Sezonul rece este întotdeauna însoțit de virusuri gripale, iar apropierea
sa readuce în prim-planul discuțiilor tema vaccinării. Acum, preocuparea este
și mai mare, iar întrebărilor obișnuite cărora specialiștii le răspund an de an
li se adaugă și cele care derivă din contextul pandemic. Ce se întâmplă în
cazul suprapunerii infectării cu SARS-CoV-2 și un virus gripal, de exemplu, mai ales în cazul persoanelor cu comorbidităţi sau din grupele de risc? Influențează noul coronavirus răspândirea
virusurilor gripale? Invitată la Radio România,
prof. univ. dr. Doina Azoicăi, preşedintele
Societăţii Române de Epidemiologie, a adus clarificări și a punctat un element
pozitiv foarte intresant – în emisfera sudică, unde sezonul rece este pe final,
activitatea gripală nu a fost foarte intensă în acest an. La ce să ne așteptăm?
Doina Azoicăi: Vor fi foarte multe infecţii acute
respiratorii banale. Ne putem aştepta la o circulaţie a diverselor virusuri,
pornind de la rinovirusuri, de la alte tulpini de coronavirus, care au circulat
în fiecare an şi care au dat aşa-zisele răceli banale şi, pe lângă acest lucru,
ne aşteptăm să avem şi circulaţie de virus gripal. Foarte interesant – în
emisfera sudică, activitatea gripală nu a fost foarte intensă. Aspectul acesta
poate să aibă mai multe explicaţii.
Fie că cele două virusuri sunt într-o
competiţie şi câştigă cel mai puternic, cel mai tânăr, cu toate că
şi virusul gripal în fiecare an are o altă structură, nu majoră, schimbată, dar
este, evident, o altă tulpină faţă de anul anterior.
Ori este vorba de faptul
că populaţia a adoptat nişte măsuri de limitare a riscului de infecţie cu un
agent patogen respirator, deci purtarea măştii, evitarea aglomeraţiilor şi
lucrul acesta s-ar putea să ne aducă un beneficiu vizavi de faptul că e posibil
să nu mai avem creştere a numărului de cazuri de infecţie gripală. Dar asta nu
înseamnă că nu vom avea cazuri de gripă. În emisfera sudică a predominant,
chiar la un nivel scăzut, dar a predominant AH1N1, mai mult decât B-ul, cum a
fost în anul anterior.
Dintre virusurile gripale, cele de tip A și B pot da epidemii sau
chiar pandemii, tulpinile circulante variind de la an la an. În fiecare primăvară,
Organizația Mondială a Sănătății stabilește ce tulpini vor fi folosite în
vaccinurile din sezonul următor, printr-un program de predicții și o analiză
cât mai exactă a tulpinilor circulante. Virusurile gripale și coronavirusurile
sunt familii diferite. În aceste condiții, poate să rezulte din combinarea lor
un alt tip de virus? Medicul Adrian Marinescu de la Institutul ”Matei Balş”
din Bucureşti face câteva
precizări, inclusiv faptul că pacienţii care se
infectează în acelaşi timp cu virusul gripei şi cu noul coronavirus pot
dezvolta forme mai severe de COVID-19 și că un vaccin antigripal nu protejează
împotriva SARS-CoV-2.
Adrian Marinescu : Nu există nicio dovadă că este o legătură, virusurile gripale sunt
într-un loc, coronavirusurile, familia din care face parte şi SARS-CoV-2, în
altă parte. Nu există nicio legătură. Dacă ne vaccinăm antigripal, ne e mai
bine prin prisma faptului că nu vom mai face gripă. Din punctul ăsta de vedere,
da, ne ajută, dar o legătură directă nu există. Noul coronavirus, deşi nu mai
este nou, suferă mutaţii minore în orice moment, chiar şi mutaţii majore. De
exemplu, se ştie în momentul de faţă că probabil în SUA şi în Europa vorbim de
o variantă virală, care nu este mai agresivă, dar care se transmite cu o mai
mare uşurinţă. Ăsta este motivul pentru care vorbim de al doilea val şi de
felul în care se întâmplă infectările acum.
Un număr cât mai scăzut de
cazuri de gripă înseamnă o presiune mai mică asupra sistemului de sănătate,
confruntat cu o pandemie care nu se știe când se va încheia, în condițiile în
care încă nu avem un vaccin împotriva COVID-19. Pentru virusurile gripale,
însă, există vaccinuri, amintesc medicii, iar vaccinarea este cea mai eficientă
măsură de prevenție.
Virgil Musta, şeful secţiei Boli Infecţioase de la
Spitalul Victor Babeş din Timişoara : În prevenţia unei afecţiuni
infectocontagioase, indiferent care este aceasta, sunt metodele specifice, care
sunt vaccinurile, care sunt cele mai bune.
În lipsa acestuia, sunt aceste
măsuri de a-ţi păstra o igienă, a te spăla pe mâini, a avea distanţare socială
şi a purta mască, şi anumite măsuri generale care sunt foarte, foarte
importante şi pe care nu trebuie să le neglijăm. O alimentaţie sănătoasă face
ca organismul să fie mai rezistent şi mai bine pregătit în cazul unei infecţii.
Stresul se ştie că influenţează imunitatea.
De aceea, este bine ca persoanele
să caute să îşi managerieze stresul, pot să ia nişte medicamente antistres,
care pot fi medicamente naturiste sau la recomandarea medicilor din domeniu.
Pentru că noi am constatat că persoanele care sunt deprimate sau sunt
pre-anxioase, au stres legat de boală, şi nu numai, de viaţa cotidiană, au
ajuns în forme severe de boală şi aceste două elemente influenţează evoluţia
bolii. Apoi, nişte vitamine care să pregătească organismul pentru o oarecare
infecţie, de asemenea, sunt binevenite, cum sunt vitaminele din grupul A, D,
Zinc, Seleniu.
Apoi, odihna – un organism odihnit este mult mai rezistent decât
un organism obosit, tracasat; de aceea, este bine să ne manageriem activitatea
de zi cu zi, eforturile pe care le depunem, nu numai fizice, ci şi psihice sau
intelectuale, pentru că toate acestea influenţează imunitatea şi, de fapt,
bătălia se dă între factorii de agresivitate ai agentului patogen şi factorii
de apărare ai organismului.
Este bine să avem o educaţie pentru sănătate
mai bună, adaugă Virgil Musta – asta înseamnă, anual, să mergem să ne evaluăm starea de
sănătate, să încercăm să ţinem sub control eventualele boli pe care le avem şi
să împiedicăm factorii de risc legați de alimentaţie, fumat, poluare – să milităm pentru un aer mai curat.
