Radio România Internațional

Tag: import

  • October 24, 2024 UPDATE

    October 24, 2024 UPDATE

    AID The European Commission on Thursday approved a state-aid scheme of 400 million Euros in compensations for the Romanian farmers affected by the severe drought between September 2023 – August 2024, says a communique released by the commission. The aid scheme has been made available for the agricultural producers whose crops of wheat, barley, oat, rape, sunflower and corn were directly affected by the drought. In order to benefit the compensations, farmers must prove that at least 30% of their crops were affected between the autumn of 2023 and the summer of 2024. Under the aforementioned aid scheme, farmers will benefit from direct grants amounting to 200 euros per hectares in the case of losses of 100% and will not exceed 30% of the eligible costs. Compensations will be granted until December 2024.

     

    F-16 According to the Ministry of National Defence, three F-16 Fighting Falcons, Romania bought from Norway landed in Campia Turzii, central Romania, to join the 48 Fighting Squadron. We recall that another 9 F-16s had been received earlier. Romania has signed a contract of buying 32 F-16 fighters with the Kingdom of Norway and the entire batch is expected to be completed at the end of the next year. According to a communiqué from Romania’s Defence Ministry, the aforementioned jet-fighters are to ensure the transition to the fifth generation of aircraft, F-35, whose purchase actually represents a transfer of capabilities between two NATO allies.

     

    ENERGY The energy minister Sebastian Burduja promised that national gas storage is enough for Romania not to need natural gas imports this winter. He added that Romania is not importing Russian gas at all, and when imports are needed it resorts to Turkey and Azerbaijan. The Romanian official also added that the people who have difficulties paying their bills will still be protected, even after April 1, 2025, when natural gas and electricity prices will no longer be capped.

     

    ELECTIONS The campaign for the first round of the presidential election begins on Friday at midnight and ends at 7 am on November 23. The presidential elections are scheduled this year on November 24 (the first round) and on December 8 (the second round). In between, on December 1, the parliamentary election will be held. Competing in the presidential race are 14 candidates, 10 of them backed by political parties and 4 running independently. Local and EU parliamentary elections were also held in Romania this year, on June 9.

    (bill)

  • CE lucrează la un set de măsuri pentru a rezolva problema cerealelor ucrainene ieftine

    CE lucrează la un set de măsuri pentru a rezolva problema cerealelor ucrainene ieftine

    România, Polonia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care îi cer să susţină propunerile ce îi pot proteja pe agricultorii din Uniune de efectele vânzării de cereale mai ieftine provenite din Ucraina. Executivul comunitar ar urma să prezinte astăzi, la prima reuniune sub preşedinţie belgiană, a Consiliului pe Agricultură şi Pescuit, setul de măsuri care ar trebui să răspundă acestor probleme. Una dintre solicitări se referă la introducerea taxelor de import pentru cerealele din Ucraina, care acum pot fi vândute mai ieftin întrucât nu trebuie să respecte standardele de calitate precum cele produse în Uniunea Europeană.

    De altfel, comisarul pentru Agricultură menţiona, săptămâna trecută, că volumul exportului ucrainean către spaţiul comunitar s-a dublat în ultimii doi ani, iar cele mai afectate sunt pieţele agricole ale celor cinci state apropiate de Ucraina. Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei pe probleme de agricultură:

    Confirm faptul că am primit această scrisoare şi vom răspunde în timp util. La Consiliul pentru Agricultură va fi un punct de discuţie tocmai pe această problemă. Intenţia Comisiei este să răspundă celor cinci state şi să vină cu o propunere legată de comerţul cu Ucraina.


    O organizaţie naţională a fermierilor români, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, le solicită, de asemenea, forurilor europene să menţină şi în acest an derogarea de la standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu. Fermierii români mai cer introducerea unui sistem european de monitorizare a transporturilor de produse agricole ucrainene, sistem care să garanteze că acestea ajung la destinaţie şi nu rămân pe traseu. O altă măsură propusă vizează introducerea pragurilor de import pentru orice marfă agricolă supusă comerţului, bazate pe media anuală sau trimestrială pentru anii 2021 şi 2022.


  • Starea economiei româneşti la început de an

    Starea economiei româneşti la început de an

    Economia românească a crescut cu 1,8% anul trecut, cu 0,8 puncte procentuale, însă, mai puţin decât se estima – arată un raport al Băncii Mondiale. Totodată, în perioada ianuarie-noiembrie 2023, exporturile românești au însumat aproape 87 de miliarde de euro, iar importurile peste 112 miliarde. Cu alte cuvinte, exporturile au înregistrat o creştere cu 2 procente, în timp ce importurile s-au redus cu peste 3% faţă de perioada similară a anului precedent – după cum relevă datele Institutului Naţional de Statistică. Chiar şi așa, deficitul balanţei comerciale a depășit, anul trecut, 25 miliarde de euro, în ciuda faptului că a scăzut cu mai mult de 5 miliarde.


    Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că reducerea deficitului provine, în principal, din temperarea preţurilor produselor energetice pe care România le importă, dar şi din încetinirea consumului:

    Vestea bună, dacă poate fi o veste bună, este că deficitul de balanţă comercială pe primele 11 luni ale anului trecut a scăzut în comparaţie cu anul precedent. Această scădere vine de la încetinirea consumului, pentru că, să nu uităm, o bună parte din deficitul de balanţă comercială provine din bunurile de consum. Sigur, avem şi o parte de deficit care vine de la bunurile industriale, dar şi bunurile de larg consum contribuie, să spunem, la deficit. Deci am avut o încetinire a consumului şi, evident, şi o scădere a deficitului. Pe de altă parte, am putea să sperăm mai degrabă, pentru că nu avem încă toate datele, că în economia românească încep să se producă mai multe bunuri care sunt folosite pe piaţa internă.


