Radio România Internațional

Tag: imunizare

Vaccinarea, în atenţia eurodeputaţilor

La începutul lunii aprilie, în România, numărul total de
cazuri de rujeolă se apropia de 12 mii. Doar în ultima săptămână a lunii
martie, de pildă, au fost înregistrate 215 cazuri noi de rujeolă, potrivit unei
informări a Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor
Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică. Numărul
persoanelor care au murit din cauza rujeolei trecuse deja, zilele trecute, de
45.

Nici gripa nu s-a lăsat mai prejos. În sezonul de iarnă, numărul
deceselor provocate de gripă, în România, a trecut deja de 100, fiind de patru
ori mai multe decât în sezonul trecut.

Ţara noastră nu este singura afectată. În Germania, de pildă,
au murit, în acest sezon, din cauza gripei, în jur de o mie de oameni, după cum a anunţat Institutul
Robert Koch, citat de agenţia DPA.

Gripa poate afecta mortal mai ales pacienţii cu diabet, cu boli
de plămâni, cu cardiopatie ischemică sau hipertensiune arterială, cu obezitate
sau pe cei care au suferit anterior accidente vasculare. Nu în ultimul rând, femeile
gravide au şanse reale să dezvolte forme severe de boală.

În condiţiile în care, după cum se vede, bolile
transmisibile fac adevărate ravagii, revine
în actualitate problema vaccinării, la nivelul întregii Uniuni Europene. Motiv
pentru care eurodeputaţii s-au aplecat serios asupra problemei, iar Comisia pentru
Mediu, sănătate public şi siguranţă alimentară a Parlamentului European (ENVI) a
adoptat o rezoluţie, la sfârşitul lunii trecute, privind ezitarea faţă de
vaccinare şi scăderea ratelor de vaccinare în Europa.

Eurodeputata Renate Sommer, din Germania, membră a Grupului
Partidului Popular European, unul dintre coautorii textului, a declarat, pentru
Euranet Plus: Problema
este că vaccinările au avut atât de mult success de-a lungul ultimelor decenii astfel
încât, în mod evident, multă lume a uitat că datorită vaccinărilor am scăpat de
cele mai multe boli infecţioase grave. Şi trebuie să reamintim oamenilor ca
vaccinarea este încă necesară.

În documentul Comisiei pentru Mediu, sănătate publică şi
siguranţă alimentară a Parlamentului European privind vaccinarea se solicită
Comisiei Europene şi statelor membre ale Uniunii să lucreze împreună la un plan
de acţiune împotriva bolilor care pot fi prevenite prin imunizare. Renate
Sommer: Este
responsabilitatea statelor membre să devină active şi cerem statelor membre să
informeze mai bine populaţia, pentru a creşte gradul de conştientizare.
Totodată, ar fi bine să avem o platformă europeană pentru schimbul de
experienţă şi de bune practici, pentru că situaţia este diferită în ţările
membre. De ce? Pentru că sistemele de sănătate sunt diferite. Avem state membre
sărace şi state membre bogate. Vrem să atingem acelaşi nivel de vaccinare în
întreaga Europă şi pentru a atinge acest scop avem nevoie de coordonarea
Comisiei Europene.

4 April 2018
Consultare privind vaccinările în UE

Subiectul este unul controversat
si in Romania unde, in pofida campaniilor de constientizare a populatiei cu
privire la beneficiile imunizarii, multi parinti ezita sau refuza inca sa isi
vaccineze copii de teama unor posibile efecte adverse.

Cel mai elocvent exemplu este
rujeola, din toamna anului 2016 si pana acum in Romania s-au inregistrat peste
9 mii de imbolnaviri si 36 de persoane au murit din cauza complicatiilor bolii.

Cu ocazia lansarii consultarii
publice, comisarul european pentru sanatate si siguranta alimentara, Vytenis
Andriukaitis amintea o declaratie a presedintelui Comisiei Europene, Jean
Claude Juncker potrivit careia este inacceptabil ca in 2o17 inca exista copii
care mor din cauza unor boli ce ar fi trebuit eradicate de mult in Europa.

