Tag: Grecia

  • Jurnal românesc – 07.07.2020

    Jurnal românesc – 07.07.2020

    Ministerul Afacerilor Externe informează că urmăreşte îndeaproape
    evoluţiile cu privire la tranzitul românilor prin punctul de trecere a
    frontierei bulgaro-elene Kulata – Promachonas şi continuă dialogul cu
    autorităţile din Grecia pentru identificarea de soluţii de reducere a timpului
    de aşteptare şi prevenirea aglomeraţiilor. MAE transmite că blocajele în cursul
    dimineţii de luni au fost determinate şi de decizia autorităţilor elene de a nu
    mai permite intrarea pe teritoriul naţional a cetăţenilor sârbi. Potrivit informaţiilor comunicate de
    Consulatul General al României la Salonic, timpul de aşteptare pentru a
    tranzita frontiera a fost luni de 1 oră şi 30 de minute. Accesul autoturismelor
    se realizează pe patru benzi, fiind operaţionale şi trei puncte de testare
    pentru infecţia cu noul coronavirus. Durata
    procedurilor efective de verificare a documentelor şi efectuare a testării este
    de aproximativ 3 – 4 minute. Pentru a evita timpi suplimentari de aşteptare,
    Ministerul de Externe le recomandă românilor să completeze formularul
    electronic – Passenger Locator Form – disponibil la adresa travel.gov.gr, cu
    cel puţin 48 de ore anterior deplasării, şi să obţină în timp util codul de
    confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră, în format
    digital sau tipărit.

    Bucureştiul menţionează că reprezentanţi ai Consulatului
    de la Salonic sunt prezenţi în punctul de trecere a frontierei Promachonas
    pentru a le asigura cetăţenilor români asistenţă consulară, în caz de nevoie. MAE
    reaminteşte că românii din Grecia pot solicita asistenţă consulară şi la
    numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena +302 106 77 40 35 şi
    Consulatului General al României de la Salonic +302 310 34 00 88. Pentru
    situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice
    +306 978 99 62 22 şi a Consulatului +306 946 04 90 76. MAE recomandă totodată
    consultarea paginilor de internet mae.ro, atena.mae.ro, salonic.mae.ro şi le
    reaminteşte conaţionalilor care se deplasează în străinătate că au la
    dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă, care oferă
    informaţii actualizate şi sfaturi de călătorie.




    22 de state au fost introduse pe lista ţărilor pentru care la
    revenirea în România nu se recomandă izolarea la domiciliu sau carantina timp
    de 14 zile. Numărul ţărilor exceptate, membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului
    Economic European, a ajuns acum la 32. Acestora li se adaugă state terţe,
    precum Canada, Maroc, Algeria, Australia, Rwanda, Uruguay, Japonia, Coreea De
    Sud, Georgia, Noua Zeelandă, Tunisia şi Thailanda. Comitetul Naţional pentru
    Situaţii de Urgenţă a decis totodată că, începând din 7 iulie, se reiau cursele
    aeriene către şi dinspre statele aflate pe această aşa-numită listă
    verde. Ţările care sunt exceptate de la recomandarea măsurii de izolare
    sau carantină sunt stabilite în funcţie de rata cumulată de incidenţă a
    cazurilor noi de îmbolnăvire cu SARS-CoV2 din ultimele 14 zile raportată la
    100.000 de locuitori. Lista verde este actualizată săptămânal, în
    fiecare zi de luni.




    216 români din Spania şi 65 din Olanda au revenit, în weekend, în
    ţară cu trei curse aeriene speciale operate de compania Tarom, transmite
    Ministerul Afacerilor Externe. Zborurile Bucureşti – Amsterdam – Bucureşti,
    Bucureşti – Madrid – Bucureşti şi Bucureşti – Barcelona – Bucureşti au
    transportat persoane afectate de măsurile de restrângere a transportului aerian
    adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19 şi care se aflau în
    imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe teritoriul statelor menţionate.
    Demersurile autorităţilor române au permis, totodată, revenirea în ţară a unor
    cetăţeni străini rezidenţi în România, între care 4 bulgari, 13 spanioli, un
    olandez şi un peruan. Ministerul de Externe atrage atenţia asupra importanţei
    verificării, anterior oricăror deplasări, a sfaturilor şi alertelor de
    călătorie postate pe site-ul său, mae.ro, precum şi pe paginile de internet ale
    misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României.




    Lucrări ale artistelor Virginia Lupu și Mădălina Zaharia vor fi
    expuse în cadrul expoziţiei Deocamdată totul este în regulă,
    organizată de Galeria Budapesta în parteneriat cu Institutul Cultural Român din
    capitala Ungariei şi care va fi deschisă pe 9 iulie. Proiectul Deocamdată
    totul este în regulă tratează anxietățile zilnice, compulsivitatea omului
    contemporan de a fi productiv și efectele epuizării profesionale. Organizatorul
    transmite că lucrările selectate au fost create înainte de pandemie, dar că
    odată cu experiența izolării acestea au căpătat înțelesuri noi. Exponatele sunt
    centrate pe răspunsuri sociale eterogene găsite pentru a înfrunta dificultățile
    vieții, precum riturile colective sau individuale, precum și pe diferite
    practici și strategii mai mult sau mai puțin raționale. Expoziția va rămâne
    deschisă pe 6 septembrie.

  • Românul confirmat cu SARS-Cov-2 în Grecia a sosit în Creta la data de 1 iulie

    Românul confirmat cu SARS-Cov-2 în Grecia a sosit în Creta la data de 1 iulie

    Ministerul Afacerilor Externe I(MAE) informează că cetăţeanul român, confirmat cu noul coronavirus în Grecia, a sosit în Creta la data de 1 iulie (nu 2 iulie, cum comunicaseră, iniţial, autorităţile elene), cu o cursă charter directă Bucureşti – Heraklion.

