Radio România Internațional

Tag: infractiuni

  • 86.647 de persoane au intrat, vineri, în România

    86.647 de persoane au intrat, vineri, în România

    86.647 de persoane au intrat vineri în România, dintre care 8.317 cetăţeni ucraineni, transmite Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF). Au efectuat formalităţile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) peste 172.200 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi aproximativ 49.100 de mijloace de transport.

    Din 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), până în prezent, au intrat în România 6.604.873 de cetăţeni ucraineni.

    În ultimele 24 de ore, poliţiştii de frontieră au constatat 41 de fapte ilegale săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Au fost aplicate amenzi de aproximativ 12.800 lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de peste 374.000 lei.

    22 cetăţeni străini nu au fost lăsaţi să intre în România, deoarece nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. De asemenea, nu s-a permis ieşirea a 11 cetăţeni români din diferite motive legale, menţionează IGPF..

  • Aproximativ 29.800.000 persoane au trecut prin punctele de frontieră în sezonul estival

    Aproximativ 29.800.000 persoane au trecut prin punctele de frontieră în sezonul estival

    În perioada sezonului estival (1 iunie – 31 august 2023), prin punctele de frontieră au efectuat formalităţile de control aproximativ 29,8 milioane de persoane, dintre care 14,1 milioane pe sensul de intrare şi 15,7 pe sensul de ieşire, cetăţeni români şi străini, a anunţat sâmbătă Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. De asemenea, au tranzitat frontiera peste 7,5 milioane mijloace de transport, 3,5 milioane pe intrare şi 4 milioane pe ieşire.

    Conform IGPF, cea mai tranzitată frontieră a fost cea cu Ungaria pe unde, în acelaşi interval de timp, au efectuat formalităţile aproximativ 10 milioane de persoane pe ambele sensuri de deplasare. Valori ridicate de trafic s-au înregistrat şi la graniţa cu Bulgaria, care a fost tranzitată de 7 milioane de persoane, dar şi în punctele aeroportuare, pe unde au efectuat formalităţile de frontieră 6,8 milioane de persoane.

    Sursa citată mai precizează că, pe toată perioada sezonului estival la nivelul structurilor teritoriale ale Poliţiei de Frontieră au fost dispuse măsuri de fluidizare a traficului în punctele de trecere, precum și de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei de stat. Aproximativ 3.800 polițiști de frontieră au fost la datorie, zilnic, desfășurând misiuni de supraveghere şi control la frontieră.

    În perioada de referinţă au fost constatate 2.985 de infracţiuni, principalele domenii în care au fost depistate fapte de natură infracţională fiind:

    Combaterea migraţiei ilegale

    La nivel naţional, poliţiştii de frontieră au depistat în zona de competenţă, la intrare în ţară, 690 cetăţeni străini în trecere frauduloasă a frontierei în scop de migraţie ilegală.

    Totodată, pe sensul de ieşire din România au fost depistaţi 3.170 de cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera în statele vecine, cei mai mulţi fiind depistaţi la graniţa cu Ungaria.

    Acte ilegale constatate în sezonul estival

    Totodată, în perioada de referinţă, au fost constatate 2.985 infracţiuni, principalele domenii în care au fost depistate fapte de natură infracțională fiind:

    • trecere ilegală a frontierei de stat – 1.471 infracțiuni;
    • fals si uz de fals, fals privind identitatea – 333 infracțiuni;
    • regimul circulaţiei rutiere- 328 infracțiuni;
    • dreptul de proprietate intelectuală – 206 infracțiuni.

    În materie de constatare şi sancţionare a faptelor contravenţionale, s-au aplicat amenzi contravenţionale pentru 2.983 de persoane în valoare de 2.970.879 lei.

    Combaterea infracţionalităţii transfrontaliere

    Pe linia traficului ilegal cu ţigări, în perioada analizată, poliţiştii de frontieră au reţinut în vederea confiscării 2.192.851 pachete țigări, în valoare de 39.347.241 lei, din care 199.226 pachete țigări provenite din infracţiuni de contrabandă.

    În ceea ce priveşte încălcarea dreptului de proprietate intelectuală poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrătorii vamali – au depistat bunuri contrafăcute purtând mărci internaţionale protejate în valoare de 75.402.414 lei.

    Pe linia traficului cu autoturisme furate – în zona de competenţă a Poliţiei de Frontieră au fost descoperite 58 de mijloace de transport suspecte a fi furate (46 autoturisme, 5 camioane, 5 microbuze şi 2 remorci).

    Transportul ilegal al deşeurilor

    La nivelul Poliţiei de Frontieră Române au fost întreprinse acţiuni în colaborare cu reprezentanţii Gărzii de Mediu în vederea prevenirii introducerii în ţară a unor transporturi de deşeuri, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, procedându-se la verificarea şi controlul mijloacelor de transport, precum şi la monitorizarea specifică în zona de competenţă.

    Fie în intervenții punctuale, fie în cadrul unor acțiuni de amploare, desfășurate în colaborare cu Garda Națională de Mediu și Direcția Generală a Vămilor, au fost oprite la intrarea în ţară însemnate cantităţi de deşeuri, respectiv mai multe transporturi cu peste 1.846 tone, constând în metale, textile/îmbrăcăminte, plastic, carton, hârtie, şi piese auto.

    În toată această perioadă, Poliţia de Frontieră a acționat în sistem integrat alături de celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în special pentru fluidizarea traficului de persoane și mijloace de transport în mod eficient, dar și pentru gestionarea cazurilor apărute.

