că, din păcate, soluţiile găsite până acum sunt tot cele de acum 1500 de ani,
    găsite de împăraţii Chinei sau de cei ai Imperiului Roman, adică ridicarea unor
    ziduri. Împăraţii Chinei au ridicat Marele Zid Chinezesc, împăraţii romani au
    ridicat Valul lui Traian la noi, Zidul lui Hadrian între Anglia şi Scoţia. N-au
    fost soluţii eficiente. Au oprit pe moment valul acesta de migraţie, dar până
    la urmă Europa a fost copleşită de acest val. Europenii par luaţi prin
    surprindere de valul acesta şi sper să găsească o soluţie, pentru că altfel
    lucrurile se vor complica foarte mult, spune Dorin Matei.Deocamdată,
    Bruxellesul promite, de exemplu, că va ajuta Franţa să facă faţă valului de
    emigranţi care încearcă să ajungă în Marea Britanie şi că ia în calcul şi
    instituirea în Ungaria a unui aşa-numit punct fierbinte în gestionarea
    fluxului. Dar, cu condiţia colaborării tuturor statelor membre, chiar şi a
    acelora care nu se confruntă cu criza migraţiei.

    Corespondentul Radio România
    la Bruxelles, Cerasela Rădulescu: Prim-vicepreşedintele Comisiei
    Europene, Frans Timmermans, care a vizitat tabăra de refugiaţi din portul
    francez Calais, a pledat din nou pentru implicarea tuturor celor 28 de state
    membre, chiar şi a celor care nu se confuntă cu criza imigraţiei. Timmermans
    a anunţat că executivul comunitar susţine statele care se află în prima linie
    unde sosesc imigranţii, prin trimiterea de echipe ale agenţiilor europene care
    ajută la înregistrarea şi identificarea solicitanţilor de azil şi trimiterea
    înapoi a celor care nu întrunesc aceste cerinţe. Oficialul Comisiei Europene
    mai spunea că este nevoie de un mecanism permanent de distribuire a
    solicitanţilor de azil, aşa-numita relocare, care ar putea fi
    activat de fiecare dată când există o criză.

    O primă reuniune la nivel
    înalt pe tema imigraţiei convocată de urgenţă la Bruxelles va avea loc pe 14
    septembrie, când se vor întruni miniştrii de interne ai Uniunii Europene.
    Ministrul luxemburghez pentru imigraţie şi azil, Jean Asselborn, a cărui ţară
    deţine în prezent preşedinţia Uniunii Europene, a convocat această reuniune
    pentru a evalua situaţia de pe teren şi acţiunile politice în desfăşurare şi
    pentru a discuta despre noi iniţiative de consolidare a răspunsului european la
    criza emigraţiei. Toate acestea, în condiţiile în care preşedinţia Uniunii
    Europene recunoaşte, într-un comunicat, că fenomenul a luat proporţii
    nemaiîntâlnite.

  • Imigraţia, necesitatea unei abordări globale

    Imigraţia, necesitatea unei abordări globale

    Peste 350
    de mii de persoane şi-au riscat viaţa, în primele opt luni ale anului,
    încercând să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa, iar aproape
    2700 au murit în timpul acestor tentative, a precizat, în această săptămână,
    Organizaţia Internaţională pentru Migraţie.

    Majoritatea imigranţilor ajung în
    Italia, pe vase care pleacă din Libia, şi în Grecia, de unde merg mai departe,
    prin Balcanii de Vest, către vestul Europei. O parte provin din ţări aflate în
    conflict, precum Siria şi Afganistan, şi au şanse mari să primească statut de
    refugiaţi. O altă parte încearcă să ajungă în Europa din motive economice, iar
    aceştia riscă să fie deportaţi în ţările de origine. Este tabloul mai mult
    decât îngrijorător al unei realităţi căreia decidenţii de la Bruxelles se văd
    nevoiţi să-i găsească o soluţie. O realitate care include drama sutelor de mii de oameni care riscă
    totul pentru a scăpa din zone de conflict sau pentru a trăi decent. O realitate
    care pune sub semnul întrebării aspecte ce ţin de spaţiul Schengen sau care a
    generat scenarii potrivit cărora acest aflux ar fi de fapt o invazie musulmană
    organizată spre inima Europei.

