Radio România Internațional

Tag: Horezu

  • Des vacances dans la contrée de Vâlcea

    Des vacances dans la contrée de Vâlcea

    Cette semaine, nous
    mettons le cap sur la contrée de Vâlcea dont le chef-lieu, Râmnicu Vâlcea,
    s’avère une destination à découvrir en toute saison. Sise à 175 kilomètres de
    Bucarest, cette jolie ville aux pieds de la montagne est facilement joignable
    aussi bien en voiture, qu’en train. Elle peut nous servir de point de départ
    pour découvrir cette belle région dont la renommée se rattache notamment à ses
    monastères et sa céramique.

    Davantage sur Râmnicu Vâlcea et ses alentours
    avec Monica Gheorghiu, à la tête du
    Centre national de Tourisme du département.




    La ville de Râmnicu Vâlcea, chef-lieu du département de Vâlcea,
    s’avère une destination à haut potentiel touristique dont la visite, je la
    conseille vivement à tous ceux qui souhaitent découvrir la contrée. Une ballade
    à travers la ville devrait commencer par l’édifice de la Bibliothèque
    municipale et son vitrail entré dans le Livre des records. Après quoi, vous
    pourriez partir à la découverte de principaux objectifs touristiques: le Musée
    départemental d’Histoire, la Maison musée d’Anton Pan ou encore le Musée des Beaux-Arts.
    Ce ne sont là que quelques repères culturels de la ville. Si vous êtes curieux
    de faire du tourisme œcuménique, alors je vous conseille de visiter
    l’Archevêché de Râmnic, le Monastère d’Antim ou l’Ermitage Cetatuia, autant
    d’édifices dont l’histoire est nourrie de légendes. Une fois à Râmnicu- Vâlcea,
    une idée serait de sortir vous promener dans les parcs et les jardins de la
    ville. Et je pense notamment au Parc de Zavoi ou au Parc Mircea cel Batran,
    deux havres de paix au cœur de la ville. Si vous êtes amateurs de ballade à
    pieds, je vous suggère d’emprunter le Boulevard Tudor Vladimirescu flanqué
    d’anciennes maisons qui respirent toutes, un air d’autrefois.






    Si le temps vous le permet, une idée serait de partir quelques jours à
    la découverte de la région. Le département de Vâlcea est connu pour ses
    nombreux lieux de culte, notamment pour le monastère de Govora, à seulement 22
    kilomètres de Râmnicu-Vâlcea. Pour entrer dans la cour du monastère, il faut
    passer sous un clocher de 15 mètres de haut, construit en pierre, sur 4 niveaux
    et dont les murs ont deux mètres d’épaisseur.




    Les murs de
    l’église sont couverts de fresques datant de 1711-1712 et réalisées en style
    brancovan par des artistes appartenant à l’Ecole de Hurez. Une fois dans la
    cour du monastère, vous pourriez admirer une ancienne cloche en pierre que
    l’abbaye s’est vu offrir en 1770, tout comme une machine à imprimer datant
    du XVII ème siècle que le monastère a
    utilisée pour imprimer ses premiers textes en 1636.




    Si vous êtes
    intéressés par les stations d’eaux et le tourisme balnéaire, alors vous serez
    bien servis une fois arrivés dans la contrée de Vâlcea qui réunit plusieurs
    stations de cure.

    Monica Gheorghiu, directrice du Centre national de Tourisme
    du département, nous en donne des détails:




    Tout autour de la
    ville de Râmnicu-Vâlcea, le touriste trouvera des stations balnéaires qui
    invitent à la détente et aux loisirs. Je pense notamment àCălimănești-Căciulata, Băile Olănești,
    Ocnele Mari, Băile Govora, autant de villes d’eaux dont les portes restent
    grandes ouvertes tout au long de l’année pour bien accueillir les visiteurs. Et
    puisque l’on parle des points forts du département, je ne saurai oublier la
    mine de sel de Ocnele Mari, fameuse pour la qualité de l’air et les loisirs mis
    en place dans les tréfonds de la Terre.






    Parmi les coups de cœur de la région, notons la localité de Horezu, aux
    pieds des Carpates, un endroit fameux pour le savoir- faire de ses maitres
    artisans dont les objets en céramique peinte sont fameux dans le monde entier.
    Mélange de tradition et de modernité, la localité est sise dans la dépression
    homonyme et assure au touriste un accès facile aux objectifs touristiques de la
    contrée. C’est ce qui lui a valu le titre de destination européenne par
    excellence.

    Monica Gheorghiu :




    « La localité
    de Horezu est une véritable marque du département de Vâlcea en raison de la
    céramique qui s’y fabrique. Une céramique peinte à la main que l’UNESCO a
    incluse sur la liste de son Patrimoine
    immatériel. Dès l’entrée, la localité a aménagé un endroit où les maitres
    artisans exposent leurs objets d’artisanat représentatifs aussi bien pour la
    région de Horezu que pour le Pays de l’Oltenie. Par ailleurs, la ville de
    Râmnicu-Vâlcea, tout comme le département de Vâlcea accueille depuis quelques
    années déjà toute sorte d’événements d’envergure, tels des foires ou de
    festivals dont le déjà fameux festival Open Air Blues organisé en juillet, dans
    la localité de Brezoi. D’autres événements inédits s’y ajoutent, tels le
    Festival des passionnés de la sculpture à scie qui s’organise dans la commune
    de Vaideeni, chaque année, en juillet. N’oublions pas le festival de la poterie
    et de l’artisanat Le Coq de Horezu ou encore celui de musique, Les Chants de
    l’Olt. Voilà autant d’événements à même d’attirer les touristes, tout en
    rendant la région de Vâlcea encore plus visible »






    Pour bien organiser
    vos vacances dans cette partie de la Roumanie, le mieux serait de vous rendre
    dans un premier temps au Bureau de tourisme de la ville de Râmnicu-Vâlcea pour
    demander le conseil des experts. Monica Gheorghiu reprend la parole:




    Suite à
    l’ouverture de notre centre, de nombreux visiteurs viennent nous voir afin
    qu’on les accompagne dans l’organisation de leur séjour. On met à leur
    disposition des brochures, des renseignements, bref tout ce qu’ils ont besoin
    pour profiter des beautés de la contrée. La plupart des étrangers qui nous
    rendent visite sont intéressés par les randonnés en montagne. A chaque fois
    qu’on les croise sur les trajets de randonné, ils nous disent à quel point ils
    sont contents d’avoir découvert une zone vierge et pittoresque comme celle de
    Vâlcea. La partie montagneuse de la région est très attractive et je voudrais
    rappeler à ceux qui nous écoutent que nous avons plusieurs parcs nationaux qui
    les attendent. Donc, c’est avec grand plaisir que nous les encourageons à nous
    rendre visite pour profiter pleinement de la beauté d’un département comme
    celui de Vâlcea.





    L’invitation a été
    lancée. Les vacances approchent. Tout ce qu’il vous reste à faire est d’ajouter
    la contrée de Vâlcea sur la liste de vos prochaines destinations touristiques.
    Nous, on vous attend les bras grand ouverts! (trad. Ioana Stancescu)



  • Atracții turistice în județul Vâlcea

    Atracții turistice în județul Vâlcea

    În ediția de
    astăzi a rubricii noastre ne oprim în Vâlcea, pentru a descoperi câteva dintre
    atracțiile turistice ale unui județ în care se pot practica aproape toate formele
    de turism. Din municipiul reședință de județ, Râmnicu Vâlcea, ne vom îndrepta
    spre cele mai importante atracții turistice, vom vorbi despre meșteșuguri, dar
    și despre calendarul evenimentelor din anul 2023. În călătoria noastră suntem
    însoțiți de Monica Gheorghiu, directoarea Centrului Național de Informare și de
    Promovare Turistică.


    Aflat la 175 de
    km de București, municipiul Râmnicu Vâlcea este ușor accesibil atât cu mașina
    cât și cu trenul. Veți descoperi un oraș cochet, de munte, cu câteva obiective
    turistice de neratat. Râmnicu Vâlcea, municipiul reședință de
    județ a județului Vâlcea, este ofertant din punct de vedere turistic pentru un
    turist care își dorește să experimenteze din viața comunității de aici. Pornind
    de la Biblioteca Județeană, care are un frumos vitraliu, intrat în cartea
    recordurilor, toate cărările pot duce la diferite obiective turistice: Muzeul
    Județean de Istorie, Casa Memorială Anton Pan sau Muzeul de Artă. Acestea sunt
    câteva repere culturale ale orașului nostru. Din punct de vedere spiritual,
    turiștii sunt invitați să viziteze Arhiepiscopia Râmnicului și alte obiective
    turistice cum ar fi Mănăstirea Antim sau Schitul Cetățuia, care au în spate o
    istorie și o legendă foarte frumoasă. De asemenea, trebuie să vă plimbați prin
    parcurile orașului. Aici s-a intonat pentru prima dată imnul de stat al
    României. Astfel, recomand Parcul Zăvoi din centrul municipiului, dar și Parcul
    Mircea cel Bătrân, adevărate oaze de relaxare și de liniște în centrul
    orașului. Ne putem plimba și pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, unde avem case
    vechi, case care au păstrat aerul boem, de odinioară, al Râmnicului.


