Radio România Internațional

Tag: infrastructura rutiera

  • Restricţia de tonaj pe DN1 Ploieşti – Braşov a fost ridicată, pe perioada închiderii circulaţiei pe Valea Oltului

    Restricţia de tonaj pe DN1 Ploieşti – Braşov a fost ridicată, pe perioada închiderii circulaţiei pe Valea Oltului

    Restricţia de circulaţie pentru vehiculele rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare sau egală cu 7,5 tone, pe sectorul de drum DN1 Ploieşti – Braşov, a fost ridicată temporar în contextul închiderii circulaţiei pe Valea Oltului, informează Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

    ” S-a luat decizia ridicării temporare, în perioada 8 iulie – 9 august 2024, a restricţiei de circulaţie pentru vehiculele rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare sau egală cu 7,5 tone, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, pe sectorul de drum DN1, Ploieşti (intersecţie DN1 cu DJ236) – Braşov (intersecţie DN1 cu DN1A) în zilele de marţi – joi, in intervalul orar 6:00 – 22:00″, se arată în comunicatul CNAIR.

    Circulaţia rutieră pe Valea Oltului v-a fi închisă începând din 8 iulie, timp de o lună, pe timpul zilei, pentru lucrări la autostrada Sibiu – Piteşti, a anunţat Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii.

    CNAIR a dat vineri mai multe rute ocolitoare pe unde va fi redirecţionat traficul pe perioada închiderii circulaţiei pe DN7 Valea Oltului, pe sectorul cuprins între km 242+600 şi km 250+000. Astfel, variantele propuse pentru autovehiculele cu Masa Totală Maxim Autorizată (MTMA) mai mare de 7,5 tone, aflate în tranzit, sunt următoarele: pentru relaţia Bucureşti – Veştem (Sibiu) şi retur, pe traseul Bucureşti – Ploieşti – DN1A – Braşov – DN 1 – Veştem – intersecţie cu DN 7; pentru relaţia Piteşti – Braşov şi retur, pe traseul Piteşti – DN73 – A3 – Râşnov – Braşov; pentru relaţia Bucureşti – A1 Simeria (precum şi zonele de vest, centru şi nord ale ţării) şi retur, pe traseul Bucureşti – A1 – Piteşti – DN7 – Râmnicu Vâlcea – DN67 – Târgu Jiu – DN66 – Simeria – Nod Rutier Simeria A1.

    Totodată, pentru această relaţie sunt propuse şi următoarele variante alternative: Bucureşti – A1 – Piteşti – DN65 – DEx12 – Craiova – DN6 – Filiaşi – DN66 – Târgu Jiu – DN66 – Simeria – Nod Rutier Simeria A1; Bucureşti – A1 – Piteşti – DN65 – DEx12 – Craiova – DN6 – Dr. Tr. Severin – DN6 – Lugoj – A6 – Nod Rutier Lugoj A1; Bucureşti – DN6 – Alexandria – DN6 – Craiova – DN6 – Filiaşi – DN66 – Târgu Jiu – DN66 – Simeria – Nod Rutier Simeria A1; Bucureşti – DN6 – Alexandria – DN6 – Craiova – DN6 – Dr. Tr. Severin – DN6 – Lugoj – A6 – Nod Rutier Lugoj A1

    Potrivit CNAIR, circulaţia vehiculelor rutiere între Râmnicu Vâlcea şi punctul de lucru de la km 242 + 600, precum şi între Sibiu/Boiţa şi punctul de lucru de la km 250+000, se va desfăşura pe DN7 conform reglementărilor legale în vigoare. Astfel, pentru autovehiculele cu MTMA mai mică de 7,5 tone pot fi utilizate ca variante de ocolire drumurile naţionale şi judeţene din proximitatea sectorului închis circulaţiei pe DN7. De asemenea, în intervalele orare 7:30 – 8:00 şi 16:30 -17:00, executantul lucrărilor va ridica temporar măsura de închidere a traficului, pentru a permite tranzitarea sectorului de drum de către riveranii care lucrează în localităţile din proximitatea acestuia. Trecerea autovehiculelor se va realiza sub supravegherea constructorului, astfel încât să fie eliminat riscul apariţiei oricărui eveniment care să pună în pericol integritatea participanţilor la trafic sau a personalului implicat în desfăşurarea lucrărilor.

  • Modernizarea infrastructurii rutiere şi de transport public a municipiului Bistriţa

    Modernizarea infrastructurii rutiere şi de transport public a municipiului Bistriţa

    Primăria municipiului Bistriţa continuă să folosească sume importante din banii europeni pentru modernizarea infrastructurii rutiere în zona centrală, cu legături către periferiile oraşului.

    Primarul Ioan Turc: Primăria Bistriţa a licitat lucrările din proiectul cu fonduri europene Configurarea axei de transport public pe traseul str. Gării – bld. Decebal – str. Andrei Mureşanu – str. Năsăudului. Valoarea totală a proiectului este de 50.415.144 lei, din care suma eligibilă nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională este de 42.382.315 lei. Suma eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 7.482.001 lei, contribuţia proprie a Primăriei – cheltuieli eligibile şi neeligibile – este de 1.550.827 lei.

