Radio România Internațional

Tag: ICR Tel Aviv

  • Jurnal românesc – 05.12.2022

    Jurnal românesc – 05.12.2022

    Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, se află într-o vizită oficială la Bruxelles şi Paris unde, în perioada 5-7 decembrie, continuă campania de promovare a Timişoarei, Capitală Europeană a Culturii 2023. “Ţinta noastră este să creăm noi punţi de colaborare între Timişoara şi marile capitale europene care să continue şi după anul viitor. Destinul european al Timişoarei merită să fie mult mai vizibil şi mai bine cunoscut de către europeni. Anul viitor este şansa noastră de a spune tuturor povestea europeană a Timişoarei”, a declarat edilul. La Bruxelles, evenimentul de promovare are loc la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană şi reuneşte europarlamentari români şi străini, oficiali care lucrează în instituţiile europene, ataşaţi culturali ai altor state membre şi diplomaţi. La 6 decembrie, delegaţia românească se va afla la Ambasada României la Paris, unde va avea loc o întrevedere cu reprezentanţi ai mediului cultural din capitala franceză, membri ai corpul diplomatic şi ai diasporei româneşti. Dominic Fritz a început campania de promovare externă a Timişoarei, în noiembrie, la Berlin. Demersul continuă şi anul viitor, în ianuarie, cu o vizită la Groeningen, în Olanda.



    România este invitat special la a 23-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Tbilisi, care are loc între 4 şi 11 decembrie. În cadrul manifestării vor fi proiectate filmele “Imaculat” de Monica Stan şi George Chiper-Lillemark, “Om câine” de Ştefan Constantinescu, “Mikado” de Emanuel Pârvu, “Spioni de ocazie” de Oana Giurgiu, “Câmp de maci” de Eugen Jebeleanu, “Pentru mine eşti Ceauşescu” de Sebastian Mihăilescu şi “Neidentificat” şi “Miracol”ambele de Bogdan George Apetri. Regizorii Ştefan Constantinescu, Sebastian Mihăilescu şi Bogdan George Apetri îşi prezintă personal filmele pe care le semnează şi susţin după proiecţiile acestora sesiuni de întrebări şi răspunsuri. De asemenea, criticul de film Mihai Chirilov va face o analiză a filmelor româneşti prezentate şi va modera dezbaterea cu tema “Cinematografia românească de azi”. Festivalul Internaţional de Film de la Tbilisi este unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice din Georgia. Prezenţa românească este sprijinită de Institutul Cultural Român.



    Peste 30 de copii cu vârste cuprinse între 4 și 17 ani, cu părinți originari din România, dar și din Republica Moldova și Ucraina, au participat gratuit la cursuri și ateliere educaționale în limba română promovate de Asociația “Floare Albastră” din oraşul italian Terni. Rotalianul scrie că inițiativa face parte din proiectul “Școala românească din Terni” pe care asociația l-a organizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. “Școala românească din Terni” este o instituţie bilingvă italo-română pentru copiii și adolescenții care locuiesc în Terni și care sunt interesați să învețe limba română. Proiectul își propune să sprijine integrarea lingvistică și culturală a elevilor transferați în România sau Italia. În cadrul primului modul al proiectului au fost organizate cursuri de limba și cultura română, în persoană și online, întâlniri de lectură în limba maternă și ateliere educaționale tematice pentru lărgirea cunoștințelor despre România. Proiectul va continua cu atelierele de lectură în limba română desfășurate la biblioteca municipală din Terni și se va încheia cu o petrecere de Crăciun, ocazie cu care copii vor putea afla tradițiile prilejuite de această sărbătoare.



    Expoziția “Natura umană”, a artistelor Cristina Cioplea și Gila Miller, este deschisă la ICR Tel Aviv. Sunt expuse circa 30 de lucrări de mixed media, ceramică şi textile care se constituie într-un un dialog vizual între creatoare ale căror discursuri artistice se întrepătrund. Cele două s-au cunoscut cu ocazia unei rezidențe artistice. Cristina Cioplea locuiește și lucrează în Târgu Jiu. A absolvit Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara, unde a urmat și un program de master în domeniul artei grafice. Născută în Israel, Gila Miller a intrat în legătură cu moștenirea culturală românească prin intermediul mamei sale și a întregii familii a acesteia, originare din România. A absolvit Arte Frumoase la Universitatea din Haifa, a urmat un program de master în Iudaism și Artă Iudaică la Institutul de Studii Iudaice Schechter, iar apoi a elaborat studii de cercetare în domeniul Artei evreiești la Universitatea Bar Ilan. Expoziția “Natura umană” poate fi vizitată până la 4 ianuarie 2023.






  • Jurnal românesc – 26.10.2022

    Jurnal românesc – 26.10.2022

    Minorii care au
    împlinit vârsta de 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi, cu
    acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, se arată într-un proiect de
    lege depus la Parlament. Iniţiată de 88 deputaţi şi senatori, propunerea
    legislativă modifică Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a
    cetăţenilor români în străinătate, precum şi Legea nr. 272/2004 privind
    protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Vor putea ieşi din ţară
    neînsoţiţi minorii cu vârsta de 16 ani care prezintă o declaraţie notarială a
    ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin
    hotărâre judecătorească, a părintelui care exercită singur autoritatea
    părintească, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului legal.
    Declaraţia va cuprinde acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei
    respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în
    care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul acesteia. Iniţiatorii
    proiectului apreciază drept nejustificat faptul că minorii sub 16
    ani şi minorii care au împlinit vârsta de 16 ani sunt trataţi în mod similar,
    cu toate că dezvoltarea psihosocială a unui tânăr de 16 ani este mai
    apropiată de cea a unui major peste 18 ani decât cea a unui minor de 14
    ani. În ţările europene, minorii care au împlinit vârsta de 16 ani
    pot călători singuri, fără a fi însoţiţi de un major, mai susţin
    parlamentarii semnatari. Proiectul va intra în dezbaterea Senatului şi apoi a
    Camerei Deputaţilor, care este for decizional în această speţă.




    Ziua Armatei
    României a fost sărbătorită, la 25 octombrie, printr-o serie de manifestări
    organizate în principalele garnizoane din ţară şi în bazele militare din
    teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români, în ţările în care
    România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în capitalele statelor unde ţara
    noastră are reprezentanţe permanente, transmite Ministerul Apărării Naţionale.
    România are un loc distinct în cadrul NATO şi o calitate incontestabilă
    de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic al
    Alianţei Nord-Atlantice, a declarat cu acest prilej preşedintele Klaus
    Iohannis. Acesta a spus că Armata României continuă să se modernizeze şi a
    amintit că, în 2023, bugetul Apărării va creşte la 2,5% din PIB, pentru a spori
    capacitatea Armatei de a-şi îndeplini misiunile încredinţate şi de a conferi
    astfel României şi mai multă credibilitate în exercitarea rolului de pilon
    regional de securitate. Ceremonii de Ziua Armatei României au mai avut loc la
    cimitirele și la monumentele ostașilor români din Austria, Bosnia și
    Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Rusia, Polonia, Republica Moldova și Ungaria.




    Comisiile
    parlamentare reunite pentru politică externă şi pentru comunităţile de români
    din afara graniţelor ţării au audiat şi acordat avize favorabile pentru doi
    ambasadori propuşi să preia conducerea reprezentanţelor diplomatice ale
    României în Danemarca şi Islanda şi, respectiv, Slovenia. Este vorba despre
    Mihai Alexandru Grădinar, care va ocupa fotoliul de ambasador în Slovenia, şi
    de Anton Niculescu, noul ambasador în Danemarca şi Islanda. Cei doi au fost
    avizaţi pozitiv cu unanimitate de voturi. Cei doi ambasadori, diplomaţi
    de carieră, sunt profesionişti care şi-au făcut datoria în misiunile
    anterioare, a declarat preşedintele Comisiei de politică externă a
    Senatului, Titus Corlăţean. Anterior, Anton Niculescu a ocupat funcţia de
    ambasador în Slovenia, iar Mihai Alexandru Grădinar pe cea de ambasador în Regatul
    Danemarcei şi în Republica Islanda.




