Radio România Internațional

Tag: guvernul Dancila

  • Nici da, nici nu pentru comisarul european din România

    Nici da, nici nu pentru comisarul european din România

    Trei nominalizări a avut
    România pentru portofoliul Transporturilor ce i s-a distribuit în configuraţia viitoarei
    Comisii Europene, condusă de germanca Ursula von der Leyen. Toate au venit din
    partea cabinetului social-democrat de la Bucureşti şi niciuna nu va fi,
    probabil, confirmată.


    Rovana Plumb, prima propunere, a căzut testul de
    integritate din cauza declaraţiei de avere neclare. Dan Nica, fost ministru
    social-democrat, asemenea Rovanei Plumb, nu a apucat să fie audiat pentru că
    executivul care l-a propus a fost demis prin moţiune de cenzură. A treia nominalizare, în persoana fostului ministru delegat pentru Afaceri
    Europene, a fost făcută intempestiv de un guvern demis, motiv pentru care
    ridică problema legitimităţii. Este ceea ce a afirmat preşedintele Klaus Iohannis şi a
    confirmat, miercuri, Comisia Europeană, prin purtătorul de cuvânt Mina
    Andreeva.


    Potrivit acesteia, propunerea de comisar european făcută de premierul
    în exerciţiu, Viorica Dăncilă, nu a fost coordonată cu preşedintele ţării şi nu
    are susţinerea acestuia, ceea ce ridică îndoieli serioase la Bruxelles că
    nominalizarea a fost făcută în mod legitim. Andreeva a adăugat că, la ora
    actuală, nu poate fi vorba despre o acceptare sau respingere şi a insistat că
    problema trebuie rezolvată în România. Mina Andreeva a mai afirmat că, date
    fiind provocările şi oportunităţile, este în interesul tuturor ca Europa să
    avanseze fără întârzieri. Oricine ar fi candidatul român, el trebuie să fie
    acceptabil pentru preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,
    şi trebuie, de asemenea, să obţină sprijinul necesar în Parlamentul European, a
    subliniat purtătorul de cuvânt al executivului comunitar.


    Criza politică de la
    Bucureşti, soldată cu demiterea cabinetului Dăncilă, riscă să afecteze
    instalarea şi funcţionarea viitoarei Comisii Europene. La început, România nu a
    fost singura ţară membră a cărei propunere a ridicat probleme de integritate.
    S-a întâmplat şi în cazul Franţei şi Ungariei, însă acestea au revenit cu noi
    candidaţi, care au fost acceptaţi de Ursula von der Leyen şi vor intra în procesul de
    audieri în Parlametul European, mai întâi în comisia de afaceri juridice, care le
    va verifica integritatea, după care în cel puțin o comisie de specialitate. Respingerea
    candidaților propuși de România, Ungaria și Franța, în diverse stadii ale
    procesului de audieri a forțat amânarea până în decembrie a momentului în care
    noua Comisie Europeană va putea funcționa. De aceea, von der Leyen a mărit
    presiunile asupra României să prezinte o nouă candidatură, după respingerea
    Rovanei Plumb.


    În acest moment, în România nu este clar cine poate face
    propunerea, pentru că guvernul social-democrat este demisionar, iar noul guvern
    liberal nu a fost votat încă de Parlament. Votul pentru viitorul cabinet se va
    da luni, 4 noiembrie.

  • Retrospectiva săptămânii 29.09 – 05.10.2019

    Retrospectiva săptămânii 29.09 – 05.10.2019

    Moţiune de cenzură împotriva guvernului de la Bucureşti


    Guvernul Viorica Dăncilă se va confrunta cu o nouă moţiune de cenzură, prima de la destrămarea coaliţiei PSD – ALDE, în luna august. În Parlamentul de la Bucureşti a fost citit, joi, textul moţiunii depuse de opoziţie împotriva guvernului minoritar PSD. Documentul, intitulat Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!, va fi dezbătut şi votat joia viitoare, pe 10 octombrie. În moţiune, Guvernul este considerat unul al şanselor ratate, pentru că, se afirmă în document, deşi ţara a traversat o perioadă economică favorabilă, cu ritmuri de creştere importante, nu a început niciun proiect major pentru infrastructură. Încrederea în economia românească este în declin, în primul rând din cauza faptului că legislaţia economică se modifică aproape săptămânal, mai acuză semnatarii moţiunii. Liderul social-democrat, premierul Viorica Dăncilă, susţine că opoziţia nu va reuşi să dărâme guvernul. Moţiunea a fost semnată de 237 de parlamentari din întreg spectrul politic. Pentru ca executivul să fie demis sunt necesare 233 de voturi.



    Noi propuneri ale României pentru Comisia Europeană


    Executivul de la Bucureşti s-a văzut nevoit să facă în această săptămână noi propuneri pentru postul de comisar european la Transporturi dupa ce Comisia juridica a Parlamentului European (JURI) a respins-o pe Rovana Plumb pentru această poziţie, spunând că se află în conflict de interese. Întrunit marţi seară la Bucureşti, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis ca europarlamentarul Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor, să fie noua propunere a formaţiunii la putere. Conducerea social-democrată a stabilit şi o variantă de rezervă, în cazul în care Comisia Europeană va dori ca fotoliul să fie ocupat de o femeie – Gabriela Ciot, secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului de Externe.Nemulţumiţi atât de propunerea Rovanei Plumb, cât şi de următoarele două, liberalii, în opoziţie parlamentară, i-au cerut premierului Viorica Dăncilă să nu mai avanseze niciuna fără consultarea şefului statului şi fără votul comisiilor de specialitate din Parlament. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a atras atenţia că, în caz contrar, există riscul unei noi respingeri, iar imaginea României în plan extern va fi afectată.



    BEI triplează finanţările pentru IMM-urile româneşti


    Banca Europeană de Investiţii îşi triplează finanţările acordate întreprinderilor mici şi mijlocii din România. Anunţul a fost făcut, joi, de vicepreşedintele băncii, Andrew McDowell. Potrivit oficialului BEI, fondurile vor creşte de la 500 de milioane de euro la 1,38 miliarde de euro. Aceşti bani au capacitatea de a sprijini 5.000 de IMM-uri. Andrew McDowell a subliniat că Grupul BEI nu oferă doar finanţare, ci şi servicii de consultanţă atât pentru pregătirea, cât şi pentru implementarea unor proiecte complexe. El a semnat noi contracte şi modificări ale acordurilor existente cu intermediarii financiari români, care urmăresc să faciliteze accesul la finanţare al firmelor româneşti, prin garanţii de 60 la sută pentru fiecare împrumut şi prin scăderea ratelor dobânzilor percepute de bănci. Potrivit ministrului finanţelor, Eugen Teodorovici, peste 2.000 de IMM-uri româneşti au beneficiat, până acum, de astfel de fonduri.