    Lucrările constau în realizarea de benzi dedicate transportului public şi a pistelor pentru biciclişti în sistem integrat, nu discontinuu. Se execută, de asemenea, reabilitarea trotuarelor, amenajarea unui sistem rutier nou la partea carosabilă pe coridorul de transport, construirea unui pasaj pietonal subteran pe bld. Decebal în zona pieţei, iluminat public cu sistem de telegestiune, modernizarea staţiilor de transport public existente şi amenajarea a 10 staţii noi precum şi montarea unor sisteme de monitorizare video. Lungimea pistelor pentru ciclişti va fi de 4597 metri, a trotuarelor noi de 4435 metri, iar a carosabilului nou de 2347 metri.

    Obiectivul general al acestui proiect este asigurarea unui serviciu eficient de transport public şi îmbunătăţirea condiţiilor de utilizare a mijloacelor nemotorizate de transport, pentru a reduce numărul de deplasări cu autoturismele proprii. Configurarea sau reconfigurarea infrastructurii rutiere conduce la reducerea emisiilor de CO2.


  • Infrastructura rutieră şi clădiri publice din Sânandrei, jud. Timiş, modernizate cu fonduri europene

    Infrastructura rutieră şi clădiri publice din Sânandrei, jud. Timiş, modernizate cu fonduri europene

    Două dintre proiecte sunt pentru finanţarea unor reţele de
    infrastructură rutieră iar cel de-al treilea este pentru reabilitarea unor
    cămine culturale spune primarul Claudiu Coman:




    Am reusit să închei, recent, un proiect de 1 milion de
    euro pe infrastructură rutieră, şi anume am făcut câteva străzi la Sânandrei,
    câteva la Carani, câteva la Covaci. Proiectul l-am încheriat, chiar dacă a
    durat destul de mult, iar în desfăşurare mai am acum un alt proiect, tot
    de 1 milion de euro, pe fonduri europene, şi anume drumuri agricole, asfaltăm
    drumurile agtricole, aproximativ vreo 14 km, vrem până la sfârşitul anului să
    încheiem acest capitol, şi mai avem încă două cămine culturale de reabilitat.
    Tot pe fonduri europene, la o valoare de 500 de mii de euro. Aşteptăm avizul de
    la AFIR ca să putem să punem lucrarea pe licitaţie, să începem lucrarea şi cu
    termen de execuţie de maxim doi ani.




    Dezvoltarea infrastructurii rutiere agricole este
    necesară pentru a evita încărcarea şoselelor dintre localităţi cu pământ şi
    resturi vegetale ce pot pune în pericol circulaţia autovehiculelor. Primarul
    Claudiu Coman.




    Europa ne dă bani pentru astfel de infrastructuiri
    rutiere pe câmp, ca să spun aşa, în aşa fel încât cei care lucrează
    exploataţii agricole să poată să scoată din câmp cultura şi să nu mai iasă pe
    drumuri, mai ales după ce plouă sau când intră pe un drum judeţean, vă
    daţi sdeama ce mizerie şi ce împotmolire ar avea loc pe aceste drumuri, ne dă
    voie să ne facem astfel de legături. Sigur că sunt nişte măsuri speciale, adică
    trebuie să dovedeşti că ai teren agricol care se lucrează, deserveşti foarte
    mulţi proprietari de terenuri şi în aşa fel încât ei să îşi poate scoate
    cultura spre baza de recepţie, ca să spun aşa. Vă daţi seama, dacă vii din câmp
    şi ajungi pe un asfalt care face legătura între nişte drumuri agricole care
    sunt numai pe câmp, până ajungi la un asfalt principal de tip judeţean sau
    european, fiţi siguri că acel utilaj nu mai lasă acele dâre, şi acele urme când
    intră pe un drum judeţean ci le lasă acolo pe câmp undeva.




    Selectarea terenurilor agricole ce vor fi mărginite de
    drumuri asfaltate a fost făcută în funcţie de întiderea exploataţiilor şi de
    numărul de beneficiari.




    Noi am împărţit oarecum pe cele trei localităţi, unde
    avem practic mai mulţi producători, unde se lucrează fiecare hectar şi deservim
    mai mult. I-am împărţit aşa pentru că atât am putut să fac de 1 milion de euro.
    Deci, Europa nu ne dă bani cât noi am avea nevoie. Noi avem nevoie, poate, de 7
    milioane de euro! Sunt proiecte bine stabilite, valoarea de 1 milion de euro,
    şi atunci tu poţi în valoarea de 1 milion de euro, conform studiului de
    fezabilitate sau proiectului, să faci cât poţi. Eu, în cazul meu, am reuşit să
    fac 14 kilometri.




    Administraţia comunei Sânandrei speră să primească în
    curând aprobarea pentru deschiderea licitaţiilor pentru reabilitare a căminelor
    culturale din Carani şi Covaci.




  • Județul Brașov, lider în Regiunea Centru la absorbția fondurilor europene

    Județul Brașov, lider în Regiunea Centru la absorbția fondurilor europene

    Preşedintele Consiliului
    Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că județul Brașov a ajuns campionul
    Regiunii Centru în atragerea de fonduri nerambursabile pentru modernizarea
    drumurilor şi pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate.