    Analistul Constantin Rudnițchi este de părere că, pentru scăderea, în continuare, a deficitului balanţei comerciale, sunt necesare politici publice axate pe măsuri în sectoare importante, precum cel agroalimentar, al produselor chimice şi auto.


    În perspectivă, pentru 2024 și 2025, Banca Mondială a revizuit în jos estimările privind evoluţia economiei românești, anticipând o creştere a Produsului Intern Brut de 3,3, respectiv de 3,8%. De altfel, potrivit Băncii Mondiale, economia întregii lumi va încetini, pentru al treilea an consecutiv, până la 2,4% – cel mai lent ritm după pandemia de Covid-19.


    Vestea bună ar fi că, în 2025, creșterea economică globală ar urma să fie până la 2,7%, dar şi în acest caz, cifrele au fost revizuite în jos faţă de estimarea de trei procente din iunie anul trecut, mai ales din cauza încetinirilor înregistrate de economiile avansate. În aceste condiţii, obiectivul de eliminare a sărăciei extreme, până în anul 2030, pare a fi imposibil de atins – spune Banca Mondială. În viziunea acesteia, o modalitate pentru stimularea creşterii economice, în special în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, ar fi accelerarea investiţiilor pentru tranziţia la energia curată şi pentru adaptarea la schimbările climatice.



  • Mierea de albine printre cele mai falsificate produse din UE

    Mierea de albine printre cele mai falsificate produse din UE

    Producătorii europeni de miere trag un semnal de alarmă
    asupra mierii falsificate de pe piață. Scăderea vânzărilor apicultorilor, creșterea stocurilor de
    miere locală și pierderea rentabilitatii, erodează treptat producția europeană.

    Concurența cu produsele importate este inexistentă pentru că există miere pe
    piața europeană, care nu corespunde definiției legale a mierii. Valoarea
    declarată pentru mierea importată din Asia se situează de ani de zile în jurul
    sumei de 1,5 EUR/kg, în timp ce costul mediu de producție pentru mierea produsă
    în Finlanda poate ajunge la 15 EUR/kg: de zece ori mai mult. Rata actuala a
    inflației și creșterea costului energiei nu fac decât sa accelereze aceasta
    tendință.


    Europarlamentarul Daniel Buda, a tras un semnal de alarmă în
    Parlamentul European.




    Apreciez, așadar, în primul rând revizuirea
    directivei pe miere, care introduce obligația de a eticheta toate țările de
    origine individuale, atât statele membre, cât și țările terțe. În același timp
    însă, este foarte important, în opinia mea, să introducem indicarea obligatorie
    a procentului fiecărei țări în amestecurile de miere, în contextul în care
    aproximativ 80% din mierea vândută cu
    amănuntul este obținută din amestecuri.

    Comisia Europeană, în cadrul unei
    dezbateri din comisia de agricultură, în 22 mai, ne-a explicat că ar fi destul
    de complicat să facem acest lucru și ar fi un proces greoi. Eu cred că nu este
    un proces greoi și eu cred că producătorii sau crescătorii de albine așteaptă
    acest lucru, în condițiile în care, repet, discutăm de 80% din producția de
    miere ca fiind obținută din amestecuri și acest lucru, până la urmă, ar conferi
    claritate și pentru consumatori.

    Producătorii europeni așteaptă această
    revizuire, care i-ar salva de situația catastrofală pe care o traversează
    sectorul de câțiva ani.

    Piața mierii se confruntă oricum cu o contaminare prin
    adăugarea de siropuri de zahăr într-o anumită etapă a procesului de ambalare
    și, mai mult decât atât, 46% din mierea testată nu îndeplinește condițiile
    prevăzute de directivă. În special 74% din mierea chinezească controlată nu
    este conformă cu standardele europene, ceea ce, desigur, creează dificultăți
    majore pentru apicultori.

    În același timp cu autosuficiență de doar 60% de
    miere și o creștere a importurilor pentru a aproviziona piața, este imperios
    necesar prevenim falsificarea prin această revizuire.

    În același timp, aș
    atrage atenția asupra unui fapt foarte important legat de prețurile de cost la
    care se importă mierea. În momentul de față avem un import de miere din China
    care se cifrează undeva la 1,58 de euro pe kilogram și miere din Ucraina cu
    2,63 de euro pe kilogram.




  • Romania’s gas reservoirs are full

    Romania’s gas reservoirs are full

    The gas level at Romania’s storage
    facilities presently stands at 100.6%, which means that our gas reservoirs are
    full to the brim, Minister of Energy, Sebastian Burduja, has recently announced
    in Bucharest


    With the quantities to be produced in
    the following months and because this winter is going to be warmer like in
    recent years, Romanians could make it to spring without needing to import more
    gas. In fact, Romania managed to fill its gas reservoirs although its gas
    imports were 16% lower in the first eight months of the year as compared to the
    similar period in 2022.


    According to Burduja, several
    scenarios are being considered for the cold season, including one in which
    Romania can support the neighboring, ex-soviet Republic of Moldova, or Ukraine,
    invaded by the Russian troops. According to the political analysts in Chișinău,
    in spite of an energy blackmail from Russia, the pro-Western government in the
    Republic of Moldova has already managed, with help from Romania, to avoid a
    deep social and economic crisis. Bucharest supplied Chisinau with electricity,
    while the latter managed to buy enough gas on the international market, which
    it transported through the Iași-Ungheni-Chișinău pipeline, built with Romanian
    and EU logistical and financial support. In a worst-case scenario in which this
    winter were a harsh one and the Republic of Moldova needed support, Minister
    Burduja has mentioned the alternative of importing gas from Azerbaijan or
    buying liquefied gas.