    Demisie la vârful Parchetului împotriva crimei organizate


    Preşedintele român Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul privind eliberarea lui Felix Bănilă din funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Anterior, acesta şi-a anunţat demisia de onoare, susţinând, însă, că nu a eşuat în îndeplinirea atribuţiilor. Luni, şeful statului i-a cerut demisia şi i-a reproșat fostului șef al Parchetului anti-mafia modul în care a fost instrumentată ancheta de la Caracal – dosar greu, cu puternică încărcătură emoţională publică. Procurorii trebuie să stabilească dacă două tinere, minore, au fost ucise de un presupus traficant de fiinţe umane, Gheorghe Dincă. Preşedintele a subliniat că, în ambele cazuri, a văzut reacţii întârziate şi gesturi publice scandaloase ale unor autorităţi, care denotă lipsa de preocupare pentru victme şi pentru familiile acestora.




    România – invitat de onoare al Festivalului Internaţional de Artă Europalia


    Festivalul Internaţional de Artă Europalia, a cărui invitată de onoare este, la această a 50-a ediţie, România, continuă la Bruxelles, dupa ce, miercuri s-a deschis pentru publicul larg. Marţi a avut loc deschiderea oficială la care au participat şi Regele Philippe al Belgiei, Regina Mathilde şi şeful statului român, Klaus Iohannis. Aceştia au vizitat expoziţia ‘Brâncuşi. Sublimarea formei’, deschisă la centrul Bozar şi organizată de Institutul Cultural Român. Este cea mai importantă expoziţie dedicată sculptorului român organizată în ultimele decenii şi principalul eveniment al festivalului. În următoarele patru luni, Europalia va reuni numeroase manifestări, organizate în Belgia, dar şi în Olanda, Germania, Luxemburg şi Marea Britanie. Vor avea loc peste 250 de proiecte de artă vizuală, muzică, teatru, cinema, literatură şi arte ale spectacolului.



    Conferinţa Media 2020 la Bucureşti


    Radio România a organizat a cincea ediţie a Conferinţei Media 2020, în parteneriat cu Asia-Pacific Broadcasting Union (ABU). Evenimentul desfăşurat la Bucureşti a reunit peste 40 de reprezentanţi ai celor mai importante organizaţii de media publică din Europa şi Asia-Pacific. Prezent la eveniment, secretarul general al ABU, dr. Javad Mottaghi, a subliniat că serviciile publice de media au nevoie de știri independente, imparţiale şi de încredere care trebuie realizate de profesionişti. Dezbaterile s-au focalizat asupra viitorului media publice în era digitală, a strategiilor de protejare a drepturilor de autor şi asupra combaterii fenomenului de fake news. În cadrul conferinţei, Radio România şi BBC Radio au semnat un acord bilateral în vederea dezvoltării unui parteneriat creativ de cooperare între cele două instituţii. Acest acord urmează celor două semnate cu Radio France şi RAI şi face parte din strategia de colaborare a Radio România cu cele mai prestigioase instituţii media din Europa.

  • Retrospectiva săptămânii 08.09 – 14.09.2019

    Retrospectiva săptămânii 08.09 – 14.09.2019

    Dispute pe scena politică din România


    Plecarea ALDE din coaliţia guvernamentală de la Bucureşti a animat puternic scena politică din România. Disensiunile dintre premier şi şeful statului s-au acutizat pe tema definitivării formulei executivului, din care au plecat titularii ministerelor ce le reveneau liberal-democaţilor.

    Premierul social-democrat Viorica Dăncilă a trimis, miercuri, preşedintelui o propunere de remaniere, nominalizând pentru ministerele în cauză deputaţi liberal-democraţi care spun că vor să continue alături de PSD proiectul politic început în 2016, când alegerile i-au adus la guvernare. Refuzul şefului statului a fost, însă, categoric – propunerea este cras neconstituţională!, a declarat Klaus Iohannis, cerându-i Vioricăi Dăncilă, din nou, să solicite votul de încredere în Parlament, întrucât s-a schimbat structura politică aflată la guvernare.

    În replică, premierul Dăncilă a declarat că nu îi este teamă, aşa cum a acuzat Klaus Iohannis, să se prezinte cu guvernul în Parlament şi a contraatacat reproşandu-i preşedintelui că subminează eforturile Executivului în direcţia unei funcţionări normale. Liderul liberal-democrat Călin Popescu Tăriceanu o acuză pe Viorica Dăncilă că încalcă prevederile constituţionale şi nu respectă decizia liberal-democraţilor de a ieşi de la guvernare, încercând tot felul de manevre pentru a evita un vot în Parlament.



    Dispoziţii privind votul prin corespondenţă


    Pentru a veni în sprijinul românilor din diaspora care vor să-şi exprime opţiunea la alegerile prezidenţiale din noiembrie, termenul de înregistrare pe site-ul votstrainatate.ro a fost prelungit până la 15 septembrie, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată, joi, de Executiv, la solicitarea Autorităţii Electorale Permanente. Iniţial, ultima zi de înscriere era 11 septembrie.

    Poşta Română va transmite alegătorilor toate materialele necesare – şi anume plicuri, buletine de vot, timbre, autocolante cu menţiunea Votat pentru ambele scrutinuri, dar şi instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot. Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate va avea, practic, la dispoziţie trei variante pentru a expedia plicul cu votul său, şi anume: fie îl va depune la orice oficiu poştal, cutie poştală, pentru a-l trimite în ţară, fie îl va trimite prin curier la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular din statul în care se află, fie îl poate depune personal la Ambasadă sau Consulat. În termenul prevăzut iniţial, pe platforma online se înregistraseră peste 71 de mii de români.



    Vizita ministrului Natalia Intotero în Italia


    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, are, în această perioadă, mai multe întâlniri cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din Italia, discuţiile fiind centrate pe modalităţile de exercitare a dreptului la vot la alegerile prezidenţiale. Coagularea mediului asociativ şi identificarea liniilor de acţiune necesare pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii lingvistice, spirituale şi culturale a românilor de pretutindeni, precum şi monitorizarea proiectelor finanţate de Minister se află, de asemenea, pe agenda vizitei de lucru.

    Sunt organizate întrevederi cu membri ai comunităţii româneşti şi ai mediului asociativ românesc din Torino, Milano, Veneţia, Bologna, Florenţa, Cagliari, Catania, Cosenza, Bari, Napoli şi Roma, în cadrul întâlnirilor fiind atinse şi teme precum traficul de persoane şi problemele cu care românii se confruntă în diverse sectoare de activitate din Italia. Datele oficiale arată că în Italia trăieşte cea mai mare comunitate românească din străinătate, care numără în jur de 1.200.000 de persoane.



    Rovana Plumb nominalizată comisar european din partea României


    Propunerea României pentru funcţia de comisar european, social-democrata Rovana Plumb va prelua portofoliul Transporturilor. Anunţul a fost făcut de preşedintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a nominalizat întreaga echipă ce va alcătui viitorul executiv de la Bruxelles. După audierea în Comisiile de specialitate ale Parlamentului European, imediat ce legislativul comunitar îşi dă acordul, Consiliul European numeşte în mod oficial noua Comisie. Rovana Plumb este în politică de 25 de ani şi a fost mereu membră a Partidului Social-Democrat, în prezent aflat la guvernare în România. A fost parlamentar şi ministru în mai multe guverne: la Mediu, Muncă şi Fonduri europene.