    Adrian
    Veștea a subliniat că, de când se află la conducerea Consiliului Județean
    Brașov, din anul 2016, a făcut din accesarea banilor europeni o prioritate:




    Principala preocupare a CJ Braşov este
    atragerea de fonduri europene. Orice oportunitate de finanţare care poate
    exista, fie că vorbim de programe naţionale, fie că vorbim de fonduri europene,
    vom încerca să pregătim proiecte mature pe care să le implementăm atât pe
    infrastructura rutieră, cât şi pe infrastructura de sănătate. Ne propunem ca şi
    pentru exercițiul financiar viitor să putem accesa proiecte şi să păstrăm
    acelaşi trend pe care l-am avut în această perioada, de a deveni liderii
    Regiunii 7 Centru la accesarea de fonduri europene




    Adrian
    Veștea a explicat că atragerea fondurilor europene este esențială pentru
    dezvoltarea zonei întrucât fondurile
    din bugetul propriu sau al bugetului consolidat al statului au o altă
    destinație, cu linii obligatorii pe care trebuie să le respecți.

    Doar în ultimii 6 ani, Brașovul a reușit să facă 257 de
    proiecte cu bani europeni. Fondurile atrase și investite pentru comunitate se
    ridică la 440 de milioane de euro.


    Evident cele mai multe
    proiecte, finanțate din bani europeni, au fost elaborate de municipiul Brașov,
    iar edilii locali spun că majoritatea
    investițiilor derulate în ultimii ani în Brașov s-a făcut prin fonduri europene.


    Printre
    cele mai importante proiecte, finanțate în mare parte prin Programul
    Operațional Regional, se numără cele care vizează mobilitatea urbană durabilă. Astfel,
    municipiul Brașov a mizat pe transportul verde. Prin centura ocolitoare
    a orașului, în lungime de 20 de km, în regim de autostradă, s-a scos traficul greu din oraș,
    s-a fluidizat circulația și s-au redus sursele de poluare.


    De asemenea, prin cinci proiecte europene, ce însumează
    110 milioane de euro, a fost înnoit transportul public trecându-se de la unul
    pe bază de motoare Diesel la unul ecologic.


    La finalizarea acestor contracte, în Brașov
    vor fi 133 de mijloace de transport în comun ecologice, dintre care 51 de
    trolebuze, 72 de autobuze electrice și 10 electric hibrid.


    Au fost alte proiecte prin care s-au
    creat și parcări ecologice și piste pentru biciclete.


    Prin toate aceste investiții Brașovul a
    reușit să realizeze cel mai amplu proiect de mobilitate urbană cu bani europeni
    și are șanse ca la sfârșitul acestui an să fie primul oraș din România cu
    transport verde.





  • Modernizarea infrastructurii rutiere a judeţului Dolj

    Modernizarea infrastructurii rutiere a judeţului Dolj

    Peste 150 de km de drumuri județene modernizate, 20 de km
    de piste de biciclete care străbat una dintre cele mai pitorești zone ale
    Doljului, un pod peste Jiu reabilitat la 80 de ani de la ultima intervenție,
    trei axe de finanțare europeană accesate.


    Așa arată o componentă a programului de dezvoltare a
    infrastructurii rutiere a județului Dolj despre care ne oferă detalii domnul
    Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean:


    Avem cea mai amplă intervenție de până acum în
    infrastructura de drumuri a Consiliului Județean Dolj, sunt șase proiecte în
    derulare, în diverse stadii de execuție, toate pe fonduri europene.


    Sunt modernizați sau în curs de modernizare peste 150 de
    km de drumuri și este atrasă o finanțare de 105 milioane de euro. Aș începe cu
    trei proiecte pe programul transfrontalier, CBC Rmânia Bulgaria, unde avem 20
    de km de drum în curs de modernizare, sunt proiecte pe care le-am făcut cu
    partenrii noștri din Montana sau Agenția de Infrastructură Rutieră,
    corespondenta CNAIR din statul vecin.


    Cel mai amplu proiect de drumuri pe care l-am avut până
    acum este Craiova- Cetate. Vorbim despre aproximativ 70 de km de drum județean
    care trece prin șapte localități, o sumă de aproximativ 50 de milioane de euro,
    la care Consiliul Județean a pus o sumă destul de consistentă. Aceasta este o
    intervenție amplă, drumul având cele mai dificile lucrări de infrastructură,
    este dealul de la Bucovăț cu versanții care au avut alunecări de teren și au
    trebuit executate consolidări de maluri. Încep în primăvară reabilitarea și
    reparațiile podului peste Jiu, un element de infrastructură care nu a mai avut
    interveții capitale din 1947, sunt lucrări destul de complexe și de grele.Sunt
    și 20 de km de piste de biciclete pe acest drum.


    Am abordat pentru
    prima dată și strategia Uniunii Europene pentru Dunăre, programul SUERD.


    Am încercat în toate programele abordate să introducem
    elemente de noutate, să facem un drum care chiar dacă are statut județean, să
    putem spune că este european.