    On the other hand the effects of the
    Middle East conflict are already visible on gas and oil markets around the
    world and the Ministry of Energy intends to manage this situation through a
    series of mechanisms available, which also include the emergency reserves.


    As for the prices, Minister Burduja
    says these depend on many variables at the international level. According to
    specialized media sources, gas prices in Europe on Monday went down by 6.5%
    after last week’s 40 % growth against the favorable weather forecasts and the
    international efforts to keep the Middle East situation under control. For the
    Romanian consumers, the Minister says, the idea of maintaining the cap scheme
    is a wise decision against the present international background, including
    after the war that broke out between Israel and the terrorist Palestinian
    organization Hamas.


    (bill)

  • Raport ECA: Condiţii de concurenţă inechitabile în programul vamal al UE

    Raport ECA: Condiţii de concurenţă inechitabile în programul vamal al UE

    In calitate de gardian al finanţelor Uniunii Europene, Curtea de Conturi Europeană critică faptul că ţările membre nu tratează comercianţii de încredere în acelaşi fel. Prin urmare, în pofida pieţei unice, nu există condiţii de concurenţă echitabile pentru comercianţii de încredere înregistraţi în diferite ţări din Uniune. Acest lucru sporeşte riscurile operaţionale şi financiare pentru operaţiunile vamale şi pentru bugetul comunitar şi contravine obiectivului principal al programului. Practic, acesta simplifică procedurile pentru comercianţii care respectă consecvent normele vamale şi pe cele fiscale. Ei primesc, în schimb, un tratament vamal preferenţial. De exemplu, beneficiază de controale mai rapide, care pot fi anunţate în prealabil şi efectuate la locul ales tot de ei. Astfel, programul simplifică birocraţia, elimină verificările inutile şi protejează bugetul Uniunii, deoarece permite autorităţilor vamale să îşi concentreze controalele asupra comercianţilor care prezintă un risc mai mare.

    În fiecare secundă, mărfuri în valoare de peste 240.000 de euro trec frontiera vamală externă a Uniunii Europene – spun autorităţile. La sfârşitul anului trecut, în Uniune existau circa 18.200 de operatori economici autorizaţi, faţă de 500 în 2008, când a început programul. Însă, auditorii au constatat că performanţa programului nu este măsurată în mod adecvat, deoarece sistemul actual de raportare este voluntar, neverificabil şi incomplet. Auditorii subliniază importanţa egalităţii de tratament, cel mai important factor care îi încurajează pe comercianţi să solicite intrarea în program. Avantajele disponibile pentru comercianţii de încredere variază semnificativ de la un stat membru la altul. Curtea de Conturi Europeană relevă, între altele, că Executivul comunitar nu se asigură pe deplin de respectarea legislaţiei vamale de către toate statele membre. În plus, Comisia nu verifică sistematic modul în care ţările membre pun în practică acordurile de recunoaştere reciprocă pe care Uniunea le-a încheiat cu ţări terţe, cum ar fi Marea Britanie, Statele Unite şi China.


  • Comerțul cu cereale al UE în 2022

    Comerțul cu cereale al UE în 2022

    Valoarea totală a schimburilor comerciale (suma importurilor și a exporturilor) de produse agricole dintre Uniunea Europeană și celelalte state ale lumii a crescut în 2022 la 424,7 miliarde de euro, cu 77,5 miliarde de euro mai mult față de anul precedent, potrivit datelor oferite de Eurostat. UE a înregistrat un surplus comercial de 33,5 miliarde de euro prin exporturile în valoare de 229,1 miliarde de euro față de 195,6 miliarde de euro, totalul produselor agricole importate.



    În ultimele două decenii, cifrele Uniunii s-au triplat de la o valoare a schimburilor comerciale de 141,5 miliarde de euro în 2022, ceea ce echivalează cu o creștere anuală medie de circa 5,6%, mai precizează Eurostat. În perioada 2002-2022, exporturile (5,9%) au avut o rată de creștere mai mare decât importurile (5,4%).



    Anul trecut, Marea Britanie a fost principala destinaţie pentru exporturile de produse agricole din blocul comunitar cu o valoare de 47,8 miliarde de euro sau 21% din total. Ceilalți mari parteneri au fost Statele Unite ale Americii (29 miliarde de euro sau 13%), China (15,2 miliarde de euro sau 7%), Elveția (11,5 miliarde de euro sau 5%,), Japonia (8,3 miliarde de euro sau 4%,) şi Rusia (7 miliarde de euro sau 3%).



    În privința importurilor, principalele state de unde au provenit produsele agricole au fost Brazilia (cu 19,9 miliarde de euro sau 10% din total), Marea Britanie (cu 16,4 miliarde de euro sau 8%), Ucraina (cu 13,1 miliarde de euro sau 7%), SUA (cu 12,3 miliarde de euro sau 6%), China (cu 10,8 miliarde de euro sau aproape 6%) și Norvegia (cu 9,3 miliarde de euro sau 5%).


    Principalii parteneri ai UE în exportul și importul de produse agricole / Sursa: Eurostat

    exp-imp-prod-agricole-parteneri-eurostat.jpg


    Situația comerțului cu produse agricole ultimul an a fost influențată masiv de războiul inițiat de Rusia împotriva Ucrainei. Mai multe state UE, printre care și România au asigurat tranzitul exporturilor de cereale ucrainene, însă o parte din aceste cantități au intrat pe piața locală, generând nemulțumirea fermierilor.