    În continuarea precizărilor transmise referitoare la cazul turistului român confirmat pozitiv pentru infecţia cu COVID-19 în Grecia – Insula Creta, MAE precizează că, în urma solicitării Ambasadei României la Atena de clarificare a circumstanţelor cazului, autorităţile elene au informat că cetăţeanul român a sosit în Creta la data de 1 iulie (şi nu 2 iulie, aşa cum comunicaseră iniţial aceleaşi autorităţi elene), cu o cursă charter directă pe ruta Bucureşti – Heraklion. De asemenea, conform informaţiilor transmise de autorităţile elene, cetăţeanul român a fost deja transferat în unitatea hotelieră special destinată în care îşi va efectua carantina împreună cu un membru al familiei. Starea persoanei infectate este bună, aceasta beneficiind de monitorizare medicală, precizează, duminică, MAE.

    Reprezentanţii Ambasadei României la Atena țin legătura cu cei doi cetăţeni români, fiind pregătiţi să acorde asistenţă consulară, dacă situaţia o va impune, conform competenţelor legale şi cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autorităţile statului de reşedinţă în contextul pandemiei de COVID-19.

    MAE a transmis şi transmite informaţiile relevante în acest caz în strictă conformitate cu elementele comunicate la rândul lor de autorităţile greceşti.

    Asistenţă consulară poate fi obținută de către cetăenii români la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena – 00302106774035 şi Consulatului General al României de la Salonic – 00302310340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

    În cazul unei situații de urgenţă, cetățenii români au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă – 00306978996222 şi al Consulatului General al României de la Salonic – 00306946049076.

    MAE recomandă consultarea paginilor de internet https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro şi www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

    sursa: mae.ro

  • Fluxul la punctul de frontieră Kulata – Promachonas se desfăşoară normal

    Fluxul la punctul de frontieră Kulata – Promachonas se desfăşoară normal

    Circulația la frontiera dintre Bulgaria şi Republica Elenă (Kulata – Promachonas) se desfăşoară în prezent normal. Nu sunt coloane de autoturisme în aşteptare, iar accesul maşinilor se realizează pe patru benzi, fiind operaţionale şi trei puncte de testare pentru infecţia cu COVID-19, informează, duminică, Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    ”Potrivit informaţiilor comunicate de reprezentantul Consulatului General al României la Salonic aflat la faţa locului, la acest moment, fluxul în punctul de frontieră se desfăşoară normal, fără coloană de autoturisme în aşteptare. Accesul autoturismelor se realizează pe patru benzi, fiind operaţionale şi trei puncte de testare pentru infecţia cu COVID-19”.

    Reprezentanţi diplomatici ai României vor fi prezenţi pe parcursul întregii zile în punctul de trecere a frontierei pentru a se asigura că cetăţenii români primesc asistenţă consulară, dacă este cazul.

    ”Ministerul Afacerilor Externe continuă să urmărească îndeaproape evoluţiile cu privire la tranzitul cetăţenilor români prin punctul de trecere al frontierei menţionat şi continuă dialogul susţinut cu autorităţile elene pentru identificarea de soluţii necesare reducerii timpului de aşteptare şi prevenirea unor astfel de situaţii în perioada următoare. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menţionează că autorităţile elene competente pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, în funcţie de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs”, menţionează sursa citată.

    Pentru a evita timpi suplimentari de aşteptare la frontieră, cetăţenii români trebuie să completeze formularul electronic (Passenger Locator Form) disponibil la adresa https://travel.gov.gr, cu cel puţin 48 de ore anterior deplasării şi să obţină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră.

    Asistenţă consulară se poate obține la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena – 00302106774035 şi Consulatului General al României de la Salonic – 00302310340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

    Cetăţenii români, care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 şi al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.

    MAE recomandă consultarea paginilor de internet https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro şi www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • MAE: precizări referitoare la situația de la punctul de frontieră dintre Bulgaria și Grecia

    MAE: precizări referitoare la situația de la punctul de frontieră dintre Bulgaria și Grecia

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că a a reluat în regim de urgență demersurile pe lângă Ministerul de externe elen, atât prin intermediul Ambasadei României la Atena, cât și pe lângă Ambasada Greciei la București, solicitând autorităților elene atât identificarea soluțiilor care să permită fluidizarea traficului în punctul de frontieră Kulata – Promachonas, inclusiv prin suplimentarea personalului și a echipamentelor de testare, cât și clarificarea în cel mai scurt timp a statutului punctului de frontieră Makaza.

    Reprezentanții misiunilor diplomatice ale României la Atena și Sofia, cât și cei ai Consulatului General al României la Salonic sunt în dialog constant cu autoritățile elene, aceștia fiind prezenți în punctul de frontieră pentru a se asigura că cetățenii români primesc asistență consulară, dacă este cazul.

    Potrivit informațiilor comunicate de Ambasada României la Sofia, la acest moment, coloana de autovehicule aflată în așteptare pentru accesul în punctul de frontieră se întinde pe o lungime de aproximativ 12 kilometri, timpul de așteptare fiind de aproximativ 6 ore. Aglomerația din punctul de frontieră este generată de faptul că autoritățile elene testează toți cetățenii statelor non-UE.

    Ca urmare a demersurilor făcute de România, autoritățile elene au reluat procedura stabilită anterior de separare a fluxului de acces pentru autoturismele înmatriculate în statele membre UE. De asemenea, la acest moment, procedurile de verificare a formularelor electronice sunt desfășurate simultan pe patru fluxuri, iar procedurile de testare de către trei echipe.

    Potrivit datelor oficiale comunicate de autoritățile locale ieșirea de pe teritoriul Republicii Elene se mai poate efectua, în prezent, prin punctele de frontieră terestră – Promachonas (Serres) – Kulata (Bulgaria); Nymfeia (Komotini) – Makaza (Bulgaria); Evzoni (Kilkis) – Bogoroditsa (Macedonia de Nord), cu mențiunea că ultimele două puncte de frontieră pot fi închise în orice moment.

    MAE continua să urmărească îndeaproape evoluțiile cu privire la tranzitul cetățenilor români prin punctul de trecere al frontierei menționat și continuă dialogul susținut cu autoritățile elene pentru identificarea de soluții necesare reducerii timpului de așteptare și prevenirea unor astfel de situații în perioada următoare. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menționează că autoritățile elene competente pot modifica fără preaviz condițiile de intrare pe teritoriul național, în funcție de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

    Pentru a evita timpi suplimentari de așteptare la frontieră, Ministerul Afacerilor Externe subliniază că este important ca cetățenii români să completeze formularul electronic (Passenger Locator Form) disponibil la adresa https://travel.gov.gr, cu cel puțin 48 de ore anterior deplasării și să obțină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.

