Radio România Internațional

Tag: guvernul Dancila

Jurnal românesc – 05.03.2018

Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a făcut prima sa vizită de lucru de la preluarea mandatului în Ucraina, la Cernăuţi şi în Transcarpatia. Intotero a solicitat autorităţilor din Ucraina să modifice articolul din Legea Educaţiei care îngrădeşte dreptul comunităţii româneşti de a studia în limba maternă. Ea a spus că minoritatea românească din Ucraina, din regiunile istorice Cernăuţi şi Transcapatia, este bine integrată şi trebuie să aibă mai departe dreptul de a învăţa limba română. Intotero s-a întâlnit cu consulul general al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, cu care a discutat despre posibilitatea deschiderii unei grădiniţe româneşti în oraş, despre bursele pentru elevii români din Ucraina şi despre proiectele pentru jurnaliştii români din comunităţile istorice. Oficialul a propus autorităţilor locale şi regionale din Cernăuţi colaborarea pentru renovarea şi amenajarea Casei Memoriale Aron Pumnul. În Transcarpatia, la Slatina, Intotero a avut o întrevedere cu primarul oraşului, cu care a discutat despre amenajarea şi dotarea în perioada următoare a Centrului de Informare al României din oraş. Ea a vizitat şi liceul cu predare în limba română Mihai Eminescu din localitatea de peste Tisa şi s-a întâlnit cu directorii de şcoli româneşti.

Primarul general al Bucureştiului, Gabriela Firea, se află, în perioada 5-6 martie, intr-o vizită oficială la Chişinău pentru a discuta implementarea Programului de cooperare între cele două oraşe, semnat pe 14 februarie. Protocolul vizează trei domenii – Cultura, Educaţia şi Sănătatea. Astfel, Primăria Capitalei va oferi tabere elevilor olimpici din Chişinău, iar în ceea ce priveşte domeniul Sănătăţii, va oferi posibilitatea medicilor rezidenţi de la Chişinău să participe la programe de internship în spitalele administrate de municipalitatea bucureşteană şi va sprijini Chişinăul în ceea ce priveşte renovarea şi consolidarea Maternităţii nr. 1 şi a Liceului Mihai Eminescu din localitate. În plus, PMB va sprijini Primaria Municipiului Chişinău pentru înfiinţarea unei linii de transport în comun culturale. Colaborarea culturală presupune şi un program de cooperare între Biblioteca Metropolitană din Bucureşti şi Biblioteca Municipală “Bogdan Petriceicu Haşdeu”, urmând să se facă o donaţie de carte către Chişinău. Reamintim că primarul interimar al oraşului Chişinău, Silvia Radu, a fost într-o vizită oficială la Bucureşti pe 14 februarie, când s-a întâlnit cu primarul general, cu care a semnat un Program de cooperare între cele două oraşe.

Un steag al Uniunii Europene lung de zece metri şi lat de şapte metri a fost desfăşurat, duminică, pe înscrisul Braşov de pe Muntele Tâmpa, timp de o jumătate de oră, apoi în Piaţa Sfatului, alături de steagul României. Demersul a pornit de la faptul că într-o fotografie de grup a Cabinetului Viorica Dăncilă nu apărea şi drapelul comunităţii europene, aşa cum a fost semnalat pe reţele sociale. Steagul a fost expus la Bruxelles, Munchen, Berlin, Budapesta, Oradea, Arad, Timişoara, Deva, Alba Iulia, Tg-Mureş, Sibiu, Braşov, Piteşti, apoi pe 6 martie, în Capitală, la Guvern. Steagul a fost donat de români din diaspora.

5 March 2018
Absorbția fondurilor europene în România

România se confruntă încă de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, cu greutăți în ceea ce privește absorbția fondurilor comunitare. În 2017, România a solicitat Comisiei Europene numai de 1,24 miliarde de euro pentru cadrul financiar 2014-2020. Rambursările făcute de către Comisia Europeană în 2017 către România au însumat 1,09 miliarde euro, iar pentru anul în curs România trebuie să solicite 1,73 miliarde de euro în rambursări pentru a nu exista risc de dezangajare către Comisia Europeană, se arată într-un comunicat al guvernului PSD-ALDE.