    Sursa Poliţia de Frontieră Română

  • Comisia propune consolidarea drepturilor victimelor criminalității

    Comisia propune consolidarea drepturilor victimelor criminalității

    Executivul comunitar propune, de fapt, o actualizare a unei directive intrate în vigoare în urmă cu 8 ani şi vrea ca noile norme să reflecte nevoile în schimbare ale societății și evoluțiile în materie de tehnologie și justiție.

    Este nevoie ca victimele să fie mai bine informate cu privire la drepturile lor și să aibă la dispoziție mijloacele necesare pentru a denunța infracțiunile, spune Comisia Europeană. Iar reforma prevede crearea unei linii telefonice universale cu un număr valabil în toată Uniunea (116 006) și a unei pagini pe internet care să permită discuții și schimburi de opinii.

    Ar urma totodată să aibă loc o consolidare a măsurilor de siguranță în cazul persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, victimele infracțiunilor motivate de ură sau cele aflate în detenție, prin extinderea listei de măsuri de protecție disponibile.

    O altă propunere de reformă vizează asigurarea de servicii specializate de sprijin, cum ar fi consultații psihologice gratuite, atâta timp cât este necesar, în funcție de nevoile individuale ale victimelor.

    Acces la justiție este un alt mare obiectiv avut în vedere. De aceea, Comisia vrea să se asigure că victimele beneficiază de suficientă asistență în instanță și au mijloacele de a contesta deciziile care le afectează drepturile.
    Iar după pronunțarea unei hotărâri definitive, victimelor trebuie să li se garanteze despăgubiri imediate și efective. În acest scop, executivul comunitar vrea ca statul să plătească despăgubirea direct victimei și să solicite ulterior suma de la autorul infracțiunii.

    Toate aceste propuneri de revizuire au fost făcute după ce o evaluare a directivei intrate în vigoare în 2015 a arătat că normele au generat, în linii mari, beneficiile scontate, dar au dus și la unele probleme.

    Deficiențele sunt legate de lipsa de claritate și precizie cu care sunt formulate anumite drepturi și de marja mare de manevră de care dispun statele membre pentru a le pune în aplicare.

    Reforma propusă acum de executivul comunitar trebuie aprobată de Parlamentul European și de Consiliu, din care fac parte reprezentanții țărilor membre.

    Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația lor națională. Pentru anumite prevederi, legate de mijloacele electronice de comunicare, termenul limită este de 4 ani, pentru a putea fi create structurile necesare.


  • Circa 341.600 de persoane au tranzitat frontierele României în perioada 24-25 decembrie

    Circa 341.600 de persoane au tranzitat frontierele României în perioada 24-25 decembrie

    Circa 341.600 de persoane, români şi străini, cu peste 83.000 de mijloace de transport, au efectuat formalităţile de control – atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire – prin punctele de frontieră de la nivelul României, în perioada 24-25 decembrie, a informat luni Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF).

    Pe sensul de intrare în țară, au fost 203.274 de persoane. 18.325 dintre acestea sunt cetăţeni ucraineni. Din 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la 25.12.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 3.162.216 de cetăţeni ucraineni, potrivit IGPF.

    Poliţia de Frontieră lucrează la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere. Informaţii referitoare la situaţia punctelor de frontieră deschise traficului internaţional pot fi obținute accesând aplicația Trafic on-line, adresa: http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/.

    Polițiștii de frontieră au constatat, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi frontiera verde: 58 de fapte ilegale (36 de infracţiuni şi 22 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini; valoarea bunurilor confiscate este de aproximativ 66.500 lei; iar cea a amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la peste 20.000 lei.

    29 de cetăţeni străini nu au fost lăsați să intre în România, deoarece aceștia nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. 27 de cetăţeni români nu au fost lăsați să iasă din țară, din diferite motive legale.

    Poliţia de Frontieră acţionează în sistem integrat cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în vederea realizării unui schimb operativ de date şi informaţii pentru gestionarea, în mod eficient, a cazurilor apărute, mai spune sursa citată.

  • O nouă unitate cibernetică în UE

    O nouă unitate cibernetică în UE

    Necesitatea de a
    elabora răspunsuri avansate și coordonate în domeniul securității cibernetice a
    devenit tot mai stringentă, odată cu creșterea numărului, a amplorii și a
    consecințelor atacurilor cibernetice. Comisia Europeană a propus înființarea
    unei Unități cibernetice comune care să asigure un răspuns coordonat la nivelul
    Uniunii Europene. Astfel, toți actorii competenți ar trebui să fie pregătiți să
    răspundă în mod colectiv și să facă schimb de informații relevante, pe baza
    necesității de a partaja, mai degrabă decât pe baza necesității de a
    cunoaște. Johannes Bharke, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Unitatea cibernetică comună are ca scop unificarea tuturor resurselor
    și a experților din Uniunea Europeană pentru a face față, dar și pentru a
    preveni, infracțiunile informatice. În perioada pandemiei am observat o
    creștere a atacurilor și există mulți specialiști care lucrează în domeniu,
    însă nu toți se ajută unii pe ceilalți. Astfel, avem domenii precum
    comunitățile civile, poliția, structurile de apărare și diplomația. Prin
    urmare, vrem să aducem toți acești experți laolaltă și să fim mai bine
    pregătiți și, de asemenea, să putem oferi sprijin în cazul în care o entitate
    sau un stat membru se confruntă cu un atac.