    Dacă aveți mai
    mult timp la dispoziție, merită să explorați întreg județul. Una dintre
    mănăstirile reprezentative ale județului Vâlcea, la doar 22 de km de municipiul
    Râmnicu Vâlcea, este Govora. Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub
    turnul clopotniță, etajat pe patru nivele, având o înălțime de aproximativ 15
    metri și o grosime a zidurilor de circa doi metri. Pictura bisericii este lucrată
    in frescă, in renumitul stil brâncovenesc, fiind executată între anii
    1711-1712, de zugravi aparținând Școlii de la Hurez. În curtea mănăstirii, veți
    remarca și un vechi clopot de piatră, donat în anul 1770. Mănăstirea are și o
    tiparniță, primele tipărituri datând din anul 1636.


    Totodată, la o
    distanță relativ egală de Râmnicu Vâlcea, aproximativ 18-20 km, puteți găsi o
    salbă de stațiuni balneoclimaterice. Monica Gheorghiu, directoarea Centrului
    Național de Informare și de Promovare Turistică, le recomandă atât pentru
    tratarea unor diverse afecțiuni, cât fi și ca o destinație a celor care doresc
    un tratament profilactic sau să relaxeze. În jurul municipiului Râmnicu Vâlcea se află stațiunile balneoclimaterice,
    care sunt adevărate oaze de liniște și de petrecere a timpului liber.
    Stațiunile Călimănești-Căciulata, Băile Olănești, Ocnele Mari, Băile Govora
    sunt foarte primitoare și, odată cu primăvara care deja vine, turiștii sunt
    invitați să-și petreacă timpul în aceste stațiuni balneoclimaterice. Și salina
    Ocnele Mari este un important punct de atracție pentru turiștii atât români,
    cât și din mediul internațional, care doresc să descopere un alt fel de loc în
    inima Pământului, atât pentru efectele curative, cât și pentru a petrece timp
    de relaxare și de agrement acolo.


    În orașul Horezu,
    așezat la poalele Carpaților, într-un peisaj deosebit, tradiția,
    spiritualitatea și modernitatea nu se exclud. Ele se completează într-un mod
    armonios, întrucât infrastructura dezvoltată a localității și a împrejurimilor
    asigură un acces facil la multe puncte de interes turistic din zonă. De altfel,
    depresiunea Horezu a primit și un titlu de destinație europeană de excelență. Horezu este un brand pentru județul Vâlcea, prin ceramica pe care meșterii
    o realizează acolo. Prin faptul că ceramica este inclusă în patrimoniul
    cultural imaterial UNESCO, prin decorarea farfuriilor. Chiar la intrarea în
    oraș, există un loc de unde turiștii pot să achiziționeze suveniruri sau
    obiecte reprezentative pentru Vâlcea,
    pentru Horezu, pentru regiunea Olteniei. Pe de altă parte, turismul de
    evenimente a luat amploare în municipiul Râmnicu Vâlcea și în județul Vâlcea
    prin organizarea unor evenimente de anvergură și trebuie să le spunem
    ascultătorilor că Open Air Blues Festival atrage numeroși turiști. El se
    organizează în Brezoi începând cu luna iulie. Toată vara, turiștii sunt
    invitați la concerte în aer liber și nu numai. Și în Râmnicu Vâlcea, și în alte
    zone din județul Vâlcea au loc o serie de evenimente inedite. Pot să amintesc
    Fii Cool la Cule sau Festivalul Sculptorilor cu Drujba, un alt eveniment
    inedit, care are loc la Vaideeni în fiecare an, în luna iulie. De asemenea
    renumitul Cocoș de Horezu, este un eveniment cu tradiție, reprezentativ pentru
    județul Vâlcea sau Cântecele Oltului, un alt festival. Iată o serie de
    evenimente care sperăm din tot sufletul să atragă în fiecare an cât mai multe
    persoane și să creeze vizibilitate cât mai mare asupra destinației turistice
    Vâlcea.


    Iar
    orice vizită ar trebui să înceapă chiar de la centrul de informare turistic.
    Aici Monica Gheorghiu vă poate întâmpina cu toate informațiile necesare, astfel
    încât, în funcție de preferințe, să vă puteți alcătui un sejur de neuitat în
    Vâlcea. Chiar avem în urma
    deschiderii acestui centru numeroase solicitări și sunt foarte multe persoane
    interesate de ceea ce pot să viziteze și pot să găsească în destinația
    turistică Vâlcea. Le oferim materiale de promovare, informații, îi ajutăm în
    descoperire a traseelor din zonele mai puțin cunoscute și ne bucurăm că putem să
    le fim de folos turiștilor. În principal, turiștii străini care ne-au trecut
    pragul au fost interesați de zonele montane. Am primit feedback din partea lor
    în momentul în care ne-am întâlnit cu ei pe trasee și i-am văzut mulțumiți și
    fericiți că au descoperit o zonă virgină, deosebit de pitorească. Zona montană
    a județului Vâlcea este foarte ofertantă și poate că, într-un viitor apropiat,
    o să abordăm această temă pentru a le promova ascultătorilor și o parte din
    comorile naturale care sunt la noi în județ. Astfel, pot menționa parcurile
    naționale, zone deosebit de frumoase și de pitorești care își așteaptă turiștii.
    Cu mare drag, îi invităm pe toți cei care doresc să descopere Vâlcea ca
    destinație turistică, să vină, să viziteze, să experimenteze și să se bucure de
    aceste frumoase locuri, pentru că merită.


    Iată, așadar, doar o parte
    dintre motivele pentru care merită să vă petreceți un concediu întreg în
    județul Vâlcea. Atracțiile turistice sunt foarte multe, oferta culturală este
    bogată, iar, câteva zile, vă puteți retrage și în stațiunile balneoclimaterice
    renumite pentru calitatea apelor termale.


  • Horezu

    Horezu

    Ne îndreptăm azi
    spre sud-vestul României, în partea centrală a județului Vâlcea. În orașul
    Horezu, așezat la poalele Carpaților, într-un peisaj deosebit, tradiția,
    spiritualitatea și modernitatea nu se exclud. Ele se completează într-un mod
    armonios, întrucât infrastructura dezvoltată a localității și a împrejurimilor
    asigură un acces facil la multele puncte de interes turistic din zonă.

    Aflăm de
    la Cristian Iovan, directorul Casei de cultură Constantin Brâncoveanu din
    Horezu, care sunt atuurile acestui centru etnografic.

    Horezu
    este capitala ceramicii populare românești, un brand care a fost inclus în
    patrimoniul imaterial UNESCO în anul 2012. Ceramica decorativă de Horezu este
    renumită. Avem aproape 27 de familii care lucrează, comercializează,
    demonstrează și nu numai atât. Horezu este gazda a două branduri UNESCO. Cel
    de-al doilea brand, din 1996, este ansamblul Mânăstirii Horezu. Astfel, cei
    care sunt interesați de turism monahal, de turism cultural, pot veni la Horezu
    pentru a descoperi aceste frumoase ctitorii ale domnitorului Brâncoveanu. Până
    și ceramica are legătură cu ceramica utilitară care se făcea pentru palatul
    domnesc al domnitorului Brâncoveanu. Legende sunt multe, poveștile sunt
    frumoase. În plus, Horezu de anul trecut este și stațiune turistică de interes
    național. Asta înseamnă ceva. Calitatea aerului din Horezu este deosebită. La
    1.800 de metri altitudine, avem și o stațiune montană în plină desfășurare.


    Munții Căpățânii
    invită la drumeții pe trasee montane, multe potrivite pentru toată familia, cu
    dificultate de la ușor la mediu. Vara veți simți și diferența de temperatură,
    căci, dacă la poate, în Horezu, se simte căldura, pe traseu vă puteți răcori.

    Imaginați-vă că, plecând de la aproape 600 de metri altitudine, până la
    1.800, pe un traseu montan, pentru că avem și trasee marcate, puteți ajunge la
    o altitudine care să vă permită și o răcorire. Dacă jos, să zicem, sunt 30 de
    grade 36, sus nu vom găsi mai mult decât de 20-21 de grade. Atunci, o drumeție
    ușoară către munte și înapoi nu face decât ca organismul nostru să devină mai
    sănătos.


    Meșterii ceramiști
    din Horezu se formează prin tradiție, astfel încât ei, din tată în fiu, duc mai
    departe acest minunat meșteșug. Cei care plămădesc și modelează lutul sunt
    adevărați artiști. Vă veți putea minuna de precizia cu care se realizează decoruri de sute de ani cu ajutorul cornului
    de vacă sau al penei de gâscă. Meșteșugarii pot fi văzuți și pe parcursul
    anului, la diverse evenimente, întrucât agenda culturală a orașului Horezu este
    plină, spune Cristian Iovan, directorul Casei de cultură Constantin Brâncoveanu.