  • Proiecte de utilitate publică în comuna Săcălaz din județul Timiș

    Proiecte de utilitate publică în comuna Săcălaz din județul Timiș

    Comuna Săcălaz se situează
    la 4 km vest de ieșirea din municipiul Timișoara și are o populație de peste
    7.000 de locuitori. Este formată din trei sate: Beregsău Mare, Beregsău Mic și Săcălaz,
    satul de reședință, unul dintre cele mai mari din județul Timiș, cu o populație
    de peste 3.700 de locuitori. Cu toate că este în imediata vecinătate a
    Timișoarei, în Săcălaz abia acum sunt modernizate străzile satului.

    De
    asemenea, tot pe fonduri europene, se lucrează și la infrastructura rutieră din
    celelalte două sate spune administratorul public al comunei, Bogdan Lungu:


    Modernizare infrastructură rutieră localitatea Beregsău Mare și Beregsău
    Mic, depus și finanțat prin programul PNDL. Stadiu de 40 la sută. Continuăm cu
    modernizarea infrastructurii rutiere în comuna Săcălaz, 1 milion 247 de mii de
    euro, suntem la 40 la sută din implementare, cu speranța că anul acesta vom închide
    și acest proiect.


    Valoarea totală a
    investiției de modernizare a căilor rutiere din cele trei sate este de peste 3
    milioane 800 de mii de euro. În Beregsău Mare, unde în anii 90 au funcţionat
    două dintre cele mai importante structuri ale celui mai mare complex de porcine
    din acei ani, administrația locală reușește abia acum să realizeze o rețea de
    canalizare menajeră și o stație de epurare a apei.

    Bogdan Lungu: Realizăm rețea de canalizare menajeră și stație de epurare în
    localitatea Beregsău Mare. Valoarea totală a proiectului este de 1 milion 313
    mii de euro pe AFIR, PNDR, pe măsura 7.2, ca și stadiu de implementare este la
    80 la sută. Stație de filtrare, tratare și stocare apă Beregsău Mare 761 mii
    505 euro, stadiu de implementare 80 la sută. Pe PNDL, de asemenea, reabilitare
    alimentare cu apă cu stație de tratare Beregsău Mic, stadiu de execuție este de
    70 la sută.


    Contractul pentru reabilitarea
    sistemului de alimentare cu apă și stația de tratare a apei în satul Beregsău
    Mic a fost semnat în luna noiembrie a anului trecut și are o valoare de peste 5
    milioane 800 de mii de lei. Termenul de execuție este de 18 luni de la data
    ordinului de începere a lucrărilor. Administrația comunei Săcălaz va moderniza
    pe fonduri europene și rețeaua de alimentare cu Gaz.

    Administratorul public,
    Bogdan Lungu: Un proiect nou pe care s-a depus acum în decembrie este înființare rețea
    de gaz în Beregsău Mare, Beregsău Mic, PUZ Săcălaz în valoare totală de 3 milioane
    de euro depus pe Programul Operațional Infrastructură Mare. Așteptăm detalii
    legate de contractare, ulterior să putem demara proiectarea tehnică și
    execuția.


    În plus, administrația
    comunei Săcălaz mai derulează o serie de alte proiecte europene pentru
    modernizare a unor grădinițe, a unui cămin cultural și pentru amenajarea unor
    spații verzi. Valoarea investițiilor depășește 1 milion 600 de mii de
    euro.


  • Investiţii multe, scumpe şi necesare infrastructura judeţului Alba

    Investiţii multe, scumpe şi necesare infrastructura judeţului Alba

    Consiliul Judeţean Alba a investit consistent şi investeşte mai departe în infrastructura din toate domeniile esenţiale pentru judeţ, folosind banii europeni. Mai mult, îşi adaptează priorităţile la cerinţele fiecărei perioade.


    Preşedintele instituţiei, dl. Ion Dumitrel, aflat la cel de-al cincilea mandat:

    Ne-am implicat foarte mult în infrastructura rutieră, dar şi în cea de sănătate.

    Este în lucru reabilitarea energetică a Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, care dorim să se încheie la finalul acestui an. Lucrarea valorează aproximativ 4 milioane de Euro. Reabilitare energetică se execută şi la Spitalul TBC din Aiud, cu cca 1,5 milioane de Euro. Se pregătesc lucrări de extindere, modernizare şi dotare pentru relocarea Ambulatoriului Integrat, unde suntem în faza de achiziţie a serviciilor premergătoare execuţiei. Avem de asemenea, proiecte pentru relocarea şi modernizarea Secţiei de Oncologie, înfiinţarea Compartimentului de Cardiologie Intervenţională, în valoare de 4 milioane de Euro, precum şi modernizarea Blocului Operator, cu 1,5 milioane. Modernizarea Secţiei Neonatologie şi Obstetrică-Ginecologie va costa 2 milioane de Euro.

    Secţia de Ortopedie şi Traumatologie se va moderniza cu 1,5 milioane. Noua Secţie de Boli Infecţioase va fi construită şi dotată cu 9 milioane de Euro. Construim, de asemenea, o nouă Secţie de Psihiatrie, cu 2,5 milioane de Euro.