    Însă cum va
    funcționa noua structură europeană și cum se va finanța? Johannes Bharke,
    purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Modul de funcționare combină experiența
    care există deja prin intermediul unei platforme online, dar și în mod fizic,
    experții întâlnindu-se. De asemenea, se va asigura comunicarea dintre
    instituțiile și agențiile Uniunii Europene cu statele membre. Ideea e să construim
    o platformă pentru intervenții și sprijin. În ceea ce privește finanțarea,
    sumele exacte n-au fost încă stabilite, însă e un proiect foarte important. Comisia
    Europeană va propune mai departe cum se va realiza această colaborare între
    statele membre pentru Unitatea cibernetică comună. În data de 28 iunie, s-a
    alăturat și Centrul de competențe în materie de securitate cibernetică din
    București. Acesta a intrat în rețeaua noastră și se va ocupa de cercetare și de
    identificarea tuturor aspectelor relevante în ceea ce privește siguranța
    cibernetică.


    Comisia Europeană a
    propus crearea unității cibernetice comune printr-un proces treptat și
    transparent în patru etape, împreună cu statele membre și cu diferitele
    entități care își desfășoară activitatea în domeniu. Eforturile vizează să
    asigure faptul că unitatea cibernetică comună va fi pe deplin implementată în
    data de 30 iunie 2023.


  • Infracţiuni imprescriptibile în Codul Penal

    Infracţiuni imprescriptibile în Codul Penal

    Pandemia de COVID-19 a creat un mediu ideal pentru ca traficul de persoane să se dezvolte la nivel global. Guvernele şi-au canalizat resursele către criza sanitară, iar traficanţii de oameni au profitat pentru a viza persoanele cele mai vulnerabile — relevă un raport anual al Departamentului american de Stat, ce analizează situaţia din 188 de ţări ale lumii. Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, estimează la 25 de milioane numărul persoanelor, inclusiv minori, victime ale acestui tip de trafic, care include prostituţia şi munca forţată.



    Exemplele sunt nenumărate şi provin de pe întreg mapamondul. În India şi Nepal, tinere fete din regiuni rurale sărace au fost forţate să se căsătorească pentru a-şi ajuta familiile. În Statele Unite, Regatul Unit şi Uruguay, au fost proprietari care şi-au forţat locatarii incapabili să-şi mai achite chiria să întreţină raporturi sexuale cu ei. În premieră pentru o ţară membră NATO, Turcia a fost acuzată că a recrutat şi folosit copii-soldat în Siria şi în Libia. 11 ţări sunt acuzate că practică direct traficul de persoane: Afganistan, Myanmar, China, Cuba, Eritreea, Coreea de Nord, Iran, Rusia, Sudanul de Sud, Siria şi Turkmenistan. Guvernele trebuie să-şi protejeze şi să-şi servească cetăţenii, nu să-i terorizeze şi să-i aservească pentru a face profit — a punctat Antony Blinken.



    Deşi membră a Uniunii Europene, România nu e ferită de orori similare. În 2018, 14 indivizi din Berevoieşti-Argeş au primit pedepse cu închisoarea între 4 şi 18 ani, fiindcă reduseseră literalmente la condiţia de sclavi 40 de tineri şi copii. Abuzurile sexuale asupra copiilor, prostituţia forţată, tortura ajung frecvent în instanţă şi fac rating la televiziunile de ştiri.



    Joi, preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea de modificare a Codului penal potrivit căreia nu se va prescrie răspunderea penală a agresorilor în cazul infracţiunilor de sclavie, trafic de persoane, agresiune sexuală, tortură asupra minorilor. Actul normativ prevede şi mărirea pedepselor în cazul nedenunţării infracţiunilor.



    Legea mai stabileşte că se vor majora cu o treime limitele speciale ale pedepselor în cazul faptelor de pornografie infantilă săvârşite de o persoană care a mai comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale asupra unui minor, o infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism asupra unui minor sau în cazul în care fapta a pus în pericol viaţa minorului.



    Tot săptămâna aceasta, Poliţia Română a operaţionalizat Registrul naţional automatizat cu indivizii care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. Potrivit autorităţilor, acesta reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor implicate în traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, în infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale.





  • Infracțiuni imprescriptibile în Codul penal

    Infracțiuni imprescriptibile în Codul penal

    Mai multe infracţuni grave, precum traficul de persoane, sclavia, pornografia infantilă, tortura, sclavia şi proxenetismul vor deveni imprescriptibile în România. Acest lucru înseamnă că făptuitorii vor fi traşi la răspundere indiferent cât de mult timp va trece de la comiterea acestor abuzuri. Camera Deputaţilor de la București, ca for decizional, a adoptat în unanimitate mai multe modificări în acest sens ale Codului Penal, inițiate de un grup de parlamentari PNL şi USR PLUS, din coaliţia la putere. Printre acestea — majorarea pedepselor pentru nedenunţarea acestor infracţiuni și a limitelor speciale ale pedepselor în cazul faptelor de pornografie infantilă săvârşite de recidivişti.



    În luna aprilie, modificările au trecut şi de Senat. “E o lege foarte importantă, care nu va mai permite unora care comit infracţiuni grave – trafic de minori, agresiunea contra minorilor, toată categoria de infracţiuni care este inclusă – să scape ca urmare a prescrierilor. Vor răspunde toată viaţa dacă vor comite asemenea infracţiuni”, a afirmat președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban.