    Din această cauză, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au interzis, luna trecută, importurile de cereale şi de alte produse din Ucraina, cu intenția de a proteja agricultorii locali, ceea ce contravine politicilor adoptate de țările UE.



    După negocieri cu cele patru state și România, Comisia Europeană a anunțat la finalul săptămânii trecute că a ajuns la un acord cu cele cinci țări pentru a garanta tranzitul cerealelor ucrainene. Acordul prevede încetarea măsurilor de interdicţie unilaterale luate de aceste ţări, în schimbul unor măsuri de salvgardare excepţionale privind patru produse din Ucraina, considerate cele mai sensibile: grâu, porumb, rapiţă, seminţe de floarea soarelui, informează Agerpres.



    Anterior, Executivul european a decis acordarea unui ajutor suplimentar de 100 milioane de euro pentru producătorii agricoli afectați din cele cinci state, după aprobarea unui ajutor inițial de 56,3 milioane de euro acordat la sfârşitul lunii martie, fonduri provenite din rezerva de criză a Politicii agricole comune.





  • Apofasi europeani mutrinda produsili agricoli ucraineani

    Apofasi europeani mutrinda produsili agricoli ucraineani

    Comisia Europeană lo misuri preventive excepţionale şi temporare mutrinda importurile a unui numiru limitat di produse ditu Ucraina. Misurli, cundille executivlu comunitar, suntu ananghi avânda tru vidială circumstanţele excepţionale a blocajelor loghistiţi greali cu cari s’ampulisescu ţinţi state membre ale Uniunii: Vărgăria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Suntu acăţati tu isapi maş patru produse agricole — gărnu, misuru, rapiţă şi simiţi di floarea soarilui. Misurli s’băgară tu practico di marţă şi va s-ţănă pă tu 5 di cirişaru 2023. Tru aestă perioadă, gărnulu, misurlu, rapiţa şi simiţăli di floarea soarilui orighinare ditu Ucraina pot s’urdină libiru tru tuti statele membre ali Uniunii Europene, ma pţănu ateali ţinţi văsilii adusi aminti, iu importul di yipturi ieftine ucrainene adusiră a fermierilor autohtoni mări chireri. Maş tru România, chirerli a producătorilor suntu di ordinlu a sutilor di miliuñi di euro. Nica şi aşi, autorităţli di Bucureşti nu apufusiră, idyealui cum alanti state europene ditu prota linie, misuri unilaterale catacum nidarea izini a tranzitlui şi a importului di yituri ucrainene.



    UIdisitu cu apofasea loată di Comisia Europeană, produsili pot ta s’urdină ma largu ică s’treacă pritu Vărgăria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia cu agiutorlu a unui regim di tranzit di yimbruki comun ică s’agiungă tu ună văsilie ică un teritoriu di nafoara ali UE. Tru paralel, Vărgăria, Ungaria, Polonia şi Slovacia s-loară borgea s’bagă misurli unilaterali tu ligătură cu gărnu, misuru şi simiţi di floarea soarelui şi iţi alti produse cari yinu ditu Ucraina. Tru kirolu anda apăndăsescu la ciăstăserli a fermierilor ditu aţeali state membre viţini cu Ucraina, misurli ndrupăscu angajamentul suto ali Uniunii ta s’agiută Ucraina şi ti prezervari capacităţli a llei ta s’exporta yipturli, cari suntu di simasie, tra s’hărnească lumea şi s’ţănă păhadzlli la alimente scădzute, dinintea a griutăţloru babageani di itia a fuvirsearillei arusă, cundilleadză Comisia Europeană. Aesti misuri fac parte ditu pacheta ghenerală di agiutoru pi cari lu-pripuni Comisia şi va s’hibă completate cu un agiutoru financiar ti fermierllii ditu aţeali ţinţi state membre şi cu misuri suplimentare tra s’licşureadză tranzitlu a exporturlor di yipturi ucrainene pritu călliurli di solidaritate cătă alti state membre UE şi văsilii terţe. Comisia easti ndreaptă s’bagă diznău misuri preventive după expirarea actualui Regulamentu mutrinda misurli comerciale autonome la 5 di cirişaru, ahătu kiro cătu catandisea excepţională neadzi ninti.



    Bucureşti, ministrul Agriculturăllei, Petre Daea, spusi că România va s’aproaki aproapea 30 di miliuñi di euro di la Comisia Europeană, ma multu andicra di ateali 10 miliuñi ţi eara dati ma ninti, ta s’ndrupască fermierlli zñiipsiţ di importurli di yipturi ieftine ditu Ucraina. Ministrul fu sertu cutugursitu di opoziţie, cari ălli caftă giueapi căţe nu ciulăstăsi cătu lipsea aţea turlie ca producătorlli românii s’llia păradz compensatorii ditu partea Uniunlleii. Fondurli multu ñîţ ahărdziti tu ahuhrită ti România adusiră niifharistusiri a fermierilor cari căftară un mecanismu real di agiutoru ti agricultori.