    În privinţa infrastructurii rutiere menţionez lucrările în desfăşurare la drumul judeţean ce leagă Aiudul de Abrud, trecând prin comunele Râmeţ, Ponor şi Bucium, până la drumul naţional dintre Zlatna şi Abrud, pe o lungime de 78,5 km, cu o valoare de cca 40 milioane Euro, care va fi finalizat în prima parte a anului 2023. În vara acestui an se va finaliza investiţia de pe drumul judeţean dintre comunele Roica şi Întregalde, cu o lungime de 6 km, precum şi cel care porneşte din Sălciua, trece dealul la Ponor, coboară mănăstirea Rîmeţ şi de acolo la Teiuş.


  • Proiecte finanțate din fonduri europene, derulate la nivelul Consiliului județean Buzău

    Proiecte finanțate din fonduri europene, derulate la nivelul Consiliului județean Buzău

    Programul
    Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 6, referitoare la
    Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională este baza
    multor proiecte vizate și unele chiar implementate la nivelul Consiliului
    județean Buzău.




    Principalul
    scop îl reprezintă creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și
    urbane situate în proximitatea rețelei tran-europeană de transport – TEN-T prin
    modernizarea drumurilor județene.







    Printre proiectele finanțate derulate din fonduri
    europene, derulate la nivelul Consiliului județean Buzău, se numără și cele
    care vizează dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere.


    Informațiile de interes public, privind obiectivele
    specific ale acestor proiecte și stadiul implementării lor, ne sunt oferite de
    domnul Petre Emanoil Neagu, Președintele
    Consiliului Județean Buzău:


    Avem mare bucurie și interes că reușim să reabilităm, prin fonduri
    europene, un drum important la nivel județean și, de ce nu, la nivel regional
    și chiar național; pentru că este un drum care face legătura între județul
    Brăila și o zonă superbă din
    punct de vedere și turistic a județului Buzău – zona Valea Slănicului și undeva ajunge în DN10, unde se face
    legătura la Siriu spre Brașov.


    Acest drum este reabilitat pe două proiecte. Primul proiect are o valoare
    de aproximativ 22 de milioane de euro și începe din E85 comuna Mărăcineni, în
    imediata proximitate a municipiului Buzău, până în zona Vintilă-Vodă, este o zonă de aproximativ 37 km.


    Implementarea va mai dura încă un an, până în 2021, dar avem și celălalt
    tronson, același proiect, dar implementat separat – E85, tot în proximitatea
    municipiului Buzău, până la granița cu județul Brăila.


    Acesta are o valoare de 18 milioane de euro și termenul de execuție va fi
    undeva la sfârșitul acestui an. Ce mă bucură pe mine, mult, este că cei care se
    ocupă, mă refer la constructor, lucrează, chiar dacă noi trecem printr-o
    perioadă dificilă din cauza pandemiei. Aș vrea să mulțumesc prin intermediul dumneavoastră
    că se lucrează cu aceste fonduri europene. Eu am ținut foarte mult, și colegii
    mei din Consiliul județean, să atragem aceste fonduri pentru că avem nevoie de
    bani europeni. Indiferent cât de mari ar fi bugetele noastre locale și chiar
    naționale, nu sunt îndestulătoare ca să putem să rezolvăm infrastructura
    rutieră.


  • Investiţii în infrastructură rutieră în judeţul Sălaj

    Investiţii în infrastructură rutieră în judeţul Sălaj

    Sălajul este un judeţ mic, cu o suprafaţă de 3864 kmp şi o populaţie de cca 220.000 locuitori, jumătate cât a municipiului Cluj-Napoca. Evident, însă, că are aceleaşi nevoi de investiţii ca oricare alt judeţ, mai mare. De aceea, peste 71 de milioane de euro sunt investiți în drumurile sălăjene. Este vorba despre șapte proiecte aflate în derulare, care continuă în 2020, deşi criza e în toi. Finanţarea acestor investiții în infrastructură este asigurată din fonduri europene, bugetul județului, respectiv bugetul național.

    Despre partea europeană a finanţării vorbeşte preşedintele CJ Sălaj, dl. Tiberiu Marc:

    Am dat ordin de începere pentru 3 şantiere de drumuri judeţene, iar alocările aferente anului în curs sunt de cca 21 milioane lei. E vorba despre lucrări în continuare, dintre care una se va finaliza în cursul lunii aprilie, mai exact drumul judeţean DJ 196, ce leagă limita judeţului SM, prin Cehu Silvaniei, de localitatea Benesat.

    Tot în continuare sunt şi lucrarea de la DJ 108a, de la Vânători (limita judeţului CJ), până în localitatea Bogdana, precum şi cea de pe DJ 191c, care leagă localitatea Nuşfalău, trecând prin Zalău până în satul Creaca. Aceasta din urmă este cea mai scumpă dintre lucrările anului în curs, iar constructorii deja au primit decontări. Sumele pe care vi le-am dat sunt doar cele angajate de executanţi pentru acest an. Valoarea totală a lucrărilor de investiţii în infrastructură este mult mai mare, dar nu toate au ajuns în etapa deschiderii şantierului. Unele sunt la finalul fazei de achiziţie publică, dar constructorii încă n-au fost desemnaţi, fiind în evaluare.