    Unul dintre iniţiatorii legii, senatorul USR PLUS Simona Spătaru, spune că România avea nevoie de aceste modificări, deoarece, în unele cazuri, infractorii scapă de pedeapsă, întrucât anchetele durează prea mult şi intervine prescripţia. “România este pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte originea victimelor traficului de persoane şi o cauză importantă de întârziere în anchetare o constituie tocmai un mod de organizare foarte sofisticat al reţelelor organizate de trafic. Vorbim şi despre traficul de minori. Din păcate, România este o sursă în originea acestor victime şi este foarte important să intervenim acum”, a declarat Simona Spătaru.



    Din partea Consiliului Europei (CoE), Grupul de experţi pentru lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA) notează, de asemenea, că România rămâne predominant o ţară de origine a victimelor traficului de fiinţe umane, iar Germania, Italia, Spania şi Regatul Unit au fost principalele ţări de destinaţie. GRETA a îndemnat România să se asigure că infracţiunile de trafic de fiinţe umane duc la pedepse eficiente şi că victimele au acces la compensaţii. Într-un raport publicat joi, GRETA apreciază că România a continuat să dezvolte cadrul legislativ pentru acţiunea împotriva traficului de persoane.



    Deşi salută faptul că ministrul justiţiei i-a cerut procurorului general să prioritizeze acţiunile împotriva traficului de fiinţe umane, Grupul notează că un număr semnificativ de sentinţe în aceste cazuri sunt cu suspendare, iar utilizarea recunoaşterii vinovăţiei pentru a obţine o condamnare diminuată sau alte înţelegeri similare le permit multor infractori să primească pedepse reduse. Potrivit raportului, 2.613 victime ale traficului de persoane au fost identificate în perioada 2016 — 2019 de autoritățile române. Trei din patru victime au fost femei şi jumătate copii, exploatarea sexuală rămânând cel mai comun scop al traficului de fiinţe umane.

  • Parchetul European a devenit operaţional

    Parchetul European a devenit operaţional

    Parchetul European cu sediul la Luxemburg este responsabil cu anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor care afectează bugetul Uniunii. Este, de fapt, primul parchet supranaţional care investighează şi urmăreşte penal frauda în materie de cheltuieli şi venituri, de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre şi un prejudiciu de cel puţin 10 milioane de euro). Spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului Uniunii Europene, corupţia activă şi pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale Uniunii constituie şi ele obiect al anchetelor Parchetului European. La fel şi participarea la o organizaţie criminală în cazul în care scopul principal al activităţilor acesteia este săvârşirea de infracţiuni împotriva bugetului Uniunii Europene.

    Comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, afirmă că lansarea Parchetului European va deschide o nouă etapă în istoria integrării europene. Principala misiune a acestui organism european este să protejeze fondurile Uniunii Europene de infractori, în interesul comun al cetăţenilor noştri. Parchetul European va monitoriza punerea în aplicare a instrumentului NextGenerationEU, veghind cu stricteţe ca fondurile să fie utilizate exclusiv în scopul de a ajuta economiile noastre să se redreseze în urma crizei – a mai spus Reynders.

    Parchetul European îşi va desfăşura investigaţiile şi urmăririle penale în deplină independenţă faţă de Comisia Europeană, faţă de celelalte instituţii şi organisme ale Uniunii, precum şi faţă de statele membre şi va completa activitatea altor organisme şi agenţii comunitare, precum OLAF, Eurojust şi Europol, cooperând cu acestea şi cu autorităţile competente ale ţărilor membre care nu participă la Parchetul European, respectiv, Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca. Se estimează că va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3.000 de cazuri pe an.
    Parchetul condus de fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, Laura Codruţa Kovesi, ar fi trebuit iniţial să-şi înceapă activitatea la sfârşitul anului trecut, dar întârzierile în desemnarea de către statele membre a procurorilor lor delegaţi au afectat acest calendar.

    Procurorii delegaţi sunt însărcinaţi să desfăşoare în ţările membre anchetele şi urmărirea penală, în deplină independenţă faţă de autorităţile naţionale. La Luxemburg, Laura Codruţa Kovesi şi echipa sa de 22 de procurori vor superviza anchetele şi procedurile legale.


  • O nouă strategie UE pentru combaterea crimei organizate

    O nouă strategie UE pentru combaterea crimei organizate

    Noua Strategie a Comisiei are la bază cea mai recentă evaluare Europol cu privire la formele grave de infracţiuni. Strategia prezintă instrumentele și măsurile care trebuie folosite în următorii 5 ani pentru a distruge modelele de afaceri și structurile organizațiilor criminale la nivel transfrontalier, inclusiv în mediul online. Cele mai frecvente infracţiuni observate în Europa sunt traficul de droguri, criminalitatea contra patrimoniului, frauda, introducerea ilegală de migranți și traficul de persoane.