    Începem cu luna aprilie, cu Izvorul Tămăduirii, o manifestare
    culturală artistică unde putem să ne destindem în aer liber ascultând formații
    artistice din diferite zone ale Olteniei de sub munte. La început de iunie, are
    loc Târgul Ceramicii Populare Românești, unul dintre cele mai mari târguri de
    ceramică din România. Apoi, pentru cei care sunt iubitori de muzică, avem un
    Horezu Summer Music Academy, în vară, cu o durată de zece zile. Se pot asculta
    concerte în aer liber și în sală. Mai spre toamnă, avem Hora Brâncovenilor sau
    Zilele orașului Horezu. Ca să încheiem frumos, urmează un alt eveniment, de
    data aceasta colinde, în decembrie. Am punctat cele mai mari sărbători locale,
    unde fluența turiștilor este importantă. Horezu este locul unde poți să înveți,
    poți să descoperi istorie, poți să descoperi tradiții. Horezu este locul care
    vă așteaptă cu drag, este locul care are o gastronomie locală proprie și un
    brand de țară în această lume minunată.


    În speranța că v-am convins,
    vă așteptăm și data viitoare cu o nouă propunere. Până atunci, drum bun și
    vreme frumoasă!


  • Horezu Ceramics – UNESCO intangible heritage

    Horezu Ceramics – UNESCO intangible heritage

    Horezu, in Vâlcea County (in southern Romania) is the place where the pottery tradition has been passed down from generation to generation for hundreds of years, pottery being a craft raised to the rank of traditional art. As you drive down the winding roads on the hills that go up from Horezu, you enter Olari Street-a Street full of the houses-workshops of the potters in the area. On both sides of the road visitors are welcomed by house porches crammed with ceramic objects, decorated fences, windows and doors adorned with hanging plates, jugs and cups placed on top of fences – all of them emanating color, joy and centuries-old Romanian tradition. We stopped at the workshop of the master potter Mihai Bâscu, to discuss about this special type of ceramics and about how it is made.



    Mihai Bâscu: “When you say Horezu, you actually mean the only locality in Romania with two UNESCO brands – Hurez ceramics and Hurezi Monastery. Hurez ceramics is famous around the world, and its fame is also due to its being included on the UNESCO intangible heritage list, because we have a unique way of decorating ceramics and equally unique decorating tools. The decorating tools we use are the cow horn, the goose and jay feather. As everyone knows, the general symbol of the region is the “Rooster of Hurez”, and we also have some secondary symbols, so to say, such as the “Tree of Life”, the fish, the snake, the sun, the “Spiral of Life”, plus the traditional motifs of the spider or spiral, the ear of wheat, the peacocks tail, the flower, the trefoil, and the vortex. Our decorations are a combination of traditional motifs, of motifs and symbols, or just of symbols.”



    The Horezu ceramic objects are quite varied, ranging from small to big-size objects. Mihai Bâscu has described their range: “The Hurez ceramics includes objects and especially plates starting from the size of 8 centimeters up to 40 centimeters. In this regard, I can assume the merit of making a ‘revolution’ in the years 2000, which made a difference from the ceramics of my father’s generation, the so-called ‘golden generation’, as I made the biggest Horezu objects, plates and even large soup bowls. In addition, Horezu ceramics also includes cups, brandy cups and “square” plates. We have diversified the range, making magnets and even clay sinks.”



    Potter Mihai Bâscu told us how he learned this craft and talked about the secrets of this traditional profession: “This craft is passed down from father to son. I learned it as a child, I also learned the old technology, as I used to help my father, by preparing the clay. At the time, since there were no electric engines, I would prepare the paints by stirring with my hand. The clay we use is from our area, from Dealul Ulmului — Ulmului Hill, where I usually go in autumn to take clay for a whole year. I take a bulldozer to dig 2 meters until I find the good clay, and then, helped by some of the villagers, I pick the best clay and clean it. I bring it home clean, there are also very large lumps. I bring it in a clean trailer. I store it at home and leave it outside all winter — because the freeze-thaw cycle crumbles the clay. I mix the clay twice in the mixer, then I knead it in my hands until it becomes very good for shaping. The paints we use are all natural, from earths I prepare myself. White, orange and black are natural types of earth, and for the green and blue earths I make several combinations. I combine copper oxide and kaolin (white earth) to obtain green, and cobalt and white earth to obtain blue earth. After that, there follow the phases of the work proper: modeling clay, in the sense of shaping the clay into whatever form I want, a plate, a bowl or a cup. The second phase is decoration — which is the most spectacular and important phase in our technology. The object is decorated in a fresh form, as we call it, fresh but hardened, because, the paints being made of earth, the new decoration merges into the clay object. Then, because our objects, 70-80%, are hanged on walls, I scrape them on the back, make a hole for hanging and, what is very important, I stamp them with my name. Then I put them to dry. When they are perfectly dry, they enter the first firing in the oven, which lasts about 8 hours, at a temperature that reaches 850 degrees. The next day I take them out of the oven, apply enamel on them and give them a second firing at 1,020 degrees. This is how a final object is obtained.”



    In the end of our discussion, the master potter Mihai Bâscu wanted to add something which he learned from his father and which refers to the ruler of Wallachia Constantin Brâncoveanu (1654-1714), who was canonized as a holy martyr. Brâncoveanu was the founder of many churches and monasteries, a leader under whose rule the Romanian arts and culture knew an extraordinary development:




    Mihai Bâscu: “What I didn’t tell you, something very important — is something that I know from my father: pottery in our region has been a craft since the time of the ruler Constantin Brâncoveanu. His second passion after the church was pottery, we even have a decoration style called Brancoveanu decoration style.” (LS)

  • La poterie de Horezu inscrite au patrimoine immatériel de l’UNESCO

    La poterie de Horezu inscrite au patrimoine immatériel de l’UNESCO

    C’est à Horezu,
    petite localité du département de Vâlcea (sud de la Roumanie), que la poterie
    est plus qu’un métier, elle est un véritable art traditionnel qui se transmet
    de génération en génération depuis des centaines d’années. La rue Olari (des
    Potiers) est bordée de maisons-ateliers des maîtres artisans des lieux. Des
    vérandas où s’entassent des objets en céramique, des palissades, des portes et
    des fenêtres auxquels s’accrochent plats, cruches et autres tasses bariolées -
    tout est imprégné de couleurs, de joie et de traditions roumaines.




    Le maître potier
    Mihai Bâscu accueille les passants dans son atelier, où il explique ce métier
    tellement particulier : « En fait, quand on dit Horezu, on évoque
    la seule localité de Roumanie à être deux fois représentée au patrimoine de l’UNESCO,
    par la poterie de Hurez et par le Monastère Hurezi. Laa poterie de Hurez est
    très connue dans le monde, grâce à sa présence sur la liste du patrimoine
    mondial, certes, mais aussi pour sa décoration unique au monde et pour nos
    outils singuliers – la corne de bœuf, la plume d’oie et la plume de geai des
    chênes. Dans la décoration des objets, notre symbole général est « Le Coq
    de Hurez », mais nous avons aussi plusieurs symboles disons secondaires, tels
    l’arbre de la vie, le poisson, le serpent, la spirale de la vie, ainsi que des
    motifs traditionnels de l’araignée, de l’épi de blé, de la roue du paon, de la
    fleur, du trèfle, du tourbillon. La décoration que nous utilisons met ensemble
    des motifs traditionnels et des symboles ».






    La céramique de Horezu
    affiche des couleurs, des formes et des dimensions des plus variées, comme
    l’explique Mihai Bâscu : « Quand on dit poterie de Hurez, on dit
    objets, notamment des plats, qui mesurent entre 8 et 40 centimètres. Comparé à
    la « génération d’or » de mon père, moi-même, je peux me vanter
    d’avoir fait « irruption » dans les années 2000, en produisant les
    objets les plus grands de Horezu, des assiettes plates et creuses. On y ajoute
    nos tasses, nos tasses à tzuica, nos assiettes « încolțurate » (angulaires)
    et puis aussi quelques nouveautés, par exemple un aimant souvenir ou même un
    lavabo en céramique ».






    Le maître potier
    Mihai Bâscu a expliqué son apprentissage de ce métier traditionnel : « Ce
    métier, c’est un métier qui passe de père en fils. Moi, j’ai commencé à
    l’apprendre quand j’étais enfant, en préparant l’argile pour mon père. A
    l’époque, il n’ya avait pas d’outils électriques, donc je luis préparais les
    vernis à la main. L’argile est locale, on la trouve à Dealul Ulmului (la
    Colline de l’Orme), où je me rends chaque automne pour m’en approvisionner pour
    toute l’année. Il faut creuser jusqu’à deux mètres de profondeur pour trouver
    de la bonne argile, que je nettoie sur place. Je la transporte ensuite dans une
    remorque propre jusque chez moi, où je la laisse dehors durant l’hiver ;
    elle gèle et se dégèle, et ça la morcèle. Alors je la passe deux fois au
    malaxeur, puis je la travaille à la main et la pâte d’argile est prête. Les
    vernis sont tous naturels, à base de terres que je prépare moi-même. Le blanc,
    la terracotta et le noir sont extraits de terres pures, tandis que le vert et
    le bleu, je les obtiens en mélangeant de l’oxyde de cuivre et du caolin (de
    l’argile blanche) pour le vert, ou du cobalt et de l’argile blanche pour le
    bleu. Viennent ensuite les étapes du travail: d’abord, le modelage,
    c’est-à-dire modeler l’objet – assiette, écuelle, tasse ou autre ; ensuite
    la décoration, qui est l’étape la plus spectaculaire et la plus importante. On
    l’applique sur l’objet encore frais, mais déjà durci. Après, on y creuse le
    petit trou qui permet de l’accrocher au mur et, chose très importante, j’y
    écris mon nom. Quand les objets sont parfaitement secs, ils sont cuits une première fois à 850°,
    durant 8 heures. Après, il y a l’étape de l’émaillage et une deuxième cuisson à
    1020°, et on obtient l’objet final ».