Consultarea este o oportunitate-
atat pentru cetateni cat si pentru organizatii- de a-si spune parerea in
legatura cu ce actiuni poate intreprinde Comisia Europeana pentru a creste rata
vaccinarii in tarile membre.

Dar, sa fie clar, a precizat comisarul
european, consultarea nu este o dezbatere despre beneficiile vaccinarii,
avantajele imunizarii sunt o certitudine, nu este o chestiune de opinie.

Vytenis Andriukaitis a fost si
mai transant in declaratiile acordate presei cu ocazia vizitei in Romania – cei
care se opun vaccinarii ar trebui sa se uite la mormintele copiilor rapusi de
boli contagioase.

In Europa exista 17 tari unde
vaccinarea este obligatorie. In unele state exista dezbateri daca sa fie urmate
aceste exemple si cum sa fie reglementata situatia. Toate tarile au semnat
Conventia pentru Drepturile Copilului. Asta inseamna ca trebuie sa le fie
garantat copiilor dreptul la sanatate. Nu doar parintii sunt obligati, statul e
obligat, prin Constitutie, sa fie responsabil. Cata lume asteapta azi in Africa
un vaccin contra virusurilor Ebola sau Zika? Dar, pentru ca noi traim in
societati sigure dezbatem tot felul de idei, mai spune comisarul european.

Scepticismul in crestere fata de
vaccinare risca sa anuleze eforturile depuse pana acum:

Vytenis Andriukaitis: Statele
membre ale Uniunii Europene se confrunta cu aceleasi provocari. Prin urmare
este normal pentru Comisia Europeana sa sprijine autoritatile nationale in
abordarea acestor provocari si in stabilirea unei politici adecvate de
investitii. Factorii de risc genereaza aparitia unor boli ce pot fi prevenite
iar acestea conduc la o mare solicitare a sistemului de sanatate. Este clar ca
statele membre trebuie sa isi reconsidere pozitia asupra sistemului de sanatate
atunci cand isi alcatuiesc politicile, si asta, in toate sectoarele.

28 December 2017
Raport naţional privind vaccinurile

Cele 8 mii de
îmbolnăviri şi peste 30 de decese cauzate de rujeolă au făcut ca Organizaţia
Mondială a Sănătăţii să includă România între cele cinci ţări care, la un loc,
totalizează peste 80% din numărul de cazuri la nivel global.

Potrivit
Guvernului de la Bucureşti, la ora actuală, peste 220.000 de copii sunt
nevaccinaţi împotriva rujeolei. Această situaţie l-a determinat pe premierul
Mihai Tudose să îi ceară ministrului Sănătăţii un raport amănunţit despre
vaccinare, care s-a soldat,
deja, cu victime colaterale: a
fost făcută propunerea ca şefii Direcţiilor de Sănătate Publică din
cinci judeţe şi adjuncţii acestora să fie schimbaţi din funcţie din cauza
proastei gestionări a campaniei de vaccinare împotriva rujeolei. Mai precis, în
cele cinci judeţe, rata vaccinării este sub 50%, în timp ce obiectivul asumat
de România este de 95 de procente. Apoi, în viziunea primului-ministru, şi atitudinea unor părinţi
lasă de dorit. Temându-se de
eventualele efecte secundare pe care le-ar putea avea vaccinurile, ei refuză să
îşi imunizeze copiii.

În opinia lui Mihai Tudose, instituţiile statului,
inclusiv Protecţia Copilului, ar trebui să aibă un cuvânt de spus în această
situaţie: Din
punctul meu de vedere personal, vă spun că acel părinte care refuză vaccinarea
pune în pericol viaţa copilului. Decide el asupra copilului, care face sau nu
poliomielită, face sau nu rujeolă, moare sau nu … Iertaţi-mă, alţi părinţi
sunt decăzuţi din drepturi pentru fapte mult mai puţin grave. Când un părinte
îşi condamnă, practic, copilul la moarte, nu ştiu în ce măsură se mai poate
vorbi despre drepturi părinteşti.