    Festivalul Enescu


    Până pe 22 septembrie, continuă a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu, având ca temă centrală Lumea în Armonie, iar director artistic pe Vladimir Jurowski. Bucureştiul şi alte 10 oraşe din România și cinci țări – Germania, Franța, Italia, Canada și Republica Moldova – găzduiesc în acest an reprezentații asociate Festivalului Internațional George Enescu, onorând astfel moștenirea muzicală a compozitorului român.

    În sălile de concerte din București vor urca pe scenă peste 2.500 dintre cei mai valoroși muzicieni ai lumii şi vor fi prezentate 84 de concerte și recitaluri. Acestea sunt grupate în șase mari secțiuni: “Mari orchestre ale lumii, “Concertele de la miezul nopții, “Recitaluri și concerte camerale, “Muzica secolului XXI, “Mozart Week in Residence și “Forumul Internațional al Compozitorilor. De asemenea, au loc conferințe, lansări de discuri și de carte.

  • Continuă războiul între palate

    Continuă războiul între palate

    Criza generată de plecarea ALDE din coaliţia guvernamentală a picat cum nu se putea mai prost, cu trei luni înainte de alegerile prezidenţiale, iar acest lucru influenţează puternic gesturile şi discursul principalilor actanţi politici. Preşedintele Klaus Iohannis, candidat pentru un nou mandat, a respins cele trei noi propuneri de miniştri venite de la premierul, liderul şi candidatul PSD la funcţia supremă Viorica Dăncilă, toate în persoana unor deputaţi liberali-democraţi.



    Şeful statului a avertizat că va proceda la fel şi cu eventuale alte noi propuneri şi i-a transmis doamnei Dăncilă că executivul său minoritar nu poate depăşi impasul în care se află fără a obţine un vot de încredere în Parlament. În opinia preşedintelui, nominalizarea unor membri ALDE pentru funcţiile vacante, după anunţul oficial al acestei formaţiuni că a rupt coaliţia cu social-democraţii, este neconstituţională.



    Klaus Iohannis: Doamnă prim-ministru, vă spun acuma direct şi public, trebuie să vă prezentaţi în faţa Parlamentului României cu o solicitare de validare a guvernului dumneavoastră, altfel lucrurile nu se pot rezolva. Această nouă solicitare pe care o refuz vine cu o noutate, este cras neconstituţională, fiindcă între timp este foarte clar şi s-a anunţat şi public şi în scris că ALDE a părăsit coaliţia de guvernare. Nu încape nicio îndoială, guvernul trebuie să meargă în faţa Parlamentului.”



    În replică, premierul Dăncilă. a declarat că nu îi este teamă, aşa cum a acuzat Klaus Iohannis, să se prezinte cu guvernul în Parlament pentru un vot de încredere. Şefa PSD a contraatacat reproşandu-i preşedintelui că subminează eforturile executivului în direcţia unei funcţionări normale şi a deschis un front electoral prin acuza că preşedintele, asemenea partidului care îl susţine, PNL, se poziţionează împotriva românilor.



    Viorica Dăncilă: Am văzut un nou episod al nepăsării şi dispreţului prezidenţial. E evident deja că partidul domnului Klaus Iohannis are o problemă cu bugetarii, că îi jignesc şi îi ameninţă oricând au ocazia că o să le taie veniturile, însă preşedintele a adus acest lucru la un alt nivel; pur şi simplu le refuză dreptul la plată oamenilor care muncesc; când nu taie salariile, dreapta şi Iohannis le blochează.”



    La debutul crizei politice, preşedintele Iohannis promisese că va găsi căi constituţionale de rezolvare. De partea ei, premierul Dăncilă s-a angajat că va veni, miercurea viitoare, în legislativ, pentru a primi un vot de încredere, aşa cum cere legea fundamentală în cazul în care se schimbă configuraţia politică a guvernului. Soluţiile prezidenţiale nu au apărut, iar prezenţa doamnei Dăncilă în Parlament pentru revalidare a devenit incertă. Analişti de la Bucureşti sunt convinşi că nici preşedintele, nici prim-ministrul nu vor să mute decisiv înainte de alegerile din noiembrie.

  • Guvernul, între restructurare şi moţiunea de cenzură

    Guvernul, între restructurare şi moţiunea de cenzură

    În România, bătălia politică se mută în Parlament, iar miza este guvernul minoritar condus de liderul PSD Viorica Dăncilă. Soarta lui este incertă după ce partenerul ALDE s-a retras din coaliţie, iar cabinetul a pierdut majoritatea. Sub presiunea preşedintelui şi a opoziţiei care, invocând Constituţia, susţin că schimbarea configuraţiei politice impune solicitarea unui vot de încredere în legislativ, PSD a decis să se conformeze. Viorica Dăncilă a anunţat că săptămâna viitoare va cere în Parlament votul de încredere pentru Guvern şi a dat asigurări că nu-i este teamă că acesta va fi negativ.



    Potrivit primului ministru, partidul nu a decis, deocamdată, dacă executivul va fi restructurat sau remaniat. În varianta restructurării, noua formulă guvernamentală ar urma să fie mai suplă, cu doar 19 ministere plus funcţia de prim-ministru. O dovadă în plus că legea fundamentală nu oferă soluţii limpezi la crizele politice este faptul subliniat de premierul Dăncilă, anume că, deşi îşi doreşte să obţină votul de încredere al Parlamentului, în cazul în care nu se va întâmpla aşa, guvernul nu va cădea.



    Votul împotriva restructurării nu duce la demisia cabinetului, de aceea el trebuie întărit şi completat cu o moţiune de cenzură, a atras atenţia prim-vicepreşedintele PNL, principalul partid de opoziţie, Raluca Turcan. Ea a afirmat că acest guvern nu are legitimitate, nu ştie şi nu poate să guverneze, are grave probleme privind integritatea şi performanţa miniştrilor, în consecinţă trebuie oprit. Liderul liberal a mai declarat că există un angajament ferm pentru semnarea moţiunii de cenzură pe care PNL promite să o iniţieze. Liberalii au discutat pe această temă cu USR, PMP, ALDE, Pro România, UDMR şi cu reprezentanţii minorităţilor şi spun că au din partea tuturor semnale favorabile.



    USR şi aliatul său neparlamentar PLUS, condus de fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş, consideră că executivul PSD nu mai are credibilitatea şi legitimitatea de a propune schimbări de structură sau componenţă. Cioloş şi preşedintele USR, Dan Barna, insistă că se impune organizarea de alegeri anticipate, care ar putea fi organizate la jumătatea anului viitor, odată cu localele, în condiţiile în care legislativele la termen sunt prevăzute în toamna lui 2020. Alianţa USR PLUS propune şefului statului, PNL, UDMR, grupului minorităţilor naţionale, Pro România şi ALDE un pact pentru alegeri anticipate, a precizat Dan Barna.



    În cei aproape 3 ani de la venirea la putere, guvernele PSD — ALDE au rezistat tuturor moţiunilor de cenzură depuse de opoziţie. Gest politic fără precedent în democraţia postcomunistă, PSD şi-a dărâmat propriul cabinet pentru nesupunere faţă de fostul lider autoritar, acum în închisoare pentru corupţie, Liviu Dragnea. Un calcul simplu arată că şansele cabinetului Dăncilă de a scăpa sunt minime, însă nimic nu e sigur în politica de la Bucureşti.