    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Decizii europene privind produsele agricole ucrainene

    Decizii europene privind produsele agricole ucrainene

    Comisia
    Europeană a adoptat măsuri preventive excepţionale şi temporare privind
    importurile unui număr limitat de produse din Ucraina. Măsurile, a precizat
    executivul comunitar, sunt necesare având în vedere circumstanţele excepţionale
    ale blocajelor logistice grave cu care se confruntă cinci state membre ale
    Uniunii: Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Sunt vizate doar
    patru produse agricole – grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui.
    Măsurile au intrat în vigoare marţi şi vor dura până la 5 iunie 2023. În
    această perioadă, grâul, porumbul, rapiţa şi seminţele de floarea soarelui
    originare din Ucraina pot continua să circule liber în toate statele membre ale
    Uniunii Europene, cu excepţia celor cinci ţari menţionate, unde importul de
    cereale ieftine ucrainene a provocat fermierilor autohtoni pierderi
    semnificative. Numai în România, pierderile producătorilor sunt de ordinul
    sutelor de milioane de euro. Chiar şi aşa, autorităţile de la Bucureşti nu au
    adoptat, asemenea celorlalte state europene din prima linie, măsuri unilaterale
    precum interzicerea tranzitului şi importului de cereale ucrainene.

    Potrivit
    deciziei adoptate de Comisia Europeană, produsele pot continua să circule sau
    să tranziteze Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia prin intermediul
    unui regim de tranzit vamal comun sau să ajungă într-o ţară sau un teritoriu
    din afara UE. În paralel, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia s-au angajat
    să-şi ridice măsurile unilaterale cu privire la grâu, porumb, rapiţă şi seminţe
    de floarea soarelui şi orice alte produse care provin din Ucraina. În timp ce
    răspund preocupărilor fermierilor din acele state membre învecinate cu Ucraina,
    măsurile susţin angajamentul ferm al Uniunii de a sprijini Ucraina şi de a
    prezerva capacităţile sale de a-şi exporta cerealele, care sunt esenţiale
    pentru a hrăni lumea şi a menţine preţurile la alimente scăzute, în faţa
    dificultăţilor uriaşe cauzate de agresiunea rusă, subliniază Comisia Europeană.
    Aceste măsuri fac parte din pachetul general de sprijin pe care îl propune
    Comisia şi vor fi completate cu un sprijin financiar pentru fermierii din cele
    cinci state membre şi cu măsuri suplimentare pentru a facilita tranzitul
    exporturilor de cereale ucrainene prin intermediul căilor de solidaritate către
    alte state membre UE şi ţări terţe. Comisia este pregătită să reimpună măsuri
    preventive după expirarea actualului Regulament privind măsurile comerciale
    autonome la 5 iunie, atâta timp cât situaţia excepţională continuă.

    La
    Bucureşti, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat că România va mai
    primi aproape 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană, în plus faţă de
    cele 10 milioane deja acordate, pentru sprijinirea fermierilor afectaţi de
    importurile de cereale ieftine din Ucraina. Ministrul a fost aspru criticat de
    opoziţie, care i-a reproşat că nu s-ar fi zbătut pentru ca producătorii românii
    să primească sume compensatorii corecte din partea Uniunii. Fondurile extrem de
    mici alocate iniţial României au provocat nemulţumirea fermierilor care au
    solicitat un mecanism real de sprijin pentru agricultori.


  • Sprijinirea fermierilor din țările UE aflate la granița cu Ucraina

    Sprijinirea fermierilor din țările UE aflate la granița cu Ucraina

    Pierderile de venit cu care se
    confruntă fermierii de la granița cu Ucraina necesită compensarea de urgență
    din partea Comisiei Europene! Planurile strategice naționale sunt implementate
    de la 1 ianuarie. Pentru prima dată, în PAC există o posibilitate mai puternică
    de reacție la evoluții, precum evoluția pieței sau în general la evoluția
    geopolitică.

    Recent, în cadrul Comisei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
    din Parlamentul European, europarlamentarul Daniel Buda a cerut sprijinirea fermierilor din țările care se află în
    proximitatea graniței cu Ucraina precum România sau Polonia. În momentul de
    față, aceștia sunt puși în situația de a nu-și mai putea continua activitatea
    în domeniul agricol, așa că europarlamentraul roman a adus în atenția
    comisarului pentru agricultură, Janusz
    Wojciechowski, nevoia de resurse financiare pentru compensarea pierderilor de
    venit.




    O întrebare concretă, legat de ceea ce
    înseamnă sprijinirea fermierilor din țările care se află în proximitatea
    graniței cu Ucraina, România, Polonia și așa mai departe, a spus foarte clar că
    ați discutat ieri în Consiliu AGRIFISH despre această problemă. Întrebarea mea
    pentru dumneavoastră este următoarea: când fermierii din aceste state vor putea
    beneficia de resurse financiare pentru a compensa pierderile de venit, deoarece
    în momentul de față aceștia sunt puși în situația, dar nu-și mai putea continua
    activitatea în domeniul agricol.

    De asemenea, știm foarte bine, domnule
    comisar, că anul agricol a început în septembrie, planurile au fost adoptate
    abia în decembrie-ianuarie, foarte mulți fermieri care ar dori să implementeze
    ecoschemele, nu mai am această posibilitate, deoarece încă din toamnă și-au
    cumpărat sămânța pentru porumb, de exemplu, sau îngrășămintele, iar acuma vine
    și li se spune în felul următor -dacă vrei să ai parte de ecoschemă, trebuie
    să pui mazăre. Nu are de unde să cumpere sămânță nu are decât să cumpere
    îngrășăminte chimice. Are în vedere Comisia să dea o derogare, măcar parțial,
    pentru această primăvară    .





    La finalul dezbaterii Comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski a confirmat faptul că România,
    Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia, și poate într-o măsură mai mică
    Republica Cehă, toate aceste țări aproape de Ucraina au fost puternic afectate
    de această criză. A precizat de asemenea că există importuri masive din Ucraina
    și poate că ar trebui declanșată Rezerva de criză.