    Noua strategie a Comisiei Europene de combatere a criminalităţii are următoarele obiective:

    În primul rând, întărirea cooperării pentru asigurarea respectării legii şi o colaborare judiciară mai strânsă. Comisia va moderniza Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale – (EMPACT) – care reunește toate autoritățile europene și naționale relevante pentru combaterea colectivă a infracțiunilor prioritare. S-a propus şi modernizarea cadrului Prüm, care permite schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înmatricularea vehiculelor. Executivul european va propune, de asemenea, un Cod al Uniunii Europene de cooperare poliţienească şi vor fi lansate negocieri pentru un acord de colaborare cu Interpolul. Vor fi revizuite normele decombatere a infracțiunilor ecologice, vor apărea noi instrumente împotriva contrafacerii şi vor fi prezentate şi măsuri de combatere a comerțului ilicit cu bunuri culturale. Nu în ultimul rând, Comisia a prezentat şi o strategie de combatere a traficului de persoane.

    Al doilea obiectiv este garantarea faptului că infracțiunile nu aduc profit. Peste 60% dintre rețelele infracționale active în Europa sunt implicate în acte de corupție și mai mult de 80% folosesc drept paravan companii legale, în timp ce doar un procent din activele provenite din săvârșirea de infracțiuni ajung să fie confiscate. Comisia va propune revizuirea normelor privind confiscarea profiturilor provenite din săvârșirea de infracțiuni, dezvoltarea normelor de combatere a spălării banilor, lansarea rapidă a anchetelor financiare și evaluarea normelor anticorupţie.

    Al treilea şi ultimul obiectiv este adaptarea autorităților la era digitală, pentru că mediul virtual este folosit în 80% dintre infracțiuni. Comisia va prezenta posibile abordări pentru păstrarea datelor și va propune o cale de urmat pentru accesul legal la informațiile criptate, protejând, totodată, securitatea și confidențialitatea acestora. Instrumentele și expertiza agenţiilor europene în domeniul investigaţiilor digitale vor fi puse şi la dispoziţia statelor naţionale.


  • 1.328 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în România

    1.328 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în România

    România a înregistrat 1.328 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în urma testelor efectuate la nivel naţional, informează, sâmbătă, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    Sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, precizează GCS.

    Până sâmbătă, în România au fost confirmate 69.374 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus.

    32.334 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi şi 7.814 pacienţi asimptomatici au fost externaţi la 10 zile după depistare.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 1.502.042 de teste. Dintre acestea, 23.986 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical, iar 9.747 – la cerere.

    7.309 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, a informat GCS.

    La ATI sunt internaţi 473 pacienţi, precizează sursa citată.

    Pe teritoriul României, 9.091 persoane confirmate cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar – 5.479 în izolare instituţionalizată.

    26.702 persoane se află în carantină la domiciliu, iar 26 în carantină instituţionalizată.

    Poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele 24 de ore, 968 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 362.001 de lei, ca urmare a încălcării prevederilor Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, informează GCS.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate cinci infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod penal.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.112 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 620 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

    Ministerul Afacerilor Interne a operaţionalizat, începând cu data de 4 iulie, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecţie sanitară.

    Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, şi repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

    Un număr de 5.902 români din afara ţării au fost confirmaţi ca infectaţi cu SARS-CoV-2, anunţă GCS.

    Potrivit sursei citate, numărul deceselor înregistrate în rândul cetăţenilor români din străinătate cu COVID-19 este de 123, nefiind modificări în acest sens de la ultima raportare.

    Dintre cei 5.902 de cetăţeni români confirmaţi ca fiind infectaţi, cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 1.898 în Italia, 572 în Spania, 124 în Franţa, 2.935 în Germania, 157 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 111 în Austria, 19 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveţia, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 19 în Grecia, 2 în Cipru şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Suedia, Republica Congo, Ungaria şi Qatar.

    De la începutul pandemiei de COVID-19 şi până la acest moment, 123 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA, unul în Brazilia şi unul în Republica Congo, au decedat.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 338 au fost declaraţi vindecaţi: 308 în Germania, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia.

    GCS reaminteşte că românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor: +4021.320.20.20.

    Până la data de 14 august 2020, au fost raportate 1 885 729 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveţia, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa şi Germania.

    La nivel global, au fost confirmate 20.900.777 de cazuri.

  • 85.600 de persoane au efectuat formalităţile de control prin punctele de frontieră

    85.600 de persoane au efectuat formalităţile de control prin punctele de frontieră

    85.600 de persoane, cetăţeni români şi străini, au intrat sau au ieșit din România, în ultimele 24 de ore, informează joi Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF).

    Pe sensul de intrare au fost aproximativ 44.000 persoane cu 15.600 mijloace de transport, iar pe cel de ieşire – 41.600 persoane cu 15.400 mijloace de transport.

    Frontiera cu Ungaria a fost tranzitată de aproximativ 26.900 de persoane şi 13.800 de mijloace de transport (5.400 automarfare), din care pe sensul de intrare în ţară au fost aproximativ 12.200 de persoane cu 6.700 mijloace de transport.

    În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi frontiera verde – poliţiştii de frontieră au constatat, în ultimele 24 de ore, 47 de fapte ilegale (19 infracţiuni şi 28 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini.

    Au fost descoperite, independent sau în colaborare cu alte instituţii, bunuri nedeclarate (ce urmau a fi introduse ilegal în ţară), care depăşeau plafonul vamal admis ori suspecte a fi contrafăcute, în valoare totală de aproximativ 248.900 de lei.

    Valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la peste 15.400 de lei.