    Le maître artisan
    potier Mihai Bâscu est fier de son métier-art, dont les origines remontent au
    XVIIe siècle, à l’époque du prince régnant de Valachie, Constantin Brâncoveanu
    (1654-1714), grand protecteur de la culture et de l’art.







    Mihai Bâscu : « J’ai oublié de vous
    dire quelque chose de très important, que je tiens de mon père: chez nous, la
    poterie existe depuis le règne de Constantin Brâncoveanu, car il était un
    passionné de céramique et nous a laissé
    même un style de décoration dit « brâncovenesc/brancovan. »     (Trad. Ileana Taroi)

  • Ceramica de Horezu – patrimoniu imaterial UNESCO

    Ceramica de Horezu – patrimoniu imaterial UNESCO

    În județul Vâlcea, în localitatea Horezu, se transmite de sute de ani o tradiție, un meșteșug ridicat la rang de artă tradițională – olăritul. Cum parcurgi drumurile șerpuite pe dealuri care urcă din localitatea Horezu, intri pe strada Olari – stradă împânzită de casele-ateliere ale meșterilor ceramiști din zonă. De o parte și de alta a drumului te întâmpină pridvoare de case ticsite cu obiecte de ceramică, garduri împodobite, ferestre și uși cu farfurii atârnate, ulcele și cești prinse în gard – toate emanând culoare, bucurie și tradiție românească transmisă din generație în generație. Ne-am oprit la atelierul meșterului ceramist Mihai Bâscu, Milu pentru toți cei care-l cunosc, pentru a discuta despre această ceramică deosebită și modul în care este realizată. Mihai Bâscu ne-a declarat:



    De fapt, când spui Horezu, spui singura localitate din țară cu două branduri UNESCO – ceramica de Hurez și Mânăstirea Hurezi. Ceramica de Hurez e o ceramică foarte cunoscută în lume, bineînțeles și datorită devenirii ei, intrării ei în patrimoniul imaterial UNESCO, pentru că avem un decor unic în lume, și ustensile de decor unice în lume. Pot să vă spun ustensilele de decor – cornul de vită, cu pana de gâscă și gaiță. Noi avem, după cum știe toată lumea, simbolul general Cocoșul de Hurez, apoi mai avem niște, să zic așa, simboluri secundare cum ar fi Pomul vieții, peștele, șarpele, soarele, Spirala vieții, plus motive tradiționale pe păianjen sau spirală, spicul de grâu, coada de păun, floarea, trifoiul, vârtejul. Decorul nostru înseamnă o combinație între motivele tradiționale, între motive și simboluri, și între simboluri.



    Obiectele de ceramică de Horezu sunt dintre cele mai variate, de la obiecte mici până la obiecte de mari dimensiuni. Mihai Bâscu ne-a descris gama acestora:


    Când spui ceramica de Hurez, spui obiecte și mai ales farfurii de la dimensiunea 8 centimetri până la 40 de centimetri, chiar aici pot să mă laud eu, pentru că eu am făcut o explozie în anii 2000 față de generația de aur, generația lui taică-meu, făcând obiectele cele mai mari de Horezu, farfurii, chiar și ciorbare – ciorbarele fiind castroanele foarte mari. În plus avem cănile noastre, ceștile de țuică, farfuriile încolțurate (cu colţuri) și am mai diversificat, am mai scos câte ceva nou – un magnet, să zicem, chiar cum fac și eu, chiar chiuvete de lut.



    Olarul Mihai Bâscu ne-a mărturisit cum a deprins acest meșteșug și ne-a vorbit despre tainele acestei meserii tradiționale:


    Meșteșugul ăsta, da, e un meșteșug transmis din tată în fiu. Și, cum să vă spun, l-am învățat de mic, dar prinzând și tehnologia veche – pregătind lui taică-meu lutul. Și atunci, că nu erau motoare electrice, îi pregăteam vopsele învârtind cu mâna. Lutul este din zona noastră, din punctul Dealul Ulmului, unde, de regulă, mă duc toamna să iau pentru un an de zile. Iau un buldozer ca să sape 2 metri până dă de lutul cel bun, și apoi eu cu niște oameni îl aleg și îl curăț. Îl aduc acasă curat, sunt și bulgări foarte mari. Îl aduc într-o remorcă curată. Îl depozitez acasă, îl las afară toată iarna – înghețul și dezghețul îl fărâmițează. Îl dau de două ori printr-un malaxor, îl mai frământ în mână și devine foarte bun de modelat. Apoi, vopselele sunt toate naturale, din pământuri pregătite de mine. Albul, cărămiziul și negrul sunt pământuri exact așa, iar verdele și albastrul fac eu o combinație între oxidul de cupru și caolin (pământul alb), unde îmi dă nuanța verde, iar albastru fac o combinație între cobalt și pământul alb. Apoi, urmează etapele de lucru, care sunt următoarele: modelatul – ce înseamnă modelatul? Făcut formă, ce vreau eu să fac, farfurie, castron, cană. Apoi, a doua etapă e decoratul – cea mai spectaculoasă și cea mai importantă etapă din tehnologia noastră. Și obiectul se decorează sub formă proaspătă, cum îi zicem noi, proaspătă dar întărită, pentru că, vopsele fiind din pământuri, noul decor intră în obiect, cum ar fi pământul care intră în pământ. Apoi, pentru că obiectele noastre, 70-80% se și agață pe perete, le răzui pe spate, le dau gaura de agățare și ce e foarte important, pun ștampila – pe ele, cu numele meu. Le pun la uscat. Când sunt perfect uscate, intră la prima ardere la cuptor, care durează în jur de 8 ore, se ajunge la 850 de grade. A doua zi le scot din cuptor, le dau cu smalțul acesta și le mai ard încă o dată la 1020 de grade. Așa se ajunge la un obiect final.



    În încheierea discuției noastre, meșterul ceramist Mihai Bâscu a ținut să adauge ceva aflat pe cale orală, de la tatăl lui, cu referire la domnitorul Țării Românești Constantin Brâncoveanu (1654-1714, canonizat sfânt martir, mare ctitor de biserici și mânăstiri, conducător sub care artele și cultura românească au cunoscut o extraordinară dezvoltare):


    Ce-am omis eu să vă spun, ceva foarte important – ce știu și eu de la tatăl meu: ceramica aici, la noi, se lucrează de pe timpul lui Constantin Brâncoveanu, pentru că a doua pasiunea a lui după biserică, să știți că a fost olăritul, chiar avem un stil de decor brâncovenesc.



  • Culili Măldăreşti

    Culili Măldăreşti

    Adză vă călisimu la ună priimnari isihă, ună turnari tru istorie, ama şi discurmari tru ună gărdină multu mşeatu ndreaptă. Nkisimu la Culili Măldăreşti, ditu localitatea Măldărești, giudeţlu Vâlcea. Zborlu “culă” yini ditu limba nturţească (kule) şi nsimneadză piryu. Avânda şi funcţie di apărare, ama şi aţea di reşedinţă permanentă, cula easti ună construcţie analtă, semifortificată, speţifică ti secolili 18…19, hiinda andămusită nu maş tu Oltenia, ama ş’tru tutu spaţulu balcanic.



    Liliana Beu, director adjunct, Muzeul giudeţeanu Vâlcea nă feaţi ună căliseari: “Vă călisimu tuţ atelli cari aveţ oară, s’agiundzeţ la Complexul muzeal Măldăreşti, s’triteţ praglu a aţiloru trei obiectivi, s’vă hărsiţ di ună frăndză di istorie. Aproapea di Horezu easti Complexulu Muzeal Măldăreşti, unu complex cari ari tru patrimoniu trei obiectivi di sinferu naţional, unu ma muşeatu di alantu. Easti zborlu, prota ş-prota ti Cula Greceanu, deapoa di Cula fostă Măldărescu, actuală Duca, iara treilu obiectiv şi aţelu ditu soni ditu videală istorică, easti Casa memorială I.Ghe.Duca.


