Radio România Internațional

Tag: Guvernul Romaniei

  • Demisii din Guvernul României

    Demisii din Guvernul României

    Trei miniştri și-au prezentat demisia



    Miniştrii Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh, Fondurilor Europene, Rovana Plumb, Transporturilor, Răzvan Cuc, și-au prezentat demisia în ședința Comitetului Executiv Naţional al PSD.



    Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că toți cei din CExN, inclusiv premierul, au apreciat profesionalismul și calitatea de membri ai Guvernului arătate de Rovana Plumb și Sevil Shhaideh. Şi ministrul Răzvan Cuc a avut o susținere foarte serioasă în CexN, a adăugat liderul PSD.



    Miniştrii demisionari au spus că nu vor să pună sub semnul întrebării posibilitatea ca PSD să rămână la guvernare și de a afecta activitatea guvernamentală”, a adăugat Dragnea.



    El a mai spus că discuțiile din ședință au fost “destul de profunde” despre programul de guvernare şi despre faptul că PSD nu dorește și nu acceptă ca instituții care nu trebuie să aibă competențe în a influența decizii guvernamentale sau remanieri guvernamentale să facă, totuşi, acest lucru.



    Premierul Mihai Tudose a declarat, referindu-se la situația din PSD din ultimele zile, că nu a fost un război și nu este un câștigător. Încercăm să fie câștigător partidul și prin partid, Guvernul și țara, a spus premierul, la finalul ședinței Comitetului Executiv Național al PSD.




    Noi şedinţe anunţate



    Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat că în cursul zilei de vineri va avea loc o nouă ședință a Comitetului Executiv Național pentru a fi stabiliți înlocuitorii miniștrilor demisionari. Tot vineri este programată o şedinţă a coaliţiei de guvernare PSD-ALDE, pentru discuţii privind situaţia ministrului pentru relaţia cu Parlamentul, Viorel Ilie.



    Miniştrii Shhaideh, Plumb şi Ilie sunt cercetaţi de DNA, iar ministrul Cuc şi-a prezentat demisia pentur că nu a comunicat suficient ceea ce a realizat în activitatea ministerială.

  • Propuneri legislative pentru comunitățile de români din afara granițelor

    Propuneri legislative pentru comunitățile de români din afara granițelor

    Modificarea Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni



    Legislația privind sprijinirea românilor de pretutindeni va fi modernizată și adaptată comunităților noi și contextului european marcat de mobilitatea și libera circulație la nivelul UE, potrivit unor acte normative adoptate miercuri, 31 mai, de Guvernul României la propunerea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.



    Guvernul a modificat şi completat, printr-un proiect de lege, Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Principalele elemente de noutate:



    – s-a completat definiția termenului români de pretutindeni”, prin introducerea obligației de asumare a identității etnice și culturale române și față de autoritățile statelor de reședință și, respectiv, prin includerea persoanelor de alte naţionalităţi, care au emigrat din România, dar își asumă, prin autoidentificare, apartenența la spaţiul cultural şi identitar românesc;


    – s-a introdus prevederea privind colaborarea cu organizațiile și asociațiile românilor de pretutindeni, în vederea promovării imaginii României și a românilor în rândul opiniei publice în statele de reședință;


    – cadrul legal a fost adaptat la atribuțiile MRP de a facilita reinserția socială și pe piața muncii a românilor care doresc să se reîntoarcă în țară, conform viziunii din Programul de guvernare;


    – a fost prevăzută posibilitatea ca MRP să propună priorități tematice și geografice în documentele de politici publice supuse adoptării în Guvern;


    – s-a reglementat domeniul de activitate al MRP, instituția având posibilitatea de a dezvolta politici publice pentru:



    a) promovarea integrării cetăţenilor români în statele de reşedinţă;


    b) susţinerea organizaţiilor românilor de pretutindeni care contribuie la transferul de know-how şi care promovează cooperarea economică, schimburile comerciale, investiţiile sau turismul în România;


    c) promovarea bunelor practici pentru relaţionarea autorităţilor locale din România cu comunităţile proprii din diaspora sau pentru cooperarea transfrontalieră cu regiuni sau localităţi cu minorităţi româneşti;


    d) elaborarea de pachete de informaţii şi realizarea de campanii de diseminare pentru tematici de interes în rândul diasporei, precum oportunităţile de accesare a finanţării nerambursabile din fonduri europene, naţionale sau facilităţi fiscale pentru demararea de afaceri, investiţii, inclusiv în agricultură, formare profesională, educaţie în România;


    e) facilitarea implicării profesioniştilor din diaspora în administraţia centrală sau locală şi valorificării în ţară a experienţei profesioniştilor români din diaspora în domenii diverse, precum cercetare, investiţii, comerţ, educaţie, agricultură, sănătate, turism, IT, energie, infrastructură;


    f) oferirea de asistenţă şi consiliere pentru facilitarea integrării socio-profesionale în societatea românească a conaţionalilor care doresc să se întoarcă în România;


    g) realizarea de studii privind diaspora.