  • October 13, 2022 UPDATE

    October 13, 2022 UPDATE

    AIR DEFENCE Germany and 14 other NATO member states, Romania
    included, Thursday agreed on a common initiative regarding the acquisition of
    air and missile defence systems, after the war in Ukraine exposed weaknesses in
    this respect. The initiative, spearheaded by Germany, is called European Sky
    Shield, and the 15 NATO signatories intend to procure, in a first stage, medium-range
    defence systems such as the US-manufactured Patriot, already used by several
    NATO countries, including Romania. In a subsequent stage, they may purchase the
    Israeli-American Arrow 3 system, able to intercept and destroy longer-range
    threats. The initiative comes as the war in Ukraine shows that NATO states
    themselves need more equipment to secure their air space. Apart from Germany
    and Romania, the countries that signed the initiative are Belgium, Bulgaria,
    Czechia, Estonia, Hungary, Latvia, Lithuania, the Netherlands, Norway,
    Slovakia, Slovenia, and the United Kingdom.


    ELECTRICITY The Republic of Moldova will be able to import 100 MW of
    electricity from Romania as of Friday, the Romanian energy minister Virgil
    Popescu announced. The president of Moldova, Maia Sandu, thanked Romania, after
    Ukraine was forced to suspend electricity deliveries following Russia’s strikes
    on its energy infrastructure earlier this week. In related news, Romania will
    transfer over EUR 25 mln for Moldova to start implementing projects in
    strategic sectors like education and public utilities. The funds are part of a
    EUR 100 mln non-reimbursable aid package stipulated in a bilateral technical
    and financial assistance agreement.


    REFUGEES The
    number of Ukrainian refugees coming to Romania from Western Europe is on the
    rise, the International Organization for Migration reports. Lower living costs
    and proximity to Ukraine are some of the reasons, the report also states.
    According to the Romanian Border Police, some 70,000 people entered Romania on
    Wednesday, of whom 9,000 were Ukrainian nationals, accounting for a 15%
    increase compared to the previous day. Over 2.5 million Ukrainians have entered
    Romania since February 10.


    SCHENGEN In principle, the Netherlands does not oppose Romania’s
    Schengen accession, the Dutch Prime Minister Mark Rutte said on Wednesday
    during a visit to Brașov, central Romania. The Dutch official pointed out,
    however, that any discussion on this matter will factor in Romania’s fulfilment
    of all accession criteria. President Klaus Iohannis expressed confidence Romania
    will join the travel-free area, whereas Prime Minister Nicolae Ciucă in turn
    said that Schengen accession will spell numerous benefits for Romania’s
    economy.


    UKRAINE Romania’s Minister for Foreign Affairs, Bogdan Aurescu,
    hailed the UN General Assembly resolution condemning Russia’s illegal
    annexation of Ukrainian territories. 143 UN members voted in favour, including
    Romania. Meanwhile, Russia launched new attacks on Ukraine on Thursday. Drone
    strikes targeted critical infrastructure in Kyiv, while the city of Mykolaiv
    was hit by shelling, authorities say. In recent weeks Ukraine has been the
    target of air strikes carried out by Iranian-made Shahed-136 drones. Tehran
    denies having delivered such drones to Russia, while Moscow refused to comment.
    The Kremlin has also intensified its attacks on civilian targets in response to
    the Crimea bridge attack, which Moscow claims is the work of Ukrainian
    intelligence. Described as war crimes by a number of Western countries, the
    shelling continues despite significant losses sustained by the Russian army.
    Bombing focused particularly on residential areas and civilian infrastructure,
    damaging 30% of the country’s energy infrastructure. In Brussels, over 50
    countries promised to provide military assistance to Ukraine, including air defence
    systems. (V.P, A.M.P.)

  • Gaz suficient în depozite

    Gaz suficient în depozite

    Europa se confruntă cu un ‘risc fără precedent’
    la adresa livrărilor de gaze naturale în cursul acestei ierni, după ce Rusia a
    întrerupt majoritatea livrărilor de gaze, şi ar putea fi obligată să concureze
    cu Asia pentru gazele lichefiate scumpe care sunt transportate prin intermediul
    navelor, avertizează Agenţia Internaţională a Energiei (IEA). Potrivit
    ultimului raport, ţările membre ale UE vor trebui să reducă consumul de gaze cu
    13% pe parcursul iernii, în cazul în care Moscova opreşte complet livrările, în
    contextul războiului din Ucraina. O mare parte din această reducere va trebui
    să vină în urma modificării comportamentului consumatorilor, dar şi în urma
    diminuării consumului sectorului industrial şi a firmelor de utilităţi. Un alt
    risc menţionat în raportul IEA este o iarnă prelungită, care ar fi
    una deosebit de dificilă pentru că depozitele subterane funcţionează mai lent
    la finele sezonului deoarece există o cantitate mai mică de gaze. UE şi-a
    umplut deja depozitele până la 88% din capacitate, depăşindu-şi obiectivul
    privind un grad de umplere de 80% înainte de venirea iernii. Agenția spune
    însă că va fi nevoie de un grad de umplere de 90%, dacă Rusia decide să
    oprească complet livrările spre Europa.

    România a ajuns la un grad de umplere
    de aproximativ 87% din capacitatea de stocare a gazelor, spune premierul
    Nicolae Ciucă. El a precizat că România poate acorda sprijin şi Republicii
    Moldova în cazul în care rușii de la Gazprom
    opresc furnizarea de gaz către statul vecin. Nicolae Ciucă Dacă
    reuşim să avem semnate contracte pentru perioada de iarnă pentru a menţine
    echilibrul în sistem şi pentru a avea cantităţile necesare în zilele de
    temperaturi joase putem să asigurăm. Dacă acum se opreste furnizarea
    de gaz de către Gazprom au într-adevăr o problemă, iar noi putem
    să asigurăm către Republica Moldova cinci milioane de metri cubi pe zi, nu mai
    mult.