    Ansamblul easti interesant şi easti mşeati ti videari, di itia că easti un loc cari conservă multu ghini cu kirolu aspectul di culă tradiţională oltenească. Cula Greceanu easti nai ma muşeata, reprezentativă tră stilu aestu arhitectural. Ahurhita-a culăllei Greceanu di Măldăreşti easti băgată tru kiro, iuva nica ditu secolu XVI-lea, tru kirolu al Mihai Giunarlu, cându unu ditu capidañilli a lui cădzu tru prizoniearatu la tătari şi aprăftăsi s’ascapă şi după aesta s’turnă tru văsilie cu nicukirata aoa, iu vrea s’bagă thimeallili a farăllei Măldărescu. Ună altă tradiţie spuni că tută comunitatea poartă numa di Măldăreşti di la aestu capidanu cari vahi avu “măyuli ” di păradz. Importantu easti că ditu documente istoriţi şi ditu stilu arhitectonic cari easti reprezentativu tră zona a noastră, ahurhita-a secolului al XVIII-lea easti nai ma yilipsitoru tru ţi mutreaşti urnekea brâncovenească. Ahurhiti ca unu sturu di apărare, tru secolul al XVII-lea, deapoa, cula Greceanu s’hărsi di niscănti adăvdzeri, cari lli-deadiră aspectul ţivilu şi îlli conferă nota di adză, di pirifañi, di muşuteaţă şi stilu brâncovenesc u faţi s’lliarisească a oclliului.”



    Aestă culă s’veadi maş pi di nafoară, ama easti loclu iu fu filmatu ună parti ditu filmul Aferim, cari amintă “Ursa di asimi” Berlin, tru anlu 2015 şi fu pripunirea românească tră Oscar.



    La cula Duca ama, putem s’videmu organizarea aluştou edificii, cum şi obiectili di decor: icoane, covoare olteneşti, născănti orighinali. Liliana Beu şi-dusi ma largu prezentarea: “Doilu obiectiv ditu cadrul a Complexului muzeal Măldăreşti easti cula Duca, fostă Măldărescu, tră atea că şi aestu domeniu eara ali familiei Măldărescu, maş că tru ahurhita a secolului XX, omlu politic liberal, I. Gh. Duca ancupără armăsăturli a aliştei culi, culă cari fu adrată tru 1827, aşi cum să spuni şi stucatura ditu pridvorlu di la etaj, u znui şi mindui să u decoreadză şi să’lu ţănu ma largu stilu autentic di culă oltenească, ahurhinda cu interioarele, iu li ţănu idyili sobe tradiţionale cu cahle, deapoa mobilierlu pi cari lu-dună ditu locurlidi anvărliga, deapoa icoanili, deapoa scoarţili şi covoarili olteneşti, cari asiguripsea ună musuteaţă ti tutu edificiulu.


    Maş că hiinda ună o construcţie masivă, tră aţea că Culili fură adrati tu ahurhită ca pirguri di viglleari i locuri di apărari, I. Gh. Duca ahurheaşti ta ş’adară ună reşedinţă a lui işiş, ună reşedinţă di vacanţă, ună casă, pi cari ma s’yiniţ Măldăreşti, va s’videţ că nu ari ici ţiva ditu somptuozitatea a unei reşedinţi a unui om cari afu di ahâti ori ministru nica şi prim-ministrul ali Românie. Maş că loclu aestu easti mplinu di istorie tră aţea că aoa nu maş că s-ţănură niscănti casi easti importantu, ama şi atea că tru aestă ambianţă, pi hiotea a kirolui, tricură praglu mulţă oamiñi importanţă a dzuuăllei.”



    Văsiloañea Maria, Văsillelu Carol II, Cella Delavrancea, Gheorghe Tătărescu şi mulţă alţăllii ş-alăsară aduţerli aminti tru cartea di oaspiţ a casăllei Duca.



    Ună casă cari şi astădză li ţăni piesili orighinale tru marea a lor majoritati, obiecti simpli, ama cu multu bunu gustu. Vivlioteca tru limba franceză, tablouri simnati di Olga Greceanu, biroulu tru cari nica suntu pălăriili di veară ţi eara purtati di Nadia şi di I. Gh. Duca, iara pi pupitru putem s’videmu un jurnalu ditu 1933, salonlu a doamnăllei, abajururi ditu ceramică di Horezu.



    Autoru:Ana-Maria Cononovici


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Culele Măldăreşti

    Culele Măldăreşti

    Astăzi vă invităm la un popas liniştitor, o coborâre în istorie, dar
    şi relaxare într-o grădină frumos amenajată. Mergem la Culele Măldăreşti, din localitatea
    Măldărești, judeţul Vâlcea. Termenul culă provine din limba turcă (kule) şi
    înseamnă turn. Având şi funcţie de apărare, dar şi cea de reşedinţă permanentă,
    cula este o construcţie înaltă, semifortificată, specifică secolelor 18 … 19,
    fiind întâlnită nu numai în Oltenia, ci în întreg spaţiul
    balcanic.


    Liliana Beu, director adjunct, Muzeul judeţean Vâlcea ne-a lansat o
    invitaţie: Vă invităm pe
    toţi cei care aveţi timp, să ajungeţi la Complexul muzeal Măldăreşti, să
    treceţi pragul celor trei obiective, să vă bucuraţi de o pagină de istorie. În apropiere de Horezu se află Complexul
    Muzeal Măldăreşti, un complex care deţine în patrimoniu trei obiective de
    interes naţional, unul mai frumos decât altul. Este vorba, în primul rând de
    Cula Greceanu, apoi de Cula fostă Măldărescu, actuală Duca, iar cel de-al
    treilea obiectiv şi cel mai recent din punct de vedere istoric, este Casa
    memorială I.Ghe.Duca.

    Ansamblul este interesant şi este frumos de văzut, pentru
    că este un loc care conservă foarte bine în timp aspectul de culă tradiţională
    oltenească. Cula Greceanu este cea mai frumoasă, reprezentativă pentru stilul
    acesta arhitectural. Începuturile culei Greceanu de la Măldăreşti sunt plasate
    în timp, undeva încă din secolul al XVI-lea, în timpul lui Mihai Viteazul, când
    unul dintre căpitanii săi a căzut în prizonierat la tătari şi a reuşit să
    evadeze şi după a revenit în ţară şi s-a stabilit aici, unde avea să pună
    bazele neamului Măldărescu. O altă tradiţie spune că întreaga comunitate poartă
    numele de Măldăreşti de la acest căpitan care ar fi avut maldăre de bani.
    Important este că din documente istorice şi din stilul arhitectonic care este
    reprezentativ pentru zona noastră, începutul secolului al XVIII-lea este cel
    mai evident în privinţa stilului brâncovenesc. Începute ca un punct de apărare,
    în secolul al XVII-lea, ulterior, cula Greceanu a beneficiat de nişte adăugiri,
    care i-au oferit aspectul civil şi îi conferă nota de astăzi, de eleganţă, de
    frumuseţe şi stilul brâncovenesc o face plăcută ochiului.


    Această culă nu se vizitează decât la
    exterior, dar reprezintă locul unde a fost filmată o parte din filmul Aferim,
    care a câştigat Ursul de argint la Berlin, în anul 2015 şi a constituit
    propunerea românească pentru Oscar.


    La cula Duca însă, putem admira
    organizarea acestor edificii, precum şi obiectele de decor: icoane, covoare
    olteneşti, unele originale. Liliana Beu şi-a continuat prezentarea: Cel de-al doilea obiectiv din
    cadrul Complexului muzeal Măldăreşti este cula Duca, fostă Măldărescu, pentru
    că şi acest domeniu a aparţinut familiei Măldărescu, numai că la începutul
    secolului XX, omul politic liberal, I. Gh. Duca a cumpărat ruinele acestei
    cule, culă care fusese construită în 1827, aşa cum arată şi stucatura din
    pridvorul de la etaj, a renovat-o şi a încercat să o decoreze şi să îi păstreze
    stilul autentic de culă oltenească, începând cu interioarele, unde a păstrat aceleaşi sobe tradiţionale cu cahle,
    apoi mobilierul pe care l-a adunat de prin împrejurimi, apoi icoanele, apoi
    scoarţele şi covoarele olteneşti, care asigurau o ambianţă plăcută întregului
    edificiu.

    Numai că fiind o construcţie masivă, pentru că culele au fost
    construite iniţial ca şi turnuri de supraveghere sau locuri de apărare, I. Gh.
    Duca începe să îşi construiască o reşedinţă proprie, o reşedinţă de vacanţă, o
    casă, pe care dacă veţi veni la Măldăreşti şi o veţi vizita, veţi constata că
    nu are nimic din somptuozitatea unei reşedinţe a unui om care a fost de atâtea
    ori ministru şi chiar prim-ministrul României. Numai că locul acesta este
    încărcat de istorie pentru că aici nu numai faptul că s-au conservat anumite
    clădiri este important, ci faptul că în această ambianţă, de-a lungul timpului,
    au trecut pragul numeroşi oameni importanţi ai zilei.


    Regina Maria, regele Carol II, Cella
    Delavrancea, Gheorghe Tătărescu şi mulţi alţii şi-au lăsat amintirile în cartea
    de oaspeţi a casei Duca.


    O casă care şi astăzi păstrează piesele originale în marea lor
    majoritate, obiecte simple, dar cu mult bun gust. Biblioteca în limba franceză, tablouri semnate de
    Olga Greceanu, biroul în care încă se găsesc pălăriile de vară ce au fost
    purtate de Nadia şi de I. Gh. Duca, iar pe pupitru putem vedea un ziar de la
    1933, salonul doamnei, abajururi din ceramică de Horezu.