    90 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, nu au fost lăsați să intre în România, iar pentru 12 cetăţeni români nu a fost permisă ieșirea din țară, din diferite motive legale.

    sursa: agerpres

  • Năi meatri ți ngârdescu ndrepturli nica și cândâseri ti româñilli

    Năi meatri ți ngârdescu ndrepturli nica și cândâseri ti româñilli

    Dupu aproapea patru meșI di anda isi tu migdani năulu coronavirus tru câsâbălu Wuhan dit China, isapea-a infectărilor și a morțâloru easti tut ma gâilipsitoari pi livelu global, a deapoa tu Europa și SUA suntu locârli cu nai multi lândzidzâri dit lume și, tut aoa, locârli iu viruslu preșcav curmă nai multi sufliti. Tu România, specialiștiilli s’așteaptă ca kipita-a pandimiillei s-‚hibâ iuva tru a doua giumitati a idyiului mesu. Autoritățli di București dimândarâ năi meatri ți ngârdescu ndrepturli ta s’nu s-arâspândeascâ coronaviruslu, ama cazurli crescu tu numiru dzuuâ di dzuuâ. Ași, Ţăndărei (notu-datâ) agiumsi doilu câsâbă ditu cratu, după Suceava, cari intră tru carantinâ totalâ, dupu apofasea ți s’lo pritu ordonanţă militară, di itia câ, tu aestu kiro, easti, fucurina-a infecţiillei di coronavirus dit giudeţlu Ialomiţa. Carantina fu apufusitâ tamam cu câftarea-a autorităţlor locali, dupâ ți tu câsâbă s’turnarâ ditu xinâtati suti di bânâtori, ama nu tiñisirâ meatrili di izolare şi nu puturâ s’hibâ cândâsiț niți cu sutili di amenzi, ni cu poliţia. Tu intrărli ditu câsâbă ari filtre adrate ditu poliţişti şi militari și s’da izini mași cu urdinarea ti purtarea pârmâtiili şi tru cazuri speciali, ași cum exighisi ministurlu di Interne, Marcel Vela cari spusi:



    “Va s’dămu izini ti intrari ș’ti ișeari cu purtarea pârmâtiili, ti aprovizionarea-a bânâtorloru şi trâ huzmețli icunomiți i trâ nâscânti dumenii, cata cum easti arada publică, securitatea naţională, dumenea sanitar şi, cadelihea, serviciile di utilitate publică. Meatrili di verificari, control şi izini s’bagâ tu lucru di cătră personalul a Ministerului Afacerilor Interne, tru lucru deadunu cu ațelli ali MApN”. Ditu ahurhita-a stămânâllei ți tricu, municipiul Suceava (nord-data) şi opt localităţi limitrofi suntu tru carantină, după ți numirlu a infectărilor cu năulu coronavirus cabaia criscu tu numiru. Ma multu, cumândusearea-a Spitalului Judițean u prilor unâ parei di yeațrâ militari, după loclu avea agiumtâ unâ fucurinâ di coronavirus. Sâmbătă, s’lo apofasi ta s’ncllidâ acutotalui un spital si ncllidearea parțialâ nica alti spitali tu doi câsâbadz ditu giudețu. Di alta parte, ministurlu di interne, Marcel Vela, âlli cândâsi româñilli ditu diaspora s’nu s’toarnâ tu patridâ și s’treacâ sărbătorli ti di Paști tru statili iu suntu cu blucârlu și bânaticlu, tra sâ’lli afireascâ pi ațelli di acasă.



    Ia, nâpoi spusili a ministurlui Marcel Vela: “Va cândâsescu, tuţ compatrioţlli a noştri dit diaspora s’akicâsiț că, nica și trâ elli, easti ma ghini ași, di itia că,urdinândalui pi unâ cali lungâ, și ma au ligâturâ cu cetăţeañi ditu alti stati, dit statili vițini, tru unâ benzinărie, pot s’atibâ ligâturâ cu alțâ oamiñi cari suntu infectaț cu aestu virus. Tru aestă ipoteză niifharistusitâ, agiungu acasă şi’lli lândzidzăscu vruțlli a lor”. Di altâ parti, nica și premierul Ludovic Orban feați timbihi că țelli ți va s’toarnâ, ama, tu România, lipseaști s’șeadâ 14 di dzâli tu locârli di carantinare instituţionalizată, avândalui tu videalâ că numirlu a statiloru ți nâstricurâ 10.000 di cazuri di infectare cu COVID -19 şi intrarâ tru naeaua aroși criscu cabaia. Di aprindu dumânică suntu curmati, trâ 14 di dzâli, tuti azboiurli comerciali câtâ și ditu alti nauâ stati ți intrarâ tu naeaua aroși, Austria, Belgia, Elveţia, SUA, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Turcia şi Iran. Cursili câtâ și ditu Spania, Italia, Franţa şi Germania avea futâ curmati ma ninti. Ghini ma, va s’aibâ izini ti azboiur cursili charter cari s’âlli poartâ oamiñilli ți lucreadzâ cu dzuua ditu România cătrâ alti stati. Tutunâoarâ, easti prilundzit kirolu ti curmarea-a transportului rutier internaţional di persoani, ama bâgarâ hâlăț ti agiutari a a drivârloru ți poartâ pârmâtie internaţional. Trâ itia că ari mulțâ di ațelli ți nu tiñisescu restricțiile bâgati ta s’nu s’arâspândeascâ coronaviruslu și nu akicâsescu câtu greauuâ easti catastisea, autoritățle apufusirâ maserti sancțiuñi trâ infracțiuñili ți s’facu tu kirolu a catandisillei di ananghi. Guvernul a Româniillei alâxi acti normativi pritu cari ti infracţiuñili ți s’facu tu aestu kiro va s’hibâ pidipsiti cu ma multâ irusi și cu sporuri di pedeapsâ.