    Documentarul
    Vapniarka, realizat de Olga Ștefan, va fi transmis, prin
    live-streaming, pe pagina oficială a Institutului Cultural Român la Tel Aviv,
    pe 27 octombrie, de la ora 17.00. Reprezentanţa culturală va organiza, cu
    aceasă ocazie, un eveniment de prezentare în limbile română și ebraică, la care
    vor participa Olga Ștefan, arhivista Greta Barak din cadrul Centrului de
    Documentare și Cercetare Ghetto Fighters’ House şi ambasadorul României în
    Israel, Radu Ioanid. Pelicula Vapniarka spune povestea deținuților
    din lagărul de concentrare din localitatea ucraineană cu acelaşi nume, care în
    timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a făcut parte din Guvernământul
    Transnistriei, administrat de autoritățile române. Filmul a fost pus la
    dispoziţie de platforma Viitorul Memoriei, fondată de Olga Ștefan,
    ce are drept scop familiarizarea publicului cu trecutul României și al
    Republicii Moldova. Evenimentul face parte din seria de activităţi dedicate
    marcării Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului din România.


  • Jurnal Românesc – 25.08.2022

    Jurnal Românesc – 25.08.2022

    Cea mai mare
    temere a administraţiei de la Bucureşti este că tinerii care studiază în
    străinătate nu vor reveni acasă, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă în
    deschiderea celei de-a 2-a ediţii a Forumului Studenţilor Români de
    Pretutindeni. Suntem cât se poate de mândri de rezultatele dumneavoastră.
    Prin efortul personal, prin dedicare, prin nivel de ambiţie, aţi ajuns să
    studiaţi în cele mai de prestigiu instituţii de învăţământ din lume şi vă rog
    să faceţi în aşa fel încât acolo, o perioadă scurtă de timp, să vă gândiţi la
    ţară, să vă gândiţi că oricând avem nevoie de tot ceea ce poate să însemne
    contribuţia şi viziunea dumneavoastră, pentru ca într-adevăr împreună să
    dezvoltăm România, le-a transmis premierul celor 150 de studenţi
    participanţi. Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni are loc la Palatul
    Parlamentului până pe 29 august. Tinerii din ţară şi din diaspora dezbat în
    aceste zile problemele relevante cu care se confruntă societatea românească şi,
    sub îndrumarea a 11 moderatori specializaţi, vor redacta un document prin care
    vor propune soluţii în domeniile educaţie şi tineret, sănătate, justiţie, muncă
    şi economie, afaceri europene şi energie şi mediu. Propunerile finale vor
    alcătui o Rezoluţie, ce va fi înaintată ministerelor şi autorităţilor române
    competente.




    Un târg de locuri
    de muncă dedicat informării românilor din diaspora asupra oportunităților de
    angajare pe piața muncii ieșene și posibilităților de relocare în Iași va avea
    loc, la 26 august, între orele 11.00 și 16.00, pe Pietonalul Ștefan cel Mare și
    Sfânt din municipiul reşedinţă de judeţ. Evenimentul face parte din programul
    Sărbătoarea Diasporei – Iașiul este acasă! organizată de Primăria Iași și
    Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă.




    Antreprenorii
    care doresc să obţină o finanţare de până la 200.000 lei mai au la dispoziţie
    până la 1 septembrie, ora 20.00, să se înscrie în programul Start-Up Nation
    2022, transmite Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului. Noutatea acestei a
    3-a ediţii a programului o reprezintă cei doi piloni: Start-Up Nation România
    şi Start-Up Nation Diaspora. Astfel, antreprenorii români stabiliţi în ţară,
    cât şi cei plecaţi peste hotare, dar care doresc să se întoarcă acasă pentru a
    investi într-o afacere, au posibilitatea de a obţine finanţare. Ministerul
    Antreprenoriatului precizează că înscrierile se fac exclusiv online, pe
    platforma granturi.imm.gov.ro. Potrivit instituţiei, până la 24 august, 6.461
    de antreprenori s-au înscris pentru Pilonul I
    – Start-Up Nation România şi 212 pentru Pilonul II – Start-Up Nation Diaspora.


    Păstrarea şi
    afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi
    Mureş va fi unul dintre subiectele centrale ale celei de-a 19-a ediţii a
    Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, care va avea loc în perioada 14 – 18
    septembrie. Organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi
    Mureş, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Centrul
    European de Studii Covasna-Harghita şi Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi
    Harghitei, manifestarea se va desfăşura sub sloganul Pentru o Românie a
    secolului 21 unită sub semnul tricolorului şi al idealului naţional. La
    eveniment vor participa conferenţiari şi reprezentanţi ai românilor din ţară şi
    din străinătate. Un alt subiect care va fi abordat îl reprezintă provocările
    referitoare la păstrarea identităţii românilor din Ucraina, Serbia şi Bulgaria.
    Pe lângă dezbateri, programul va cuprinde lansări şi prezentări de carte,
    spectacole folclorice şi o expoziţie de icoane.




    Expoziția de
    pictură intitulată Profunzimea perspectivei a artistului israelian
    Saher Khayouf va fi deschisă la Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, la 29
    august. Manifestarea propune o privire retrospectivă asupra diferitelor
    perioade de creație ale artistului și conține picturi în ulei și acuarele pe
    teme clasice precum peisaje din Israel – cu accent pe orașele Ierusalim, Haifa
    și Asafiyia, orașul natal al artistului, precum și din România – din zona
    Ardealului, pe care Saher o cunoaște din timpul doctoratului realizat la
    Universitatea Babeș Bolyai din Cluj. ICR Tel Aviv precizează că Saher Khayouf a
    păstrat o afinitate pentru peisajele românești precum și pentru calitatea învățământului
    superior din ţara noastră şi a încurajat și susținut, de-a lungul timpului,
    mulți tineri din comunitatea druză să se înscrie la universitățile din România.
    Expoziția sa de la Tel Aviv va putea fi vizitată până la
    29 septembrie.


  • Jurnal Românesc – 02.06.2022

    Jurnal Românesc – 02.06.2022

    Poliţia de
    frontieră din Grecia estimează că numărul turiştilor din România preconizat
    pentru actualul sezon estival va fi de aproximativ 1,4 milioane, transmite
    Ministerul de Externe de la Bucureşti. O delegaţie a MAE s-a deplasat la
    punctul de trecere a frontierei Kulata-Promachonas, aflat la graniţa dintre
    Bulgaria şi Grecia, unde a avut întâlniri tehnice cu reprezentanţi ai
    administraţiilor locale şi regionale elene şi bulgare, ai forţelor de poliţie
    din cele două state, precum şi ai patronatelor greceşti din industria
    hotelieră. Partea română le-a prezentat acestora o serie de obiecţii ale
    turiştilor români faţă de timpii mari de aşteptare pentru trecerea frontierei
    şi îngrijorarea autorităţilor române privind riscul repetării întârzierilor din
    anii precedenţi. Reprezentanţii bulgari şi eleni au precizat că au fost
    întreprinse, deja, o serie de măsuri complementare eliminării restricţiilor
    sanitare şi care vor conduce la reducerea timpilor mari de aşteptare. Printre
    acestea, suplimentarea numărului poliţiştilor de frontieră eleni pentru
    realizarea controlului, creşterea capacităţii de tranzit prin organizarea unor
    ghişee adiţionale, simplificarea procedurilor de control al documentelor de
    călătorie pentru cetăţenii UE şi o mai bună coordonare între autorităţile de
    frontieră bulgare şi elene pentru transmiterea, în timp real, a informaţiilor
    privind volumul de tranzit la frontiera româno-bulgară. MAE îi sfătuieşte pe
    românii care doresc să călătorească în Grecia, în acest sezon estival, să
    consulte în prealabil site-ul mae.ro, secţiunea Condiţii de călătorie, să
    utilizeze puncte alternative de trecere a graniţei, să evite deplasările de la
    finalul săptămânii şi intervalele orare de maximă aglomeraţie şi să se asigure
    că dispun de carburant suficient şi rezerve de alimente şi apă, în cazul
    creşterii timpilor de aşteptare.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni a anunțat rezultatele evaluării cererilor de
    finanțare nerambursabilă depuse până la 12 mai. Lista cu proiectele aprobate,
    respinse sau neeligibile se găseşte pe site-ul dprp.ro. Contestațiile se
    transmit prin e-mail la adresa proiecte@dprp.gov.ro, prin poştă cu confirmare
    de primire sau se depun direct la registratura DRP, în termen de cel mult 3
    zile lucrătoare de la data comunicării rezultatelor şi vor fi soluţionate în
    termen de 5 zile lucrătoare de la data încheierii perioadei de depunere
    acestora. Instituţia arată că rezultatul procesului de evaluare a
    contestațiilor va fi publicat online pe site-ul propriu. Prin programul
    anual de finanțări nerambursabile ne dorim să susținem comunitățile românești
    din afara granițelor. DRP continuă să fie alături de românii de
    pretutindeni, a declarat şeful Departamenntului, secretarul de stat
    Gheorghe Cârciu. DRP precizează că perioada de depunere a cererilor de
    finanțare a proiectelor în beneficiul românilor de pretutindeni este deschisă
    până la 30 iunie.