  • O țară ca afară

    O țară ca afară

    România
    a intrat în Uniunea Europeană în 2007, în urmă cu 12 ani, împreună cu Bulgaria,
    și schimbările au fost percepute de societatea românescă drept prea lente.
    Pentru ca această percepție să se schimbe, europrlamentarii Cristian Ghinea și
    Vlad Botoș din grupul Renew Europe au inițiat un manifest denumit O țară ca
    afară în care așteptările trebuie să se coordoneze cu acțiunile practice și cu
    eficiența guvernării. Acest manifest este despre un proiect, despre cum să
    folosească România calitatea de membru la blocul european pentru modernizare în
    tot ce înseamnă fondurile europene, legislație, reglementări, obligații
    asumate, rapoarte, dezbateri. O țară ca afară va fi despre lucruri foarte
    concrete.

    Cristian Ghinea, unul dintre inițiatori, crede că România poate face
    tot ce scrie în manifest: Apartenența la Uniunea Europeană a
    venit cu o multitudine de oportunități pe care nu le-am folosit foarte bine.
    Plecând de la fondurile europene, 53 de miliarde de euro au fost absorbiți de
    când am intrat în Uniunea Europeană, aș pune această întrebare simplă: ni se
    pare că s-a schimbat România de 53 de miliarde de euro?

    Apoi, guvernanța
    europeană, tot ce înseamnă bună guvernare, directive imediat aplicabile în
    România, regulamente și așa mai departe și care sunt defectuos implementate de
    administrația din România. Și-atunci noi, europarlamentarii care am pornit
    acest proiect, ne punem la dispoziție ideile și vocile politice pentru a face presiune
    astfel încât guvernele din România să folosească această oportunitate de a fi
    membri în Uniunea Europeană. Asta înseamnă O țară ca afară, este ceea ce au
    strigat oamenii în stradă. În subconștientul colectiv există această idee că
    ne-ar fi mai bine dacă am face ce fac alții. Și-atunci este foarte simplu, nu
    este o filosofie foarte complicată. Doar trebuie să punem resurse de atenție
    spre a urmări ce se întâmplă.




    Manifestul O țară ca afară vrea
    schimbarea României la firul ierbii. Are proiecte în domeniul infrastructurii
    rutiere, va fi despre colectarea selectivă a deșeurilor, va fi despre păduri și
    un mediu mai curat, va fi despre educația copiilor și va fi despre
    informatizarea instituțiilor de stat și eficientizarea lor. Nu mai puțin
    importantă este dimensiunea sa rurală sub titlul La țară ca afară în care
    canalizarea, educația și asistența medicală în mediul rural sunt prioritare.
    Iar site-ul otaracaafara.eu descrie întreaga viziune a celor din spatele manifestului-proiect.

  • Piste pentru biciclete şi îmbunătăţirea infrastructurii la Bacău

    Piste pentru biciclete şi îmbunătăţirea infrastructurii la Bacău

    Localitățile urbane
    ale României și infrastructura rutieră a acestora, sub presiunea traficului tot
    mai dens generat de numărul mare de mașini și de străzile indacvate ca
    dimesiuni la realitățile zilei. De la această premisă, la care se adaugă
    poluarea mediului, se pleacă în inițierea unor proiecte care să încurajeze, să
    ofere posibilitatea folosirii unor mijloace de deplasare cum ar fi bicicletele.


    Reperul rubricii de
    astăzi vine de la Bacău, unde două demersuri ale administrației publice locale
    au primit finanțare europeană. Sunt fonduri consistente care vor fi cheltuite
    pe dezvoltarea unor elemente de infrastructură.


    Mai multe
    informații pe acest subiect sunt oferite de Sonia Pavelescu, purtător de cuvânt
    în cadrul primăriei. Piste pentru bicicliști, dar mai mult decât atât:




    Da, avem două
    proiecte semnate la sfârșitul lunii octombrie. Este vorba despre un proiect mai
    amplu, Coridor pentru deplasări nemotorizate Parcul Cancicov – Stadion – Bazin
    de Înot – Universitatea Vasile Alecsandri , mai pe scurt, Traseul tineretului
    şi sportului, valoarea acestui proiect fiind de 6,8 milioane de euro; și un al
    doilea proiect – Traseu pentru deplasări nemotorizate Sud: Centru – Aeroport
    cu o valoare 4,1 milioane euro. Practic, proiectele vizează extinderea
    infrastructurii destinate bicicliștilor și vom reuși prin primul proiect să
    extindem această infrastructură cu 3,71 de km, iar prin cel de al doilea, cu
    4,11 km.


    Nu sunt doar simple
    piste pentru bicicliști, este o întreagă infrastructură cu benzi suspendate.