    Cert este că valul de imigranţi a pus pe jar
    ţările comunitare. Comisia
    Europeană a anunţat că va face noi propuneri pentru combaterea reţelelor de
    traficanţi de persoane şi pentru a rezolva problema relocării imigranţilor care
    primesc statut de refugiaţi, iar ţările membre ale UE care îi primesc vor putea
    accesa fonduri destinate acestora. Comisarul pentru politică regională, Corina
    Creţu: Eu sunt convinsă că toate statele membre vor prezenta o analiză
    foarte clară a modului în care sunt afectate de către acest val de migranţi,
    dar, sigur, statele membre trebuie să facă solicitări dacă au nevoie de bani
    europeni.

    Problema imigranţilor este
    şi una dintre principalele teme abordate în cadrul reuniunii anuale a diplomaţiei române,
    de la Bucureşti. Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, este de părere că
    migraţia constituie o provocare care trebuie să contureze un răspuns solidar şi
    unitar: Cred că trebuie să găsim soluţii pentru tratarea problemei
    migraţiei la sursa acesteia, inclusiv în ţările de origine. Nu este suficient
    doar să luăm măsuri de genul împărţirii de cote pentru fiecare stat european.
    Aici, sigur, dezbaterea este deschisă. Este important să tratăm sursa
    problemelor, instabilitatea care există la nivelul vecinătăţii sudice,
    combaterea terorismului, combaterea problemelor legate de statalitatea, să
    spunem, slabă a unora dintre actorii din această regiune. Sunt provocări care
    trebuie să îşi găsească răspuns în cadrul diverselor iniţiative şi acţiuni de
    la nivelul UE.

    Numărul migranţilor ce aleg să
    tranziteze România în drumul lor spre vestul Europei ar putea creşte sensibil,
    dar e puţin probabil ca România să devină ţară principală de destinaţie,
    apreciază, pe de altă parte, Mircea Mocanu, şeful biroului Organizaţiei
    Internaţionale pentru Migraţie la Bucureşti.

  • Decizii la Bucureşti privind migraţia

    Decizii la Bucureşti privind migraţia

    Ştirile despre miile de refugiaţi, îndeosebi sirieni, care tranzitează zilnic ţări precum Macedonia sau Serbia în drumul lor spre Europa de Vest ţin zilnic capul de afiş al jurnalelor informative şi domină agenda politică europeană. Împreună cu Grecia, Italia este una dintre cele mai expuse ţări la afluxul masiv de imigranţi, doar în porturile Italiei meridionale ajungând de la începutul acestui an peste 104 mii de imigranţi din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud.



    După ce a tolerat timp de mai multe săptămâni intrarea masivă pe teritoriul său a imigranţilor veniţi prin Grecia, săptămâna trecută guvernul de la Skopje a acuzat autorităţile elene că-i îndreaptă în mod organizat pe imigranţi către Macedonia, a decretat stare de urgenţă şi a trimis în zonă forţe de poliţie şi armata pentru a stăvili afluxul de străini. Traversarea frontierei a fost interzisă, joia trecută, timp de 24 de ore, dar ulterior imigranţilor li s-a permis să treacă.



    Deocamdată ocolită de valurile de imigranţi, România a decis, totuşi, să ia măsuri. Cu atât mai mult cu cât Ungaria vecină este pe cale de a construi un gard înalt de patru metri şi lung de 175 de km la frontiera sa cu Serbia, pentru a-i împiedica pe imigranţi să pătrundă pe teritoriul său. După reuniunea de joi a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă de la Bucureşti, vicepremierul pe probleme de securitate, Gabriel Oprea, a anunţat că România va întări securitatea la frontiera cu Serbia.