  • Retrospectiva săptămânii 01.09 – 07.09.2019

    Retrospectiva săptămânii 01.09 – 07.09.2019

    Scena politică de la București


    Președintele Romaniei, Klaus Iohannis, a anuntat că respinge miniștrii interimari pentru portofoliile Energiei, Mediului şi pentru Relaţia cu Parlamentul, propuși de premierul social-democrat Viorica Dancilă după plecarea ALDE de la guvernare și îi cere șefei executivului ca, în urma schimbarii componenței politice a acestuia, să-și legitimeze Guvernul prin votul Parlamentului. Anunțul survine la scurt timp după ce executivul a sesizat Curtea Constituţională, reclamând existenţa unui conflict juridic cu şeful statului.


    Potrivit premierului Viorica Dăncilă, prin întârzierea numirii miniştrilor interimari pe posturile eliberate în urma demisiei miniştrilor ALDE, Klaus Iohannis încalcă deciziile Curţii Constituţionale care consacră principiul cooperării şi colaborării între instituţiile publice. Astfel, spune premierul, prin acest refuz nejustificat, activitatea guvernamentală este blocată. Șeful statului apreciază, la rândul său, că este ridicol să acuzi că nu ești lăsat să guvernezi când un simplu bilanț arată că ai schimbat 3 guverne și 80 de miniștri în doi ani și jumătate”. Soluţia nu este aceea de a prelungi criza prin tot felul de cârpeli, precum desemnarea unor interimari, ci de a tranşa situaţia cât mai curând în Legislativ, a punctat Klaus Iohannis.


    Pe lângă demisia miniștrilor ALDE, trebuie consemnată și cea din fruntea Senatului a liderului acestei mici formațiuni politice, Călin Popescu Tăriceanu. Pe fondul schimburilor de replici dure dintre președinte și premier, opoziția nu stă degeaba, strânge rândurile şi urgentează demersurile pentru depunerea unei moţiuni de cenzură la adresa Cabinetului Dăncilă. Liberalii negociază intens cu celelalte formaţiuni politice parlamentare pentru a se asigura că nu vor rata oportunitatea de a înlătura de la putere PSD. Ludovic Orban, preşedintele PNL — principalul partid de opoziție, spune că ritmul discuţiilor este rapid, iar textul moţiunii a fost distribuit partenerilor de negociere pentru eventuale îmbunătăţiri.



    Cresc pensiile


    De la 1 septembrie, valoarea punctului de pensie s-a majorat în România cu 15 procente, de această mărire beneficiind cinci milioane de pensionari din sistemul public. Majorarea se face în conformitate cu noua lege care prevede o creștere graduală a punctului de pensie, începând din 1 septembrie 2019 și până în 2022, precum şi recalcularea a milioane de pensii aflate în plată. Noul act normativ mai stipuleaza includerea doctoratului și masteratului în vechimea în muncă şi posibilitatea cumpărării a maximum cinci ani de vechime.


    Pensia minimă va putea fi plătită doar celor cu minimum 15 ani de vechime de cotizare la sistemul public de pensii. Odată cu intrarea în vigoare a legii, pensia minimă garantată sau indemnizaţia socială se majorează cu 64 de lei, de la 640 lei (135 euro) la 704 lei (150 euro). Pensia medie în România era, la sfârşitul lunii iulie, de 1.189 de lei (250 euro). Premierul Viorica Dăncilă susţine că există banii necesari pentru plata tuturor pensiilor majorate și a dat asigurări că valoarea lor nu va depinde niciodată de indicatorii macroeconomici. Cu toate aceste majorări, pensionarii români rămân printre cei mai pauperi vârstnici din UE, subliniază analiştii, care mai notează că, în ultimii ani, creşterea continuă a preţurilor a erodat, oricum, puterea de cumpărare.



    Doi români și-au pierdut viața în Afganistan


    Un militar român a murit, joi, într-un atac produs la Kabul și revendicat de talibani. În atentat, și-au pierdut viața circa 10 persoane și peste 40 au fost rănite. Este al doilea român ucis în această săptămână în Afganistan, unde România a dislocat peste 760 de militari care acționează în cadrul Misiunii NATO — Resolute Suport. În noaptea de luni spre marți, un reprezentant al misiunii diplomatice a Bucureștiului la Kabul și-a pierdut viaţa într-un atentat soldat cu mai mulţi morți şi peste 100 de răniți.


    Un alt român a fost rănit și a fost transferat în Europa pentru asistență medicală. Atacul a avut loc într-o zonă rezidenţială în care lucrau numeroşi cetăţeni străini şi în care îşi desfăşurau activitatea mai multe organizaţii internaţionale și ambasada României. Clădirea misiunii diplomatice române la Kabul a fost distrusă în proporţie de 80%, iar personalul, care, potrivit MAE, va rămâne pentru a-şi continua activitatea în această ţară, este găzduit, deocamdată, într-o bază militară NATO. La București, președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dancilă au transmis mesaje de condoleanțe după cele două atentate și au reiterat sprijinul României în lupta împotriva terorismului. La Ministerul român de Externe a fost activată o celula de criză. Din 2003, circa 30 de militari români şi-au pierdut viaţa în Afganistan.



    România invinsă de Spania, în calificările EURO 2020


    Naţionala de fotbal a României a fost înfrântă, scor 1-2, joi, la Bucureşti, de fosta campionă mondială şi europeană Spania, într-un meci din Grupa F a preliminariilor Campionatului European de fotbal de anul viitor. În aceeaşi grupă, Suedia a învins Feroe cu 4-0, iar Norvegia s-a impus în fața Maltei cu 2-0. Lider se menține Spania, cu 15 puncte, urmată de Suedia -10, Norvegia – 8, România — 7, Malta -3 şi Feroe, fără niciun punct. La turneul final se califica primele două clasate în grupă. În următoarea partidă, România va juca cu Malta, pe 8 septembrie, la Ploieşti (sud). Tragerea la sorți pentru Euro 2020 va avea loc la București, pe 30 noiembrie. Capitala României va găzdui, de asemenea, patru partide de la turneul final, trei în faza grupelor și unul în optimile de finală.

  • Frământări politice la Bucureşti

    Frământări politice la Bucureşti

    La Bucureşti, prima zi a sesiunii parlamentare ordinare a consemnat demisia din fruntea Senatului României a liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. Una anunţată de fostul partener al PSD în coaliţia de guvernământ, odată cu decizia părăsirii acesteia. Călin Popescu-Tăriceanu a spus că a fost corect, echilibrat şi echidistant ca şef al Senatului, dar că nu mai putea continua: Am ajuns în această funcţie din partea unei alianţe politice şi mi se pare firesc să mă despart de această funcţie odată ce respectiva alianţă şi-a încheiat existenţa”.



    Surprinzător, însă, ALDE ar putea păstra conducerea Senatului, prin vicepreşedintele formaţiunii, Teodor Meleşcanu, ofertat de însuşi PSD. Liderul social-democrat, prim ministrul Viorica Dăncilă a explicat: Locul a fost al ALDE şi noi am vrut să arătăm că suntem corecţi până la capăt. Am discutat cu colegii mei şi la întâlnirea pe care am avut-o cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi a fost un vot la Senat”.