    În urmă cu cateva zile, la Sofia, a fost inaugurat interconectorul
    de gaze naturale dintre Grecia şi Bulgaria, care va ajuta statele din
    regiune să devină independente energetic faţă de Moscova. La eveniment au
    participat liderii politici din ţările beneficiare, România fiind reprezentată de premierul Nicolae Ciucă.
    Gazele naturale care provin din Azerbaidjan ajung în Grecia şi Bulgaria, iar în
    viitor vor fi distribuite şi în România. Interconectorul pune în valoare
    demersurile pe care România le-a făcut pentru a găsi noi surse de energie şi
    pentru a găsi noi reţele de transport a gazelor naturale, astfel încât să
    devină funcţional proiectul (BRUA) pus la punct de România împreună cu
    Bulgaria, Ungaria şi Austria. Nicolae Ciucă : Prin acest
    interconector practic se realizează punerea în valoare a proiectului BRUA şi,
    totodată, ne ajută să putem la rândul nostru să sprijinim Republica Moldova şi
    Ucraina prin cantităţile de gaz care pot fi transportate prin aceste
    coridor.

    UE
    susţine interconectorul de gaze dintre Grecia şi Bulgaria, pentru care a alocat peste 200 de milioane de euro.


  • Nomlu offshore, tru debatlu a Parlamentului

    Nomlu offshore, tru debatlu a Parlamentului

    Săptămâna aesta, tru Parlamentul di București, intră tru debatu, năulu Nom offshore, cari, după adoptare da cali ti nkisearea-a născăntoru investiţii tră extracţia di gaze ditu perimetrul offshore ali Amarea Lae, comcomitentu cu dizvoltarea industriei petrochimiţi.



    Proiectul legislativ fu aprukeatu di către PNL, PSD şi UDMR, iar forma finală va u apufusească tru Parlament actuala majoritate.



    Uidisitu cu spusa a viţepremierlui Kelemen Kunor, liderul UDMR, nai ma ayoñea, tru 2026-2027 va s’poată s’hibă extrase gaze ditu Amarea Lae. El exighisi că, ună criză economică nsimneadză și oportunități, iara autoritățile au borgea s’aducă investitori tru yinitorlli añi și s’veadă ţi alăxeri lipseaşyi s’hibă adrati tra s’alăxească termocentrale pi cărbune cu ateali pi turbine di gaz.



    Și premierul Nicolae Ciucă, tora ma ninti aleptu la conducerea PNL, easti simfunu cu aestu nom, di itia că, ase, România poate s’ñîcureadză dipendința di gazul arusesc.



    Tu arada a luia, prezidintulu a Camerăllei a Diputaţilor, Marcel Ciolacu, șeful PSD, ndrupaşti aestu proiect di itia că ari, tu minduita al năsu, diterminare politică şi coerenţă legislativă, guvernamentală şi executivă.



    Cama di patru ani, Nomlu offshore easti ambudiusitu tru Parlament, iu suntu dipuse proiecte aflate tru lenu turlii di catandisi di dizbatere. Năulu proiect legislativ easti zburătu di ma mulţă meşi tru cadrul a coalițiillei di guvernare și tora lo undă veardi. Ună variantă acăţată tu isapi easti ca statul român s’amintă minimum 60% ditu profitul amintatu după extradzirea a gazelor naturale, iara companiile private 40 di proţente. Tru aist kiro, legislaţia pruveadi un impozit progresiv, anamisa di 30% şi 70%, pe veniturile suplimentare amintati ditu majorarea a păhălui la gazele naturale, iara companiile au borgea tra s’vindă 50 di procente ditu producţia di gaze pe Bursa di la Bucureşti.



    Nomlu offshore easti aştiptatu cu multu sinferu di niscănti companii tră tra s’poată s’ahurhească exploatarea a gazelor naturale tru Amarea Lae. OMV Petrom, firmă austriacă tru cari și statlu roman easti acționar, ama şi alţă producători di gaze hărgiuiră miliardi di dolari, kiro di un diceniu, tră s’ndreagă s’extragă rezervele di gaze di aproximativ 200 di miliardi di metri cubi lugursiti că suntu pi platoul continental ali României, tru condițiile tru cari consumul național easti di aproximativ 11 miliardi di metri cubi anual. Aestu lucru va s’da izini ali Românie să s’alăxească ditu importator tru exportator di gaze naturale. Diadunu cu austrieţlli, americanii di la ExxonMobil eara atelli cari dimanda că va s’investească, ama, tru 2019, apufusiră s’fugă ditu România și să-și vindă participația pe cari u avea tru perimetrul ditu Amarea Lae cătră compania românească cu capital di stat Romgaz. Pi hiotea a kirolui, nivelul a impozitarillei veniturilor di cari poati s’aibă hăiri companiile extractoare fu ună ditu prinţipalele keadiţ tru exploatarea gazului ditu Amarea Lae. Aesta dusi la reticența a investitorilor și la curmarea a proiectelor, hiinda favorizate importurile di gaz ditu Rusia.



    Autor: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala






































































  • Legea offshore, în dezbaterea Parlamentului

    Legea offshore, în dezbaterea Parlamentului

    Săptămâna aceasta, în Parlamentul de la București, intră în dezbatere, noua Lege offshore, care, după
    adoptare permite demararea unor investiţii pentru extracţia de gaze din
    perimetrul offshore al Mării Negre, comcomitent cu dezvoltarea
    industriei petrochimice.