Potrivit raportului ministerului
Sănătăţii, epidemia de rujeolă cu care se confruntă România, cu o mortalitate
ridicată de patru la o mie de cazuri, dublu faţă de cea cunoscută în literatura
de specialitate, care este de cel mult două la o mie de cazuri, a fost generată
de scăderea continuă a imunizării populaţiei din ultimii zece ani. Pe lângă
faptul că părinţii nu şi-au adus copiii la medicul de familie, de vină a fost
şi lipsa periodică a vaccinului.

Medicul Sandra Alexiu, vicepreşedintele
Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie, subliniază că o rată ridicată a
imunizării presupune asigurarea stocurilor de vaccin. Şi nu e vorba doar de cel
împotriva rujeolei! Sandra Alexiu: Sigur, în momentul ăsta, e vaccin. Dar
nu avem alte vaccinuri – lipseşte vaccinul tetravalent, nu avem cu ce vaccina
copiii de 14 ani, nu avem cu ce vaccina gravidele, nu avem cu ce vaccina plăgi.
Dacă am avea această continuitate, ar fi mult mai simplu pentru noi să putem
desfăşura activitatea de vaccinare curentă. La ora actuală, noi trebuie să
gândim schemă de recuperare pentru fiecare caz în parte, o schemă
personalizată, pentru că o vreme a lipsit un vaccin, o vreme a lipsit altul …

În tot acest context, o lege a vaccinării a devenit necesară în România. Un
proiect de act normativ este dezbătut de Guvern, pentru a fi, apoi, trimis spre
dezbatere în Parlament. O responsabilizare atât a autorităţilor şi medicilor,
cât şi a părinţilor este necesară.

27 July 2017
Vaccinarea, un subiect fierbinte

România se confruntă cu o
epidemie de rujeolă, iar numărul cazurilor confirmate creşte îngrijorător. Ministerul
Sănătăţii a anunţat că, până acum, s-au înregistrat peste 6.400 de îmbolnăviri, cele mai multe
în judeţul Timiş din vestul ţării. În ceea ce priveşte numărul deceselor provocate
de rujeolă, acesta a depăşit 25, majoritatea fiind copii nevaccinaţi. Pentru a stopa răspândirea virusului, medicii
recomandă atingerea şi menţinerea pragului de acoperire vaccinală de 95% prin
două doze de vaccin anti-rujeolă. Şi ministrul Sănătăţii, Florian
Bodog, a reafirmat că vaccinarea este singurul mod prin care boala poate fi
prevenită. El a precizat că este pe cale să se rezolve criza vaccinului pentru
rujeolă, întrucât 110 mii de doze au fost, deja, distribuite direcţiilor
judeţene de sănătate publică, iar 300 de mii sunt contractate.

La rândul său, preşedintele
Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a atras atenţia că între
5 şi 7% dintre părinţi refuză vaccinarea copiilor, iar aproape o treime nu se
prezintă la medic pentru imunizare. Tocmai de aceea, ca o măsură de limitare a
extinderii epidemiei de rujeolă, autorităţile au iniţiat, din decembrie anul
trecut, o campanie suplimentară de vaccinare împotriva rujeolei, oreionului şi
rubeolei la copiii cu vârste cuprinse între 9 luni şi 9 ani. De asemenea, un proiect
al legii vaccinării va intra, curând, pe agenda Parlamentului. Pe tema acestui
proiect legislativ a avut loc o dezbatere publică la care au participat medici,
părinţi şi reprezentanţi ai industriei farmaceutice. Părinţii prezenţi la
dezbatere şi care vor ca imunizarea să fie un drept al copilului şi nu o
obligaţie au propus retragerea proiectului de lege. De asemenea, cer
autorităţilor să-şi asume responsabilitatea pentru reacţiile adverse ale vaccinurilor,
astfel, spun ei, Ministerul Sănătăţii va fi obligat să achiziţioneze produse de
bună calitate..