    Teodor Meleşcanu consideră că alegerea sa în fruntea Senatului ar fi benefică ALDE. Teodor Meleşcanu: Această poziţie de preşedinte este o garanţie a faptului că ALDE nu va fi supus unor presiuni de un fel sau altul şi, dimpotrivă, va oferi şi colegilor mei o perspectivă pentru viitor”.



    În politica românească, totul are un preţ şi se negociază. Iar liniştea ALDE ar putea fi obţinută în schimbul sprijinului politic acordat guvernului minoritar PSD, ameninţat să fie dat jos prin moţiune de cenzură. Principalul partid de opoziţie, PNL, a anunţat că va negocia cu toate partidele, în afară de PSD, pentru a maximiza şansele ca moţiunea de cenzură să fie adoptată.



    Preşedintele PNL, Ludovic Orban: Odată cu debutul sesiunii parlamentare vor începe negocierile cu toate formaţiunile politice şi cu toate grupurile parlamentare reprezentate în Parlamentul României, sigur cu excepţia grupurilor PSD. În ceea ce ne priveşte, textul moţiunii de cenzură elaborat de Partidul Naţional Liberal va fi obiectul negocierii cu toate grupurile parlamentare. Gândiţi-vă că este vorba de şase alte formaţiuni sau grupuri parlamentare care trebuie să se asocieze Partidului Naţional Liberal în acest demers de dărâmare a guvernului”.



    Tot din opoziţie, Alianţa USR-PLUS solicită în continuare alegeri anticipate, ca o condiţie pentru a se alătura unui nou executiv. Liderul USR, Dan Barna, a afirmat că doar astfel se poate constitui o nouă majoritate parlamentară, care să promoveze reformele de care România are nevoie. Partenerul lui, liderul PLUS, Dacian Cioloş, a susţinut necesitatea unui guvern de tranziţie până la eventuale alegeri anticipate. Din foarte complicata ecuaţie parlamentară nu pot fi excluse Pro România, formaţiunea desprinsă din PSD şi condusă de fostul premier Victor Ponta, PMP, UDMR sau deputaţii minorităţilor naţionale. Aceştia din urmă, votează, tradiţional, cu guvernul.

  • Retrospectiva săptămânii 16.06 – 22.06.2019

    Retrospectiva săptămânii 16.06 – 22.06.2019

    Guvernul PSD-ALDE a supravieţuit unei moţiuni de cenzură


    La Bucureşti, guvernul PSD-ALDE condus de liderul interimar social-democrat Viorica Dăncilă rămâne în funcţie după ce a supravieţuit, în această săptămână, unei noi moţiuni de cenzură. Documentul, iniţiat de opoziţie şi în care se afirma că România are nevoie urgentă de un guvern cu o viziune pro-europeană şi orientat către priorităţile de dezvoltare ale ţării – educaţia, sănătatea, investiţiile publice şi atragerea fondurilor europene – a întrunit 200 de voturi din cele 233 câte erau necesare pentru a fi adoptat. Iniţiatorii moţiunii — parlamentari din PNL, USR, PMP, UDMR şi neafiliaţi – au acuzat guvernul PSD – ALDE că a lansat atacuri continue la adresa justiţiei şi a destabilizat economia, De cealaltă parte, reprezentanţii Puterii au exprimat îndoieli în legătură cu dorinţa opoziţiei de a prelua guvernarea în această perioadă. Iniţierea unei moţiuni de cenzură a fost anunţată de principalul partid al opoziţiei, PNL, la scurt timp după alegerile europarlamentare din 26 mai, la care PSD s-a clasat pe a doua poziţie în rândul opţiunile românilor, iar partenerul său de guvernare, ALDE, s-a situat sub pragul electoral de 5%.



    România a fost reprezentată la summitul UE de la Bruxelles de preşedintele Klaus Iohannis


    Reuniţi în cadrul summitului european de vară, liderii comunitari au adoptat Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru următorii 5 ani, document centrat pe patru priorităţi – protejarea cetăţenilor, dezvoltarea unei baze economice solide, construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale şi neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei şi, nu în ultimul rând, promovarea valorilor şi intereselor europene pe scena mondială. Şefii de stat şi de guvern reuniţi la Bruxelles nu au reuşit, însă, să ajungă la un acord privind titularii principalelor funcţii comunitare şi au amânat pentru 30 iunie luarea unei decizii.


    Cea mai disputată funcţie este cea de preşedinte al Comisiei Europene, pentru care candidatul trebuie să obţină cel puţin 21 de voturi din partea statelor membre, având nevoie, în acelaşi timp, de majoritate absolută în Parlamentul European. La summitul de la Bruxelles, unde şeful statului român, Klaus Iohannis a făcut o prezentare a rezultatelor obţinute de Bucureşti în cele şase luni de mandat la preşedinţia rotativă a Consiliului UE, liderii europeni au salutat activitatea depusă de România în ceea ce priveşte cadrul financiar multianual, domeniu în care s-au obţinut acorduri pe 10 programe sectoriale din cele 37 înaintate de Comisia Europeană. Preşedinţia României la Consiliul UE a fost una foarte bună, cu un număr foarte mare de dosare care au fost finalizate cu succes, aprecia, de altfel, preşedintele Klaus Iohannis, înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, amintind şi că summitul de la Sibiu, din 9 mai, a fost un succes recunoscut de toată lumea.



    Discuţii privind îmbunătăţirea legislaţiei electorale


    Premierul României, Viorică Dăncilă a anunţat că la nivelul Guvernului se lucrează la un proiect care va modifica legislaţia electorală în sensul îmbunătăţirii procesului de vot, astfel încât cetăţenii din ţară şi din afara graniţelor să îşi poată exercita acest drept constituţional în condiţii cât mai bune. Anterior, şi Administraţia prezidenţială a solicitat măsuri urgente pentru eliminarea disfuncţiilor de tipul celor apărute la votul românilor din diaspora. La europarlamentarele din 26 mai, în străinătate, zeci de mii de români au stat ore întregi la cozi pentru a-şi exercita dreptul constituţional la vot, iar foarte mulţi dintre aceştia nici măcar nu au mai apucat să voteze, aşa cum s-a întâmplat şi la scrutinul prezidenţial din 2014. Un grup de lucru constituit la nivelul administraţiei prezidenţiale după incidentele înregistrate la recentele europarlamentare a ascultat opiniile cetăţenilor din diaspora, ale autorităţilor responsabile, organizaţiilor nonguvernamentale şi experţilor în domeniul electoral şi, împreună cu toţi aceştia, a identificat măsurile care ar trebui adoptate pentru ca toţi cetăţenii să voteze în condiţii decente.