Vizita de luni a comisarului european pentru politici regionale, Corina Crețu, a avut ca principal subiect măsurile luate de guvernul român pentru a crește gradului de absorbție a fondurilor europene. Corina Crețu s-a întâlnit la București cu proaspăt instalatul premier al României, Viorica Dăncilă, fost eurodeputat al social-democraților. “Cel de-al şaptelea raport privind politica de coeziune demonstrează foarte clar că o calitate scăzută a actului de guvernare, o capacitate administrativă scăzută a autorităţilor împiedică dezvoltarea economică. De aceea, în orice ţară avem nevoie de continuarea reformelor structurale, în relaţie directă cu agenda de reforme a Uniunii Europene, atras atenția comisarul Corina Crețu.

Corina Crețu: Există riscul de dezangajări în 2018

Oficialul european a avertizat asupra riscului ca România să piardă importante fonduri europene: “I-am spus doamnei prim-ministru că anul acesta, dacă nu se vor face eforturi majore, România riscă pierderea unor fonduri importante, nefolosite în ultimii ani, în pofida progreselor înregistrate anul trecut. Sunt în continuare zone cu intârzieri care, sper, că nu vor costa România. La Dezvoltare regională sunt probleme și vorbim de riscul de dezangajări, în 2018, de milioane de euro, iar la transporturi și la spitalele regionale sunt intârzieri.

Ca răspuns, Viorica Dăncilă, însoțită de câiva dintre mebrii cabinetului său la întâlnirea de astăzi, a asigurat-o pe reprezentata Comisiei Europene că va identifica soluții pentru ca România să nu piardă nicio sumă din fondurile europene pâna la finalul anului.

Premierul Dăncilă a arătat că “în termen de cel mult o lună va analiza cu miniştrii de resort amploarea actualelor întârzieri, pentru identificarea unor soluții viabile. Este cazul unor proiecte precum autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş, construcţia liniei de metrou M6 Gara de Nord – Otopeni şi construcţia celor trei spitale regionale la Cluj, Iaşi și Craiova. În cadrul aceluiași program operațional, proiectele autostrăzii Sebeș-Turda și de reabilitarea căii ferate Radna-Gurasada-Simeria sunt în grafic, transmite Guvernul României.

30 January 2018
Un nou Guvern la Bucureşti

Al treilea Guvern al coaliţiei PSD-ALDE s-a instalat, de luni, la Palatul Victoria din plin centrul Bucureştiului, unde va fi, la propriu şi la figurat, în atenţia tuturor. În decembrie 2016, PSD câştiga categoric alegerile parlamentare şi, alături de ALDE, prelua puterea. După numai o jumătate de an, partidul marca o premieră în politica românească post-comunistă: îşi răsturna, prin moţiune de cenzură, propriul Guvern, condus de Sorin Grindeanu. Luna aceasta, conducerea social-democrată şi-a retras sprijinul politic şi pentru următorul premier – Mihai Tudose – şi a desemnat-o în locul lui pe eurodeputata Vorica Dăncilă, care a devenit prima femeie-prim ministru din istoria ţării. Tocmai de aceea, pentru mulţi, aşteptările din partea actualului Executiv sunt foarte mari. Vor ca ceea ce unii consideră a fi o permanentă ‘ţopăială guvernamentală’ să ia sfârşit, iar ţara să fie gestionată spre binele ei.

Alţii se întreabă, însă, deja, oare cât va rezista acest al treilea Cabinet. Cum numai timpul va putea veni cu un răspuns, pentru moment, după audieri în ritm susţinut în comisiile parlamentare de specialitate, toţi cei propuşi pentru fotoliile ministeriale au primit, luni, aviz favorabil, iar votul în plen a fost şi el pentru învestire.