    ICR Stockholm
    organizează, la 3 iunie, un recital aniversar de muzică instrumentală susținut
    de flautistul Ion Bogdan Ștefănescu și de chitaristul Laurențiu Topală.
    Concertul, care va avea loc de la ora 18.00, la sediul Institutului, marchează
    împlinirea a 110 ani de la naşterea cunoscutului dirijor Sergiu Celibidache. Cu
    acest prilej, va fi lansat DVD-ul Pe urmele lui Celibidache în
    Suedia, care conţine filmul documentar
    Despre Sergiu Celibidache, cu dragoste, după 25 de ani, realizat în
    2021 de ICR Stockholm și Trinitas TV. Ion Bogdan Ștefănescu este solist al
    Filarmonicii George Enescu și profesor universitar doctor la
    Universitatea de Muzică din București. Laurențiu Topală este profesor,
    producător muzical al Trinitas TV și realizatorul emisiunii Lumea în
    armonie. Alături de documentar, DVD-ul conţine patru interviuri cu
    muzicienii scandinavi Arve Tellefsen, Christer Thorvaldsson şi Stig Nilsson,
    care l-au însoţit pe marele dirijor român în parcursul carierei acestuia în
    Suedia. Interviurile vor fi prezentate, în premieră în Suedia, cu subtitrare în
    limba suedeză, pe canalele de social media ale institutului.





    ICR Tel Aviv organizează,
    pe tot parcursul lunii iunie, evenimente de celebrare a Zilei Internaționale a
    Copilului și de promovare a unor inițiative sociale. Programul manifestărilor
    include expoziția de desen și pictură O lume minunată, organizată în
    colaborare cu Asociația Ana și copiii din București și prezentată
    la galeria ICR Tel Aviv în perioada 2-30 iunie. Expoziția cuprinde picturi și
    desene pe tema universului copilăriei și a naturii, realizate de 22 de copii
    din medii defavorizate, care primesc sprijin în centrele de zi ale Asociației
    din județele Călărași și Prahova. Al doilea eveniment este Târgul pop-up
    O lume minunată, pe durata căruia artiști israelieni vor expune
    creații artistice și vestimentare cu tema Mama și copilul. Târgul,
    cu intrare gratuită, va avea loc pe 3 iunie, între orele 10.30-13.00, la sediul
    ICR Tel Aviv.


  • Jurnal Românesc – 09.05.2022

    Jurnal Românesc – 09.05.2022

    O nouă reuniune din cadrul programului “Dialog cu diaspora pe teme consulare” a avut loc, la Marsilia, cu reprezentanţii comunităţii româneşti şi ai mediului asociativ românesc din Franţa, anunţă Ministerul de Externe. Întâlnirea a prilejuit inaugurarea noului sediu al Consulatului General al României la Marsilia, amplasat într-un spaţiu modern, despre care MAE transmite că oferă condiţii la standarde ridicate ce vor permite creşterea capacităţii de procesare şi calitatea serviciilor consulare. La întrevederea cu membrii comunităţii româneşti au luat parte şi oficiali ai consulatelor onorifice ale României la Monaco şi Nisa. Reprezentanţii MAE le-au prezentat românilor din Hexagon stadiul mutării sediilor consulatului general al României la Paris şi al înfiinţării şi operaţionalizării Consulatului General al României la Nantes, precum şi proiectele pe care le au în derulare în ceea ce priveşte debirocratizarea şi digitalizarea serviciilor consulare sau aspecte privind eliberarea cărţii electronice de identitate şi organizarea de consulate mobile. Reprezentanţii românilor din Franţa au subliniat necesitatea extinderii măsurii, deja în vigoare, privind transmiterea documentelor prin poştă sau curier rapid şi au adus în discuţie aspecte legate de muncă şi protecţie socială. De asemenea, s-a vorbit despre introducerea unor tarife pentru prestarea serviciilor consulare în regim de urgenţă, demers despre care Bucureştiul apreciază că va susţine eforturile de redimensionare şi modernizare a oficiilor consulare şi de eficientizare a activităţii, prin angajarea de personal. Conform estimărilor, aproximativ 300.000 de români trăiesc în Franţa, iar numărul acestora este în uşoară creştere.



    Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, se află într-o vizită oficială de câteva zile în Ucraina. Acesta s-a deplasat la Cernăuţi, unde s-a întâlnit cu elevi şi studenţi români din regiune, cărora le-a înmânat ghiozdane, tablete şi laptopuri. Departamentul transmite că temele de discuţie s-au concentrat şi pe actuala sesiune de finanţare nerambursabilă, care se încheie la 30 iunie, cei prezenţi fiind încurajaţi să depună cât mai multe proiecte în beneficiul comunităţii. Alte subiecte dezbătute au fost taberele ARC 2022, programul de granturi şi susţinerea învăţământului în limba română din statul vecin. Delegaţia românească s-a deplasat la Universitatea Naţională “Yurii Fedkovich” din Cernăuţi, unde funcţionează Catedra de Filologie, Română şi Clasică, a vizitat Muzeul de istorie şi etnografie “Maximilian Hacman” din Oprişeni şi Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești. “Departamentul pentru Românii de Pretutindeni acordă o importanţă sporită comunităților istorice, susținerii şi respectării drepturilor etnicilor români din vecinătatea țării. Comunitatea de români din Ucraina este o prioritate pentru Departament. Vom continua să susținem menținerea dreptului acestora la educație în limba română”, a transmis Gheorghe Cârciu. Vizita secretarului de stat în Ucraina s-a desfăşurat între 7 şi 9 mai.



    Versiunea în limba ebraică a volumului de poezie “Umbre și faleze” de Dinu Flămând va fi lansată în Israel în cadrul unei serii de evenimente organizate de Institutul Cultural Român de la Tel Aviv. Cartea, tradusă de profesorul Moshe Itzhaki și doctorul Paul Farkaș, va fi prezentată, în perioada 10-12 mai, la Yaffo şi Kiriat Tivon în prezenţa autorului și a celor doi traducători. Dinu Flămând este poet, eseist, traducător, jurnalist şi diplomat. A scris atât versuri cât şi eseuri şi este laureat al Premiului Național de Poezie “Mihai Eminescu” — Opera Omnia, cu care a fost recompensat în 2011.



    Institutul Cultural Român de la Varșovia inaugurează, la 10 mai, expoziţia “Carte poștală din România”, în deschiderea căreia artistul plastic Serge Vasilendiuc va susține o prelegere despre tradiția ceramicii din orașul Horezu. Manifestarea, care va avea loc în sala “Mediateka” a Bibliotecii din oraşul polonez Wieliczka, va include și un moment artistic, la care sunt invitați George Negrea și Laurențiu Căliman. Expoziția va rămâne deschisă până la 10 iunie.






  • Jurnal Românesc – 02.05.2022

    Jurnal Românesc – 02.05.2022

    Ambasada României
    la Madrid anunţă că, la 30 aprilie, a organizat primul curs de chitară de anul
    acesta sub egida Clubul copiilor. 12 copii din comunitatea de români din Spania
    au dat curs invitaţiei reprezentanţei diplomatice şi au participat la lecţia
    susţinută de profesorul Elena Ninerica. Să-i ajutăm pe copii să viseze
    deoarece visurile de azi sunt viitorul zilei de mâine, a declarat
    ambasadorul României în Spania, George Bologan, la ceremonia de începere a
    cursurilor. Diplomatul i-a mulţumit profesoarei pentru implicare şi spiritul
    voluntar de care a dat dovadă în susţinerea comunităţii de români. Potrivit
    Ambasadei la Madrid, cursurile de chitară vor continua în perioada următoare.
    Pentru a-şi înscrie copiii la lecţii, românii trebuie să trimită un mesaj la
    adresa de email a profesoarei eninerica@yahoo.com în care să specifice numele
    şi vârsta minorului, numele şi un număr de telefon al părintelui, precum şi
    dacă minorul a mai urmat vreun curs de chitară. În Spania trăiesc aproape 1,1
    milioane de români, a doua cea mai mare comunitate românească din străinătate,
    după Italia, şi cea mai mare comunitate de rezidenţi străini din statul iberic,
    potrivit ministerului spaniol al Incluziunii, Securității Sociale și Migrației.