    Congresul Românilor de Pretutindeni



    – din 3 în 3 ani, Congresul Românilor de Pretutindeni alege prin vot, din rândul delegaţilor, Consiliul Românilor de Pretutindeni. Organizarea şi funcţionarea Congresului Românilor de Pretutindeni, respectiv a Consiliului Românilor de Pretutindeni se va realiza cu respectarea prevederilor statutelor şi regulamentelor de organizare şi funcţionare în vigoare;



    – modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni se stabileşte de către Congresul Românilor de Pretutindeni, cu avizul conform al birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;


    – Consiliul Românilor de Pretutindeni oferă trimestrial informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, MRP, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.



    Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2017-2020



    De asemenea, Guvernul a aprobat miercuri, prin Hotărâre, Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2017-2020. Prioritățile Strategiei sunt:



    1. Limba română – Educație și Comunicare;


    2. Extinderea, profesionalizarea și eficientizarea mass-media în limba română;


    3. Promovarea valorilor culturale și spirituale românești;


    4. Consolidarea organizațiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni;


    5. Creșterea coeziunii mediului asociativ.



    Strategia îşi propune şi obiective noi, referitoare la susţinerea proceselor de integrare şi apărarea drepturilor românilor de pretutindeni, la consolidarea şi eficientizarea instituţională în domeniu, propunând direcţii de acţiune şi măsuri previzionate pentru perioada 2017-2020 în sprijinul românilor de pretutindeni şi adaptate la nevoile curente ale comunităţilor istorice şi ale diasporei de mobilitate, în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii româneşti. Sunt propuse măsuri concrete privind:



    – apărarea drepturilor, libertăților și demnității românilor. Susținerea procesului de integrare a românilor în țările unde trăiesc, studiază sau muncesc;


    – creşterea capacităţii de valorificare a potenţialului strategic al comunităţilor româneşti, ca punte de legătură cu statele de cetăţenie/rezidenţă;


    – sprijinirea procesului de reîntoarcere și reinserție a celor care doresc să revină în România. Sunt stabilite responsabilitățile tuturor ministerelor și autorităților implicate în implementarea Strategiei.



    Pe lângă obiectivele concrete în sprijinul românilor de pretutindeni, Strategia îşi propune şi avansarea unor proiecte de modificare şi completare a cadrului normativ în domeniu, în scopul adaptării lui la realităţile curente şi nevoile actuale ale comunităţilor româneşti din afara graniţelor.



    Elaborarea Strategiei a fost coordonată în cadrul Grupului Interministerial pentru Românii de Pretutindeni, organism creat în vederea coordonării colaborării dintre MRP şi celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţi publice, având ca temă principală coordonarea interinstituţională în domeniul românilor de pretutindeni.


  • Portal pentru investitorii străini

    Portal pentru investitorii străini

    Guvernul României are un website dedicat investitorilor străini, care
    are scopul de a oferi informaţii despre ansamblul economiei româneşti şi despre
    oportunităţile de investiţii. Am
    considerat că portalul este una dintre priorităţile guvernului, dat fiind
    faptul că responsabilitatea noastră este aceea de a le furniza investitorilor
    străini cât mai multe informaţii relevante cu privire la oportunităţile de
    investiţii din ţară. Scopul nostru este de a promova România ca destinaţie în
    plină dezvoltare, cu potenţial în crearea valorii adăugate, cu forţă de muncă
    competitivă şi caracterizată de ospitalitate    , afirmă reprezentanţii
    Guvernului.

    Proiectul www.investromania.gov.ro prezintă conţinutul în limba engleză
    şi este structurat pe şapte secţiuni – De ce să investeşti?,
    Afaceri în România – principalele sectoare, Sprijin
    guvernamental, Viaţa în România, Ştiri şi comunicate de presă,
    Despre noi şi Contact, împărţite, la rândul lor, în
    subsecţiuni. Fiecare dintre acestea are menirea de a-l ghida pe potenţialul
    investitor străin către informaţii cu privire la indicatorii macroeconomici,
    educaţie, nivelul costului de trai, sectoarele considerate prioritare, ajutoare
    de stat, tradiţii, cultură.