    El a explicat că deşi Europa se confruntă cu o criză a imigraţiei fără precedent, care a creat o presiune deosebită în zona sudică şi sud-estică a UE, în România, încercările de trecere frauduloasă a frontierei şi numărul solicitărilor de azil sunt încă în parametrii anului trecut. Preventiv, vor fi luate, însă, unele măsuri, monitorizându-se atent evoluţia din regiune.


    Gabriel Oprea: Avem în vedere intensificarea cooperării dintre autorităţile naţionale, de aplicare a legii, ca aspect de interes privind securitatea frontierei de stat, creşterea capacităţii operative la frontiera cu Serbia, creşterea capacităţii operative a frontierelor în zona de risc, prin mijloace tehnice şi aparatură de observare fixă şi mobilă, pe timp de zi şi pe timp de noapte.”



    Bucureştiul ia în calcul, a mai spus Gabriel Oprea, şi dezvoltarea preventivă a unei infrastructuri necesare creşterii numărului de centre destinate imigranţilor, deşi, în acest moment, în România există şase centre regionale de cazare, cu o capacitate totală de aproximativ 1.500 de locuri şi care, în acest moment, sunt ocupate doar în proporţie de 20%.

  • Grecia – posibile furtuni puternice

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să se deplaseze pe teritoriul Republicii Elene că, Serviciul de Meteorologie elen (EMY) avertizează cu privire la schimbarea vremii, începând cu data de 22 august 2015, respectiv producerea unor furtuni puternice în regiunile Macedonia centrală și estică, Tessalia, insulele Sporades, Tracia, nordul insulei Evia și alte zone din partea continentală estică.

    Secretariatul General elen pentru Protecție Civilă recomandă șoferilor să evite deplăsările în zonele cu risc de furtună.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români consultarea paginei de Internet www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetățenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (ce poate fi descărcată gratuit din App Store şi Google Play), care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați, în cazul în care apar situaţii speciale

  • Europa noastră – 15.08.2015

    Europa noastră – 15.08.2015

    Luna trecută, pe teritoriul Greciei au ajuns aproximativ 50 de mii de imigranţi. Tensiunea acumulată în statul elen a atins cote maxime în această săptămână, când 1500 de imigranţi sirieni au intrat în conflict cu forţele de ordine din insula elenă Kos, furioşi din pricina condiţiilor în care au fost primiţi şi din cauză că nu pot părăsi Grecia pentru a pleca mai departe, spre alte state occidentale.


  • Europa noastră – 25.07.2015

    Europa noastră – 25.07.2015

    Parteneriatul estic, sprijinul acordat Greciei şi Fondul European de Ajustare la Globalizare, pe agenda europeană săptămâna aceasta.


  • Percepţia românilor asupra crizei din Grecia

    Percepţia românilor asupra crizei din Grecia

    Aproape jumătate dintre români consideră că populaţia unui stat ar trebui să facă sacrificii pentru ca ţara lor să îşi plătească la timp datoriile, iar cei mai mulţi cred că România este ferită de numite riscuri, relevă un sondaj recent (Barometrul “INSCOP – Adevărul despre România”) având ca temă criza din Grecia. Potrivit studiului, 54% dintre români consideră că ţara lor are un avantaj pentru că foloseşte leul şi nu a trecut la euro, 24% apreciază că România ar avea o situaţie economică mai bună dacă ar fi în zona euro, în timp ce 21,5% aleg varianta nu ştiu/ nu răspund.



    Cercetarea mai arată că doar un sfert din cei chestionaţi apreciază că efectele crizei greceşti asupra economiei şi populaţiei din România vor fi resimţite într-o măsură mare sau foarte mare, în timp ce o treime consideră că situaţia din ţara lor va fi influenţată doar în mică şi foarte mică măsură de ceea ce se petrece în Grecia, ţară care aspiră la un nou împrumut, în valoare de 86 de miliarde de euro.



    Existenţa unui procent majoritar care apreciază că România este ferită de anumite riscuri datorită faptului că nu este în zona euro nu trebuie interpretată ca un vot de blam pentru trecerea la moneda unică. Mai degrabă, este vorba despre influenţa unei situaţii punctuale, a cărei greutate în evoluţia opiniei generale despre adoptarea euro rămâne de evaluat, consideră realizatorii sondajului. Cu toate acestea, răspunsurile primite indică o încredere sporită a populaţiei în moneda naţională, leul.