    MAE recomandă consultarea paginilor de internet https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

  • Cozi la punctul de trecere Kulata-Promachonas

    Cozi la punctul de trecere Kulata-Promachonas

    La Kulata-Promachonas, singurul punct de frontieră dintre Bulgaria și Grecia deschis traficului rutier pentru turiști, s-au format sâmbătă cozi.

    Ministrul Afacerilor Externe (MAE) anunțase, anterior, cetăţenii români că, în prezent, există un singur punct de intrare în Grecia, din Bulgaria, pe cale terestră şi trei puncte de ieşire, două dintre acestea putând fi închise de autorităţi, fără preaviz.

    În conformitate cu informaţiile oficiale comunicate de autorităţile elene (https://travel.gov.gr) în continuare, singurul punct de frontieră dintre Bulgaria şi Republica Elenă deschis traficului rutier pentru turişti, la acest moment, este Kulata-Promachonas. Potrivit aceloraşi surse, punctul de frontieră Makaza este deschis doar pentru situaţii speciale/călătorii esenţiale şi transporturi cu regim special/prioritar, arată MAE.

    Grecia a limitat accesul turiştilor pe cale rutieră printr-un singur punct de frontieră, Kulata-Promachonas fiind singurul dotat cu infrastructura tehnică pentru scanarea formularelor obligatorii pentru intrarea în Grecia.

    Potrivit MAE, ieşirea de pe teritoriul Greciei se mai poate face, în prezent, prin punctele de frontieră terestră – Promachonas (Serres) – Kulata (Bulgaria); Nymfeia (Komotini) – Makaza (Bulgaria); Evzoni (Kilkis) – Bogoroditsa (Macedonia de Nord), cu menţiunea că ultimele două puncte de frontieră pot fi închise în orice moment, fără preaviz.

    Autorităţile elene întreprind demersuri pentru fluidizarea circulaţiei şi reducerea timpului de aşteptare la frontieră. Reprezentanţii misiunilor diplomatice ale României la Atena şi Sofia, cât şi cei ai Consulatului General al României la Salonic sunt în dialog constant cu autorităţile elene în acest sens.

    MAE va continua să urmărească evoluţiile cu privire la tranzitul românilor prin punctul de trecere al frontierei menţionat şi va rămâne în dialog constant cu autorităţile elene pentru identificarea de soluţii necesare reducerii timpului de aşteptare şi prevenirea unor astfel de situaţii în perioada următoare. Autorităţile elene competente pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, în funcţie de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

    La 1 iulie a fost emisă o atenţionare de călătorie, prin care cetăţenii români au fost informaţi asupra limitării accesului pe cale rutieră în Grecia printr-un singur punct de frontieră, respectiv Kulata-Promachonas, precum şi asupra faptului că toate persoanele care intră pe teritoriul Republicii Elene (pe cale aeriană, rutieră sau maritimă) sunt obligate să completeze, cu cel puţin 48 de ore înainte de începerea călătoriei, un formular electronic (Passenger Locator Form), prin intermediul căruia să poată fi asigurată evidenţa electronică a celor care călătoresc în această ţară, reamintește MAE.

    După completare, solicitanţii vor primi pe adresa de e-mail utilizată la completarea formularului un cod unic de confirmare a înregistrării, care trebuie prezentat autorităţilor de frontieră (în format electronic sau tipărit), în momentul intrării pe teritoriul elen. Formularul este disponibil în limba engleză la adresa https://travel.gov.gr, unde sunt disponibile şi condiţiile de călătorie valabile pentru această perioadă.

    Pentru evitarea timpilor suplimentari de aşteptare la frontieră, este important ca cetăţenii români să completeze acest formular anterior deplasării şi să obţină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră.

    Având în vedere debutul sezonului turistic, precum şi situaţia excepţională generată de pandemia COVID-19, MAE accentuează importanţa informării temeinice, anterior deplasării în străinătate şi a verificării cu atenţie a informaţiilor postate pe site-ul MAE privind sfaturile şi alertele de călătorie, precum şi a informaţiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României în străinătate.

    Informaţii detaliate privind condiţiile de intrare şi şedere în Grecia cât şi detalii referitoare la procedurile de testare pentru infecţia cu COVID-19 sunt disponibile pe site-ul https://travel.gov.gr.

    Informaţii detaliate în limba română sunt disponibile şi pe site-ul MAE https://www.mae.ro/node/51914. Aceste informaţii sunt actualizate în funcţie de elementele comunicate de către autorităţile elene.

    MAE reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena +302106774035 şi Consulatului General al României de la Salonic +302310340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

    Românii care se confruntă cu o situație care are caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă +306978996222 şi al Consulatului General al României de la Salonic +306946049076.



    MAE recomandă consultarea paginilor de internet https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro şi www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • Se reiau cursele spre Grecia și alte țări din zona verde

    Începând de miercuri, 1 iulie, compania naţională română TAROM și-a reluat zborurile
    comerciale fără restricții din Bucureşti spre și dinspre Grecia. Vor fi operate
    zboruri spre și dinspre Atena în zilele de luni, miercuri, vineri și sâmbătă,
    și Salonic – joi și duminică.




    Aeroportul Internațional «Avram Iancu», din Cluj-Napoca, nord-vest,
    anunță reînceperea zborurilor către Italia și Franța. Compania aeriană low
    cost Wizz Air va opera zboruri către Franţa, la Paris Beauvais (șase frecvențe
    săptămânale în toate zilele săptămânii, cu excepția zilei de sâmbătă) și Lyon
    (lunea şi vinerea) și către Italia: Milano Bergamo (5 frecvențe pe săptămână – luni,
    miercuri, joi, vineri și duminică), Bologna (4 zboruri pe săptămână – luni,
    miercuri, vineri și duminică), Roma Ciampino (3 zboruri pe săptămână – miercurea,
    vinerea și duminica), Bari (miercurea și duminica) și Veneția Treviso (lunea și
    vinerea). Biletele pot fi rezervate pe site-ul companiei sau la agenţii.
    Pasagerii sunt rugați să menţină legătura cu compania aeriană pentru detalii
    referitoare la zborul pentru care şi-au achiziţionat bilete de avion. Având în
    vedere măsurile obligatorii care trebuie respectate pe aeroport pentru
    limitarea răspândirii Covid -19, pasagerii sunt rugați să se prezinte la
    birourile de check-in din aeroport cu 3 ore înainte de zbor.




