Ideea
că virusului SARS-CoV-2 nu îi plac temperaturile mai ridicate a apărut pe la
începutul pandemiei, când se ştiau foarte puţine despre noua şi teribila
ameninţare medicală. Până la urmă, specialiştii nu au confirmat vreo acţiune
distructivă a căldurii asupra virusului, dar vara anului 2020 a însemnat o
reducere a îmbolnăvirilor, cel puţin în România. Şi asta chiar pe fondul
încetării izolării severe impuse tuturor, fenomen intrat în conştiinţa
colectivă drept lockdown.
În acelaşi timp, o ţară exotică, dominată de
temperaturi ridicate, Brazilia, se confrunta cu cifre teribile ale efectelor
pandemiei. Să nu uităm, însă, că regimul preşedintelui Bolsonaro a dus şi
continuă să ducă o politică de negare a virusului, care a plasat Brazilia pe al
doilea loc în lume în clasamentul funebru al victimelor panedemiei.
O ţară
caldă şi cu populaţie foarte mare, India, s-a plasat pe al treilea loc în acest
clasament. În ţările europene, mai ales, care au impus măsuri serioase de
protecţie şi de distanţare, răspîndirea virusului s-a redus în vara anului
trecut şi asta se întâmplă şi acum, când vara a revenit.
Într-adevăr, căldura
nu distruge virusul, automat, dar aerul uscat nu permite particulelor
microscopice purtătoare de virus să plutească şi să răspândească boala. Acestui
efect al călduri îi alăturăm purtarea măştii, igienizarea serioasă,
distranţarea fizică şi, mai ales, vaccinarea. Iar vaccinarea este, până la
urmă, evoluţia esenţială în povestea ce pare fără de sfârşit a pandemiei. Toate
acestea la un loc au contribuit esenţial la reducerea impactului pandemic la
începutul acestei veri, cu scăderea semnificativă a numărului infectărilor, a
infectărilor grave şi a deceselor.
Pentru mulţi, sfârşitul pandemiei părea
aproape. Dar lecţia pandemiei nu pare învăţată foarte bine. Vigilenţa s-a redus
şi ea, pe măsură ce a crescut libertatea permisă de restricţiile de stopare a
pandemiei. Este acel moment de vară, cel puţin în emisfera nordică, acolo unde
se află şi China, şi Europa, şi SUA, când aerul uscat reduce răspândirea
virusului dar circulaţia oamenilor este mult mai mare. Astfel, ne puteam
aştepta ca reducerea la care asistăm acum să fie mai extinsă şi mai profundă,
adică pandemia să fie pe ducă şi apoi dusă defintiv.
Singurele temeri vin din
zona vaccinării, unde nu sunt suficiente doze pentru toţi oamenii din lume, nu
sunt nici capacităţi medicale pentru vaccinarea tuturor oamenilor. Dar nu avem
nici acceptarea generală a vaccinului, iar atitudinea activă anti-vaccin este
destul de puternică. Totuşi, este o masă esenţială de oameni care aşteaptă
vaccinul anti-COVID, sute de milioane, dar cărora omenirea nu este încă în
stare să li-l ofere.
În 2020, după relaxarea din vară a venit un al doilea sau
un al treile val, nu este prea clar numărul de ordine pentru că evoluţiile nu
sunt unitare ci foarte diferite, de la ţară la ţară. Acum este de aşteptat ca,
după o relaxare de vară, să revină cotele mari ale infectării, poate nu aşa de
mari, dat fiind evoluţia vaccinării. Sau poate mai mari, pentru că în discuţie
este celebra Delta, o formă mai virulentă a virusului, cu o mai mare capacitate
de extindere. Se poate spune că acest al patrulea val a şi început, acolo unde
părea că se îndreaptă spre dispariţie. De mare îngrijorare este efectul
variantei Delta a coronavirusului asupra persoanelor vaccinate, în formula
completă. Deşi vaccinul este acreditat cu efect de imunizare şi asupra acestei
tulpini, creşterea rapidă a infectărilor în spaţiul Israelului a scurtat
bucuria unui efort intens de vaccinare şi a întors situaţia la cea anterioară,
cu interdicţii de călătorie şi măsuri de închidere. Sunt obligaţi să facă teste
şi carantină inclusiv vaccinaţii, cei care se anunţau drept o categorie de
privilegiaţi, beneficiind de drepturi şi libertăţi mai mari decât cei aflaţi în
faţa pericolul fără sprijinul unui vaccin.
A apărut şi în România varianta
Delta, într-un context de restricţii mult diminuate dar şi de reducere a
vaccinărilor, care distruge orizontul de vaccinare anunţat de guvernanţi. După
un an şi jumătate de evoluţie în era COVID, România prezintă cifre cât se poate
de optimiste dar fenomenele care se manifestă intens şi rapid în alte părţi ne
amintesc că trăim într-o lume globală, în care ştim ce urmează să se întâmple,
dar nu suntem siguri când.