    De altfel, presa internaţională remarcă faptul că aderarea la moneda unică europeană devine tot mai puţin atractivă pentru multe dintre ţările care aşteaptă această şansă, citând declaraţii ale unor politicieni din Ungaria, Polonia, Croaţia şi România, destul de prudenţi faţă de intrarea în eurozonă. Deşi România şi-a stabilit anul 2019 ca termen de trecere la moneda unică europeană, puţini sunt cei care cred că acest obiectiv este realist. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, aprecia recent că acest proces ar putea dura chiar zece ani.



    Dincolo de “necazurile” aduse de criză, spune el, în România inflaţia a scăzut şi s-a consolidat la niveluri reduse, iar leul a dobândit valori normale, comparabile cu monedele din statele europene. De asemenea, economiile românilor sunt predominante în lei în prezent, cu dobânzi mai bune decât la dolari. În plus, în ultima perioadă, împrumuturile în moneda naţională au început să crească, mai ales pentru cei care îşi câştigă veniturile în lei.



    Mugur Isărescu atrage atenţia că trecerea la euro este un proces mult mai complicat decât denominarea monedei naţionale, care, deşi a fost unul de simplificare, a creat anxietăţi în rândul societăţii faţă de necunoscut. Discuţiile legate de trecerea la euro trebuie să fie mult mai complexe, iar oamenii să fie pregătiţi emoţional, a conchis şeful BNR.

  • Retrospectiva săptămânii 12.07 – 18.07.2015

    Retrospectiva săptămânii 12.07 – 18.07.2015

    Vizită
    oficială a preşedintelui Klaus Iohannis în Spania



    Preşedintele
    Klaus Iohannis a făcut, la începutul săptămânii, o vizită oficială în Spania.
    Discuţiile cu regele Felipe al VI-lea şi cu premierul Mariano Rajoy au fost
    dominate de cooperarea economică şi de situaţia importantei comunităţi
    româneşti din Spania. Şeful statului român a amintit că, la finalul anului
    trecut, investiţiile spaniole în România au depăşit 1,3 miliarde de euro şi a
    pledat pentru o prezenţă şi mai consistentă a acestora, în special în domenii
    precum energia, industria sau agricultura. La rândul său, regele Felipe al
    VI-lea a declarat că Bucureştiului i se cuvine aderarea la Schengen pentru
    eforturile coerente şi susţinute depuse de România, din poziţia de frontieră
    externă a Uniunii. Premierul Mariano Rajoy a apreciat modul în care s-au
    integrat cei aproximativ 1 milion de români care au ales să trăiască în ţara sa
    şi rolul lor în dinamica economică a Spaniei. În timpul convorbirilor cu
    reprezentanţi ai comunităţii româneşti, Klaus Iohannis le-a spus acestora că la
    nivelul administraţiei prezidenţiale s-a început gândirea unei viziuni coerente
    despre diaspora.


    Klaus Iohannis în Serbia



    Joi,
    şeful statului român a mers în Serbia vecină, pe care o consideră un partener
    cheie în regiune. Discuţiile cu omologul sârb, Tomislav Nikolići, cu prim-ministrul
    Aleksandar Vučići şi cu preşedintele Parlamentului, Maja Gojkovići au vizat
    stabilitatea regională, cooperarea economică, perspectiva integrării europene a
    Serbiei şi situaţia minorităţii româneşti. România şi Serbia îşi propun să
    realizeze o serie de proiecte comune – a declarat preşedintele Klaus Iohannis,
    iar domeniile vizate sunt infrastructura, cooperarea transfrontalieră şi
    interconectivitatea energetică. Şeful statului a mai declarat că România
    susţine perspectiva europeană a Serbiei şi speră ca negocierile de aderare să
    înceapă în acest an. Mai mult, Bucureştiul este dispus să acorde Belgradului
    asistenţă în procesul de integrare. Situaţia minorităţii româneşti din Serbia,
    pentru ale cărei drepturi depline Bucureştiul militează consecvent, a
    reprezentat un punct important pe agenda vizitei. Klaus Iohannis a subliniat că
    minoritatea românească din Serbia trebuie să se bucure, în integralitatea ei,
    de toate drepturile prevăzute în documentele internaţionale, fie că este vorba
    de reprezentare, acces la educaţie, serviciu religios sau presa de limba
    maternă.