  • Au sosit în România câştigătorii concursului consacrat staţiunii Govora (FOTO)

    Au sosit în România câştigătorii concursului consacrat staţiunii Govora (FOTO)

    Câştigătorii concursului “Govora – turism balnear la nivel european”, Hans Verner Lollike soţia sa, Inge-Lise, din Danemarca, au sosit la Bucureşti pe 15 iunie şi au început excursia în judeţul Vâlcea, partea sudică a României.



    Cei 2 câştigători, însoţiţi de jurnalistul RRI Răzvan Emilescu, vor beneficia de proceduri terapeutice la baza de tratament a Hotelului Palace, din Băile Govora, unde sunt cazaşi, şi au început să viziteze principalele atracţii culturale, turistice, religioase din judeţul Vâlcea. Între acestea se află staţiunea Govora, municipiul Râmnicu Vâlcea, salina Ocnele Mari, Valea Oltului, cu cunoscutele mănăstiri Cozia şi Turnu, dar şi cu staţiunea baleno Călimăneşti, vestitele ateliere de ceramică de la Horezu, Mănăstirea Horezu (inclusă în patrimoniul mondial UNESCO), Mănăstirea dintr-un Lemn, Mănăstirea Arnota. Ascultătorii RRI vor face, de asemenea, o excursie pe Transalpina, cea mai înaltă şosea din România.



    Excursia soţilor Lollike în judeţul Vâlcea se va încheia pe 23 iunie. Amintim că la concurs am primit 225 răspunsuri corecte şi complete.

  • Salina Ocnele Mari (concurs Govora)

    Salina Ocnele Mari (concurs Govora)

    Astăzi vă propunem o vizită în judeţul Vâlcea, la Mina turistică Ocnele
    Mari, situată în localitatea cu acelaşi nume, la 8 km de Râmnicu Vâlcea, în
    partea central-sudică a României, în zona Subcarpaţilor Vâlcii. Exploatarea sării
    la Ocnele Mari a început încă din neolitic, fiind continuată în Epoca Bronzului
    şi Epoca Fierului, după cum dovedesc uneltele descoperite în şantierele
    arheologice. Tot aici a fost localizată şi fortificaţia dacică Buridava. Aflată
    într-o zonă pitorească, aproape de Valea Oltului, cu tradiţie în turism
    balnear, tot aici găsindu-se staţiunile Băile Olăneşti, Băile Govora şi
    Călimăneşti-Căciulata, Salina Ocnele Mari ofera condiţii optime pentru
    relaxare, agrement şi tratament.


    Ne-a lansat o invitaţie Gheorghe Cristian Miu, directorul Salinei: Merită să veniţi la Salina Ocnele Mari, în subteran avem amenajat un
    spaţiu pentru vizitare, un spaţiu generos, de vreo 4 hectare, amenajat cu
    locuri de joacă pentru copii, cu spaţii de agrement, cu un lăcaş de cult, cu
    restaurant, cramă, astfel încât turiştii pot să petreacă o zi cât mai plăcută
    în subteran, la salină.


    În subteran turiştii pot găsi terenuri de volei, baschet, fotbal, tenis,
    biliard sau minicarting. Temperatura constantă, aerul curat şi inhalaţiile sunt
    principalii factori pentru care oamenii aleg salina Ocnele Mari, ca un mijloc
    de a-şi menţine o bună stare de sănătate. Chiar aşa o şi recomandă medicii. Cu
    detalii Gheorghe Cristian Miu: De la suprafaţă sunt mijloace de transport
    până în subteran. În funcţie de preferinţe, turiştii pot să inspire aerul curat
    din salină sau să meargă cu copiii la locurile special amenajate. Avem în
    proiect aici să facem un mare spaţiu de joacă pentru copii, proiect pe care
    sperăm să-l punem în practică până la jumătatea anului. Este
    sănătos, este bine să vină mai ales cei cu probleme cu căile respiratorii.
    Într-o zi toridă este bine de venit în salină sau într-o zi friguroasă, pentru
    că aici găsim temperatură constantă de 14-15 grade Celsius, tot timpul anului
    şi este un climat plăcut, iar noi sperăm să avem cât mai mulţi turişti. Vă
    aşteptăm cu drag la Salina Ocnele Mari, oricând sunteţi bineveniţi la noi!


    Microbuzul care transportă turiştii în subteran circulă la un interval de
    30 minute. Am mai aflat că timpul de mers al microbuzului din incinta salinei
    până la punctul turistic este de 10 minute, iar tarifele de intrare sunt de 22
    de lei (4,65 euro) pentru adulţi, şi de 20 de lei (4,25 euro) pentru copii.


    Valoarea turistică a zonei este completată de o serie de obiective şi
    atracţii turistice, printre care: ştrandurile Ocnele Mari şi Ocniţa şi
    mănăstirile Cozia, Bistriţa, Arnota, Horezu, Govora şi Dintr-un-lemn.

  • Valcea Tourist Region

    Valcea Tourist Region


    Today we invite you to Valcea County, to discover some of the tourist assets of a county which is perfect for religious, monastic, leisure and healing tourism. Valcea County boasts a great number of historical monuments included on the national heritage list. No less famous are the spa resorts in Valcea County. Of those, the Olanesti resort holds pride of place as regards the number of springs, their overall daily volume of water and the variety of mineral waters in terms of composition and concentration.



    Monica Gheorghiu coordinates the National Tourism Information and Promotion Center of the Valcea Couny Council. Her suggestion for a first stopover is the town of Ramnicu Valcea, where we can find impressive tourist assets:



    “Id first like to mention the archbishopric compound, the Antim Monastery and the former Cetatuia hermitage, representative from a historical point of view, as we as other monastic compounds: the Annunciation church, the Saint Paraskevi Church or the Saint George Church. Cultural institutions include the History Museum, boasting ten impressive collections, including items from the Neolithic, the Bronze Age, the Dacian Age, the Middle Ages, as well as items illustrative of modern and contemporary history. Here you can find assets of national interest or even items included on Romanias heritage list. One such item is the bronze masque of Ocnita, a unique piece in south-eastern Europe, a Roman bronze amphora or the consecrated wafer silver chalice. I should also like to mention the Simian House Art Museum, an impressive cultural and historic asset.”



    The asset was turned into a museum between 1972-1980, while at present the museum houses a permanent exhibition, bringing together precious pieces, sculptures and paintings. Speaking about that, here is the coordinator of the National Tourism Information and Promotion Center of the Valcea County Council, Monica Gheorghiu



    “I have to mention here the Valcea Village Museum, built around the Bujoreanu Watchtower. This is an open air museum village, stretching over 8.5 hectares, representing a traditional rural dwelling with all its social and cultural institutions. You can also visit the Anton Pann memorial house, depicting the travels the scholar and teacher made in the Valcea area. In terms of culture, I would also mention the Art Galleries, the County Library, and the theaters in our city, as well as the philharmonic.”



    The city of Ramnicu Valcea is also recommended by Simona Iliescu, an inspector with the communication office at Ramnicu Valcea City Hall:



    “There are many reasons for which tourists should stay in our city and county for several days at least, especially considering that this year is a triple anniversary for Ramnicu Valcea. In the year of the centennial, the city too celebrates 100 years since the Great Union, and also 630 years since its first documentary mention. The great Romanian ruler Mircea the Old issued a decree in 1388, on May 20, mentioning our city. At the same time, we are celebrating 170 years since the national anthem of Romania was played in Zavoi Park in town. This is a very important town historically.”



    Simona Iliescu also recommends you visit on July 29, the day of the celebration of the national anthem:



    “The City Hall, in partnership with other authorities and local NGOs, organize ample cultural manifestations dedicated to this event. Of these, I would mention a film festival, many concerts held by the Philharmonic, and many exhibitions in art galleries. In addition, the City Hall holds every evening traditional and pop music concerts. For May 20 we planned a number of cultural events on the anniversary day of the city. We would also like to have tourists towards the end of the year, when we inaugurate a winter fair in Ramnicu Valcea. We also have ample events dedicated to Romanias national day. In this context, we will have a fair for children and a lot of concerts.”



    Ramnicu Valcea is within easy reach of three spas, all within 18 to 20 km of the city. Here is Simona Iliescu again:



    “These are Calimanesti, Baile Govora, and Olanesti. Calimanesti is close to Cozia Monastery, a major architectural monument erected in 1388. In Baile Govora we have Govora Monastery, built in the 15th century, the place where ruler Matei Basarab printed for the first time in Wallachia a code of law, the Govora Code, in 1640. I would also recommend a place of major historical significance, Horezu, 50 km away from our city. Here we have the Hurezi Monastery, a UNESCO heritage site, where you can see Hurezi pottery, which is also a UNESCO heritage item. Lets not forget Maldaresti, a short way away from Horezu, where we have several watchtowers, and the I.G. Duca Memorial House. If you appreciate fine wines, I recommend a visit to the vineyards of Dragasani.”