    Ngrâpsearea: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Tașcu Lala




  • Noi restricţii şi apeluri

    Noi restricţii şi apeluri

    La circa patru luni de la apariția noului coronavirus în orașul Wuhan din China, bilanțul infectărilor și al deceselor este tot mai îngrijorător la nivel global, iar Europa și SUA sunt zonele cu cele mai multe îmbolnăviri din lume și, implicit, zonele unde virusul perfid a curmat cele mai multe vieți. In România, specialiștii se așteaptă ca vârful pandemiei să fie undeva în a doua jumătate a acestei luni.

    Autoritățile de la București au anunțat măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului, însă cazurile se înmulțesc pe zi ce trece. Astfel, Ţăndărei a devenit al doilea oraș din ţară, după Suceava, care a intrat în carantină totală, decizie luată prin ordonanţă militară, întrucât este, în prezent, focarul infecţiei de coronavirus din judeţul Ialomiţa. Carantina a fost decisă chiar la solicitarea autorităţilor locale, după ce în oraş s-au întors din străinătate sute de localnici, nu au respectat restricţiile de izolare şi nu au putut fi convinşi nici de sutele de amenzi, nici de poliţie.

    La intrările în oraş sunt filtre formate din poliţiştii şi militari și este permis doar traficul pentru transportul de marfă şi în cazuri speciale, așa cum a explicat ministrul de Interne, Marcel Vela:

    Vom permite intrarea şi ieşirea doar pentru transportul de marfă, pentru aprovizionarea populaţiei şi pentru activităţi economice sau în unele domenii, cum ar fi ordinea publică, securitatea naţională, domeniul sanitar şi, evident, serviciile de utilitate publică. Măsurile de verificare, control şi acces se realizează de către personalul Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu cele ale MApN.


    De la începutul săptămânii trecute, municipiul Suceava şi opt localităţi limitrofe sunt în carantină, după ce numărul infectărilor cu noul coronavirus se înmulțise alarmant. Mai mult, conducerea Spitalului Județean a fost preluată de o echipă de medici militari, după ce locul devenise un focar de coronavirus.

    Sâmbătă, s-a luat decizia închiderii totale a unui spital si a închiderii parțiale a altuia în două orașe din județ. Pe de alta parte, ministrul de interne, Marcel Vela, i-a îndemnat pe românii din diaspora să nu vină în țară și să petreacă sărbătorile pascale în statele în care locuiesc, pentru a-i proteja pe cei de acasă.

    Fac apel, toţi compatrioţii noştri din diaspora să înţeleagă că, inclusiv pentru ei, este mai bine aşa, pentru că, circulând pe un drum lung, intrând în contact cu cetăţeni din alte state, din statele vecine, într-o benzinărie, pot să intre în contact cu alte persoane care sunt infectate cu acest virus. În această ipoteză nefericită, ajung acasă şi îi îmbolnăvesc pe cei dragi.

    De altfel, premierul Ludovic Orban a avertizat că cei care vor reveni, totuși, în România, vor trebui să stea 14 zile în spaţiile de carantinare instituţionalizată, avându-se în vedere faptul că numărul ţărilor care au depăşit 10.000 de cazuri de infectare cu COVID -19 şi au intrat în zona roşie s-a mărit semnificativ. De duminică noapte sunt suspendate, pentru 14 zile, toate zborurile comerciale spre şi dinspre alte nouă ţări intrate în zona roşie, Austria, Belgia, Elveţia, SUA, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Turcia şi Iran. Cursele spre şi dinspre Spania, Italia, Franţa şi Germania fuseseră suspendate anterior. Insă, sunt permise cursele charter care să îi transporte pe muncitorii sezonieri din România către alte state.

    De asemenea, este prelungită suspendarea transportului rutier internaţional de persoane, dar au fost introduse înlesniri pentru şoferii care realizează transport de marfă internaţional. Pentru că sunt mulți cei care nu respectă restricțiile impuse pentru prevenirea raspandirii coronaviruslui și nu înteleg gravitatea situației, autoritățile au decis înăsprirea sancțiunilor pentru infracțiunile comise în perioada stării de urgență. Guvernul României a modificat acte normative prin care infracţiuni comise în această perioadă sunt pedepsite cu mai multă rapiditate şi cu sporuri de pedeapsă.

  • Măsuri împotriva criminalităţii

    Măsuri împotriva criminalităţii

    Ministerul Justiţiei din România înăspreşte pedepsele pentru infracţiunile grave contra persoanei şi schimbă condiţiile de efectuare a percheziţiilor domiciliare şi regulile de eliberare condiţionată. Proiectul de modificare a Codurilor Penale a fost prezentat de ministrul în exerciţiu, Ana Birchall, care a precizat că scopul guvernului este de a avea reglementări care să prevină tragedii, precum cea de la Caracal, unde două adolescente ar fi fost răpite, violate și ucise de Gheorghe Dincă, un bărbat în vîrstă de 66 ani.



    Astfel, în privinţa răpirii se propune incriminarea, în mod distinct, cu o pedeapsă de la 2 la 8 ani. Totodată, va creşte limita de vârstă de la 60 la 65 de ani, în cazul eliberării condiţionate, alături de alte condiţii cumulative, precum 25 de ani de închisoare executaţi efectiv, nu 20 ca în prezent. Și DIICOT va avea mai multe competenţe.