    Compania Wizz Air introduce noi zboruri, pe opt rute, şi
    din București. Noile curse sunt deja operabile în țări din aşa-numita «zonă
    verde», cu un număr scăzut de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus.
    Puteți ajunge din capitala României în Cagliari (Italia), Copenhaga (Danemarca),
    Bergen (Norvegia), Hamburg, Karlsruhe/Baden-Baden, Memmingen (Germania),
    Santorini şi Mykonos (Grecia). În total, compania operează 61 de rute din
    București, către 20 de țări.




    Și pe aeroportul «Traian Vuia», din Timișoara, vest, s-au
    reluat cursele, începând cu 1 iulie. Destinațiile sunt acoperite prin curse charter cu zbor direct spre
    Grecia (săptămânal spre Rhodos şi Skiathos, respectiv săptămânal, ulterior
    bisăptămânal spre insula Creta). De asemenea există zboruri spre litoralul
    românesc al Mării Negre, din 16 iulie până în 30 august 2020, în zilele de joi
    şi duminică. Compania promite reluarea unei curse mult așteptate, către Antalya,
    Turcia, spre care sunt programate 3 zboruri săptămânale, la sfârșitul lunii
    iulie.

  • Jurnal românesc – 03.07.2020

    Jurnal românesc – 03.07.2020

    Ministerul Afacerilor Externe le recomandă românilor care călătoresc
    în Grecia să completeze online, anterior deplasării, formularul solicitat de
    autorităţile elene. Documentul este disponibil în limba engleză la adresa
    travel.gov.gr, unde sunt prezentate şi condiţiile de călătorie valabile pentru
    această perioadă. După completare, solicitanţii vor primi pe adresa de e-mail
    utilizată la completarea formularului un cod unic de confirmare a
    înregistrării, care trebuie prezentat autorităţilor de frontieră (în format
    electronic sau tipărit), în momentul intrării pe teritoriul Greciei. Precizările vin în condiţiile în care, punctul de frontieră bulgaro-elen Kulata
    – Promachonas s-a aglomerat de la 1 iulie odată cu instituirea noilor reguli
    privind intrarea cetăţenilor străini în Grecia.

    MAE transmite că şeful
    diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a avut o convorbire telefonică cu omologul
    elen, Nikos Dendias, căruia i-a prezentat situaţia cu care se confruntă români
    aflaţii în tranzit către Grecia şi a făcut apel la identificarea unor soluţii
    pentru fludizarea traficului în vamă. Partea elenă a transmis că are în atenţie
    situaţia şi că acţionează pentru rezolvarea acesteia, inclusiv prin stabilirea
    de controale comune cu autorităţile bulgare. De asemenea, a precizat că fost
    creat un flux separat pentru autoturismele înmatriculate în statele membre ale
    UE, aceasta fiind prima măsură pentru fluidizare.

    Bucureştiul menţionează că un
    reprezentant al Consulatului General al României la Salonic se află la punctul
    de trecere a frontierei Kulata – Promachonas pentru a le acorda asistenţă
    cetăţenilor români. În afara acestuia, românii pot solicita asistenţă consulară
    la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +302 106 77 40 35 şi
    Consulatului General al României de la Salonic +302 310 34 00 88. Pentru
    situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice a
    României în Grecia +306 978 99 62 22 şi a Consulatului General al României de
    la Salonic +306 946 04 90 76. MAE recomandă totodată consultarea paginilor de
    internet mae.ro, atena.mae.ro, salonic.mae.ro şi le reaminteşte conaţionalilor
    care se deplasează în străinătate că au la dispoziţie aplicaţia
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii actualizate şi
    sfaturi de călătorie.




    Compania aeriană naţională TAROM a anunţat că, începând din 3 iulie,
    a reluat zborurile Bucureşti – Roma, cu atezizare pe Aeroportul Fiumicino.
    Cursele aeriene sunt programate de două ori pe săptămână, în zilele de luni şi
    vineri, şi sunt supuse regulilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu
    SARS-CoV2. Operatorul transmite că masca chirurgicală trebuie purtată în
    permanenţă de la intrarea în aeroportul de plecare până la ieşirea din
    aeroportul de destinaţie. De asemenea, toţi pasagerii care călătoresc
    spre şi dinspre Italia trebuie să completeze o declaraţie, iar persoanele care
    au călătorit în ultimele 14 zile în alte state decât ţările UE, ţări din zona
    Schengen, Marea Britanie, Andorra, Monaco, San Marino şi Vatican trebuie să
    completeze o declaraţie specială. TAROM menţionează totodată că a reluat, din 2
    iulie, şi cursele aeriene între Bucureşti şi Chişinău. Zborurile au loc în
    zilele de luni, joi, vineri şi duminică, în condiţii de maximă siguranţă, cu
    respectarea măsurilor de protecţie sanitară. Bilete se pot achiziţiona de pe
    site-ul companiei, tarom.ro, prin aplicaţia mobilă şi de la orice agenţie
    TAROM.




    Lungmetrajul Malmkrog, regizat de Cristi Puiu, a avut
    premiera pe marile ecrane din Franţa. Drama de epocă i-a adus cineastului român
    Premiul pentru Cel mai bun Regizor în cadrul Secţiunii Encounters a
    Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, desfăşurat în perioada 20
    februarie – 1 martie. Filmul, descris de critica internaţională drept o
    capodoperă plină de intensitate, a avut premiera mondială la 21
    februarie. Scenariul a fost adaptat de Cristi Puiu după cartea Trei
    interviuri de Vladimir Soloviov, iar filmările au avut loc timp de 40 de
    zile la Conacul Apafi, din satul Mălâncrav, în judeţul Sibiu.
    Malmkrog este o coproducție România, Serbia, Elveția, Suedia,
    Bosnia și Macedonia de Nord. Cristi Puiu, considerat deschizătorul de drum al
    Noului Val în cinematografia românească, este cunoscut pentru filmele
    Marfa și banii, Moartea Domnului Lăzărescu, recompensat
    cu premiul Un certain regard la Festivalul de Film de la Cannes din
    2006, Aurora şi Sieranevada, care a fost propunerea
    României la Premiile Oscar 2016. Regizorul a fost distins, în 2011, cu titlul
    Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor de către ambasadorul Franței în
    România, Henri Paul, și decorat cu Ordinul de Merit în Grad de Cavaler de
    statul român în 2006. După premiera franceză, Malmkrog va fi
    prezentat în avanpremieră românească, la începutul lunii august, în cadrul
    Festivalului Internațional de Film Transilvania de la Cluj Napoca.