    Românii şi Spaţiul Schengen de libera circulaţie


    România nu este departe de momentul aderării la Spaţiul Schengen de liberă circulaţie sau de ziua în care va fi inclusă în programul Visa Waiver, a apreciat, la Bucureşti, comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne, Dimitris Avramopoulos. El a participat la reuniunea UE – SUA, la nivel ministerial, în domeniul Justiţie şi Afaceri interne, eveniment organizat în contextul în care România deţine preşedinţia semestriala a Consiliului UE. Membră a UE din 2007, România ar fi trebuit să adere la Spațiul Schengen de liberă circulaţie în 2011, dar acest lucru a fost amânat, în mod repetat, din cauza opoziției unor țări membre. Acum, Dimitris Avramopoulos spune că aderarea se va produce în curând, întrucât România a îndeplinit aproape toate obligaţiile. Potrivit comisarului european, nu este departe nici ziua în care românii vor putea călători fără viză în Statele Unite. La reuniunea de la Bucureşti a participat şi procurorul general al SUA, William Barr, care în marja acesteia a avut intrevederi la cel mai înalt nivel cu oficiali de la Bucureşti. William Barr a apreciat, cu acest prilej, soliditatea Parteneriatului Strategic cu România, despre care a spus ca este cel mai de încredere aliat al SUA din regiune.

  • Scena politică românească după alegerile europene

    Scena politică românească după alegerile europene

    Votul românilor la euroscrutinul de pe 26 mai a trimis la
    Bruxelles şase formaţiuni politice. PNL, principala forţă a
    opoziţiei de dreapta, a obţinut cele mai multe voturi, 27%, şi zece mandate de deputaţi europeni.
    Urmează două forţe politice aflate, practic, la egalitate, PSD, numărul unu în
    coaliţia guvernamantală, şi Alianţa 2020 USR – PLUS, ambele cu
    circa 22,5 procente şi cu câte opt aleşi. Cu 5-6%din sufragii,     Pro România, UDMR şi PMP au obţinut câte două mandate. S-au
    situat sub pragul electoral de 5 procente celelalte şapte formaţiuni care au
    participat la euroscrutin, inclusiv ALDE, partener-junior la guvernare al
    social-democraţilor.


    Odata cu euroalegerile, românii au fost chemaţi la
    referendumul pe teme de justiţie convocat de şeful statului, Klaus Iohannis.     Peste 80% dintre cei care şi-au exprimat opţiunea la
    consultarea populară au răspuns că s    unt de
    acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi
    cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul
    infracţiunilor, pedepselor şi organizării judiciare    .


    Deruta în rândurile stângii a fost amplificată, a doua zi
    după alegeri, de încarcerarea fostului om forte al coaliţiei guvernamentale,
    liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de instanţa supremă la trei ani şi
    jumătate de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Fragilizată,
    deja, coaliţia guvernamentală se va confrunta cu dezbaterile şi votul asupra
    moţiunii de cenzură introdusă de opoziţie la adresa Cabinetului condus de şefa
    interimară a PSD, Viorica Dăncilă.


    România are nevoie urgentă de un guvern cu o
    viziune pro-europeană, a spus deputatul liberal Gigel Ştirbu, la prezentarea,
    miercuri, a textului moţiunii: PSD şi ALDE au dezbinat o ţară întreagă, au
    distrus rolul instituţiilor fundamentale, au mutilat legi importante, au
    compromis şansa de a moderniza ţara şi au atentat constant la bazele
    democraţiei româneşti şi ale statului de drept.


    Iniţiată de PNL, USR
    şi PMP, moţiunea de cenzură este semnată de 173 de senatori şi deputaţi. Pentru
    a fi adoptat de plenul reunit al Parlament, documentul are nevoie de 233 de voturi
    favorabile. Au promis că vor vota moţiunea atât partidul Pro România, fondat de
    dizidenţi din PSD, cât şi UDMR, care a rupt, luna trecută, protocolul de
    colaborare parlamentară cu Puterea.


    Succesorul lui Dragnea la şefia Camerei
    Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, se declară convins că moţiunea
    nu va fi adoptată, iar Guvernul Dăncilă va supravieţui: Strategia
    noastră este să respingem această moţiune. Nu a fost o decizie de a vota sau de
    a nu vota. Decizia importantă a fost de a asigura cvorum. Aceasta este treaba
    puterii. Ce vor face colegii, este la latitudinea dânşilor. Nu este o problemă
    că nu avem încredere în cineva.


    Dezbaterile şi votul asupra moţiunii
    de cenzură sunt programate marţi, 18 iunie.

  • Controverse privind Bugetul

    Controverse privind Bugetul

    Aprobarea de catre Guvernul român a proiectului de buget pe 2019, prevăzută, pentru marţi, a fost, din nou amânată. Pus în dezbatere pe site-ul Ministerului de Finanţe, documentul este criticat atat de partidele de la putere, cât şi din opoziţie. Liderii coaliţiei de guvernare PSD-ALDE s-au reunit, luni seară, pentru a discuta pe aceasta temă, în special despre bugetele locale, după ce mai mulţi primari s-au declarat nemulţumiţi de proiect. Cum nu s-a ajuns la niciun rezultat, discuţiile vor continua în zilele următoare.



    Proiectul a fost criticat chiar de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a solicitat premierului şi ministrului Finanţelor să analizeze posibilitatea ca o parte din sumele alocate în plus serviicilor secrete să fie redirecţionate către domenii importante, precum sănătatea.



    Liviu Dragnea: “Cred că sume importante de aici pot fi realocate către sănătate, de exemplu. Eu mă gândesc că un program de acordare gratuită pentru toţi copiii din România de vitamina D, este tot un program de sigurantă naţională, program pentru diabet. Şi doamna prim-ministru împreună cu domnul ministru au spus că vor reanaliza. Dacă pot face în Guvern această modificare, dacă nu, eu sigur o să o fac la Parlament”.



    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că forma actuală a proiectului de buget pe 2019 are nişte probleme serioase, mai ales în zona administraţiei locale, adăugând că, după o discuţie cu premierul Viorica Dăncilă, va anunţa dacă îl va susţine sau nu.



    Kelemen Hunor: “Nu putem pleca la drum cu un deficit uriaş la nivelul autorităţilor locale. Noi am făcut calcule în câteva judeţe şi de la 60 de milioane în minus, până la 11, 7 milioane, fiindcă tot ce înseamnă protecţia copilului, banii pentru persoane cu handicap, plus personalul neclerical înseamnă mult mai mult ca şi sume ce trebuie plătite decât sumele care rămân la nivel local, inclusiv, dacă se poate, să revenim în ceea ce priveşte alocaţiile pentru copii şi celelalte cheltuieli la nivel central. Sunt multe probleme care trebuie rediscutate”.



    Proiectul de buget a fost criticat şi de partide din opoziţie PNL si USR, care au anunţat că vor depune amendamente. Bugetul pe 2019 nu răspunde problemelor de dezvoltare ale României – a spus luni prim vicepreşedintele PNL, Raluca Turcan: “Era necesar ca acest proiect pentru anul 2019 să fie adoptat de guvern mai demult, să intre într-o dezbatere publică şi după minim zece zile să putem să dezbatem bugetul în parlament. Nu putem tolera ca munca extrem de serioasă pe care o face PNL de a amenda bugetul prin amendamente concrete să fie aruncată în derizoriu pentru că actualul guvern pur şi simplu nu respectă legea în materie de elaborare, prezentare şi dezbatere a bugetului de stat”.



    Proiectul de buget prevede o creştere economică de 5,5%, o inflaţie de 2,8% şi un deficit de 2,5% din PIB.