    Şapte dintre cei
    mai cunoscuți artişti plastici români contemporani sunt promovaţi de Institutul
    Cultural Român Dimitrie Cantemir din Istanbul, pe platformele
    online, în cadrul proiectului cultural intitulat Culoarea Zilei.
    Astfel, în perioada 27 aprilie – 6 iunie, ICR Istanbul difuzează înregistrări
    în care artiştii sunt invitaţi să-şi prezinte activitatea, să vorbească despre
    viziunea lor în artă şi să ofere detalii despre creaţiile lor. Filmările au
    fost realizate în atelierele artiștilor și au menirea de a pune în valoare
    cultura vizuală românească contemporană. Programul a început, la 27 aprilie, cu
    Mirela Trăistaru, protagonista a 65 de expoziții personale în România și în
    peste 24 de țări şi continuă, la 2 mai, cu Anca Boeriu, participantă la peste
    22 de expoziții personale și la nenumărate expoziții de grup şi deţinătoare a
    multiple premii obţinute în ultimii 10 ani. La 9 mai este programată
    prezentarea lui Mureșan Vasile, la 16 mai – Ștefan Pelmuș, la 23 mai – Eugen
    Raportoru, la 30 mai – Aurel Tar, iar programul se va încheia la 6 iunie cu
    Constantin Pacea. Înregistrările pot fi vizionate pe contul de Facebook şi pe
    canalul de YouTube ale ICR Instanbul.




    Reprezentanţa la
    Tel Aviv a Institutului Cultural Român găzduiește, în perioada 2-30 mai,
    expoziția Metamorfoze a artistei israeliene Suly Bornstein Wolff.
    Evenimentul de mixed media include lucrări de pictură, instalații din sticlă și
    colaje inspirate de artă tradițională românească. ICR Tel Aviv transmite că, în
    urmă cu patru ani, Suly Bornstein Wolff a vizitat Bucureștiul, unde a găsit
    arhitectură și biserici din secolele trecute, străzi largi, parcuri verzi şi
    pline de culori. Poveștile despre viața din România de dinaintea celui de-al
    Doilea Război Mondial le-a auzit de la soacra sa, născută în satul maramureşan
    Berbești. Tot la ea a văzut fețe de masă brodate și obiecte de decor
    tradiționale din sticlă, textile și lemn. Din aceste obiecte tradiționale, Suly
    preia, în mod constant, inspirație pentru lucrările sale de pictură și colaj,
    precum cele prezentate la sediul ICR Tel Aviv.
    Expoziția poate fi vizitată de luni până joi între orele 10.00 – 17.00,
    vineri între orele 10.00 – 14.00.




    Producătoarea de
    film Ada Solomon face parte din juriul Competiției Internaționale de
    lungmetraje a celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Internațional de Cinema
    Independent IndieLisboa, care are loc, în perioada 28 aprilie – 8 mai, în
    capitala Portugaliei. Ada Solomon este unul dintre cei mai activi cineaști din
    Noul Cinema Românesc. A apărut pentru prima dată pe un generic în calitate de
    director de producţie, în 1995, la Asphalt tango de Nae Caranfil. A
    înfiinţat Societatea Culturală NEXT şi Festivalul internaţional de scurtmetraje
    cu acelaşi nume şi a lucrat la filme de succes cu regizorii Radu Jude, Adrian
    Sitaru, Paul Negoescu, Constatin Popescu, Răzvan Săvescu, Valentin Hotea şi
    Alexandru Solomon. Participarea Adei Solomon la Festivalul Internațional de
    Cinema Independent din Lisabona are loc cu sprijinul reprezentanţei culturale
    româneşti în Portugalia. ICR Lisabona promovează cinematografia românească în
    cadrul acestei manifestări din 2008, când România, în calitate de invitat de
    onoare, a impresionat cu cele 35 de filme prezentate.


  • Jurnal Românesc – 14.04.2022

    Jurnal Românesc – 14.04.2022

    Activitatea Call Center-ului Centrului de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate a fost relocată într-un nou sediu şi beneficiază de o structură de comunicaţii modernă şi echipamente de ultimă generaţie, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Cetăţenii români pot solicita informaţii la Call Center-ul consular, prin apelarea numerelor de telefon aparţinând misiunii diplomatice sau oficiului consular al României din zona de rezidenţă, prin transmiterea unui e-mail la adresa contact@informatiiconsulare.ro sau prin accesarea portalului econsulat.ro. MAE arată că procesul de modernizare a fost lansat în 2020, la iniţiativa ministrului Bogdan Aurescu şi că, în ultima parte a anului 2021, a fost extins numărul liniilor telefonice ale Call Center-ului. În prezent pot fi preluate simultan în aplicaţie, de către robotul telefonic, până la 256 de apeluri faţă de numai 96 anterior, iar numărul operatorilor a fost suplimentat până la 50 de persoane. Totodată, au fost actualizate şi reorganizate, în totalitate, informaţiile consulare oferite prin intermediul robotului telefonic, astfel încât acestea să devină mai accesibile şi uşor de înţeles. Ca urmare a modernizării, accesul românilor la linia telefonică destinată urgenţelor consulare a fost prioritizat, prin introducerea acestei opţiuni în prima secţiune a meniului robotului telefonic.



    Expoziţia de fotografii “Istroromânii”, semnată de Constantin Demeter, Gheorghe Petrila şi Ovidiu Gabor, a fost deschisă la Galeria Principji din Rijeka, în Croaţia. Manifestarea este organizată de Asociaţia Românilor din Republica Croaţia, un ONG care protejează interesele sociale ale comunităţii româneşti formată, în marea majoritate, din cetăţeni români care s-au stabilit aici după 1990. Expoziţia reprezintă un omagiu adus comunităţii lingvstice istroromâne, care astăzi numără doar câteva sute de oameni, dar care a reuşit să-şi păstreze limba şi după mai bine de un mileniu de când strămoşii lor au imigrat în Peninsula Istria. La vernisaj au participat, între alţii ambasadorul României în Croaţia, Constantin – Mihail Grigorie, Consulul Onorific al României la Rijeka, Dragutin Kamenski, membri ai comunităţii româneşti din Rijeka şi ai comunităţii lingvistice din Peninsula Istria. Expoziţia poate fi vizitată până la 26 aprilie.



    Expoziția “Mama Clara-Haya. Iubire, recunoștință, teamă de despărțire” a artistei israeliene de origine română Anat Manor este deschisă până la 28 aprilie, la sediul reprezentanţei la Tel Aviv a Institutului Cultural Român. Manifestarea cuprinde picturi, desene și asamblaje realizate de artistă ca un tribut pentru mama ei, Clara Marcus, născută în România, la Târgu Ocna. Anat Manor s-a născut în Israel, din părinți de origine română. A studiat arte vizuale în Israel și în Germania. Este cunoscută în special pentru proiectele foto-video, precum și pentru desenele și picturile conceptuale. În prezent, trăiește și lucrează la Berlin.



    Artizanul român Victor Clopotar participă la expoziția internațională Homo Faber, deschisă în perioada 10 aprilie — 1 mai, în spații ale Fundației Giorgio Cini din Veneția. Obiectele realizate de Victor Clopotar sunt prezentate în cadrul secțiunii Next of Europe. Victor Clopotar are 37 de ani si este fierar de cupru, o artă pe cale de dispariție. Homo Faber este un eveniment cultural internațional dedicat meșteșugurilor, la care participă peste 400 de artizani și designeri din întreaga lume.



    14 artişti români vor expune, între 15 aprilie și 15 mai, la galeria Macadam a ICR Paris în cadrul expoziţiei de grup “Predicţiile Pământului”, dedicată provocărilor ecologice. Manifestarea cuprinde desene, video-art, instalaţii, sculptură, într-un demers estetic conceput ca un laborator de cunoştinţe şi interogări despre viitorul planetei. Evenimentul a fost iniţial prezentat la Muzeul Palatului Cotroceni. Vernisajul va avea loc la 15 aprilie, de la ora 19.00, în prezenţa artiştilor Mihai Zgondoiu şi Cătălin Burcea. Curatorul expoziţei, artistul vizual Mihai Zgondoiu, a realizat şi ilustraţiile cărţii trilingve “Ştergerea în trei timpi”, scrisă de poeta Martine Magtyar, tradusă de Joël Vincent şi Stéphane Lambion, care va fi prezentată publicului în data de 16 aprilie la ICR Paris. Expoziţia de la ICR Paris este organizată cu prilejul Zilei Internaţionale a Pământului, sărbătorită la 22 aprilie, cât şi a Zilei Mondiale de Acțiune pentru Climă, marcată la 15 mai.