    Grevă
    a controlorilor de trafic



    Mai multe zboruri
    programate, miercuri, în prima parte a zilei, pe aeroportul internaţional Henri
    Coandă din Bucureşti au fost afectate de o grevă de avertisment de două ore a
    controlorilor de trafic aerian. Printre revendicările greviştilor se numără întocmirea unui nou contract colectiv
    de muncă, protecţia salariaţilor, siguranţa traficului
    aerian, dar şi anumite drepturi, precum cel legat de vârsta pensionării. Patronatul şi sindicatul trebuie să
    prezinte până marţi, 21 iulie, clarificări şi soluţii la revendicările
    sindicatelor, ce vizează zona profesională.


    Nou
    ministru la Transporturi


    Iulian Matache este, din această
    săptămână, noul titular la Ministerul Transporturilor. Fost secretar de stat în
    acelaşi minister, Matache a fost a doua propunere a premierului Victor Ponta,
    după ce preşedintele a respins numirea lui Mihai-Viorel Fifor în această
    funcţie, motivând că acesta nu are experienţa managerială necesară. Iulian
    Matache îl inlocuieşte la Transporturi pe Ioan Rus, care a demisionat după o
    serie de declaraţii considerate jignitoare referitoare la românii care muncesc
    în străinătate şi la familiile acestora rămase în ţară.


    Demisie
    a premierului Victor Ponta din funcţia de preşedinte al PSD



    Lider al social-democraţilor din
    februarie 2010, premierul Victor Ponta a ales să renunţe la orice funcţie în
    PSD până când îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile de corupţie pe
    care DNA i le aduce. Premierul este în prezent urmărit penal într-un dosar
    privind suspiciuni de fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la
    evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate
    de avocat şi care privesc un dosar în care învinuit principal este colegul său
    de partid, senatorul Dan Şova, fost ministru al Transporturilor în guvernul
    Ponta. Preşedintele Klaus Iohannis şi opoziţia de dreapta i-au cerut să
    demisioneze pentru a nu dăuna imaginii ţării. Deocamdată, funcţia de preşedinte
    interimar al PSD este îndeplinită de Rovana Plumb, cea care a asiguratul
    interimatul şi pe perioada în care, săptămânile trecute, Victor Ponta a lipsit
    din ţară pentru a se opera la genunchi în Turcia. Revenit în România, premierul
    a fost audiat de procurorii anticorupţie, care au dispus instituirea
    sechestrului asigurător pe averea sa.


    Situaţia
    Greciei



    Ministrul român de
    Externe, Bogdan Aurescu, a salutat acordul istoric cu privire la noul program
    de asistenţă financiară pentru Grecia. Aurescu a amintit că, în toată perioada
    crizei greceşti, Bucureştiul a sperat că va fi găsită o soluţie favorabilă
    pentru viitorul european al Greciei. Liderii zonei euro au ajuns, în această
    săptămână, la un acord istoric privind un nou program de asistenţă financiară
    pentru Grecia, în condiţiile în care Atena risca, în caz contrar, ieşirea din
    uniunea monetară. Parlamentul
    elen a aprobat în noaptea de miercuri spre joi măsurile de reformă cerute de
    creditori în schimbul reluării finanţării Greciei, după dezbateri tensionate şi
    pe fondul protestelor violente anti-austeritate de pe străzile Atenei. Măsurile economice dure cerute de
    finanţatorii internaţionali includ, în principal,
    majorări de taxe şi creşterea vârstei de pensionare.