  • Jurnal românesc – 18.12.2018

    Jurnal românesc – 18.12.2018

    Președintele Klaus Iohannis i-a transmis prim-ministrului Viorica Dăncilă o scrisoare prin care îi solicită includerea pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Guvern a subiectului protejării drepturilor și intereselor cetățenilor români aflați în Marea Britanie. Autoritățile române trebuie să fie pregătite pentru a putea obține cele mai bune condiții posibile pentru cei peste 400.000 de români din Regatul Unit în orice scenariu, spune preşedintele. “În situația în care Parlamentul britanic nu va ratifica Acordul de retragere (…), vor trebui întreprinse urgent demersuri atât la nivel legislativ, cât și la nivel diplomatic-consular, pentru garantarea unor drepturi, cât mai înalt posibil, pentru cetățenii români aflați în Marea Britanie”, se precizează în scrisoare. Parlamentul de la Londra a stabilit că Acordul cu Uniunea Europeană privind Brexit va fi supus votului înainte de 21 ianuarie 2019.



    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a efectuat o vizită în Emiratele Arabe Unite unde s-a întâlnit cu înalţi demnitari ai guvernului emiratez cu care a discutat despre dezvoltarea de proiecte în domeniul dialogului inter-cultural și al păstrării și afirmării identității naționale. Delegaţia română a fost însoţită de Ambasadorul României în Emiratele Arabe Unite, Adrian Măcelaru, şi de Consulul General al României în Dubai, Nicoleta Teodorovici. Natalia Intotero a discutat cu Zaki Nusseibeh, ministru de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, despre comunitatea românească din Emirate și posibilitatea de a dezvolta proiecte destinate conaționalilor din Dubai.


    Ministrul român a discutat şi cu şeicul Nahayan bin Mubarak Al Nahayan, ministru al Toleranţei, despre specificul comunității românești din EAU formată din persoane înalt calificate cu un rol important în dezvoltarea economică a Emiratelor Arabe Unite, transmite MRP. Natalia Intotero a evocat interesul Guvernului de la București de a sprijini eforturile diasporei românești în direcția păstrării identității, a coagulării mediului asociativ și a implicării în viața comunităților locale. 2019 este declarat anul toleranței în Emiratele Arabe Unite, iar ministrul pentru românii de pretutindeni a propus organizarea unor evenimente culturale comune pentru a promova înțelegerea între popoare, coexistența pașnică, unitatea familiei și rădăcinile istorice.



    Poliţia de Frontieră Română a dispus măsuri în punctele de trecere a graniţei pentru perioada Sărbătorilor de Iarnă, când mulţi dintre românii din străinătate se întorc acasă. Peste 4.000 poliţişti de frontieră desfăşoară zilnic activităţi de supraveghere şi control la frontiera de stat. Conform estimărilor, cele mai tranzitate puncte de trecere vor fi cele de la graniţa cu Ungaria şi Bulgaria. La frontiera româno-ungară sunt 11 puncte de trecere a frontierei şi, în total, sunt disponibile 52 de benzi pe sensul de intrare în ţară şi 54 pe sensul de ieşire.


    La frontiera româno-bulgară sunt 10 astfel de puncte iar, atât pe sensul de intrare în ţară, cât şi pe sensul de ieşire, sunt disponibile câte 16, respectiv 15 de benzi de control pe sens. Participanţii la traficul transfrontalier au la dispoziţie aplicaţia Trafic On-line, dezvoltată de Poliţia de Frontieră Română, ce poate fi accesată pe pagina de internet www.politiadefrontiera.ro şi care afişează timpii de aşteptare actualizaţi în timp real. În decembrie 2017, frontiera română a fost tranzitată de aproximativ 4,5 milioane de persoane, precum şi de 1,2 milioane mijloace de transport. Cele mai tranzitate au fost punctele de trecere din vestul ţării şi cele aeroportuare

  • Moţiunea de cenzură a fost respinsă

    Moţiunea de cenzură a fost respinsă

    Iniţiată de PNL şi susţinută de USR şi PMP,
    moţiunea de cenzură le reproşa guvernaţilor, în primul rând, grava deteriorare
    a climatului macroeconomic.
    Majorarea indicelui ROBOR, în funcţie de care sunt stabilite ratele dobânzilor
    bancare, creşterea galopantă a inflaţiei, haosul creat de modificările aduse
    Codului Fiscal    , lipsa investiţiilor în infrastructură, încercările de naţionalizare
    a pensiilor private au fost principalele capete de acuzare din rechizitoriul
    întocmit de Opoziţie. Semnatarii mai afirmau că, la fel ca primele două echipe
    executive PSD-ALDE, Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, Guvernul e doar nominal
    condus de premier şi că butonul de comandă e, de fapt, la liderul
    social-democrat, Liviu Dragnea, preşedinte al Camerei Deputaţilor.


    Senatorul USR Radu Mihail: Am ajuns astăzi să dezbatem o
    moţiune de cenzură împotriva celui de-al treilea guvern, garantat de domnul
    Dragnea, deoarece guvernul Dăncilă ameninţă, prin miniştrii săi, proprietatea
    privată a şapte milioane de contribuabili, pe Pilonul II de pensii. Nu există
    nicio garanţie că guvernul Dăncilă nu îi va lăsa pe actualii angajaţi fără bani
    de pensie. De la începutul anului, când aţi fost învestită cu funcţia de
    prim-ministru, nu aţi reuşit decât să afundaţi economia ţării şi mai tare, să
    generaţi panică şi neîncredere, să-i goniţi din ţară pe investitorii străini şi
    să adânciţi şi mai tare evoluţiile economice negative.


    În replică,
    premierul a susţinut că moţiunea de cenzură conţine afirmaţii false, e lipsită
    de argumente raţionale şi constituie doar un joc politic al dreptei. Viorica
    Dăncilă    : Nu m-am aşteptat ca întreaga moţiune să fie o înşiruire de falsuri, o
    prezentare parcă a unei alte realităţi făcute cu rea-credinţă. Tot ce face
    puterea e rău, iar tot ce faceţi dumneavoastră este bine. Refuzaţi să admiteţi
    chiar şi cele mai evidente lucruri bune, care s-au întâmplat în această
    guvernare. Prima dezinformare este şi cea mai gravă că nu mai sunt bani de
    pensii, însoţită la pachet de aşa-zisa naţionalizare a Pilonului II de pensii.


    Pentru ca moţiunea să treacă, era nevoie de 233 de voturi favorabile. Doar 166
    de deputaţi şi senatori au votat pentru şi patru
    împotrivă. În timpul votului, parlamentarii majorităţii au rămas în
    bănci, iar cei ai UDMR, care nu face parte din Guvern, dar e legată de Putere
    printr-un protocol de colaborare parlamentară, au ieşit din sală. Social-democraţii
    s-au felicitat pentru rezultat şi au insistat că menţinerea Guvernului va
    asigura stabilitatea României. Liberalii, în schimb, au spus că rezultatul votului
    este unul al lipsei de responsabilitate faţă de destinul ţării. Voci din
    opoziţia extraparlamentară susţin, la rându-le, că e nevoie de alegeri
    legislative anticipate, fiindcă, sub conducerea unui Liviu Dragnea cu probleme
    tot mai mari în Justiţie, majoritatea actuală şi-a pierdut legitimitatea.

  • Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă a picat

    Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă a picat

    Moțiunea de cenzură “Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!” a picat, miercuri, după votul în plenul Parlamentului. 166 de parlamentari au votat “pentru” și 4 împotrivă, în timp ce reprezentanții PSD, ALDE și UDMR nu au participat la vot. Moțiunea de cenzură, înaintată de PNL, avea nevoie de minimum 233 de voturi “pentru” ca guvernul PSD-ALDE să fie demis.



    Circa 2.000 de persoane, conform estimărilor presei din România, s-au strâns în fața Palatului Parlamentului în timpul dezbaterii moțiunii, pentru a cere demisia guverului Dăncilă. Protetstul pașnic s-a încheiat după ora 18.00.

  • Moţiune de cenzură la Bucureşti

    Moţiune de cenzură la Bucureşti

    Instalat în ianuarie, criticat virulent de presă şi de
    opoziţia de dreapta, contestat permanent în stradă de societatea civilă,
    Guvernul PSD-ALDE condus de social-democrata Viorica Dăncilă e supus, astăzi,
    primului examen major în Parlament. Sub
    titlul ‘Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!‘, moţiunea
    de cenzură semnată de 152 de deputaţi şi senatori PNL, USR şi PMP acuză
    Cabinetul, în primul rând, de grava deteriorare a climatului macroeconomic.

    Majorarea indicelui ROBOR, în funcţie de care sunt stabilite ratele
    dobânzilor bancare, creşterea galopantă a inflaţiei, devalorizarea monedei
    naţionale, leul, în raport cu euro, haosul creat de modificările aduse Codului
    Fiscal    , lipsa investiţiilor în infrastructură sunt principalele capete de
    acuzare din rechizitoriul întocmit de Opoziţie. Dreapta susţine, de asemenea,
    că Guvernul e doar nominal condus de d-na Dăncilă şi că ar fi, de fapt, marioneta
    obedientă a şefului PSD, Liviu Dragnea, care e şi preşedinte al Camerei Deputaţilor
    şi care ar aspira să-şi subordoneze Justiţia şi instituţiile statului.

    Pentru a trece, moţiunea de cenzură are nevoie de 233 de
    voturi favorabile    . Or, aritmetica parlamentară le e defavorabilă iniţiatorilor.
    PSD şi ALDE au, împreună, 249 de parlamentari, iar numărul deputaţilor şi
    senatorilor PNL, USR şi PMP este de numai 154. UDMR, care nu e cooptată în
    Guvern, dar e legată de majoritate printr-un protocol de colaborare
    parlamentară, are 30 de deputaţi şi senatori. În forul Legislativ mai sunt 17
    deputaţi ai minorităţilor naţionale, care, tradiţional, votează alături de
    Putere, şi 15 parlamentari neafiliaţi, majoritatea ostili lui Dragnea. Acesta a
    fost, prin urmare, îndrituit să-şi afirme, săptămâna trecută, convingerea că moţiunea
    de cenzură nu va trece. Analiştii îi dau dreptate şi amintesc, nu fără ironie,
    că Dragnea însuşi e singurul capabil să doboare un Guvern dominat de PSD. Aşa
    s-a întâmplat acum exact un an, când, devenit indezirabil pentru omul forte al
    coaliţiei, premierul social-democrat Sorin Grindeanu a fost demis printr-o
    moţiune de cenzură introdusă şi votată de propriul său partid – o premieră în
    cele aproape trei decenii de democraţie românească post-comunistă. Iar la
    începutul acestui an, succesorul lui Grindeanu, Mihai Tudose, a fost convins,
    în câteva ore, într-un conclav de partid, să-şi dea demisia, fără comentarii,
    de la şefia Executivului.

    Presa pronostichează, aşadar, că Guvernul Dăncilă va
    rămâne. Dar subliniază că rămân şi gravele probleme de imagine şi de
    credibilitate ale unei majorităţi controlate de Dragnea. Mai ales că, săptămâna
    trecută, acesta a fost condamnat de Înalta Curte
    de Casaţie şi Justiţie, printr-o sentinţă care nu e definitivă, la trei ani şi
    şase luni de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie. După ce, în
    2016, primise o condamnare definitivă la doi ani cu suspendare, pentru
    tentativă de fraudă electorală.

  • Moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă

    Moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă

    Guvernul PSD – ALDE este
    supus, în această săptămână, testului unei moţiuni de cenzură. Iniţiată de PNL
    şi susţinută de USR şi PMP, moţiunea împotriva Guvernului Dăncilă a fost
    citită, luni, în plenul Parlamentului, urmând ca miercuri să fie dezbătută şi
    votată. Executivul este criticat, între altele, pentru modificările aduse Codului de procedură
    penală, pentru diminuarea atribuţiilor preşedintelui României şi pentru evoluţiile
    economice negative. Deputatul liberal Robert Sighiartău, cel care a prezentat
    documentul în Legislativ, a arătat că actualul Executiv a dus inflaţia la 5,4%,
    cea mai mare din ultimii 5 ani. Semnatarii documentului mai susţin că politică
    fiscală a fost distrusă prin desele modificări ale Codului Fiscal. În textul
    moţiunii se mai arată că în infrastructură nu au fost construite autostrăzile
    promise, în cercetare şi educaţie au fost ignorate investiţiile, iar în
    sănătate majorările salariale au lăsat spitalele fără resurse minimale de
    funcţionare. Robert Sighiartău: Politica
    Guvernului României în domeniul social se ghidează după principiul luaţi
    de la unii şi daţi la alţii, deoarce Guvernul este incapabil să
    distribuie eventuala bunăstare generată de creşterea economică. Nu aveţi
    suficienţi bani pentru a acoperi plata pensiilor şi salariilor până la finalul
    anului, deşi susţineţi că se întregistrează creştere economică.

    UDMR a
    anunţat că miercuri va stabili cum va vota, în timp ce deputaţii neafiliaţi au
    spus, prin vocea liderului lor, fostul premier social-democrat Victor Ponta, în
    prezent preşedinte al nou înfiinţatului Partid ProRomânia, că doresc înlocuirea
    actualului Executiv. Nu în orice condiţii, însă. Mai sunt şi reprezentanţii
    minorităţilor şi, cel puţin teoretic, chiar o parte dintre social-democraţi ar
    putea înclina balanţa la vot, pe fondul situaţiei create în partid după
    condamnarea la închisoare cu executare, în primă instanţă, a liderului Liviu
    Dragnea. Moţiunea de cenzură nu va trece, susţine, însă, Dragnea, care a
    anunţat că, în ziua votului, social-democraţii vor asigura cvorumul, dar nu vor
    vota: O să fim prezenţi cât
    este necesar ca să se asigure cvorumul, dar nu vom vota. Să-şi asigure numărul
    de voturi, dacă tot au iniţiat moţiunea de cenzură. De ce trebuie să ne
    implicăm noi în acest demers al opoziţiei? Să aibă voturi!     Pentru ca
    moţiunea să treacă, iar Guvernul să cadă, sunt necesare voturile favorabile a
    233 de parlamentari – cu câteva zeci mai multe decât au împreună PNL, USR şi
    PMP.