  • Jurnal Românesc – 05.04.2022

    Jurnal Românesc – 05.04.2022

    Preşedintele
    Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că, de îndată ce situaţia o va
    permite, îşi doreşte să iniţieze un dialog asupra unui acord
    atotcuprinzător, care să garanteze protecţia absolută şi dezvoltarea
    comunităţii ucrainene din România şi a comunităţii române din Ucraina. Într-un
    discurs susţinut în plenul Parlamentului de la Bucureşti, Zelenski şi-a
    exprimat recunoştinţa faţă de români pentru modul în care i-au primit pe
    refugiaţii ucraineni. El a afirmat că această asistenţă, oferită într-o
    situaţie extremă, precum şi bunăvoinţa de care au dat dovadă românii au devenit
    o bază a unei şi mai mari apropieri între cele două ţări. La rândul
    lor, prim-ministrul Nicolae Ciucă şi şefii celor două camere ale Legislativului
    au condamnat invazia nejustificată, ilegală şi neprovocată a Rusiei
    în Ucraina şi atrocităţile de care armata rusă este acuzată. Gândul meu
    se îndreaptă şi către etnicii români din Cernăuţi, Odesa, de pe tot cuprinsul
    Ucrainei, a spus preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. El a
    arătat că românii din Ucraina luptă pentru libertatea ţării în care trăiesc şi
    a apreciat că tocmai acest lucru reprezintă cea mai sinceră expresie a
    legăturii profunde dintre cele două state. Aproximativ 410.000 de etnici
    români trăiesc în Ucraina, în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.




    190 de propuneri
    de proiecte elaborate de asociaţiile de români din străinătate au fost
    transmise, până la 31 martie, în vederea obţinerii de finanţări nerambursabile,
    a anunţat Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Cele mai multe
    solicitări de finanțare vizează domeniile Educație și Cultură. Prin
    programul anual de finanțări nerambursabile ne dorim să susținem comunitățile
    românești din afara granițelor. DRP continuă să fie alături de românii de
    pretutindeni, a declarat secretarul de stat Gheorghe Cârciu. Acesta a
    spus că instituţia a început prima etapă a sesiunii de evaluare pentru
    proiectele a căror perioadă de implementare se întinde pe parcursul întregului
    an 2022 și pentru care perioada de depunere s-a încheiat la 31 martie. Sesiunea
    de depunere a cererilor de finanțare rămâne însă deschisă până la 30 iunie.
    Ghidul de finanțare nerambursabilă și documentația necesară depunerii dosarelor
    pot fi consultate pe site-ul Departamentului, dprp.gov.ro.




    Institutul
    Cultural Român de la Tel Aviv organizează un nou eveniment din seria
    Pagini de istorie dedicat Muzeului virtual al evreilor originari
    din România, un proiect dezvoltat cu ajutorul mai multor specialiști din
    România și Israel. Prezentarea va avea loc la 6 aprilie, la sediul ICR Tel
    Aviv, în prezenţa unor personalităţi culturale și academice implicate în
    proiect, precum curatorul și fondatorul muzeului, doctorul Natalia Berger,
    fostul ministru de Interne israelian şi membru în Knesset, Avraham Poraz,
    Consulul onorific al României în Israel, Richard Armon și cercetătorul român
    Gina Pană, care va avea o interveţie video. Muzeul virtual al evreilor originari
    din România este o inițiativă culturală și educațională non-profit, al cărei
    scop principal este de a documenta și relata istoria evreilor români. Acesta va
    include o expoziție despre istoria și cultura evreilor români, expoziții pe
    teme adiacente, precum și o arhivă de fotografii, filme și muzică, toate în
    format digital. Întâlnirea de la ICR Tel Aviv va începe la ora 18.00 şi va fi
    transmisă în direct pe canalul de YouTube al institutului.




    Expoziția
    Perpetuum Studio a pictorului Dumitru Gorzo, român rezident la New
    York, este deschisă până pe 7 aprilie în cinci spaţii din Râmnicu Vâlcea.
    Galeria SUB-sol și curtea interioară a Muzeului de Artă gazduiesc
    lucrări de pictură realizate cu materiale neconvenționale, precum și obiecte
    artistice cu totul inedite, în vreme ce Galeriile Pasaj 1,
    Pasaj 2 și holul dintre acestea sunt destinate desfășurării unui
    atelier de pictură, sculptură şi de intervenții pe diferite tipuri de
    materiale. Timp de două săptămâni, Gorzo a lucrat la vedere, iar lucrările
    realizate sunt expuse în cele două galerii. Unul dintre cei mai proeminenți
    artiști români contemporani, Dumitru Gorzo s-a născut la Ieud, județul
    Maramureș, în 1975. A absolvit secția de pictură a Universității Naționale de
    Arte din București şi este membru fondator al grupului Rostopasca.
    În prezent trăiește și activează, alternativ, la București și la New York.
    Expoziția Perpetuum Studio este organizată de Muzeul Județean
    Aurelian Sacerdoțeanu din Râmnicu Vâlcea cu sprijinul Uniunii
    Artiștilor Plastici din România.


  • Jurnal românesc – 09.03.2022

    Jurnal românesc – 09.03.2022

    Ministerul Afacerilor Externe a ridicat nivelul de alertă pentru Belarus la nivelul 5 din 9, în contextul deteriorării situaţiei de securitate, cauzată de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, realizată inclusiv prin utilizarea teritoriului acestui stat. MAE le recomandă cetăţenilor români să evite călătoriile neesenţiale în Belarus, iar celor care se află temporar în această ţară să ia în considerare părăsirea teritoriului cât mai curând, prin intermediul mijloacelor de transport încă disponibile. Totodată, românii sunt sfătuiţi să evite complet orice deplasare în zonele din vecinătatea frontierei dintre Belarus şi Ucraina. Ministerul arată că, prin acest demers, România se aliniază alertelor de călătorie emise recent de cea mai mare parte a statelor membre ale Uniunii Europene care au reprezentare diplomatică la Minsk. MAE precizează că Ambasada României este pregătită să acorde protecţie şi asistenţă consulară şi le solicită românilor care se află în Belarus să-şi notifice coordonatele prezenţei prin platforma e-consulat.ro sau la telefonic la numărul de urgenţă al reprezentanţei diplomatice +37 529 106 00 90.



    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 28 februarie a fost de 18.857.523, cu 13.565 mai mic decât la 31 ianuarie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul Electoral, 766.447 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 232.773, Germania – 108.713, Italia – 72.343, Statele Unite ale Americii – 61.840, Spania – 48.525, Canada – 44.442, Israel – 42.829 şi Ungaria — 27.033.



    Ambasadorul României la Londra, Laura Popescu, a avut o întrevedere cu Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale, care s-a aflat într-o vizită pastorală în Marea Britanie, scrie basilica.ro. În cadrul întâlnirii, care a avut loc la sediul misiunii diplomatice din capitala britanică, s-a discutat despre comunitatea românească, despre rolul și implicarea Bisericii, în ansamblu, și a parohiilor, în particular, în aprofundarea integrării românilor în societatea britanică. Parohiile ortodoxe românești din Marea Britanie se află sub jurisdicția Arhiepiscopiei Europei Occidentale. Potrivit statisticilor oficiale, românii sunt a doua cea mai numeroasă minoritate europeană din Regatul Unit, după polonezi, și numără aproximativ un milion de persoane.



    Documentarul “Colectiv”, în regia lui Alexander Nanau, reprezintă România la a 12-a ediție a Festivalului Filmului Francofon de la Roma, care se desfăşoară în perioada 10-18 martie. Proiecția filmului “Colectiv” va avea loc la 15 martie, la sediul Institutului Francez pe lângă Sfântul Scaun. Festivalul Filmului Francofon de la Roma a fost creat și este organizat de Institutul Francez Saint Louis pentru a sărbători Ziua Internațională a Francofoniei, marcată la 20 martie. La manifestare participă țările membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei. Colectiv este câştigătorul Premiului Publicului LUX 2021 acordat de Parlamentul European şi de Academia Europeană de Film.