  • MAE face precizări în legătură cu situația de la punctul de frontieră dintre Bulgaria și Grecia

    MAE face precizări în legătură cu situația de la punctul de frontieră dintre Bulgaria și Grecia

    În contextul întârzierilor înregistrate la punctul de frontieră dintre Bulgaria și Republica Elenă (Kulata – Promachonas), odată cu instituirea, la 1 iulie, a noilor reguli privind intrarea cetățenilor străini în Republica Elenă, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonică cu omologul elen, Nikos Dendias, căruia i-a prezentat situația cu care se confruntă cetățenii români aflați în tranzit către Grecia, făcând apel la identificarea unor soluții pentru reducerea timpului de așteptare și evitarea aglomerării autoturismelor în acest punct de frontieră și sugerând deschiderea și altor puncte de frontieră, având în vedere demararea sezonului turistic. În context, a menționat ponderea importantă a turiștilor români în Grecia și necesitatea asigurării condițiilor optime pentru ca aceștia să poată ajunge în cele mai bune condiții la locul de petrecere a vacanței.

    Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a întreprins de urgență demersuri pe lângă Ministerul de externe elen, atât prin intermediul Ambasadei României la Atena, cât și pe lângă Ambasada Greciei la București, solicitând autorităților elene identificarea rapidă a unor soluții care să permită fluidizarea traficului în punctul de frontieră Kulata – Promachonas.

    Partea elenă a transmis că are în atenție situația creată la frontieră și că acționează pentru identificarea de soluții pentru fluidizarea circulației, inclusiv prin stabilirea de controale comune cu autoritățile bulgare. O primă măsură deja luată este crearea unui flux separat pentru autoturismele înmatriculate în statele membre UE.

    Totodată, Ministerul Afacerilor Externe precizează că, din dispoziția ministrului afacerilor externe, un reprezentant al Consulatului General al României la Salonic se află la punctul de trecere a frontierei Kulata – Promachonas pentru a acorda asistență cetățenilor români.

    Ministerul Afacerilor Externe va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile cu privire la tranzitul cetățenilor români prin punctul de trecere al frontierei menționat și va rămâne în dialog constant cu autoritățile elene pentru a identificarea soluțiilor necesare reducerii timpului de așteptare și prevenirea unor astfel de situații în perioada următoare.

    Ministerul Afacerilor Externe reamintește că în cursul zilei de ieri a fost emisă o atenționare de călătorie – https://www.mae.ro/node/51914 – prin care cetățenii români au fost informați asupra limitării accesului pe cale rutieră în Grecia printr-un singur punct de frontieră, respectiv Kulata-Promachonas, precum și asupra faptului că toate persoanele care intră pe teritoriul Republicii Elene (pe cale aeriană, rutieră sau maritimă) sunt obligate să completeze, cu cel puțin 48 de ore înainte de începerea călătoriei, un formular electronic (Passenger Locator Form), prin intermediul căruia să poată fi asigurată evidența electronică a celor care călătoresc în această țară. După completare, solicitanții vor primi pe adresa de e-mail utilizată la completarea formularului un cod unic de confirmare a înregistrării, care trebuie prezentat autorităților de frontieră (în format electronic sau tipărit), în momentul intrării pe teritoriul elen. Formularul este disponibil în limba engleză la adresa https://travel.gov.gr, unde sunt disponibile și condițiile de călătorie valabile pentru această perioadă.

    Pentru a evita timpi suplimentari de așteptare la frontieră, este important ca cetățenii români să completeze acest formular anterior deplasării și să obțină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră.

    Totodată, având în vedere debutul sezonului turistic, precum și situația excepțională generată de pandemia COVID-19, MAE accentuează importanța informării temeinice, anterior deplasării în străinătate și a verificării cu atenție a informațiilor postate pe site-ul MAE privind sfaturile și alertele de călătorie, precum și a informațiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare ale României în străinătate.

    De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menționează că autoritățile elene competente pot modifica fără preaviz condițiile de intrare pe teritoriul național, în funcție de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena +302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic +302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă +306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic +306946049076.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro, www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

  • UE, îngrijorată de situația din Mediterana de Est

    UE, îngrijorată de situația din Mediterana de Est

    În Estul Mediteranei au apărut, în ultima perioadă, noi tensiuni între Turcia, Grecia și Cipru. Avioane turcești au violat spațiul aerian al Greciei în repetate rânduri, iar nave ale Ankarei au desfășurat operațiuni de foraj în ape revendicate de Cipru. Estul Mediteranei este bogat în rezerve de hidrocarburi, de a căror exploatare sunt interesate numeroase țări din regiune.

    Turcia mizează pe de-o parte pe legăturile cu Ciprul de Nord turcesc, un stat nerecunoscut de comunitatea internațională, și pe de altă parte pe alianța sa cu guvernul libian de la Tripoli, pe care îl sprijină în conflictul cu forțele mareșalului auto-proclamat Khalifa Haftar. Ankara a semnat cu Libia un acord privind delimitarea platourilor continentale și a zonelor economice exclusive din Mediterană care a fost criticat de restul țărilor din regiune, inclusiv membrele UE.

    În acest context complicat, șeful diplomației europene s-a deplasat în Grecia și Cipru. Josep Borrell a subliniat, la Atena, că granițele externe ale unui stat membru sunt granițele externe ale UE, dar a pledat pentru necesitatea reluării dialogului și stabilirii unui nivel minim de încredere reciprocă. Acest apel a fost reluat și în Cipru, unde Borrell a mers cu un mesaj de solidaritate:

    Pentru început vreau să subliniez că Uniunea Europeană sprijină ferm Ciprul, suveranitatea sa și drepturile sale suverane. Mesajul meu este unul de solidaritate puternică. Preocupările Ciprului sunt preocupările Uniunii Europene. Aveți în general relații complicate cu Turcia, dar acum aceste relații sunt afectate și de provocări importante și dificile.