Irina Anastasiu reprezentantă a Federaţiei Organizaţiilor
Ortodoxe Pro-Vita din România. Noi nu le
spunem părinţilor să-şi vaccineze sau să nu-şi vaccineze copiii, le recomandăm
să se informeze în legătură cu efectele adverse ale vaccinurilor şi recomandăm
acelaşi lucru şi Ministerului Sănătăţii, să informeze corect părinţii, având în
vedere miile de cazuri din lumea întreagă de copii care au suferit în urma
vaccinurilor, şi în cunoştinţă de cauză părinţii pot decide dacă îşi vaccinează
sau nu copiii. Directorul din Ministerul Sănătăţii, Amalia Şerban, a
declarat că toate opiniile strânse vor fi prezentate grupului de lucru care a
elaborat legea vaccinării. Va elabora şi va finaliza un proiect de lege
mult mai bun, astfel încât toţi copiii să poată beneficia de acest drept al
vaccinării. Rămâne de văzut când va intra în vigoare legea vaccinării, având
în vedere că imunizarea este singura cale prin care îmbolnăvirea poate fi
prevenită.

29 May 2017
Criza vaccinurilor, spre rezolvare?

Este aproape de soluţionare
criza vaccinurilor din România? De ceva timp, părinţii nu-şi puteau imuniza
copiii, pentru că vaccinurile lipseau şi din spitale, şi din farmacii. Aşa că urmările nu au întârziat
să apară. În 38 de judeţe din cele 41 s-au
înregistrat, până acum, aproape 4900 de cazuri de rujeolă. Peste 20 de copii au
murit din cauza acestei boli şi a complicaţiilor apărute.

Recent, premierul
Sorin Grindeanu a avut o întâlnire cu ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, în
cadrul căreia au stabilit ca Executivul să pregătescă un plan multianual de
achiziţii. Urmează să fie înfiinţată o nouă structură, care să aibă grijă ca o
criză a serurilor de imunizare, ca aceea de acum, să nu mai apară. Mai multe tranşe din serurile
hexavalent şi tetravalent au fost deja distribuite în ţară şi vor fi trimise
rapid şi cele 10 mii de doze de vaccin împotriva rujeolei, descoperite la
distribuitori după ce a s-a decis stoparea exporturilor.

Ministrul Sănătăţii,
Florian Bodog: Am fost asigurat că, la începutul lunii următoare, acest vaccin va intra
în ţară. De asemenea, am identificat un număr de 10.000 de doze, care există
deja în ţară şi care urmau să plece la export intracomunitar. Aceste doze sunt
blocate şi am declanşat o procedură pentru a le achiziţiona. In ceea ce priveşte dozele de vaccin impotriva hepatitei B provenite
din Norvegia, ministrul Florian Bodog a spus ca acestea trebuie să urmeze un
traseu de autorizare. El a precizat că, momentan, este o problemă legată de
concentraţia acestui vaccin faţă de ceea ce se foloseşte pe piaţa românească.

Până
acum, numărul de doze ajunse la medicii de familie este la mai puţin de
jumătate faţă de necesar, a afirmat doctorul Raluca Ghionaru, implicată într-o campanie
în favoarea imunizării: Şi eu, şi colegii
mei am primit, săptămâna trecută, între 20 şi 25% din necesarul de hexavalent,
pe care l-am solicitat la direcţiile sanitare. Am primit mai puţin de jumătate
din necesarul de tetravalent şi nu am primit nicio doză de vaccin
rujeolă-rubeolă-oreion, în condiţiile în care suntem încă în epidemie.

În unele cazuri, situaţia a fost înrăutăţită
şi de faptul că unii părinţi nu au dorit să-şi imunizeze copiii. De aceea,
medicii de familie au atras atentia asupra necesitatii unei campanii de
informare şi conştientizare asupra beneficiilor, dar şi a riscurilor
vaccinării. Medicii de familie
îi sfătuiesc pe părinţi să aibă încredere în vaccinuri şi eficienţa lor,
intrucat aceste seruri îi protejează pe cei mici de afecţiuni severe. Ei atrag atenţia
că scăderea ratei de vaccinare ar putea duce, în timp, la creşterea incidenţei
unor boli.