    Expoziția de pictură “Flori și culori”, semnată de artista israeliană de origine română Meshipaz Arbel, a fost deschisă la sediul Institutului Cultural Român de la Tel Aviv cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii. Manifestarea, deschisă în perioada 8-24 martie, reuneşte o serie de picturi în ulei de mari dimensiuni, în care artista explorează profunzimile culorii, reflectate în diferitele fațete și perspective ale regnului vegetal. Cu acelaşi prilej, ICR Tel Aviv a organizat evenimentul multidisciplinar “Femeia în arte”, care a inclus lecturi de poezie semnată de autoare românce. Interpretarea i-a aparţinut actriței Sandra Sade, personalitate culturală marcantă a comunității israelienilor de origine română, care a urcat pe scena celor mai importante teatre din Israel și a interpretat roluri memorabile în filme și seriale de televiziune israeliene. Momentul a fost transmis live, iar înregistrarea poate fi urmărită pe canalul de Youtube al reprezentanței culturale.






  • Jurnal românesc – 02.03.2022

    Jurnal românesc – 02.03.2022

    Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Gheorghe-Florin Cârciu, a participat la o întâlnire online cu reprezentanții mediului asociativ românesc și cu profesorii de limba română din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa. “Ne dorim să aflăm permanent care sunt nevoile acestora în contextul războiului, cu scopul de a le putea oferi sprijinul material de care au nevoie”, a spus Cârciu. Departamentul transmite că, în prezent, lucrează la un program propriu de susținere a românilor din regiune la elaborarea căruia are nevoie și de sprijinul asociațiilor românești din străinătate. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.



    Preşedintele Asociaţiei “Basarabia” a românilor din regiunea ucraineană Odessa, Anatol Popescu, le propune autorităţilor române înfiinţarea unei direcţii speciale în cadrul Guvernului de la Bucureşti pentru tinerii etnici români din Ucraina şi operaţionalizarea unei celule de criză care să plaseze copii de etnie română din Ucraina în sistemul de învăţământ românesc. El le-a mulţumit românilor pentru solidaritatea de care dau dovadă în sprijinirea refugiaţilor ucraineni, care fug din calea războiului. “Mulţumesc România, mulţumesc poporului român că ne sprijiniţi, pentru că găzduiţi români din Ucraina, pentru că găzduiţi etnici ucraineni, etnici ruşi, etnici bulgari, etnici găgăuzi fugiţi din faţa tancurilor ruseşti şi care au nevoie pentru o perioadă nedeterminată de un acoperiş deasupra capului, de un pat pentru dormit, de o bancă şcolară, o rugăciune şi o masa caldă”, a mai spus Anatol Popescu.



    Scriitoarea Raluca Nagy cu romanul “Teo de la 16 la 18”, apărut anul trecut la Editura Nemira, a fost selectată drept candidatul României la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură. Juriul naţional, alcătuit din Ruxandra Cesereanu, Bogdan Crețu și Radu Vancu, a apreciat că romanul ar putea interesa și convinge juriul final prin faptul că este “un adevărat tur de forță”. Născută în 1979, Raluca Nagy a studiat antropologie și sociologie la București, Rabat și Bruxelles. “Teo de la 16 la 18” este e-al doilea roman al său. Primul roman “Un cal într-o mare de lebede” a obţinut premiile pentru debut “Sofia Nădejde” şi Observator cultural și a fost nominalizat la Festival du Premier Roman de Chambéry, din Franța. Câștigătorul Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, ediţia 2022, va fi anunțat pe 21 aprilie, la ceremonia de deschidere a Festivalului Cărţii de la Paris. Înființat în 2009 la inițiativa Comisiei Europene și finanțat prin programul Europa Creativă, Premiul Uniunii Europene pentru Literatură urmărește să sprijine prozatoarele și prozatorii în curs de afirmare şi să atragă atenția asupra lor și asupra diversității culturale a UE.



    Expoziția “Cu alte cuvinte”, a artistului grafic Adrian Barbu, este deschisă în spațiul exterior al Bibliotecii Publice Voievodale din Cracovia, în Polonia. Proiectul tratează, prin intermediul artei grafice, expresii populare și urbane în limbile română și poloneză. Institutul Cultural Român de la Varșovia, organizator al manifestării, transmite că textele sunt prezentate în traducere lexicală sau literară, cu unele exemple de imposibilitate a conectării lor formale, într-un registru cu mare potențial de amuzament pentru publicul larg. Fiecare planșă conține o pereche româno-poloneză de expresii, cu enunț și ilustrații bilingve. Expoziția va rămâne deschisă până la 17 aprilie.



    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv și principalele institute culturale străine organizează, în perioada 1-18 martie, o serie de evenimente menite să marcheze Ziua Francofoniei în Israel. Pe de o parte este vorba despre Festivalul de Film dedicat Francofoniei, care are loc, până pe 8 martie, la Cinematecile din Ierusalim și Holon. România este reprezentată de pelicula “Mikado” în regia lui Emanuel Pârvu. În cadrul manifestării vor fi proiectate şi filme din Franța, Canada, Elveția, Bulgaria, Irlanda, Belgia şi Grecia. Al doilea eveniment va avea loc, la 18 martie, la Institutul Francez din Tel Aviv şi va include standuri cu materiale informative de interes cultural, turistic și istoric aparținând țărilor participante. Standul românesc este organizat în colaborare cu Ambasada României în Israel.






  • Jurnal Românesc – 31.01.2022

    Jurnal Românesc – 31.01.2022

    Guvernul de la Roma a eliminat obligativitatea prezentării la
    frontieră a unui test COVID cu rezultat negativ pentru călătorii care sosesc
    din statele Uniunii Europene și sunt vaccinați sau trecuți prin boală.
    Modificarea intră în vigoare începând cu 1 februarie, scrie publicaţia Gazeta
    Românească din Peninsulă. Potrivit acesteia, ministrul italian al Sănătății,
    Roberto Speranza, a decis că oamenii care intră în Italia din ţările UE vor
    avea nevoie doar de un green pass, document care atestă că o
    persoană a fost vaccinată, s-a recuperat după boală sau a fost testată negativ
    recent. Anterior, pe fondul îngrijorărilor cu privire la răspândirea variantei
    Omicron a coronavirusului, administraţia italiană decisese că toți vizitatorii
    din statele blocului comunitar trebuie să facă un test Covid înainte de
    plecare, indiferent dacă au fost vaccinați sau au trecut prin boală. Recent,
    Uniunea Europeană a recomandat eliminarea restricțiilor suplimentare pentru
    deţinătorii de certificat COVID care circulă în interiorul spațiului comunitar.




    Românii din Germania ar putea fi obligați să se vaccineze pentru a
    nu-şi pierde locul de muncă, scrie Ziarul Românesc. Publicaţia arată că România
    este cunoscută drept una dintre principalele țări care furnizează forță de
    muncă sezonieră pentru piața germană, iar regulile mult mai stricte privind
    vaccinarea le-ar putea face mai dificil accesul conaţionalilor pe piața muncii
    din această țară. În Germania, vaccinarea este deja obligatorie pentru mai multe
    categorii profesionale, precum militarii, angajaţii din sectorul medical şi
    personalul din sectorul de îngrijire. Bundestag-ul va dezbate, însă, săptămâna
    aceasta, o lege care prevede vaccinarea generală a populației, inclusiv a
    muncitorilor străini. Dacă va fi adoptată, legea ar urma să intre în vigoare în
    vara acestui an, a declarat pentru postul TV Digi24 jurnalista Deutsche Welle
    Alina Khunel. Potrivit
    acesteia, în decizia de a nu se vaccina, românii din Germania sunt influenţaţi
    de mass-media și de rudele din România. Peste 800.000 de români trăiau cu acte
    în regulă în Germania în 2020, conform datelor Biroului Federal de Statistică
    de la Berlin.




    Lungmetrajul Întregalde, regizat de
    Radu Muntean, a câștigat Marele Premiu pentru Cel mai bun film la a 33-a
    ediție a Festivalului de Film de la Trieste, care s-a desfăşurat între 21 şi 30
    ianuarie. Juriul festivalului a apreciat desfășurarea surprinzătoare și
    inteligentă a acțiunii, dar și felul în care actorii Maria Popistașu, Ilona
    Brezoianu și Alex Bogdan au interacționat cu actorii neprofesioniști, scrie
    publicaţia Rotalianul. Juraţii au declarat că pelicula românească a fost
    cel mai imprevizibil film al competiției şi au decis, în unanimitate,
    să-i acorde marele premiu în valoare de 5.000 de euro. Producţia lui Radu
    Muntean a fost proiectată la Festivalul de Film de la Cannes în 2021, a fost
    selecţionată la a 46-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la
    Toronto şi a câștigat Premiul pentru Cel mai bun film la ediția de
    anul trecut a Festivalului Internațional de la Haifa.