    O altă componentă a platformei are în vedere
    prezentarea sectoarelor prioritare, astfel încât investitorii să aibă acces la
    informaţii ce vizează dimensiunea pieţei, cei mai importanţi jucători, forţa de
    muncă disponibilă, capacitatea de export, potenţialii furnizori şi parteneri.
    Cele şase sectoare prioritare sunt IT&C, industria auto, industria
    aerospaţială, industriile creative, agribusiness şi bio-economia. Iniţial
    am creionat un plan în care website-ul trebuia să aibă o abordare facilă, să
    fie în limba engleză şi să diminueze efortul investitorului străin în căutarea
    informaţiilor cu privire la nivelul taxării, facilităţile fiscale, gradul de
    pregătire profesională a românilor, dar şi la nivelul de trai din ţară.
    Ulterior, am tot construit pe baza acestora, astfel încât am ajuns în stadiul
    actual, de care suntem foarte mulţumiţi, dar pe care vom continua să-l
    dezvoltăm în lunile ce urmează, afirmă autorităţile. Pe parcursul următoarelor
    luni, website-ul va fi actualizat cu noi analize privind sectoarele strategice,
    mai multe informaţii despre parcurile industriale şi noţiuni constând în
    modalităţile de finanţare.

  • Noul Guvern al României a depus jurământul

    Noul Guvern al României a depus jurământul

    Noul Guvern al României a depus jurământul



    Noul Guvern al României, condus de social-democratul Sorin Grindeanu, a depus jurământul de învestitură în funcţie în faţa preşedintelui Klaus Iohannis.



    Președintele a semnat, miercuri, decretul pentru numirea Guvernului, după ce acesta a obţinut votul de învestitură al Parlamentului de la Bucureşti. Decretul privind numirea Guvernului a fost deja publicat în Monitorul Oficial.



    Cine a votat pentru noul Guvern?



    Pentru învestirea Guvernului Grindeanu au fost exprimate 295 voturi, iar împotrivă 133 voturi. Guvernul este compus din miniştri propuşi de PSD şi ALDE şi a obţinut şi voturile UDMR şi ale minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară.



    Ce a urat preşedintele Iohannis noului Guvern



    Aveţi o misiune grea şi de îndeplinit promisiuni complicate. Trebuie să livraţi ceea ce a fost promis în campania electorală. Românii îşi doresc in Guvern de succes, a declarat Klaus Iohannis, care a dăugat că Executivul trebuie să întărească poziţia României în NATO şi UE. Preşedintele a îndemnat Guvernul să sprijine o justiţie independentă în România, ca şi întărirea statului de drept.

  • Eliminarea taxelor consulare pentru o serie de servicii, prin revizuirea Legii 198/2008

    În urma demersurilor iniţiate şi promovate de către Ministerul Afacerilor Externe, la 7 octombrie 2014 a fost adoptată, în şedinţa de Guvern, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG), prin care a fost modificată Legea 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate cu modificările şi completările ulterioare.



    Obiectivul principal al iniţiativei Ministerului Afacerilor Externe l-a constituit reducerea presiunii fiscale asupra cetăţenilor români din străinătate, în contextul crizei economice şi financiare globale din ultimii ani. Reducerea taxelor consulare a reprezentat o preocupare permanentă şi constantă a MAE.



    Doamna Brânduşa Predescu, purtătorul de cuvânt al MAE, a oferit un interviu pe această temă colegei noastre Nicoleta Stoica:





    Principalele modificări operate au vizat eliminarea taxelor consulare pentru o serie de servicii. Astfel au fost eliminate în totalitate taxele consulare pentru următoarele categorii de servicii:


    – înscrierea certificatelor de naştere străine în registrele de stare civilă româneşti pentru minorii până la 6 ani, dacă cererea se depune în termen de 6 luni de la data înregistrării naşterii la autorităţile străine;


    – eliberarea titlurilor de călătorie pentru minorii în vârstă depână la 6 ani.



    Totodată, OUG de modificare a Legii 198/2008 are în vedere acordarea unor gratuităţi ce vizează cetăţenii români din afara graniţelor ţării aflaţi în situaţii deosebite: eliberarea titlurilor de călătorie pentru cetăţenii români evacuaţi din regiunile afectate de conflicte armate, atentate teroriste, dezastre naturale şi alte situaţii de criză, precum și pentru victimele traficului de persoane, înregistrarea decesului cetăţenilor români în străinătate, eliberarea paşapoartelor mortuare şi eliberarea titlurilor de călătorie necesare reîntoarcerii în ţară a minorilor neînsoţiţi, cât şi a victimelor traficului de persoane.



    Ministerul Afacerilor Externe apreciază că revizuirea actului normativ vine în sprijinul cetăţenilor români aflaţi în străinătate, constituindu-se într-o măsură utilă care are ca scop simplificarea şi eficientizarea acordării de asistenţă consulară atât în circumstanţe uzuale cât şi în contextul unor situaţii deosebite cu care se confruntă cetăţenii români în străinătate.