  • Eveniment Top 18.07.2015

    Eveniment Top 18.07.2015

    Vizitâ di turlii ofiţialâ a prezidentului Klaus Iohannis tu Spania



    Prezidentul Klaus Iohannis dusi, tu ahurhita a stâmânl’ei, t-unâ vizitâ ofiţialâ tu Spania. Moaubeţli cu vâsâl’ielu Felipe al VI-lea ş-cu premierlu Mariano Rajoy furâ prota ti lucrul deadun tu ţi mutreaşti icunumia şi catandisea a comunitatâl’ei româneascâ dit Spania.


    Caplu ali vâsâlii adusi aminti că, tu inşita a anlui ţi tricu, investiţiili spanioli tru Românii tricurâ di 1,3 miliardi di euro şi s-aspusi ti unâ prezenţâ ş-cama mari a aluştor, maxus tu domenii cum suntu energia, industria icâ agricultura. Şi vâsâl’ielu Felipe al VI-lea dzâsi că Bucureştiul axizeaşti intrarea tu spaţiul di libirâ urdinari Schengen, ti tuti eforturili ţi li adră România, dit loclu a ei di sinur externu ali Uniuni.


    Premierlu Mariano Rajoy alâvdă turlia cum s-andeapsirâ, cum s-integrarâ aţei vârâ milion di român’i cari aleapsirţ s-bâneadzâ tu vâsâlia lor, ama ş-rolu aluştor tu icunumia spaniolâ.


    Cându zburâ cu reprezentanţâ dit comunitatea româneascâ, Klaus Iohannis lâ dzâsi aluştor că la nivelu a administraţil’ei prezidenţialâ s-ahurhi minduirea ti unâ viziuni cama limpidâ mutrinda diaspora.



    Klaus Iohannis tu Sârbii



    Gioi, caplu a craturlui român dusi tu Sârbia viţinâ, pi cari u tin’iseaşti ca hiindaei un soţ di turlii strategicâ tu regiuni. Moaubeţli cu omologlu sârbu, Tomislav Nikolići, cu prot-ministurlu Aleksandar Vučići şi cu prezidentul a Parlamentului, Maja Gojkovići, furâ ma multu ti stabilitatea regionalâ, lucrul deadun ti icunumii, integrarea europenâ ali Sârbii şi catandisea a minoritatâl’ei româneascâ. România şi Sârbia caftâ s-lucreadzâ deadun ti ma multi proiecti – dzâsi prezidentul Klaus Iohannis, iar domeniili suntu infrastructura, cooperarea transfrontalierâ şi interconectarea energeticâ.


    Caplu a statlui ma dzâsi că România andrupaşti perspectiva europeanâ ali Sârbii şi ari nâdia ca pâzâripserli di intrari tu UE s-ahurheascţ estan. Ma multu, Bucureştiulu va s-agiutâ Belgradlu tu aestu proţes.


    Catandisea a minoritatâl’ei româneascâ dit Sârbii, ti a curi îndrepturi Bucureştiul s-alumtâ dipriunâ, fu un lucru di mari simasii ti aestâ vizitâ. Klaus Iohannis spusi ş-că minoritatea româneascâ di aclo lipseaşti s-hârseascâ di tuti îndrepturli dit documentili internaţionali, icâ s-hibâ zborlu ti reprezentari, acţes la educaţii, serviţiu di turlii religioasâ icâ presa di limba dadâ.



    Grevâ a controlorilor di trafic



    Ma multi zboruri programati N’iercuri, tu prota parti a dzuâl’ei, pi aeroportul internaţional Henri Coandâ di Bucureşti furâ asparti di unâ grevâ di avertismentu di dauâ sâhăţ a controlorlor di trafic aerian.


    Prit aţeali ţi caftâ ei easti ţi adrarea a unui nău contractu colectiv di lucru, afirearea a lucrâtorilor, sicuritatea a traficlui aerian, ama şi alti îndrepturi, cum easti aţl ligat di ilikia di pensionari.


    Patronatlu şi sindicatlu lipseaşti s-ducâ pânâ Marţâ, 21 di Alunar, ti limpidzari şi soluţii ti câftărli a sindicatilor.