    Reprezentanţa Institutului Cultural Român la Tel
    Aviv organizează, la 1 februarie, conferința Umorul în filmul românesc şi
    personaje românești în filmul israelian susținută de criticul de film
    Iris Lackner. Aceasta va face o analiză de ansamblu a principiilor umorului
    românesc și reflectarea acestora în producțiile cinematografice românești de-a
    lungul istoriei, cu referiri la Noul Val al Cinematografiei Românești. Conferința,
    care va include și o radiografie a imaginii personajelor românești în
    cinematografia israeliană, are loc graţie succesului de care s-au bucurat
    producţiile româneşti în Israel și edițiile precedente ale Festivalului
    Filmului Românesc. Iris Lackner este membră a Academiei de Cinematografie şi
    Televiziune din Israel şi a Asociaţiei Jurnaliştilor din Israel. A produs zeci
    de programe culturale atât pentru Israel cât şi pentru trusturi de presă de
    peste hotare. Din 1996 scrie şi relatează despre viaţa culturală şi
    cinematografică din Israel şi din străinătate. În
    prezent, participă constant la emisiuni de radio şi televiziune şi publică
    recenzii de film pe site-ul MovieMania Project. Conferinţa Umorul în
    filmul românesc şi personaje românești în filmul israelian se va
    desfăşura în limba ebraică și va fi difuzată în direct online, de la ora 19.00.
    pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.

  • Weekend cu prietenii 08.01.2022

    Weekend cu prietenii 08.01.2022

    Beverley-Jane Stewart, artistă britanică de origine română, semnatara expoziției de la ICR Tel Aviv, încă în desfășurare până pe 17 ianuarie, Călătorie în timp, spre rădăcinile românești”:



  • Jurnal românesc – 15.12.2021

    Jurnal românesc – 15.12.2021


    Ministrul afacerilor externe
    şi cooperării internaţionale al Emiratelor Arabe Unite, şeicul Abdullah bin
    Zayed Al Nahyan, a vizitat Pavilionul României la Expo 2020 Dubai. Acesta a
    fost întâmpinat de secretarul de stat pentru relaţii interinstituţionale
    Daniela Gîtman şi de comisarul general al Secţiunii Române la Expoziţia
    mondială, Ferdinand Nagy. Potrivit ministerului român de Externe, secretarul de
    stat a lăudat organizarea expoziţiei în contextul provocărilor majore generate
    de pandemia de COVID-19 şi a exprimat satisfacţia Bucureştiului cu privire la
    parcursul pozitiv al relaţiilor româno-emirateze, context în care a transmis
    interesul pentru consolidarea cooperării dintre cele două state în toate
    domeniile, îndeosebi economic şi investiţional. La rândul său, şeicul Abdullah
    bin Zayed Al Nahyan a salutat dinamica relaţiilor bilaterale şi existenţa
    voinţei politice a ambelor ţări pentru aprofundarea acestora, inclusiv prin
    identificarea de noi oportunităţi de afaceri şi proiecte comune de cooperare.
    Expo 2020 Dubai a început la 1 octombrie şi se va încheia la 31 martie 2022.
    Pavilionul României este dezvoltat în jurul conceptului New Nature
    şi prezintă istoria relaţiei ţării noastre cu natura, din perspectivă culturală
    şi ştiinţifică.




    Italia le solicită tuturor
    cetăţenilor care vin din străinătate, chiar şi vaccinaţilor, prezentarea unui
    test COVID negativ. Măsura a intrat în vigoare din 15 decembrie, ziua în care,
    în peninsulă, a devenit obligatorie vaccinarea anti-COVID-19 pentru mai multe
    categorii, de la profesori până la poliţişti, inclusiv pentru lucrătorii din
    instituţiile de învăţământ, îngrijitoarele persoanelor în vârstă sau menajerele
    cu contracte de muncă. Corespondentul Radio România la Roma transmite că, începând
    din 16 decembrie, va începe şi vaccinarea copiilor cu vârste cuprinse între 5
    şi 11 ani. Măsura inoculării obligatorii nu a fost extinsă încă şi asupra
    lucrătorilor casnici cu ora, care vor trebui însă să prezinte în continuare la
    muncă certificatul digital de bază, obţinut chiar şi în urma unui test COVID.
    Aproape 1,2 milioane de români trăiesc în Italia şi formează cea mai numeroasă
    comunitate de etnici străini din peninsulă.




    Volumul autobiografic
    Istorii care nu s-au povestit de Richard Armonn, tradus din limba
    ebraică de Magdalena Brătescu, a fost lansat la Institutul Cultural Român de la
    Tel Aviv. La eveniment au participat atât autorul, cât şi personalități
    culturale și academice precum fostul ministru de Interne israelian şi membru în
    Knesset Avraham Poraz sau doctorul Doron Coler, membru în conducerea Uniunii
    Evreilor Originari din România. Potrivit organizatorilor, cartea a fost scrisă
    din dorința autorului de a face public punctul său de vedere asupra
    conexiunilor dintre viața personală și cea profesională, și problemele
    importante legate de dezvoltarea și progresul Statului Israel în ultimele
    decenii. Richard Armonn s-a născut în 1933 la București. De-a lungul
    vremii, a deținut funcții importate în domeniul financiar al economiei
    israeliene și a fost un factor important al dezvoltării cooperării economice
    israeliano-române. S-a implicat în înființarea Camerei de Comerț
    Israel-România, instituţie pe care a şi condus-o, a fost numit Primul Consul
    Onorific al României în Statul Israel după 1989 şi este unul din promotorii
    organizării Muzeului Virtual al Istoriei Comunității evreiești din
    România.




    Filmul documentar
    Reeducarea de la Pitești – Drama unei generații, realizat de Lucia
    Hossu Longin, va fi prezentat pe 16 decembrie la Biblioteca Franco Basaglia din
    Roma. Proiecţia are loc în încheierea celei de-a 11-a ediţii a Festivalului
    Internaţional Propatria – Tinere Talente Românești şi este un omagiu adus
    memoriei victimelor Revoluției Române din 1989 și rezistenței anti-comuniste.
    Lucia Hossu-Longin este regizor de televiziune, autoare de cărți și
    producătoare de filme documentare, membru al Academiei Europene de Film și
    vicepreședinte al Fundației Academia Civică, fundație ce administrează Muzeul Memorial
    de la Sighet. Pentru valoarea profesională, socială și culturală a activității
    sale, a primit diferite premii și distincții din partea Academiei Române, a
    Uniunii Naționale a Cineaștilor, a fost decorată de Președintele României cu
    Ordinul Merit Cultural în grad de Cavaler și de Regele Mihai I al României cu
    Ordinul Coroanei Române în grad de Cavaler. Proiecţia documentarului este
    organizată de Accademia di Romania la Roma, Fundația Culturală Memoria -
    Filiala Argeș, Asociația culturală româno-italiană Propatria din Roma și
    Biblioteche di Roma. Accesul publicului se va face doar pe bază de rezervare la
    adresa de email accadromania@accadromania.it şi cu prezentarea Certificatului
    European COVID sau a unui test antigen sau molecular negativ nu mai vechi de 48
    de ore.

  • Jurnal românesc – 26.10.2021

    Jurnal românesc – 26.10.2021

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele de acreditare a ambasadorului României în Australia şi în Noua Zeelandă, Radu-Gabriel Safta, şi a şefului reprezentanţei diplomatice româneşti în Cuba, Theodora-Magdalena Mircea. Între anii 2009 şi 2016, Radu Gabriel Safta a fost ambasador în Africa de Sud cu acreditare adițională în Namibia, Botswana și Mozambic. În perioada 1998-2002, a deținut funcția de Consul General în Toronto, Canada, şi între 2004 şi 2009 de Consul General în Istanbul, Turcia. În intervalul 2016-2021, Gabriel Safta a fost Director General pentru Afaceri Globale în cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe din București. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Radu Safta va avea şi calitatea de ambasador în Insulele Solomon şi în Republica Fiji, cu reşedinţa la Canberra. Theodora-Magdalena Mircea este diplomat de carieră. Între anii 2008 – 2015, a fost purtător de cuvânt al Reprezentanţei Permanente a României la UE, director al Departamentului de Comunicare şi Purtător de cuvânt al MAE. În perioada 2017 – 2020 a ocupat funcţia de coordonator al Serviciului de Comunicare şi Promovare a primei Preşedinţii a României la Consiliul Uniunii Europene. Înainte de preluarea mandatului de ambasador, a fost şef al Biroului de Informare al Ministerului de Externe. Odată cu preluarea mandatului de şef al reprezentanţei diplomatice a României în Cuba, Theodora-Magdalena Mircea va activa şi ca ambasador în Federaţia Saint Kitts şi Nevis, în Antigua şi Barbuda, în Saint Vincent şi Grenadine, în Uniunea Dominica şi în Comunitatea Bahamas, cu reşedinţa la Havana.