27 April 2017
Jurnal românesc – 27.04.2017

Medicii de familie îi sfătuiesc pe părinţi să aibă încredere în vaccinuri şi eficienţa lor. Aceste seruri îi protejează pe cei mici de afecţiuni severe. Tusea convulsivă, difteria, poliomielita sau tetanosul neonatal sunt diagnosticate rar în zilele noastre, tocmai datorită imunizării. Preşedintele Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie, Valeria Herdea, atrage atenţia că scăderea ratei de vaccinare ar putea duce în timp la creşterea incidenţei unor boli şi le recomandă adulţilor să ceară lămuriri pentru orice neclaritate ar avea. În acelasi timp, medicii de familie susţin că au primit mai puţin de jumătate din necesarul de vaccinuri. La rândul său, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a anunţat că au fost identificate încă 10.000 de doze noi de vaccinuri contra rujeolei care vor fi distribuite cât mai curând în ţară.

Românii care au plecat din ţară şi nu şi-au clarificat rezidenţa fiscală pot fi subiectul dublei impuneri şi se confruntă cu riscul unei amenzi sau chiar al unui control fiscal preliminar, susţine Andreea Cosmănescu, manager în cadrul departamentului de asistenţă fiscală şi juridică al EY România. Potrivit ei, persoanele care nu-şi declară venitul global până la data de 25 mai pot primi notificări de la organele fiscale, pe baza datelor obţinute prin schimbul de informaţii cu statele membre sau ţările din afara Uniunii Europene. “Cel puţin câteva mii, posibil şi zeci de mii de persoane pot fi în această situaţie, iar cetăţenii români cu domiciliul în România, care au plecat din ţară şi nu şi-au clarificat rezidenţa fiscală, pot fi subiectul dublei impuneri dacă nu se conformează cu procedurile necesare la organul fiscal competent. Acelaşi risc există şi în cazul cetăţenilor străini care au avut statut de rezidenţi fiscali în România, dar nu s-au scos din evidenţele fiscale la plecarea din ţară pentru o perioadă mai mare de 183 de zile”, mai arată Andreea Cosmănescu. Ea susţine că, în condiţiile globalizării şi extinderii tranzacţiilor transfrontaliere, schimbul de informaţii a devenit o necesitate, fiind o măsură impusă şi acceptată în cadrul UE, cât şi în relaţia cu statele din afara Uniunii, pentru combaterea evaziunii fiscale.

Apartamentele din România s-au scumpit cu 4% în primul trimestru din acest an față de ultimele trei luni din 2016, reiese dintr-un studiu realizat de o platformă de imobiliare. Acesta este al doilea cel mai mare avans înregistrat în ultimii aproape trei ani – fiind depășit doar de un salt de 4,2%, ce a avut loc în ultimul trimestru din 2014. Din punctul de vedere al evoluției prețurilor, piața rezidențială autohtonă se înscrie pe un trend ascendent de 11 trimestre încoace, se mai arată în document. Potrivit acestuia, deși semnificativ, ritmul actual de creștere a prețurilor se situează considerabil sub cel caracteristic perioadei de boom a pieței autohtone. Spre comparație, în 2006-2008, locuințele se scumpeau, la modul general, cu peste 5% pe trimestru, ajungând chiar şi la 16 procente. La capitolul proprietăți nou-intrate pe piață, datele arată un declin de aproximativ 20% în primul trimestru din 2017 față de perioada similară a anului trecut. Cea mai mare scădere (de 27%) a avut loc în Constanța, iar cea mai mică (8%) în Iași

27 April 2017
Argumente pentru vaccinare

România se
află pe primele locuri în Uniunea Europeană la capitolul deceselor înregistrate
în rândul copiilor sub 5 ani, potrivit datelor publicate de UNICEF şi
Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Raportul Alternativ Periodic prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile
Copilului, în 3 octombrie, la Geneva, de organizaţia Salvaţi Copiii, arată
că fenomenul este
constant mai grav în mediul rural, motivele ţinând, în principal, de accesul
mai redus la servicii medicale, de distanţa mare până la localităţile unde
astfel de servicii pot fi accesate, de nivelul scăzut de educaţie a mamei şi de
veniturile reduse ale gospodăriei. În ceea ce priveşte decesele copiilor mai
mici de cinci ani, este îngrijorător faptul că aproape jumătate dintre acestea
(48%) au cauze evitabile. Analiza Salvaţi Copiii indică şi o scădere a ratei
vaccinărilor şi a accesului la servicii medicale, mai ales pentru copiii din
mediul rural şi a celor de etnie romă. Statisticile arată că acoperirea vaccinală în România
înregistrează procente sub 75% pentru mai multe tipuri de vaccin, în timp ce
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de peste 95%.

Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii de Microbiologie din Bucureşti,
explică importanţa vaccinării: Vaccinarea, de când se aplică pe
scară largă, la nivel mondial, a salvat sute de milioane de vieţi, a salvat
sute de milioane de copii care ar fi putut avea sechele grave în urma bolilor
pe care noi le numim prevenibile prin vaccinare. În acest moment, în Europa cel
putin, în SUA, în America de Nord, dar şi în multe alte regiuni ale lumii,
anumite boli practic au dispărut din peisajul patologiei infecţioase. Sunt
cazuri foarte rare sau chiar nu mai apar cazuri şi datorită acestei situaţii
lumea a început să-şi pună problema – de ce mai trebuie să ne vaccinăm pentru
ca boala practic nu mai există? Lumea trebuie să ştie, însă, că boala nu mai
există şi va rămâne în această situaţie a unui număr foarte, foarte mic de
cazuri sau chiar cazuri zero, cum spunem noi, doar dacă vaccinarea continuă.

Vaccinarea
salvează vieţi, explică specialiştii din sănătate, care fac un apel pentru
respectarea programelor obligatorii de vaccinare, în condiţiile în care tot mai
multe cazuri de rujeolă au apărut în ultimul timp în România. Este vorba de
peste 700 de cazuri de îmbolnăvire, iar trei dintre copii chiar au murit. Cât
de gravă este situaţia în ceea ce priveşte vaccinarea în România? Din nou, Alexandru
Rafila: Situaţia este
gravă în sensul că observăm de la an la an că acoperirea vaccinală scade şi
ajungem în unele zone din ţara noastră, în centrul ţării sau în zona de vest,
de nord-vest, la acoperiri vaccinale foarte, foarte mici, îngrijorătoare, 50 -
60% dintre copii sunt vaccinaţi. Şi vedeţi ce s-a întâmplat în acest an când a existat,
şi încă evoluează, o epidemie de rujeolă, se datorează exact acestei scăderi
vaccinale. Copiii nevaccinaţi fac posibilă circulaţia virusului rujeolic în rândul lor, şi, mai
mult, această circulaţie poate să afecteze şi copiii cu vârstă mai mică de 1
an, care nu sunt încă recomandaţi să fie vaccinaţi. Recomandarea de vaccinare
este la vârsta de un an. Şi atunci, datorită circulaţiei acestui virus şi
apariţiei de cazuri la copii cu vârste mai mari de un an, şi cei cu vârsta mai
mică de un an riscă să fie expuşi şi sunt la risc. Şi, din păcate, au fost trei
decese înregistrate în acest an.

Medicii de familie şi reprezentanţii Ministerului Sănătăţii condamnă
refuzul unora dintre părinţi de a-şi vaccina copiii şi dau asigurări că
imunizările incluse în programul Naţional de Vaccinare se fac tocmai pentru
eradicarea unor boli care pot fi grave şi pot duce la deces. Alexandru Rafila
insistă asupra importanţei unei bune informări : Publicul trebuie să înţeleagă că dacă vrea să ia o
decizie respensabilă în ceea ce priveşte sănătatea copiilor trebuie să o facă
din surse profesionale. Adică să întrebe – să întrebe medicii epidemiologi,
medicii infecţionişti, medicii microbiologi şi, bineînţeles, medicii de
familie, medicii pediatrii, apropo de utilitatea administrării unui vaccin. Să
nu ia informaţii din surse întâmplătoare, de pe internet. Şi, din păcate, sunt
chiar şi persoane care au absolvit universtităţile de medicină dar care nu
practică medicina şi care oferă informaţii eronate. Ei nu sunt avizaţi, ei
transmit nişte informaţii care nu sunt adevărate şi o dezabatere cu argumente
ştiinţifice niciodată nu poate să ducă la credibilitatea argumentelor lor.