    Presupun și
    reamenajearea trotuarelor și zonelor pietonale. Avem și o reconfigurare a
    intersecțiilor, a trecerilor de prietoni. Se vor construi parcaje pentru
    biciclete. Vor fi instalate camere video, va fi amplasat mobilier urban. De
    asemenea, prin intermediul proiectului Traseul tineretului şi sportului, va
    fi construit un pasaj suprateran, care va fi destinat exclusiv deplasărilor
    nemotorizate, respectiv bicicliștilor. Acest pasaj suprateran se va construi peste Calea Mărășești, este
    artera principală a orașului Bacău, între Parcul Cancicov și calea de acces
    spre Bazinul de Înot. Acolo avem și un parc. Este o zonă foarte potrivită
    pentru astfel de amenajări. La acel pasaj supratran care se va construi,
    coborârea în zona Scărilor Cascada se va realiza printr-un picior de susținere,
    prevăzut cu lifturi interioare și rampă exterioară în spirală.




    Când se va circula
    pe aceste trasee pe care le-ați prezentat dumneavoastră?




    Conform
    proiectului, perioada de implementare este de 36 de luni.


  • Fonduri europene pentru proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii rutiere în jud. Timiş

    Fonduri europene pentru proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii rutiere în jud. Timiş

    Agenția de Dezvoltare Vest și-a
    dat acordul pentru realizarea mai multor proiecte din fonduri europene ce vor
    schimba fața transportului în comun în mai multe localități din partea de vest
    a țării și vor îmbunătăți calitatea vieții. Unul dintre proiectele foarte
    apreciate de timișoreni prevede creşterea capacităţii de circulaţie prin
    lărgirea la patru benzi a drumului județean ce face legătura între centura orașului
    și autostrada A1.



    Prin proiectul european pentru
    care, în vara acestui an, a fost semnat acordul contractual privind proiectarea
    și execuția este prevăzută lărgirea, modernizarea şi ranforsarea structurii de
    transport rutier existente. Vor fi 10,25 kilometri de drum județean modernizați
    dar și tot ceea ce înseamnă adaptarea circulației și a transportului în comun
    la noile condiții spune directorul Agenției de Dezvoltare Vest, Sorin Maxim:


    Este
    vorba despre reabilitarea liniilor de tramvai și modernizarea tramelor
    stradale, cale de rulare, pe traseul numărul 5, Calea Bogdăneștilor. Am mai
    spus-o și eu mă bucur foarte mult pentru acest proiect pentru toată această
    zonă va fi transformată într-un bulevard frumos cu tramvai pe mijloc, cu patru
    benzi, două, două, pe fiecare parte, plus trotuare, piste de biciclete,
    iluminat public și spațiu verde foarte generos, pot spune că se vor reabilita
    aproape 10.000 de metri pătrați de
    spaţii verzi din care peste 80% sunt
    spaţii verzi noi. Vor fi construite 7 stații de transport public noi, modernizate
    cu acces online și, bineînțeles, cu acces într-un sistem de e-ticketing pe care
    primăria îl va integra. Și, pe lângă aceasta, sunt în derulare deja două
    contracte care au fost deja semnate, la achiziția de tramvaie noi. Primăria a
    făcut o licitație pe un acord cadru cu mai multe etape de achiziție dintre care
    două deja sunt semnate și finanțabile prin fonduri europene. Deci 15 tramvaie
    în total, tramvaie noi, care vor circula pe liniile reabilitate.


    Una dintre consecințele
    imediate ale realizării acestui proiect este îmbunătățirea calității vieții
    oamenilor care vor putea traversa mai ușor în partea de sud și sud vest a Timișoarei.
    Directorul ADR Vest, Sorin Maxim:


    Acest
    bulevard, deocamdată se termină lângă calea ferată dar acolo este un proiect
    care va realiza un pasaj pe sub calea ferată care va ieși în cealaltă parte
    către zona gării și va face conexiunea și va închide bucla atât în zona de
    sistem de transport cu tramvaiul dar și în zona de transport auto va fi un nod
    important prin care se va descărca toată această zonă de sud, sud-vest a orașului
    fiind practic parte dintr-un inel interior și cred eu că va ajuta foarte mult și
    va descărca foarte mult din tot traficul ce se duce prin pasajul Jiul, puțin mai departe de gară. Tramvaiele
    pot circula doar pe linii reabilitate și sperăm că aceste linii vor fi cât mai
    repede modernizate și reabilitate pentru a putea crește, evident, în primul
    rând siguranța dar, în al doilea rând, și confortul cetățenilor pe aceste rute
    de transport.


    Valoarea totală a proiectului
    este de 80 de milioane 345 de mii 74 de lei din care 66 de milioane 481 de mii
    460 de lei sunt finanțare nerambursabilă.
    Durata de implementare este de 56 de luni iar la începutul lunii aprilie
    a anului viitor se așteaptă depunerea proiectului tehnic.



  • UE convine asupra reformelor de consolidare a gestionării infrastructurii rutiere

    UE convine asupra reformelor de consolidare a gestionării infrastructurii rutiere

    Reprezentanții Președinției Române a Consiliului UE au ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European privind o propunere de consolidare a gestionării infrastructurii rutiere în scopul reducerii accidentelor rutiere și a vătămărilor grave. Directiva va ţine cont de faptul că drumurile bine proiectate și corect întreținute pot reduce probabilitatea accidentelor rutiere.