    În ceea ce poveștea forajele Turciei, Uniunea Europeană își arată în continuu sprijinul său ferm și solidaritatea cu Ciprul, așa cum a fost exprimată în diverse concluzii și declarații ale Consiliului – cel mai recent în cadrul Consiliului Afaceri Externe din mai – și cum apar și în măsurile concrete luate. Dată fiind situația și exprimându-ne solidaritatea și preocupările, trebuie să încercăm să facem totul pentru a îmbunătăți relația cu Turcia printr-un dialog greșit, pentru a evita o escaladare care ar putea să ne facă rău tuturor. În acest scop, delimitarea zonelor economice exclusive și a platoului continental trebuie discutate cu bună credință, cu respectarea deplină a dreptului internațional și a principiului bunelor relații între vecini.

    Tot în Mediterană a avut loc, în luna iunie, un incident în care au fost implicate nave turcești și un vas de război al unui alt stat UE – Franța – care monitoriza embargoul impus Libiei. Vasul francez se afla într-o misiune NATO, organizație din care fac parte și Turcia și Grecia.


  • MAE: Grecia – Prelungirea timpilor de așteptare la trecerea frontierei către Bulgaria

    MAE: Grecia – Prelungirea timpilor de așteptare la trecerea frontierei către Bulgaria

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează românii care intenționează să călătorească în Grecia asupra riscului de creștere a timpilor de așteptare la trecerea frontierei cu Bulgaria (Kulata-Promachonas, Nymfea – Makaza, Svilengrad – Ormenio).

    Singura cale de acces rutier pentru cetățenii străini (Germania, Polonia, Croația, Serbia, Bulgaria și România) către destinațiile turistice din Grecia o reprezintă tranzitul prin Bulgaria. Reintroducerea de către autoritățile elene de frontieră a măsurii scanării documentelor de călătorie crește considerabil timpul alocat controlului acestora.

    MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena (+302106774035) și Consulatului General al României de la Salonic (+302310340088), apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefoanele de urgență ale misiunii diplomatice a României în Republica Elenă ( +306978996222) și Consulatului General al României de la Salonic (+306946049076).

    MAE recomandă consultarea informațiilor publicate pe paginile de internet: http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, www.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro, www.meteoalarm.eu, şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

  • Jurnal Românesc 16.06.2020

    Jurnal Românesc 16.06.2020

    Aproximativ un milion de români erau şomeri la finalul lunii mai din
    cauza pandemiei de SARS-CoV2, potrivit Confederaţiei Naţionale pentru
    Antreprenoriat Feminin.
    Acestora li se adaugă şi cei reveniţi din străinătate
    şi care sunt în căutarea unui loc de muncă. Confederaţia apreciază că
    este de aşteptat ca tot mai mulţi români să decidă să se întoarcă
    acasă în condiţiile în care situaţia economică este în declin în întreaga
    lume. Potrivit datelor Eurostat, ponderea populaţiei active din România care a
    părăsit ţara s-a triplat într-un deceniu, de la 7,5% în 2007, la 19,7% în 2017.

    Statisticile arată că în Italia sunt circa 1,2 milioane de români, în Germania
    – un milion, în Spania – 600.000, în SUA – 500.000, în Marea Britanie -
    450.000, în Canada – 250.000, în Israel – 200.000, în Franţa, Austria şi Belgia
    – câte 100.000, în Grecia, Olanda, Danemarca, Suedia şi Portugalia – câte
    aproximativ 50.000. Potrivit Băncii Mondiale, românii care lucrează în străinătate
    au trimis în ţară, începând din 2007, 36,33 miliarde de dolari, din care 7,235
    de miliarde doar anul trecut. Suma a depăşit totalul investiţiilor străine
    directe din 2019, care potrivit Băncii Naţionale a României, s-au ridicat la
    5,3 miliarde de euro.

    CONAF avertizează că efectele pandemiei asupra economiei
    vor fi puternic resimţite în acest an. Banii pe care lucrătorii români
    din străinătate îi trimiteau în ţară se vor reduce substanţial, iar pe plan
    naţional ne vom trezi, în câteva luni, cu un număr crescut de şomeri, a
    spus şefa Confederaţiei, Cristina Chiriac, care estimează pierderi de 2-3
    miliarde de dolari în 2020. Din punct de vedere economic, dar şi social,
    România are nevoie urgent de o strategie a pieţei muncii pe termen mediu şi
    lung pentru a evita astfel de derapaje în viitor. Forţa de muncă ar trebui să
    reprezinte o prioritate nu doar în anii electorali, ci în genere, iar 2020
    poate fi anul reconstrucţiei economice, a mai spus aceasta. Chiriac
    consideră că o soluţie viabilă nu poate fi găsită decât în urma unei colaborări
    între patronate, sindicate şi autorităţi.




    Guvernul României a aprobat suplimentarea bugetului Ministerului
    Sănătăţii cu 8.5 milioane de lei din fondul de rezervă în vederea acordării
    unui ajutor umanitar Ucrainei în contextul luptei împotriva COVID-19.
    Banii vor
    fi oferiţi cu titlu gratuit şi vor fi utilizaţi pentru achiziţia de
    medicamente, dezinfectanţi, dispozitive şi echipamente medicale şi materiale
    sanitare. Prim-ministrul Ludovic Orban a declarat că ajutorul umanitar nu este
    dedicat exclusiv comunităţilor de români din statul vecin.

    Există o
    solicitare de sprijin din partea Ucrainei (…), care se confruntă cu un nivel
    ridicat de epidemie, iar răspândirea virusului afectează şi zone care sunt
    locuite de români, în special zona Cernăuţi. Ajutorul nu-l vom acorda în
    exclusivitate, aşa cum au procedat alţii pentru fraţii noştri români din
    Ucraina, ci îl vom acorda pentru Ucraina, pentru arealurile care sunt cele mai
    afectate şi pentru a sprijini Ucraina în lupta pe care o duce cu
    coronavirusul,
    a explicat şeful guvenului de la Bucureşti. Sprijinul pe
    care-l oferă România are la bază Acordul încheiat între ministerele Sănătăţii
    din cele două ţări la Ismail, în martie 1996.