    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni îi invită pe conaţionalii din afara graniţelor să se implice în conturarea viitoarei strategii pentru românii de pretutindeni. DRP transmite că are nevoie de feedback-ul conaţionalilor de peste hotare pentru ca noua Strategie să răspundă în totalitate nevoilor acestora. Cei interesaţi pot ajuta prin completarea unuia din cele două formulare ce se găsesc pe site-ul Departamentului, dprp.gov.ro: unul dedicat românilor din diaspora şi altul pentru românii din comunităţile istorice. Proiectul de elaborare este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.



    Monumentul “Cişmeaua General Georgescu P. Ion” a fost reinaugurat în parcul Valea Morilor din capitala Republicii Moldova cu prilejul Zilei Armatei Române, marcată la 25 octombrie. Monumentul a fost instalat încă din anul 1937, în cinstea victoriilor purtate de Armata Română în luptele de la Mărăşti şi Mărăşeşti. Cişmeaua era cunoscută pe vremuri drept “Izvorul generalului Pion” şi asta pentru că generalul Pavel Ion Georgescu, care era numit prescurtat Pion, a fost iniţiatorul amenajării acestui monument. Prezent la eveniment, ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, a spus că faptele ostaşilor români au contribuit la edificarea României moderne şi a armatei de astăzi. “Vreau să folosesc acest prilej pentru a adresa felicitări militarilor Armatei Române, celor care se află în serviciu activ, veteranilor, celor în retragere, precum şi eroilor Armatei Române, fără de contribuţia cărora, România nu ar fi fost astăzi un stat membru şi respectat al Uniunii Europeane şi al NATO, un stat care este mereu alături de Republica Moldova pe calea sa europeană”, a declarat Daniel Ioniţă. Radio Chişinău transmite că Monumentul “Cişmeaua General Georgescu P. Ion” a fost reabilitat în baza unei fotografii de arhivă, care s-a păstrat din 1942.



    Expoziția de pictură “Un albastru infinit” de Eran Shmueli este deschisă din 26 octombrie la galeria Institutului Cultural Român de la Tel Aviv. Manifestarea conține o serie de acuarele realizate folosind tehnici artistice moderne, cu tema inspirată din mistica iudaică. Eran Shmueli trăiește și creează în comunitatea de artiști din Ein Hod, înființată de Marcel Iancu, precum și pe insula Lesbos din Grecia. A crescut într-o familie de artiști — tatăl său fiind celebrul sculptor Itzhak Shmueli, iar mama sa, Haika, originară din Piatra Neamț, este, la rândul ei, pictoriță și arhitect. Eran Shmueli și-a petrecut copilăria și adolescența în studioul de sculptură al tatălui său și a absolvit cursurile departamentului de arte al Colegiului Wizzo din Haifa, cu o lucrare despre Marcel Iancu, pe care l-a cunoscut personal la Ein Hod. A înființat pe insula Lesbos un studio de pictură, și, inspirat de inițiativa lui Marcel Iancu, a creat o comunitate de artiști, bazată pe principii ecologice, care a ajuns cunoscută în întreaga lume. Expoziția “Un albastru infinit” poate fi vizitată până pe 26 noiembrie.



  • Jurnal Românesc – 13.09.2021

    Jurnal Românesc – 13.09.2021

    12.669 de copii din România aveau, la finele lunii martie, ambii
    părinţii plecaţi la muncă în străinătate, cu 584 mai puţini decât la sfârşitul
    anului trecut, transmite Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor
    Copilului şi Adopţie. În schimb, în acelaşi interval, numărul total al copiilor
    cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a crescut cu 1.415 la peste 76.550.
    Dintre cei aproape 12.700 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă peste
    hotare, circa 11.800 se aflau în îngrijirea rudelor, restul fiind plasaţi la un
    asistent maternal, în centre de plasament sau alte familii ori persoane.
    Autoritatea pentru Protecţia Copilului arată că aproape 54.500 de copii aveau
    un părinte plecat la muncă în străinătate, în creştere cu 1.970 comparativ cu
    finele lunii decembrie 2020, iar dintre aceştia peste 52.500 de copii erau în
    grija rudelor şi 1.240 se aflau în sistemul de protecţie specială. Totodată,
    aproape 9.500 de copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător
    era plecat la muncă în străinătate. În total, 3.155 de copii lăsaţi singuri de părinţi în ţară se aflau, la 31
    martie, în sistemul de protecţie specială.




    Ambasada României la Washington a omagiat
    împlinirea a 20 de ani de la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, în
    care şi-au pierdut viaţa aproape 3.000 de oameni, inclusiv cinci români. Ne amintim şi onorăm curajul celor care au ajuns primii la
    locul atentatelor şi sacrificiul suprem al eroilor care s-au pus în pericol
    pentru a salva vieţi. Ne amintim şi onorăm puterea şi rezistenţa poporului
    american, în faţa durerii şi pierderii, au afirmat într-un mesaj video
    ambasadorul României, Andrei Muraru, alături de diplomaţi ai ambasadei. A
    fost mai mult decât un atac împotriva Americii. A fost un atac împotriva lumii
    libere, împotriva valorilor şi idealurilor pe care le împărtăşim cu toţi:
    libertate, compasiune, demnitate, umanitate. A fost un atac asupra
    civilizaţiei, se mai arată în materialul video. Reprezentanţa diplomatică
    a reiterat promisiunea făcută de România de a rămâne solidară cu Statele Unite
    şi poporul american şi de a nu uita niciodată tragicele evenimente. În urmă cu 20 de ani, teroriști Al-Qaeda
    au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Două
    dintre ele le-au izbit de Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York,
    ceea ce a dus la prăbuşirea acestora. Un altul a fost prăbuşit peste clădirea
    Pentagon-ului, iar al patrulea a căzut într-o zonă rurală a statului Pennsylvania,
    după ce pasagerii au încercat să recâștige controlul aeronavei.




    Pelicula Imaculat, în regia Monicăi Stan şi a lui George
    Chiper-Lillemark, a câştigat premiul pentru debut cinematografic Leone
    del Futuro în cadrul celei de-a 78-a ediţii a Festivalului Internaţional
    de Film de la Veneţia. Producţia, prezentantă în premieră mondială, îi are în
    rolurile principale pe Ana Dumitraşcu, Vasile Pavel şi Cezar Grumăzescu. Monica
    Stan a fost premiată şi pentru scenariul filmului Imaculat în cadrul
    secţiunii dedicate autorilor cu vârsta sub 40 de ani. De asemenea, cei doi
    cineaşti au câştigat premiul pentru regie într-o secţiune paralelă a Bienalei
    de la Veneţia, intitulată Zilele Autorilor, modelată după secțiunea
    Săptămâna regizorilor a Festivalului de Film de la Cannes.
    Evenimentul cinematografic de la Veneţia s-a încheiat pe 11 septembrie.




    Un reportaj de prezentare a volumului autobiografic Fetița cu
    cravata roșie, de Colette Avital, va fi difuzat pe 14 septembrie de la
    ora 18:00, pe paginile de Facebook şi YouTube ale reprezentanței Institutului
    Cultural Român de la Tel Aviv. Materialul video, cu subtitrare în limba română,
    include un scurt interviu cu directorul editurii Yedioth Sfarim, Dov
    Eichenwald, imagini de la evenimentul oficial de lansare a cărții care a avut
    loc la sfârșitul lunii iulie, precum și un interviu realizat în limba ebraică
    cu autoarea. Colette Avital s-a născut la Bucureşti în 1940 şi este una dintre
    cele mai reprezentative personalități israeliene din domeniul diplomației și
    drepturilor omului. A fost prima femeie care a candidat pentru funcția de
    președinte al statului Israel în 2007. A lucrat în diplomația israeliană ca
    atașat de presă la Bruxelles, consul și locțiitor de consul general la Boston,
    ministru plenipotențiar la Paris, ambasador în Portugalia și consul general la
    New York. A fost director în
    Ministerul de Externe şi deputat în Parlament. A
    publicat articole de politică externă în Le Monde, New York Times și New York
    Post. În prezent, este director al Organizației Supraviețuitorilor
    Holocaustului și membru în Comitetul de Conducere al memorialului Yad Vashem.