    Nău ministru la Transporturi



    Iulian Matache easti, di stâmâna aestâ, năulu titular la Ministerlu a Transporturilor. Ma ninti secretar di stat tu idyul minister, Matache fu aţea de-a dauâ pripuneari a premierlui Victor Ponta, dupu ţi prezidentul nu-l apruchie pi Mihai-Viorel Fifor tu aestâ ipotisi, spunândalui că aestu dit soni nu ai experienţa di cari easti anaghi.


    Iulian Matache îi ţâni loclu la Transporturi al Ioan Rus, cari inşi di pi ipotisi dupu ma multi zboarâ ţi furâ vidzuti ca hiindalor dip jignitoari la român’ii cari lucreadzâ tru xeani şi la fumeili aluştor armasi tu vâsâlii.




    Inşearea a premierului Victor Ponta dit ipotisea di prezidentu al PSD



    Cap al soţial-democraţlor dit Şcurtu 2010, premierlu Victor Ponta aleapsi s-iasâ dit cathi ipotisi ţi u avea tu PSD pânâ cându va ş-aspunâ lipsa di câbati mutrinda faptili di aruşfeti ti cari-l caftâ DNA.


    Premierlu easti tora câftat penal t-un dosar mutrinda minduieri di arâdeari tu acti sum anyrâpseari privată, agiutor la evaziuni fiscalâ şi larea di pâradz, lucri ţi li ari adratâ cându eara avucat şi cari mutrescu un dosar tu cari prota câbati îi si aduţi a soţlui a lui di partid, senatorlu Dan Şova, ma ninti ministru la Transporturi tu guvernul Ponta.


    Prezidentul Klaus Iohannis şi opoziţia di dreapta îi câftarâ s-iasâ dip di pi ipotisi ta s-nu aspargâ imaginii ali vâsâlii. Tora, di oarâ, ipotisea di prezidentu al PSD u ari Rovana Plumb, aţea cari asiguripsi ipotisea ş-tu chirolu cându, stâmân’ili ţi tricurâ, Victor Ponta fu vgat di vâsâlii ta s-opereadzâ la dzânucl’iu tu Turchii.


    Turnat tu Românii, premierlu fu audiat di procurorl’ii antiaruşfeti cari câftarâ sechestru asigurător pi avearea a lui.



    Catandisea dit Gârţii



    Ministurlu român di Externi, Bogdan Aurescu, apruchie achicâsearea isturicâ mutrinda năulu program di agiutor finanţiar ti Gârţii.


    Aurescu adusi aminti că, tu chirolu a crizâl’ei gârţeascâ, Bucureştilu avu nâdia s-aflâ nai ma buna soluţii ti yinitorlu european ali Gârţii. Lideril’ii dit zonei euro agiumsirâ, stâmâna aestâ, la un acordu isturic mutrinda un nău program di agiutor ti aestâ vâsâlii, tu sinfuniili tu cari Atena eara tu piriculu s-iasâ dit uniunea monetarâ.


    Parlamentul gârţescu apruchie tu noaptea di N’iercuri câtâ Gioi meatrili di alâxeari câftati di creditori, dupu baia moaubeţ apreasi ş-ti furn’ia a protestilor contra-austeritati di pi sucăchili di Atena. Meatirli icunumiţi greali câftati di finanţatorl’ii internaţionali mutrescu, prota, crişteri di taxi şi criştearea ali ilikii di pensionari.



    Armânipsearea: Cristina Mina

  • Angel Tîlvăr salută semnarea acordului pentru înființarea unui lectorat de limba română în Grecia

    Angel Tîlvăr salută semnarea acordului pentru înființarea unui lectorat de limba română în Grecia

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr salută semnarea Protocolului pentru înființarea unui lectorat de limba română la Facultatea de Limbă, Filologie și Civilizație a țărilor de la Marea Neagră din cadrul Universității Dimokritos din Grecia.

    Demnitarul român a declarat că în cadrul vizitei efectuate în Republica Elenă, în perioada 13-17 mai 2015, a constatat importanța finalizării acestui demers atât pentru tinerii greci care vor să aprofundeze cunoștințele de limba română, dar mai ales pentru tinerii români din Grecia care trebuie încurajați să utilizeze limba română.