    Autorităţile din Grecia nu au comunicat public o anumită oră pentru
    aplicarea noilor prevederi legislative referitoare la accesul pe teritoriul
    elen, transmite Ministerul Afacerilor Externe.
    Precizarea vine în contextul în
    care Ambasada României la Atena şi Consulatul General de la Salonic au fost
    sesizate cu privire la situaţia unor cetăţeni români, turişti, blocaţi la
    punctele de trecere a frontierei Kulata/Promachonas şi Makaz/Nymfaia. Potrivit
    MAE, reprezentanţii misiunii diplomatice au contactat, în regim de urgenţă,
    autorităţile pentru clarificarea acestei situaţii, iar un consul s-a deplasat
    la punctul de frontieră Kulata/Promachonas pentru a acorda asistenţă de
    specialitate.

    Ulterior, Atena a informat că situaţia a fost remediată şi că
    toţi turiştii români aflaţi în cele două vămi au intrat pe teritoriul Greciei.
    Ministerul de Externe precizează că atât Ambasada, cât şi Consulatul General al
    României la Atena sunt în dialog cu autorităţile locale competente şi menţin în
    permanenţă legătura cu cetăţenii români, în vederea acordării de sprijin.
    Totodată, MAE reaminteşte faptul că românii care se confruntă cu astfel de
    probleme pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei
    României în capitala Greciei +30 210 67 28 879 şi la numărul de urgenţă al
    misiunii diplomatice +30 697 89 96 222.

  • 15 iunie – “Ziua Z” pentru turismul european?

    15 iunie – “Ziua Z” pentru turismul european?


    Criza provocată de noul coronavirus a pus la pământ activitățile din sectorul turistic, de la transportul călătorilor, la serviciile de cazare și ospitalitate, programele artistice și de divertisment și alte activități specifice. Unele state au anunțat deja repornirea activităților turistice. Spre exemplu, Grecia unde circa 20% populație lucrează în acest sector care aduce 25% din totalul PIB-ului.



    Italia susține o redeschidere coordonată în interiorul UE



    Statele europene își doresc o redeschidere concertată a circulației turiștilor în interiorul spațiului comunitar la data de 15 iunie.


    Lucrăm pentru a putea reporni toţi odată pe 15 iunie în Europa. Pentru turism, 15 iunie este într-un fel Ziua Z europeană. Germania aspiră să redeschidă (frontierele) pe 15 iunie (…), noi lucrăm la aceasta cu Austria şi cu alte țări”, a declarat ministru de externe italian Luigi Di Maio, pentru postul de televiziune Rai 1, conform AFP.



    Șeful diplomației italiene speră să relanseze sosirile de vizitatori străini prin oferirea de indicații unitare turiștilor” în toate regiunile. Trebuie să salvăm ceea ce putem salva din această vară, pentru a-i ajuta pe oamenii noștri de afaceri”, a subliniat ministrul italian.



    Chiar dacă redeschiderea frontierelor în interiorul UE este programată să înceapă la mijlocul lunii viitoare, anunțurile au fost făcute disparat de țările europene, în pofida apelurilor Comisiei Europene la o mai mare coordonare a acțiunilor.



    Eurodeputații cer măsuri și mai concrete și sprijin financiar pentru repornirea turismului



    De altfel, și eurodeputații au transmis, joi, un comunicat de presă în care cer Comisiei Europene măsuri și mai concrete pentru repornirea turismului și un sprijin financiar pentru reluarea activității la începutul sezonului estival.



    Membrii Parlamentului European au subliniat necesitatea restabilirii încrederii în ”călătorii în siguranță” prin măsuri concrete suplimentare, deoarece situația actuală rămâne incertă în ciuda pachetului propus.



    Pierderea locurilor de muncă și riscul de faliment în sectorul turistic sunt alte probleme majore semnalate de eurodeputați. De aceea, este nevoi de un ajutor concret și sprijin financiar specific pe termen scurt, precum și necesitatea unei linii bugetare dedicate pe termen lung.



    Alte probleme menționate în comunicatul forului legislativ european sunt cele legate de repornirea în siguranță a turismului în interiorul UE, dar și cele privind drepturile pasagerilor, eurodeputații subliniind că regulile de rambursare sunt aplicate prea des în diferite state membre. Comisia i-a asigurat pe eurodeputații că urmăresc îndeaproape problema, iar pasagerii își păstrează dreptul la rambursări în numerar.


  • Sprijin european pentru refugiați

    Sprijin european pentru refugiați

    Gestionarea
    eficientă la nivelul Uniunii a domeniului migraţiei și azilului a fost și
    rămâne un obiectiv prioritar pentru actualul executiv european. Totuși, având
    în vedere criza actuală generată de COVID-19 au fost cazuri în care s-au observat abateri de la
    politicile adoptate.


    Malin Björk, europarlamentară din grupul Stângii Unite
    Europene, a amintit situația cea mai recentă, din Grecia:

    Toată lumea știe că
    trebuie să stabilim o politică de sancțiuni în ceea ce privește refugiații și
    migranții care să asigure respectarea pe deplin a Convenției de la Geneva și a
    drepturilor omului. De aceea, Comisia lucrează la o astfel de propunere, iar
    Parlamentul are o poziție în privința unei noi reforme Dublin, care să fie
    esența unei astfel de soluții. Însă e clar că există anumite forțe în statele
    membre care încearcă să facă din migranți și refugiați țapii ispășitori și fac
    asta de mulți ani. Au devenit mai eficienți în ultimii ani. Cred că toată lumea
    e conștientă de această necesitate de a respecta Convenția de la Geneva și
    drepturile omului. Avem situația în care Grecia a spus că va suspenda dreptul
    refugiaților de a cere azil o lună. A fost ilegal, au revenit, iar refugiații
    pot cere azil.