    Ana Birchall: “Propunem extinderea competenţei DIICOT şi la variantele agravante ale infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prin răpire, precum şi la infracţiunea de sclavie, având în vedere gravitatea şi complexitatea deosebită a acestor fapte.”



    În privinţa percheziţiei domiciliare se propune să se soluţioneze de îndată şi nu în 24 de ore, cum este prevăzută acum de lege. În plus, ea va putea fi făcută şi în intervalul 20:00-6:00, în cazul infracţiunilor flagrante. Modificările vor fi adoptate prin ordonanţă de urgenţă și ele survin după ce, peste 16 mii de deținuți au fost eliberați din octombrie 2017 până în luna martie a acestui an, prin legea recursului compensatoriu, aplicată de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, susținut la aceea vreme de PSD şi ALDE. Dintre aceștia, mulți aveau condamnări pentru omor, furt sau viol, iar o parte dintre ei au recidivat după ce au fost puși în libertate.



    Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă, propus de Guvern, vizează creşterea performanţei sistemului 112. Una dintre cele mai controversate prevederi se referă la cumpărarea cartelelor preplătite numai cu un act de identitate, în condițiile în care, anul trecut, aproape jumătate din numărul total al apelurilor la serviciul de urgenţă au fost false.



    Regula este deja implementată în 22 de ţări europene, va descuraja aceste apeluri false şi va face mai uşoară localizarea unei persoane care solicită ajutor, spune secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat: “O persoană sună şi, până să îşi dea datele ei şi totul, persoana îşi pierde cunoştinţa, este singură acasă, nu ştim al cui este telefonul. Pentru noi, mai sunăm o dată acolo, mai sunăm de două ori şi s-a terminat.”



    O altă modificare a actului normativ prevede posibilitatea de a localiza apelantul la 112, prin intermediul sateliţilor Google, ceea ce ar permite o acurateţe de până la 50 de metri, faţă de cei 20, poate chiar 30 de kilometri, aşa cum funcţionează sistemul în prezent.

  • Comisia facilitează accesul la probe electronice

    Comisia facilitează accesul la probe electronice

    Comisia Europeană propune noi norme pentru a le permite autorităților polițienești și judiciare să obțină mai ușor și mai prompt probe electronice. Furnizorii servicii electronice vor fi obligaţi să răspundă la solicitările oamenilor legii în 10 zile sau în 6 ore în caz de urgenţă.

    Poliţia şi autorităţile judiciare vor putea obţine mai uşor şi mai repede
    probe electronice, cum ar fi e-mailuri sau documente stocate în cloud, de
    care au nevoie pentru cercetarea, urmărirea penală și condamnarea infractorilor
    și a teroriștilor. Noile norme propunse de Comisia Europeană le vor permite
    autorităților să identifice mai bine pistele din mediul online și de la nivel
    transfrontalier    , furnizând, totodată, garanții suficiente pentru drepturile și
    libertățile tuturor părților implicate.


    Toți infractorii și teroriștii utilizează SMS-uri, e-mailuri și aplicații
    informatice pentru a comunica. În momentul de față, peste jumătate din toate
    anchetele penale cuprind o cerere transfrontalieră în vederea obținerii de probe
    electronice deținute de furnizorii de servicii stabiliți în alt stat membru sau
    în afara Uniunii. Pentru a obține astfel de date, este necesară cooperarea
    judiciară și asistența juridică reciprocă, iar în prezent procesul este mult
    prea lent și greoi. În momentul de față, aproape două treimi din infracțiunile
    pentru care probele electronice sunt deținute într-o altă țară nu pot fi
    anchetate sau urmărite penal în mod corespunzător, în principal din cauza timpului
    prea lung necesar pentru a colecta astfel de probe sau din cauza fragmentării
    cadrului juridic.


    Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, spune că trebuie
    să punem la dispoziția autorităților de asigurare a respectării legii
    metode demne de secolul XXI pentru a le permite să combată criminalitatea,
    întrucât și infractorii utilizează metode ale secolului XXI pentru a
    săvârși infracțiuni.


    Věra Jourová: Am vorbit
    cu mulţi procurori şi toţi sunt de acord că se confruntă, aproape zilnic, cu
    probleme în obţinerea dovezilor electronice. Aproape 85 la sută din toate
    cercetările penale implică probe electronice. În prezent durează până la 120 de
    zile să se obţină transfrontalier dovezi electronice de la autorităţile altui
    stat. Pentru a accesa probe electronice dintr-o ţară din afara Uniunii Europene
    poate dura chiar şi mai mult, chiar şi până la 300 de zile. Aşadar, propunerile
    făcute au scopul de a rezolva aceste probleme şi de a reduce drastic timpul
    necesar pentru obţinerea probelor.


    Astfel, autorităţile judiciare dintr-un stat membru vor putea solicita
    probe electronice direct de la un prestator de servicii dintr-un alt stat
    membru, iar acesta va fi obligat să răspundă în maximul 10 zile şi nu în 10
    luni cum este prevăzut în prezent în procedura de asistență judiciară reciprocă.
    De asemenea, se va putea emite o ordonanță asigurătorie europeană în baza
    căreia să fie prevenită ştergerea datelor şi vor fi introduse garanții și
    măsuri reparatorii solide.