    Monica Gheorghiu, from the Tourist Information Center of Valcea County, told us about the tourists that use their services:



    “They come to get information mostly about trails in the mountain areas, about areas where they can go trekking. We have English language promotional fliers, as well as fliers in German. We eagerly welcome everyone who wants to visit Valcea County. We tell them that the tourism potential of the country is exceptional, and we accommodate every form of tourism.”


  • Vâlcea turistică

    Vâlcea turistică

    Ne oprim azi în județul
    Vâlcea pentru a descoperi doar câteva dintre atracțiile turistice ale unui
    județ în care se poate practica turismul religios, monahal, de agrement, dar și
    curativ. Județul Vâlcea se poate lăuda cu un mare număr de monumente istorice
    cuprinse în patrimoniu național. Și stațiunile balneoclimaterice sunt renumite.
    Dintre acestea, Băile Olănești ocupă primul loc în ceea ce privește numărul de
    izvoare, debitul total zilnic al acestora și varietatea compoziției și a
    concentrației apelor minerale.


    Monica Gheorghiu,
    coordonatoare a Centrului Național de Informare și Promovare Turistică, din
    cadrul Consiliului Județean Vâlcea, ne propune să ne oprim mai întâi în orașul
    Râmnicu Vâlcea, unde vom găsi obiective turistice impresionante. Printre acestea menționez ansamblul arhiepsicopal, Mănăstirea Antim și
    fostul schit Cetățuia, reprezentative din punct de vedere istoric, precum și
    alte ansambluri monahale: biserica Buna Vestire, biserica Cuvioasa Parascheva
    sau biserica Sf. Gheorghe. Ca instituții
    de cultură, menționez Muzeul de Istorie care deține zece colecții impresionante
    din epoca neolitică, a bronzului, cea dacică, din istoria medievală, modernă și
    contemporană. Aici se găsesc bunuri de interes național și chiar din
    patrimoniul românesc. Unul ar fi masca de bronz de la Ocnița, unicat în S-E
    Europei, amfora romană de bronz sau anafornița de argint. De asemenea,
    menționez Muzeul de Artă Casa Simian, un impresionant obiectiv cultural și
    istoric.



    Obiectivul a fost
    transformat în muzeu între anii 1972-1980, iar, în prezent, deține o expoziție
    permanentă, ce reunește lucrări de valoare, picturi și sculpturi. Monica Gheorghiu, coordonatoare a
    Centrului Național de Informare și Promovare Turistică, din cadrul
    Consiliului Județean Vâlcea. Nu pot să nu menționez Muzeul Satului
    Vâlcean, construit în jurul culei Bujoreanu. Este un sat-muzeu care se extinde
    pe o suprafață de 8,5 hectare și reprezintă imaginea funcțională a unei așezări
    rurale tradiționale cu toate instituțiile socio-culturale. Se poate vizita și
    casa memorială Anton Pann, care fixează în timp peregrinările pe meleagurile
    Vâlcei în anumite perioade ale literatului român, important dascăl al vremurilor
    de demult. Din punct de vedere cultural, aș mai menționa Galeriile de Artă,
    Biblioteca Județeană, teatrele care își
    desfășoară activitatea la noi în oraș și filarmonica.


    Orașul Râmnicu Vâlcea vă
    este recomandat și de Simona Iliescu, inspector la biroul de comunicare al
    Primăriei municipiului Râmnicu Vâlcea. Există o mulțime de motive pentru care
    turiștii ar trebui să rămână cel puțin pentru câteva zile în orașul nostru și
    în județul nostru, cu atât mai mult cu cât anul acesta este o triplă aniversare
    la Râmnicu Vâlcea. În anul centenarului, Râmnicu Vâlcea aniversează nu numai
    100 de ani de la Marea Unire, ci și 630 de ani de atestare documentară, de când
    domnitorul român Mircea cel Bătrân, a emis un hrisov în 1388, la 20 mai,
    menționând prima dată orașul nostru. Sărbătorim însă și 170 de ani de la prima
    intonare în cadru oficial, în actualul parc Zăvoi, a actualul imn național al
    României. Este un oraș cu o importantă componentă istorică.


    Simona Iliescu, inspector
    la biroul de comunicare al Primăriei municipiului Râmnicu Vâlcea, recomandă
    pentru vizitare în special data de 29 iulie, când se sărbătorește Ziua Imnului
    Național. Primăria municipiului în
    parteneriat cu alte autorități și ONG-uri locale organizează ample manifestări
    culturale dedicate acestui eveniment. Dintre acestea, aș aminti un festival de
    film, numeroase concerte ale Filarmonicii, numeroase vernisaje la galeriile de
    artă. Pe lângă acestea, Primăria organizează în fiecare seară concerte de
    muzică populară și ușoară. Pe 20 mai organizăm din nou multe evenimente
    culturale ocazionate de ziua orașului. Ne-am dori, de asemenea, să avem turiști
    și spre sfârșitul anului, când vom inaugura un târg de iarnă la Râmnicu Vâlcea.
    Vom avea manifestări ample dedicate zilei naționale a României. În acest
    context, vom organiza un târg pentru cei mici, precum și numeroase concerte.


    Din Râmnicu Vâlcea
    puteți ajunge ușor în trei stațiuni balneoclimaterice, situate la o distanță
    aproximativ egală de oraș, la circa 18-20 de km. Simona Iliescu: Călimănești, Băile Govora și Olănești. La Călimănești, veți găsi în
    imediata apropiere și Mănăstirea Cozia, un important monument arhitectural
    ridicat la 1388. La Băile Govora există, de asemenea, Mănăstirea Govora,
    construită în sec. al XV-lea, locul în care domnitorul Matei Basarab a tipărit
    pentru prima dată în Țara Românească un cod de legi – Pravila de la Govora, de
    la 1640. V-aș recomanda un loc încărcat de istorie și aflat în patrimoniul UNESCO,
    Horezu, la 50 de km de orașul nostru. Aici se află mănăstirea Hurezi, inclusă
    în patrimoniul UNESCO, și pot admira ceramica de Hurezi, inclusă și ea în
    patrimoniul UNESCO. Să nu uităm nici de Măldărești, aflat la mică distanță de
    Horezu, unde veți putea admira culele de la Măldărăști, dar și casa memorială
    IG Duca. Pentru pasionații de viticultură, recomand o excursie la culturile de
    viță de vie din orașul Drăgășani.


    Mulți dintre turiștii
    ajunși în județul Vâlcea ajung la Centrul de Informare Turistică, spune Monica
    Gheorghiu, coordonatoare. Vin să se informeze în special despre
    traseele din zona montană, despre drumeții, zonele unde pot face trekking. Avem
    pliante de promovare în limba engleză. De asemenea, unele dintre hărțile pe
    care le distribuim sunt în limba germană. Îi așteptăm cu drag pe toți cei care
    doresc să viziteze județul Vâlcea. Le spunem că potențialul turistic al
    județului este unul deosebit și, la noi, în județ pot practica orice formă de
    turism.



    Invitația a fost lansată. Vă așteptăm și săptămâna
    viitoare cu o nouă destinație.

  • Orașe înfrățite: Hotin (Ucraina) și Horezu (România)

    Orașe înfrățite: Hotin (Ucraina) și Horezu (România)

    În timpul Războiului, administrația românească a orașului Hotin s-a refugiat la Horezu. De Ziua Națională a României, cele două orașe s-au înfrățit.




  • Valcea County

    Valcea County

    Crossing the county is Olt River, and, along the Olt Valley, a railroad connects Wallachia to Transylvania. The county capital city, Ramnicu Valcea, is the best starting point to explore the tourist attractions in the region. First mentioned in an official document on September 4, 1388, by the Wallachian ruler Mircea the Old, the city of Ramnicu Valcea takes pride in its centuries-old history. Also worth mentioning is Cozia Monastery, a compound 18 km north of Ramnicu Valcea, a monastic compound representative for Romanian mediaeval history and architecture.



    Cozia was founded in 1388 by the Wallachian ruler Mircea the Old, who intended the monastery church to be used also as a princely burial place. Not far from Cozia we find the resort of Calimanesti-Caciulata, which has become an attractive tourist destination in recent years thanks to its aqua-park and thermal water pools. Another princely foundation, the Govora Monastery, lies 17 km west of Ramnicu Valcea. No less than three different rulers were involved in its construction: Radu the Great in 1492, Matthew Basarab in 1636 and Constantin Brancoveanu throughout his reign (1699-1714).



    During the reign of Matthew Basarab, Govora acquired a printing press donated by a scholar and metropolitan of Romanian origin called Simeon Mogyla from Kiev. The Govora Code of Laws, known as the oldest collection of laws in Wallachia, was printed here in 1640. Baile Govora spa and resort is located nearby, where treatment is provided mainly for respiratory disorders.



    The first to benefit from mineral water treatment at Baile Govora were the Romanian soldiers who fought in the Independence War of 1877 and who were stationed at the nearby Govora Monastery. After the confirmation of the mineral waters’ therapeutic properties, Baile Govora saw the building of several constructions that laid the foundation for the future resort. In Baile Govora you will see the first hotel in Romania equipped with a treatment center that was built in 1914 and refurbished with the help of European funds several years ago.