    Asistența medicală
    e o competență națională până la un anumit punct, dar statele care au avut
    rezultate mai bune în lupta COVID-19 au extins asistența medicală către
    diferite segmente ale societății: oameni ai străzii, categorii defavorizate sau
    migranți. Malin Björk, europarlamentară din grupul Stângii Unite Europene,
    atrage însă atenția asupra unui discurs subversiv în unele state membre:

    Zilele acestea oamenii se vor folosi de criza COVID-19 în multe privințe, dacă ar fi să privim ceea
    ce se întâmplă în Ungaria, unde premierul Orban vrea mai multă autoritate sau în
    Polonia, unde au încercat să atace drepturile femeilor. Însă e treaba noastră a
    parlamentarilor, să veghem la respectarea democrației și nu vom lăsa pe nimeni
    să se folosească de criza COVID-19.

    E o criză economică, socială, de sănătate,
    dar n-are de-a face cu politica migranților și a refugiaților. Oamenii care vor
    să închidă granițele Europei, care au din start o agendă rasistă se vor folosi
    de orice: de politici ale pieței muncii, ale sistemului public de sănătate,
    discursul despre terorism pentru a găsi migranții și refugiații țapi
    ispășitori. Se vor folosi de criza COVID-19, iar asta mi se pare extrem de
    sadic. Aceștia sunt oameni care fug din
    situații extreme, care sunt periculoase. E opusul lumii pe care vrem să o
    clădim. Eu știu în ce Europă vreau să trăiesc și e una în care Convenția de la
    Geneva și drepturile omului sunt respectate.


    Comisia Europeană,
    gardianul tratatelor, a reacționat cu întârziere la decizia Greciei de a le
    interzice migranților dreptul de a cere azil, ceea ce e ilegal, atrage atenția Malin
    Björk:

    Lumea trebuie să realizeze că o Europă puternică atât în interior cât
    și exterior, care va respecta legile internaționale și drepturile omului va fi
    și mai puternică. Mai cred că până acum am devenit puternici și prin faptul că
    am deschis porțile acelora care și-au căutat o viață mai bună. Iar cei înguști
    la minte și care vor să găsească țapi ispășitori nu s-au orientat bine, căci nu
    vor reuși. Va trebui ca politica de migrație să respecte obligațiile
    internaționale și cred că vom reuși,
    deși trăim vremuri grele acum. Însă acestea sunt vremurile în care trebuie să
    apărăm drepturile omului.



  • O nouă criză a refugiaților în UE?

    O nouă criză a refugiaților în UE?

    Comisia Europeană pregătește un ajutor suplimentar de 500 de milioane de euro pentru refugiații sirieni din Turcia și mai multe alte măsuri pentru a aplana tensiunile cu Ankara, relatează agenția AFP, citată de Agerpres.



    Anunțul vine după ce președintele turc, Recep Erdogan, a decis să deschidă frontierele pentru migranți și refugiați, iar liderii celor mai importante trei instituții europene au mers să vadă situația de la granița Turciei cu Grecia.



    Principala noastră prioritate este să ne asigurăm de menținerea ordinii la frontiera externă greacă, care este de asemenea frontiera europeană. Sunt total angajată pentru mobilizarea întregului sprijin operativ necesar în favoarea autorităților grecești, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.



    Totodată, Uniunea a alocat un ajutor de urgență de 170 de milioane de euro “pentru cele mai vulnerabile persoane din Siria”, a anunțat Josep Borrell, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, în cadrul unei vizite la Ankara.



    Turcia folosește oameni disperați pentru a-și promova agenda”



    Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a declarat că forțele de ordine au împiedicat peste 24.000 de migranți să intre ilegal în Grecia.


    Aceasta nu mai este o problemă de refugiați. Este o tentativă flagrantă a Turciei de a folosi oameni disperați pentru a-și promova agenda geopolitică și a devia atenția de la situația îngrozitoare din Siria”, a spus Mitsotakis, în vizita efectuată la punctul de frontieră Kastanies împreună cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cel al Parlamentului European, David Sasoli.



    Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) a anunțat că va lansa în săptămâna următoare o intervenție rapidă la frontieră Greciei cu Turcia, atât pe uscat, cât și pe mare. Operațiunea se va desfășura pe parcursul a două luni, dar ar putea fi prelungită.



    Ajutor în valoare de 700 de milioane de euro pentru Grecia



    La rândul său, Grecia va primi din partea Comisiei un ajutor umanitar în valoare de 700 milioane de euro, iar jumătate din sumă va fi deblocată imediat.


    În următoarele zile și săptămâni, vom lucra pentru a ne asigura că furnizăm asistența de care este nevoie. Nu este vorba de o problemă care trebuie gestionată doar de Grecia. Este responsabilitatea întregii Europe”, a dat asigurări Ursula von der Leyen, potrivit agenției Reuters.



    Autoritățile de la București au anunțat că vor contribui la gestionarea crizei din Grecia cu bunuri în valoare de peste un milion de lei (220.000 euro). Vom oferi ajutor din rezervele naționale de stat. Acest ajutor se face în baza solicitării primite prin Mecanismul European de Protecție Civilă, conform procedurilor aplicabile în acest caz”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela.


  • MAE – închidere frontieră terestră dintre R. Elenă și Turcia

    MAE – închidere frontieră terestră dintre R. Elenă și Turcia

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Grecia că, în conformitate cu datele transmise de oficialitățile locale, începând cu dimineața zilei de sâmbătă, 29 februarie 2020, frontiera terestră dintre Grecia și Turcia, în zona Kastanies (regiunea Evros), va fi închisă circulației tuturor categoriilor de persoane și mărfuri.

    Oficialii eleni au declarat că vor fi adoptate măsuri de control sporite pe sectoarele de frontieră terestră/maritimă cu Turcia. Aceste măsuri sunt anunțate pentru o perioadă nedeterminată de timp, nefiind indicată data la care punctele de trecere a frontierei vor redeveni operaționale și circulația de persoane/bunuri va fi reluată.

    Persoanele și autovehiculele care urmau să tranziteze această zonă sunt redirecționate să-și continue călătoria prin Bulgaria.

    Asistenţă consulară poate fi solicitată la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena +302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic +302310340088 , apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Grecia +306978996222 și Consulatului General al României de la Salonic +306946049076.

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro, www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.