    Proiectul legislativ a fost deja agreat de către PNL,
    PSD şi UDMR, iar forma finală va fi asumată în Parlament de actuala majoritate.


    Potrivit vicepremierului Kelemen Kunor, liderul UDMR, cel mai repede, în
    2026-2027 vor putea fi extrase gaze din Marea Neagră    . El a explicat că, o criză economică înseamnă și oportunități, iar autoritățile
    sunt obligate să atragă investitori în următorii ani și să vadă ce modificări
    trebuie făcute pentru a schimba termocentrale pe cărbune cu cele pe turbine de
    gaz.


    Și premierul Nicolae Ciucă, recent ales la conducerea PNL, este de acord
    cu această lege, pentru că, astfel, România își poate reduce dependența de gazul rusesc.


    La
    rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, șeful PSD,
    susține acest proiect pentru care există, în opinia sa, determinare politică şi
    coerenţă legislativă, guvernamentală şi executivă.


    De mai bine de patru ani,
    Legea offshore este blocată în Parlament, unde sunt depuse proiecte
    aflate în diferite stadii de dezbatere. Noul proiect legislativ este discutat
    de mai multe luni în cadrul coaliției de guvernare și acum a primit undă verde.
    O variantă luată în calcul este ca statul român să primească minimum 60% din
    profitul obţinut după extragerea gazelor naturale, iar companiile private 40 de
    procente. În prezent, legislaţia prevede un impozit progresiv, cuprins între
    30% şi 70%, pe veniturile suplimentare obţinute din majorarea preţului la
    gazele naturale, iar companiile au obligaţia de a vinde 50 de procente din
    producţia de gaze pe Bursa de la Bucureşti.


    Legea offshore
    este aşteptată cu mult interes de unele companii pentru a putea începe
    exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră. OMV Petrom, firmă
    austriacă în care și statul roman este acționar, dar şi alţi producători de
    gaze au cheltuit miliarde de dolari, timp de un deceniu, pentru a se pregăti să
    extragă rezervele de gaze de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi estimate
    a se găsi în platoul continental al României,     în
    condițiile în care consumul național este de aproximativ 11 miliarde de metri
    cubi anual.     Acest lucru ar permite României să se transforme
    din importator în exportator de gaze naturale. Alături de
    austrieci, americanii de la ExxonMobil
    erau cei care anunţau că vor investi, însă, în 2019, au decis să părăsească
    România și să-și vândă participația pe care o deținea în perimetrul din Marea
    Neagră către compania românească cu
    capital de stat Romgaz. De-a lungul timpului, nivelul impozitării veniturilor de care ar
    putea beneficia companiile extractoare a fost una din principalele piedici în
    exploatarea gazului din Marea Neagră. Aceasta a dus la reticența investitorilor și la suspendarea
    proiectelor, fiind favorizate importurile de gaz din
    Rusia.



  • UE ia măsuri pentru a putea răspunde presiunilor economice

    UE ia măsuri pentru a putea răspunde presiunilor economice

    Instrumentul anti-coerciție a fost descris și ca un instrument anti-șantaj, gândit să descurajeze acele țări care, prin restricționarea schimburilor comerciale și a investițiilor, încearcă să forțeze UE să își modifice politicile în diferite domenii cum ar fi schimbările climatice, fiscalitatea și siguranța alimentară, se arată într-un comunicat al Comisiei.

    Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv și comisar pentru comerț, a explicat ce se are în vedere cu noul instrument:

    Transmite un semnal clar către partenerii noștri că Uniunea Europeană se va apăra ferm, nu va ezita să răspundă atunci când este amenințată și va pune la punct instrumentele de care avem nevoie pentru a ne proteja valorile și interesele. Noua strategie europeană pentru comerț, care a fost prezentată în februarie, stabilește obiectivul nostru de a acționa cu o mai mare determinare în arena comercială internațională. Acest lucru este necesar întrucât operăm într-un mediu geopolitic conflictual. Utilizarea comerțului ca armă pentru a atinge alte obiective geopolitice este un fapt și se întâmplă deja de câțiva ani. Și tot un fapt este că UE și statele membre au fost țintele unor intimidări

    Un instrument care să permită o reacție coordonată a UE la presiuni făcute de terți este cu atât mai necesar cu cât unele puteri comerciale au încercat de-a lungul timpului să își impună punctele de vedere țintind doar anumiți membri, cum se întâmplă, de altfel, și în prezent în relația China – Lituania. Beijingul este nemulțumit de apropierea dintre Vilnius și Taiwan, pe care îl consideră parte integrantă a Chinei, astfel încât a blocat la graniță mărfuri lituaniene. Mai mult, potrivit unor oficiali de la Vilnius, Beijingul le-ar fi cerut companiilor multinaționale să taie legăturile cu furnizori din Lituania dacă doresc să aibă acces în continuare pe piața chineză. Mai sunt și alte țări care au exercitat presiuni comerciale asupra UE sau unor state membre – Rusia, în special prin așa-numitul șantaj al gazelor, dar și Statele Unite, chiar dacă Washingtonul este un aliat politic important.

    Instrumentul anti-coerciție îi va permite UE să dea un răspuns personalizat și proporțional pentru fiecare situație, afirmă Comisia, care trece în revistă și tipul de măsuri avute în vedere. Astfel, acestea pot include impunerea de tarife și restricționarea importurilor din țara vizată, restricții vizând serviciile sau investițiile sau măsuri de limitare a accesului la piața internă a UE.