Radio România Internațional

Tag: infractiuni

  • Măsuri alternative la efectuarea pedepselor cu închisoarea

    Măsuri alternative la efectuarea pedepselor cu închisoarea

    Acum câteva zile, Departamentul de Stat al SUA
    a dat publicităţii raportul său anual privitor la practicile din domeniul
    drepturilor omului. România nu a fost ocolită de critici legate inclusiv de condiţiile
    din închisori şi centre de detenţie, supra-aglomerate şi nerespectând
    standardele stabilite de Consiliul Europei. De altfel, în lipsa unor măsuri de
    remediere a situaţiei, forul de la Strasbourg a ameninţat Bucureştiul cu amenzi
    consistente, pe care contribuabilii români nu sunt deloc încântaţi să le
    achite. În consecinţă, anul trecut, în România a fost adoptată o lege prin care
    este redusă pedeapsa cu închisoarea pentru persoanele aflate în condiţii
    necorespunzătoare. Conform prevederilor acesteia, pentru fiecare 30 de zile
    petrecute în condiţii necorespunzătoare cu începere din 2012, deţinuţii pot
    beneficia de 6 zile considerate ca executate.

    Măsurile decidenţilor de la
    Bucureşti nu se opresc doar aici! Luni, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor
    a avizat favorabil un proiect de act normativ privind măsurile alternative de
    executare a pedepselor, care, din start fie spus, nu se aplică celor care au
    comis infracţiuni cu violenţă, recidiviştilor sau persoanelor condamnate pentru
    trafic de influenţă, luare şi dare de mită. Potrivit proiectului, cei
    condamnaţi la maximum 5 ani de detenţie şi care au efectuat o cincime din
    pedeapsă ar putea beneficia de arest la domiciliu sau doar în timpul săptămânii
    la domiciliu, iar în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru de detenţie. Alte două propuneri adoptate
    de Comisia juridică prevăd reducerea perioadei de detenţie cu câte 20 de zile
    pentru fiecare lucrare ştiinţifică scrisă în închisoare şi executarea pedepsei
    la domiciliu pentru cei care primesc condamnări mai mici de un an. Deputatul PSD Eugen Nicolicea, preşedinte al Comisiei: Dacă judecătorul a
    stabilit că pedeapsa respectivă este sub un an, înseamnă că a stabilit că
    gravitatea faptei respective este foarte mică. Înseamnă că infracţiunea
    respectivă nu a avut un grad de pericol social suficient de mare ca să-i dea o
    pedeapsă mai mare. Dacă dă pedeapsă mare, evident că nu beneficiază.     Opoziţia
    de dreapta, prin vocea deputatului USR, Stelian Ion, este, în schimb,
    nemulţumită: Trebuie să ne gândim şi la persoanele
    cinstite din această ţară, care multe dintre ele simt o frustrare când văd că
    cei condamnaţi pentru infracţiuni beneficiază de un tratament atât de lejer. Pe
    de altă parte, infractorii sunt încurajaţi, indirect sau poate chiar direct, de
    această relaxare pentru a comite pe viitor fapte, ştiind că vor beneficia de o
    asemenea clemenţă din partea legiuitorului.     Votul final aparţine plenului Camerei Deputaţilor, for
    decizional.

  • Bilanţ al Ministerului de Interne

    România este o ţară sigură – fenomenul infracţionalităţii s-a redus semnificativ, iar rata criminalităţii stradale a ajuns la cea mai mică valoare din ultimii ani – arată bilanţul Ministerului de Interne, prezentat la începutul acestei săptămâni de ministrul de resort, Gabriel Oprea. Inclusiv infracţionalitatea din zona rurală a scăzut semnificativ, a precizat Gabriel Oprea, adăugând că cea mai importantă resursă a ministerului o reprezintă angajaţii săi:


    Ştim cu toţii că performanţa se realizează cu oameni bine pregătiţi profesional, motivaţi şi corect recompensaţi şi tocmai de aceea anul trecut am avut ca prioritate, a mea, a Guvernului României, punerea în aplicare a unor măsuri prin care munca şi eforturile angajaţilor MAI să fie răsplătite aşa cum se cuvine. În aplicarea acestui demers la nivelul ministerului s-a impus consolidarea unui cadru în care valorile fundamentale sunt respectarea legii, protecţia şi siguranţa cetăţenilor, respectarea drepturilor angajaţilor şi apărarea statului de drept.”



    Printre priorităţile Ministerului de Interne în următoarea perioadă se află protejarea frontierelor şi securitatea cibernetică, iar în contextul evenimentelor pe plan internaţional, ministerul a elaborat o nouă strategie naţională de siguranţă publică pentru următorii cinci ani, a anunţat, pe de altă parte, Gabriel Oprea. Prezent pentru prima dată la bilanţul Ministerului de Interne, preşedintele Klaus Iohannis le-a cerut poliţiştilor să fie modele de comportament şi corectitudine, pledând pentru o prezenţă sporită în stradă a angajaţilor ministerului: Îmi doresc o poliţie mult mai axată pe prevenţie. Putem avea o jandarmerie mai puţin centrată pe paza unor obiective şi mai prezentă pentru siguranţa cetăţenilor.”



    Există, însă, şi puncte vulnerabile, a atras atenţia şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi. Ea a amintit că a crescut numărul poliţiştilor cu funcţii de conducere anchetaţi penal şi a avertizat asupra relaţiilor pe care unii poliţişti le au cu oameni de afaceri sau cu politicienii. Laura Codruţa Kövesi: Una dintre vulnerabilităţi o constituie recuperarea prejudiciilor. În cursul anului trecut, DNA a indisponibilizat bunuri în valoare de peste 330 de milioane de euro. O altă vulnerabilitate care vizează sistemul de justiţie în general vizează legăturile care există între angajaţii Ministerului de Interne şi politicieni locali sau oameni de afaceri.”



    Ministrul transporturilor, Ioan Rus, fost ministru de interne, a contrazis-o pe şefa DNA. El crede că legăturile dintre poliţişti şi politicieni nu reprezintă un punct vulnerabil şi că lupta împotriva corupţiei şi a hoţiei trebuie să fie un efort comun, al tuturor.