    Limba reprezintă factorul care ne leagă identitar și ne oferă conștiința destinului nostru istoric. Ea este cea care unește dincolo de granițe și ne spune cine suntem. Acordul este deosebit de important deoarece ne ajută să oferim instrumente educaționale de înalt nivel, astfel încât să putem susține eforturile pe care le depunem în direcția apropierii tinerilor români, dar și de alte naționalități, de limba și civilizația românească a mai declarat oficialul român.

  • Grecia: greva sindicatelor din domeniul public

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care doresc să se deplaseze sau să tranziteze Republica Elenă că Federația Sindicatelor din Domeniul Public (ADEDY) organizează miercuri, 15 iulie 2015, o grevă de 24 de ore. La grevă a fost anunțată participarea lucrătorilor din spitalele publice şi din farmacii.





    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să consulte pagina de Internet www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă” (poate fi descărcată gratuit din App Store” şi Google Play”), care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați, în cazul în care apar situaţii speciale, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!”.

  • Reacţii româneşti la situaţia din Grecia

    Reacţii româneşti la situaţia din Grecia

    Rezultatele referendumului de duminică, din Grecia, au rezonat imediat în cancelariile de la Bucureşti. Responsabilii politici români au recepţionat cu respect, dar şi cu nelinişte refuzul electoratului elen de a accepta măsurile de austeritate solicitate de creditorii internaţionali. Ca şi în reacţiile celorlalţi lideri europeni, teama de contagiune se poate citi printre rânduri, fiindcă, în economia continentală, ţările sunt interconectate. Despărţite, geografic, doar de Bulgaria şi legate, politic, de o relaţie cordială, Atena şi Bucureştiul sunt partenere în UE şi aliate în NATO. România e gazda unor importante investiţii greceşti, iar Grecia e una dintre destinaţiile estivale favorite ale turiştilor români. Din toate aceste motive, preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a exprimat speranţa că se vor găsi soluţii pentru viitorul european al Greciei.



    Într-un mesaj postat pe Facebook, şeful statului apreciază că, este foarte important pentru toate statele Uniunii Europene să se caute în continuare căi pentru a ieşi din criză”. Şi premierul Victor Ponta crede că soluţia este dialogul şi nu deciziile unilaterale. Tot pe Facebook, dar din Turcia, unde e convalescent după o operaţie la genunchi, şeful Guvernului de la Bucureşti a scris că, indiferent de calea aleasă de Grecia, vor fi necesari ani lungi de reforme, care implică sacrificii. În ce priveşte efectele asupra României, Ponta aminteşte că aceasta se află în al patrulea an consecutiv de creştere economică, iar evenimentele externe nu îi pot perturba direcţia pozitivă. România nu seamănă deloc cu Grecia — insistă Ponta.



    În registru politic, premierul social-democrat român califică Grecia drept o democraţie funcţională şi, cu o stilistică apăsată de stânga, mărturiseşte că îi detestă pe cei pe care-i numeşte talibanii sau măcelarii sociali, care demonizează un popor doar pentru că uneori îndrăzneşte să aibă altă părere decât ei.



    În plan economic, cele patru mari bănci din Grecia deţin circa 12% din totalul activelor bancare din România, dar acestea nu vor fi afectate de nicio decizie ce va fi luată de Atena în legătură cu sistemul bancar din Grecia, deoarece sunt persoane juridice române — a subliniat purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, Dan Suciu. Nu vorbim despre bănci greceşti, ci vorbim despre bănci româneşti, care au avut, la un moment dat, capital de fondare grecesc” — explică Suciu.



    Acestea se supun legislaţiei româneşti, care prevede garantarea tuturor depozitelor în cuantumul sumei de 100 de mii de euro, pentru toate băncile din România. De aceea, adaugă purtătorul de cuvânt, din punctul de vedere al băncii centrale de la Bucureşti, nu există niciun motiv de preocupare în ceea ce priveşte rezervele sau depozitele cetăţenilor români.