Trebuie să schimbăm ceva, trebuie
să găsim o soluţie legislativă ca aprovizionarea cu vaccinuri să se facă în mod
constant, mai spune preşedintele Societăţii de Microbiologie, atrăgând atenţia
că acea soluţie poate să ofere şi finanţarea unei campanii permanente de
informare. Pentru că, spune Alexandru Rafila, o campanie sporadică de informare
este insuficientă. Părinţii trebuie să înţeleagă că reacţiile adverse sunt
extrem de rare şi, pe de altă parte, că nevaccinându-şi copiii lor îi expun pe
aceştia, dar şi pe alţii, la problemele legate de această patologie infecţioasă
prevenibilă prin vaccinare.

7 October 2016
Efectele epidemiei de rujeolă

Refuzul părinţilor de a-şi vaccina copiii împotriva rujeolei şi
campaniile iresponsabile împotriva imunizării celor mici se oglindesc dureros
în datele oficiale ale Ministerului Sănătăţii de la Bucureşti: trei bebeluşi au murit şi aproape 700 s-au
îmbolnăvit în primele opt luni ale acestui an, în condiţiile în care, anul
trecut, au fost doar şapte cazuri confirmate şi niciun deces. Cu alte cuvinte, România
se confruntă cu o epidemie de rujeolă, deşi, în ultimii doi ani, nu au existat
probleme majore în aprovizionarea cu vaccinul imunizant.

Laurenţiu
Colintineanu, purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, precizează: Cele
trei decese sunt la copii sub vârsta de un an, însă, pentru că sunt copiii de
un an şi peste care nu sunt vaccinaţi şi care se îmbolnăvesc de rujeolă,
aceştia devin purtători şi o ameninţare pentru copiii de sub un an. Deci,
practic, aceste trei cazuri nici nu au apucat să ajungă la vârsta de vaccinare
pentru a se imuniza împotriva rujeolei şi acesta este un lucru foarte îngrijorător.

Cu alte cuvinte, cele trei decese au survenit la copii sub vârsta de un an,
adică sub vârsta la care se efectuează vaccinarea împotriva rujeolei.

Într-o
comunitate cu acoperire optimă a vaccinării, toţi copiii sub un an ar trebui să
beneficieze de aşa-numitul efect de protecţie de grup. Mai simplu, cei trei
copii morţi ar fi putut fi protejaţi prin neapariţia rujeolei la copiii mai
mari, trecuţi de vârsta de vaccinare, dacă aceştia ar fi fost vaccinaţi.

Ce
este rujeola? O boală contagioasă care îi afectează mai ales pe cei mici. Febră
ridicată, tuse chinuitoare, erupţie cutanată … sunt doar câteva din
simptomele acestei boli. Cum poate fi prevenită? Exclusiv prin vaccinare. Or,
potrivit unor studii recente, România are cea mai mare scădere a ratei generale
a vaccinării, iar Ministerul Sănătăţii va continua să informeze populaţia
despre beneficiile acesteia.

Laurenţiu Colintineanu, purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii: Campaniile diverse derulate sunt o problemă,
într-adevăr, demnă de luat în seamă şi Ministerul Sănătăţii intenţionează să
deruleze în cel mai scurt timp – vorbim de câteva săptămâni – o campanie de
informare despre beneficiile vaccinării, pentru că securitatea şi siguranţa
copiilor în ce priveşte sănătatea – în acest sens mă refer – sunt prioritare.

Ministerul Sănătăţii face un apel către părinţi să respecte calendarul de
vaccinare combinată împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei. Iar în zonele
afectate, Institutul Naţional de Sănătate Publică recomandă vaccinarea copiilor
la vârsta de şapte luni, cu refacerea vaccinului la vârsta de un an. Cele mai
multe cazuri au fost înregistrate în centrul şi vestul României. Sporadic, sunt
afectate mai mult de jumătate din judeţele ţării.

22 September 2016