Opoziţia de dreapta nu a reuşit să creeze breşe, dar s-a folosit de tribuna Parlamentului pentru a critica programul de guvernare, obedienţa premierilor faţă de liderul PSD, Liviu Dragnea, sau divizarea ţării pe tema legilor Justiţiei. Ultima procedură constituţională pentru intrarea în exerciţiu a Guvernului Dăncilă s-a consumat în cursul serii, când membrii Cabinetului au depus jurământul în faţa unui preşedinte Klaus Iohannis extrem de critic: “Aveţi o misiune dificilă. Va trebui să convingeţi, plecând cu un capital de încredere redus, generat în primul rând de erorile politice şi administrative făcute de precedentele două Cabinete. Preluaţi, aşadar, din start, şi factura eşecului celor două Guverne anterioare, propuse tot de această majoritate şi aveţi cu atât mai mult obligaţia să depuneţi toate eforturile pentru ca lucrurile să revină pe făgaşul normal.”

Obiectivul noului Guvern este ca, în 2020, România să fie în prima jumătate a clasamentului celor mai puternice economii din Uniunea Europeană. Investiţii în infrastructură, creşterea veniturilor populaţiei, reformă administrativă şi o reducere a birocraţiei sunt direcţii ale programului de guvernare – a spus Viorica Dăncilă, care, adresându-se Parlamentului, a precizat:: “Cât timp voi fi prim-ministru, nicio altă instituţie, niciun alt centru de putere nu va mai putea spune Guvernului ce are de făcut. Sunt total deschisă la dialog cu toate forţele politice, pentru a genera consens pe temele majore ale ţării care ţin de interesul naţional. Vă propun acest dialog cu o singură condiţie: să fie un dialog civilizat.”

Prima şedinţă a Guvernului condus de Viorica Dăncila va avea loc miercuri.

30 January 2018
Guvernul Dăncilă a fost învestit

Guvernul coaliției PSD-ALDE, condus de premierul Viorica Dăncilă, a fost învestit, luni seară, la Palatul Cotroceni. La finalul ceremoniei, președintele României, Klaus Iohannis, a susținut o alocuțiune în care a criticat coaliția de guvernare pentru “țopăiala guvernamentală”, fiind al treilea guvern investit din ianuarie 2017: “La doar un an de la alegerile parlamentare am avut deja un al treilea Cabinet PSD-ALDE, după un dublu eşec cu guvernele anterioare. În mod sigur, nu aceasta este performanţa pe care o aşteptau românii. Sper că o dată cu învestirea celui de-al treilea Executiv propus de majoritatea parlamentară să înceteze şi această ţopăială guvernamentală, care a dus anul trecut la degradarea climatului social, la o stare de spirit care nu poate fi benefică dezvoltării unei societăţi.”

Ceremonia a fost un prilej pentru șeful statului de a atrage atenție asupra modului în care au fost votate modificările adude legilor justiției în Parlament: “În justiţie schimbarea legislaţiei a fost forţată, ignorând argumentele întregului sistem judiciar, dar şi numeroasele critici venite inclusiv de la partenerii noştri externi. Există o linie roşie pe care guvernanţii şi decidenţii majorităţii nu au voie să o depăşească. Afectarea independenţei justiţiei este de neacceptat! Coaliţia aflată la putere nu trebuie să ignore semnalul transmis de sute de mii de români, care de un an de zile continuă să susţină în stradă statul de drept”

Noul cabinet Dăncilă a trecut fără mari emoții de audierile din comisiile de specialiatete și de votul secret din Parlamentul României unde 282 de demnitari sau pronuțat “pentru”, 136 “împotrivă” şi unul singur s-a abținut. Primul guvern român condus de o femeie prim-ministru are următoarea componență:

– Paul Stănescu – viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

– Graţiela Leocardia Gavrilescu – viceprim-ministru, ministrul Mediului

– Viorel Ştefan – viceprim-ministru fără portofoliu

– Ana Birchall – viceprim-ministru pentru Implementarea parteneriatelor strategice ale României

– Carmen Dan – ministrul Afacerilor Interne

– Teodor Meleşcanu – ministrul Afacerilor Externe

– Mihai Fifor – ministrul Apărării Naţionale

– Eugen Orlando Teodorovici – ministrul Finanţelor Publice

– Tudorel Toader – ministrul Justiţiei

– Petre Daea – ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

– Valentin Popa – ministrul Educaţiei Naţionale

– Lia – Olguţa Vasilescu – ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale

– Dănuţ Andruşca – ministrul Economiei

– Anton Anton – ministrul Energiei

– Lucian Şova – ministrul Transporturilor

– Rovana Plumb – ministrul Fondurilor Europene

– Ştefan Radu Oprea – ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

– Sorina Pintea – ministrul Sănătăţii

– George Ivaşcu – ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale

– Ioan Deneş – ministrul Apelor şi Pădurilor

– Nicolae Burnete – ministrul Cercetării şi Inovării

– Bogdan Cojocaru – ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

– Ioana Bran – ministrul Tineretului şi Sportului

– Bogdan Gheorghe Trif – ministrul Turismului

– Natalia Intotero – ministrul pentru Românii de pretutindeni

– Viorel Ilie – ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul

– Victor Negrescu – ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

29 January 2018
Jurnal românesc – 29.01.2018

Natalia Intotero o înlocuieşte pe Andreea Păstîrnac la conducerea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Ea face parte din echipa guvernamentală a premierului Viorica Dăncilă, care are 27 de miniştri şi patru vicepremieri. La Finanţe va fi Eugen Teodorovici, care a mai deţinut acest portofoliu în Guvernul Victor Ponta. Nume noi sunt şi la Educaţie – Valentin Popa, la Sănătate – Sorina Pintea, Transporturi – Lucian Şova, Economie – Dănuţ Andruşcă, Turism – Bogdan Trif, Tineret şi sport – Ioana Bran. În schimb, s-au păstrat actualii titulari de la Justiţie – Tudorel Toader, Apărare – Mihai Fifor, Interne – Carmen Dan, Muncă – Olguţa Vasilescu şi Agricultură – Petre Daea.

Secretarul de stat, Veaceslav Șaramet, din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), a avut o întrevedere cu reprezentanții Federației Asociațiilor de Basarabeni din România. Discuțiile s-au axat pe importanța Centenarului Marii Uniri, ca element de coagulare al mediului asociativ, precum și ca modalitate de celebrare a identității românești pe toate meridianele lumii. Şaramet a evidențiat faptul că, în vederea sărbătoririi acestui eveniment istoric, MRP a creat un pilon de finanțare destinat în exclusivitate acestuia, intitulat Centenarul 2018”. Totodată, a fost prezentat noul Ghid al Beneficiarului, care simplifică procesul de acordare a finanțărilor nerambursabile și amplifică gradul de accesibilitate la resursele financiare oferite de Guvernul României în beneficiul comunităților românești din afara granițelor.

Numărul total de cazuri de rujeolă de la debutul epidemiei până vineri a ajuns la 10.559, majoritatea la persoane care nu s-au vaccinat deloc, dintre care 38 de decese. Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, cincizeci de cazuri noi au fost înregistrate numai în ultima săptămână în 13 județe și în municipiul București. Cele mai multe dintre cazurile noi au apărut în Prahova, în Brăila şi în Capitală.

Băncile comerciale trebuie să renunţe la multe dintre comisioanele pentru conturile de bază ale clienţilor. Schimbarea se datorează unei legi intrate în vigoare care implementează o directivă europeană. Consumatorii care au un venit lunar mai mic de 2.500 de lei vor avea comisioane zero la toate operaţiunile, inclusiv la depuneri şi retrageri de numerar de la ghişee şi bancomate. De asemenea, ei vor beneficia de comisioane zero la deschiderea şi închiderea unui cont de plăţi, dar şi de gratuităţi pentru serviciile de administrare a contului. Retragerile fără comision vor fi însă valabile doar de pe teritoriul României. Ceilalţi clienţi vor avea gratuitate la închiderea, deschiderea, administrarea şi depunerea de numerar doar în contul curent de bază. Măsurile au ca scop încurajarea cetăţenilor din Uniunea Europeană să-şi deschidă conturi bancare.

350 de elevi de toate vârstele sunt înscrişi la cea mai mare şcoală românească de weekend din Grecia. Ei sunt implicaţi în acţiuni pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale. Preşedinta Asociaţiei Femeilor Românce din Grecia, Ana-Maria Cuciureanu, a declarat că limba română, istoria şi geografia României sunt cursurile pe care le frecventează copiii românilor. Pe lângă acestea, ei au şi ateliere de creaţie, cursuri de pian, de canto şi dansuri populare româneşti.

29 January 2018