    Mihai Handolescu, general manager at Baile Govora has more: “Our hotel has a spa tradition of more than 100 years. The French architect Doneau erected this hotel according to three architectural styles. The basement, the semi basement and the ground floor were built in the eclectic style, the 1st, 2nd and 3rd floors in the Art Nouveau style and floors 4, 5 and 6 in Neo-Romanian style. The hotel’s specificity consists in the 365 holes one can see in the walls, as many as the number of days in a year, and in the fact that each room receives direct sunlight during the day as the hotel was built on an east-west direction”.



    The hotel is located in a park designed by another French artist, the landscape architect Emil Pinard. Several kms away from Baile Govora one will discover Ocnele Mari salt mine. A minibus will take you inside the salt mine, which has tunnels covering an area of 3 and a half thousand meters that can be visited. The salt mine also boasts fitness areas, sports grounds, restaurants and a wine cellar.”



    Heading westwards to the town of Targu Jiu, you will have the opportunity to visit the Trovants Museum in the locality of Costesti. On a surface of ten thousand meters you will discover stones of irregular shapes and sizes, which emerged following the process of sand solidification. Heading further away, westwards, you can come by other tourist attractions, in the Horezu area.



    A former mayor of Horezu and a tourism promoter, Constantin Nitu will now tell us how it’s worth a visit to Horezu: “Our area is known as the Horezu depression and its main attraction is the Horezu monastery, built upon order by ruler Constantin Brancoveanu. This monastery is included on the list of UNESCO World Heritage Sites. The region is worth visiting also thanks to the Horezu ceramics. Each piece of ceramics is handmade and you will not find two identical ceramic objects of a kind. Also the Horezu area is in full tourist development and the surrounding landscapes are very beautiful.”



    Commissioned by ruler Constantin Brancoveanu, Hurezi Monastery is located 50 km west of Ramnicu Valcea. The monastery’s church is listed as a UNESCO World Heritage site. The interior of the church, apart from its usual mural paintings depicting scenes from the Bible, also includes a gallery of portraits of members of the Brancoveanu, Basarab and Cantacuzino families, many of whom were historically rulers of Wallachia. The church also houses the empty tomb of the monastery’s patron, Constantin Brancoveanu, who was beheaded along with his four sons in 1814, in Constantinople.



    The church is surrounded by buildings Brancoveanu would use as living quarters, much in the style of 17th-century fortresses. The Guardhouse and the Council Chamber were turned into today’s museum. Specialists believe the ensemble in Hurezi is representative for the Brancovan architectural style, due to its lavish exterior decorations and frescos.

  • Prin judeţul Vâlcea

    Prin judeţul Vâlcea

    Destinaţia turistică pe care v-o
    propunem pentru această ediţie este judeţul Vâlcea, situat în partea sudică a
    Carpaţilor Meridionali. Judeţul este traversat de apele râului Olt, dar şi de o
    magistrală rutieră şi feroviară ce leagă, prin intermediul Văii Oltului,
    oraşele de la sud de Carpaţi cu cele din Transilvania. Punctul central de unde
    trebuie explorate atracţiile turistice ale judeţului Vâlcea este municipiul
    reşedinţă de judeţ, Râmnicu Vâlcea. Atestat la 4 septembrie 1388, într-un
    document al domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân, oraşul Râmnicu Vâlcea
    a păstrat semne ale istoriei sale multiseculare. De menţionat că la 18 km nord
    faţă de Râmnicu Vâlcea se află mănăstirea Cozia, complex monahal reprezentativ
    pentru istoria şi arhitectura medievală din spaţiul românesc. Mănăstirea Cozia
    a fost ctitorită în anul 1388 de domnitorul Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân,
    pentru ca biserica ei să slujească şi ca necropolă domnească. La mică distanţă
    se află staţiunea Călimăneşti-Căciulata care, în ultimii ani, a devenit extrem
    de atractivă datorită aquapark-ului şi piscinelor alimentate cu apă termală.


    La 17 km vest de municipiul
    Râmnicu Vâlcea se află mănăstirea Govora, o altă ctitorie voievodală, nu mai
    puţin de 3 domnitori contribuind la edificarea acesteia: Radu cel Mare, în anul 1492, Matei Basarab, în
    1636, şi în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). În timpul
    domniei lui Matei Basarab, la Govora a fost instalată tiparniţa dăruită, cu
    meşteri cu tot, de mitropolitul carturar, român de origine, Simion Movilă de la
    Kiev. În anul 1640 aici a fost tipărită Pravila de la Govora, cunoscută drept
    cea mai veche culegere de legi din Ţara Românească.


    În apropiere se află o altă staţiune
    de top din România, Băile Govora, recomandată în special pentru tratamentul
    afecţiunilor respiratorii. Primii beneficiari ai tratamentelor cu apele
    minerale de la Băile Govora au fost militarii români care au luptat în Războiul
    de Independentă de la 1877, ei fiind cantonaţi în apropiere, la Mănăstirea
    Govora. După confirmarea proprietăţilor terapeutice ale apelor minerale, la
    Băile Govora au fost ridicate câteva construcţii care au dus la apariţia
    staţiunii. La Băile Govora veţi vedea primul hotel din România cu bază proprie
    de tratament, deschis în anul 1914 şi reabilitat, cu ajutorul fondurilor
    europene, în urmă cu câţiva ani. În continuare, Mihai Handolescu,
    director general Băile Govora: Hotelul în care ne aflăm are
    peste o sută de ani de traditie balneară. Arhitectul francez Doneau a durat
    acest hotel pe trei stiluri arhitectonice, subsolul, demisolul şi parterul în stil eclectic, etajele unu, doi
    şi trei – arhitectură Art Nouveau şi etajele 4, 5 şi 6 arhitectură
    neo-românească. Are o specificitate, are 365 de goluri în ziduri, atâtea zile
    câte are anul şi fiecare încăpere primeşte soare pe parcursul zilei, datorită
    poziţionării Est – Vest a construcţiei.


    Hotelul se află într-un parc
    proiectat de un alt specialist francez, de arhitectul peisagist Emil
    Pinard. De la Băile Govora,
    după doar câţiva km, ajungem la salina Ocnele Mari. În salină se poate ajunge
    cu … microbuzul. Salina are 3 hectare şi jumătate de tunele care se pot
    vizita, cu spaţii de fitness, terenuri de sport, restaurante şi cramă unde
    printre vinurile propuse pentru degustare se află şi soiuri produse în podgoria
    Drăgăşani, situată tot în judeţul Vâlcea.


    Mergând spre vest către municipul
    Târgu Jiu, putem vizita Muzeul trovanţilor situat la intrarea în localitatea
    Costeşti. Pe o suprafaţă de un hectar, întâlnim pietre cu forme neregulate, de
    diferite dimensiuni, care au apărut datorită cimentării nisipului. Mergând în
    continuare spre vest întâlnim alte obiective de interes turistic, în zona
    Horezu. Fost primar al oraşului Horezu şi promotor al turismului, Constantin
    Niţu, ne prezintă motivele pentru care merită să ajungem la Horezu: Zona noastră
    este cunoscută ca depresiunea Horezu din punct de vedere turistic şi are în
    primul rând această bijuterie, mănăstirea Horezu, ctitorie a domnitorului
    Brâncoveanu. Trebuie mentionat neapărat faptul că acest obiectiv turistic este
    monument UNESCO. Un al doilea motiv pentru care merită să vizitaţi zona este
    ceramica de Horezu. Este o ceramică particulară prin faptul că nicio piesă nu
    este identică cu altă piesă, deci toate piesele sunt confecţionate manual aici,
    la Horezu. De asemenea, zona Horezu şi oraşul Horezu este staţiune turistică de
    interes local, este în plină dezvoltare şi este plasată într-o zonă montană
    foarte frumoasă.


    Ctitorie a domnitorului Constantin
    Brâncoveanu, mănăstirea Hurezi este
    situată la 50 de kilometri vest de Râmnicu Vâlcea. Biserica mănăstirii
    este inclusă în patrimoniul cultural mondial UNESCO. În interiorul bisericii,
    pe lângă picturile murale obişnuite care prezintă scene religioase, se află o
    galerie de portrete ale Brâncovenilor, Basarabilor şi Cantacuzinilor (familii
    din care provin mulţi domnitori ai Ţării Româneşti). Tot în incinta bisericii,
    se află mormântul gol al ctitorului mânăstirii, Constantin Brâncoveanu,
    executat împreună cu cei patru fii ai săi, în anul 1714, la Constantinopole.
    Biserica este înconjurată, precum o fortăreaţă, de corpuri de clădiri în care
    se aflau locuinţa domnitorului, Sala Gărzilor şi Sala Consiliului, toate acestea
    fiind transformate în spaţii muzeale. Ansamblul de la Hurezi este considerat de
    către specialişti drept cel mai reprezentativ pentru stilul arhitectonic
    brâncovenesc, datorită bogăţiei de decoraţiuni sculpturale exterioare şi
    picturi realizate în frescă.