    Reforma va extinde domeniul de aplicare a normelor actuale pentru a include autostrăzile și alte drumuri principale din afara rețelei transeuropene de transport. Aceasta va contribui semnificativ la îmbunătățirea siguranței infrastructurii rutiere pe teritoriul Uniunii. Directiva va include în domeniul său de aplicare și drumurile situate în afara zonelor urbane, construite prin folosirea de fonduri europene. Propunerea introduce o evaluare a siguranței rutiere la nivelul întregii rețele, care va fi folosită pentru a evalua probabilitatea accidentelor. Autoritățile vor utiliza rezultatele pentru a efectua inspecții de siguranță rutieră mai bine orientate sau pentru a lua măsuri directe de remediere.Va fi obligatoriu să se țină seama în mod sistematic de pietoni, cicliști și alți utilizatori vulnerabili ai drumurilor în procedurile de gestionare a siguranței rutiere.

    În 2017, acești utilizatori ai drumurilor au reprezentat aproape jumătate din decesele cauzate de accidente rutiere în Uniunea Europeană, a ţinut să sublinieze Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, raportor al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European:

    Aş vrea să reamintesc faptul că 25.300 de oameni au murit pe drumurile europene în 2017 şi alţi 135.000 au fost grav răniţi. Acest nou act normativ, când va fi cu adevărat implementat şi când va începe să funcţioneze pe drumurile noastre europene, va îmbunătăţi serios această situaţie. Comisia Europeană a propus câteva soluţii, pe care le susţin întrutotul, cum ar fi asistenţa inteligentă pentru viteză, de exemplu.

    Acordul provizoriu va trebui aprobat de Consiliu și de comisia competentă a Parlamentului European. Odată cu această iniţiativă legislativă, Comisia Europeană a propus și un cadru general de siguranță rutieră pentru perioada 2020-2030 care este mai bine adaptat la provocările cunoscute și la schimbările apărute în ceea ce privește mobilitatea ca urmare a evoluției tendințelor societale (de exemplu, mai mulți cicliști și pietoni sau îmbătrânirea populației) și a evoluțiilor tehnologice. Cadrul general propus urmează abordarea bazată pe un sistem sigur, conform căreia trebuie îmbunătățită siguranța tuturor componentelor sistemului – drumurile și acostamentele, vitezele, vehiculele și utilizarea rutieră, astfel încât dacă o componentă eșuează, celelalte componente să continue să protejeze persoanele implicate.


  • Zona de agrement la Dorohoi, cu fonduri europene

    Zona de agrement la Dorohoi, cu fonduri europene

    Din județul Botoșani vin vești legate de proiectele
    susținute prin fondurile europene. Este cunoscut faptul că administrațiile
    publice locale apelează la această posibilitate de finanațare tocmai pentru a
    rezolva probleme care cu greu și-ar fi găsit răspuns apelându-se doar la banii
    din bugetele localităților.


    Fie că vorbim de infrastructura rutieră, fie că vorbim
    despre îngrijirea unor edificii istorice, banii de la Uniunea Europeană acoperă
    astfel de necesități. Desigur, enumerarea domeniilor în care se pot regăsi
    astfel de finanțări ar putea fi mult mai amplă, edificator este și demersul de
    la Dorohoi, județul Botoșani, de unde avem informații cu privire la planul
    primăriei orașului de a realiza o zonă de agrement, bineînțeles cu fonduri
    europene.


    Este un proiect pentru care au fost semnate deja
    documentele, iar reperele importante le avem de la domnul Dorin Alexandrescu,
    primarul localității botoșănene.


    Este vorba despre
    realizarea unei zone de agrement în municipiul Dorohoi prin reutilizarea unui
    teren degradata din zona Polonic. Acest lucru se va face cu fonduri europene,
    prin Programul Operațional Regional, Axa numărul unu. Obiectivul proiectului
    este de a extinde suprafețele verzi din municipiul Dorohoi cu 61.500 de metri
    pătrați și dotarea acestor spații verzi cu mobilier urban și crearea de
    facilități de agrement și de petrecere a timpului liber pentru locuitorii din
    municipiului nostru.


    Despre ce sumă vorbim?



    Vorbim 16, 5
    milioane de lei.


    Contractul a fost semnat în vara acestui an. În ce stadiu
    vă aflați acum?



    Noi deschidem
    ofertele pentru proiectare și execuție a acestui obiectiv important din
    municipiul Dorohoi și, pe lângă obiectivul principal al proiectului -
    extinderea suprafețelor verzi, el va mai avea și alte dotări. Mă refer la
    formarea de alei spre diferite zone de interes ale acestei zone amenajate. De
    asemenea, în cadrul acestui proiect, va fi și o platformă cu sceă pentru
    diferite evenimente care se desfășoară în municipiul Dorohoi.


    Când preconizați că veți finaliza toate aceste lucrări?



    Având în vedere că
    e un proiect destul de angajant, noi sperăm ca în maximum doi ani acest proiect
    să fie recepționat și dat spre utilizare dorohoienilor.


  • Reacţia Comisiei Europene cu privire la tragedia din Italia

    Reacţia Comisiei Europene cu privire la tragedia din Italia

    Cel puțin 43 de persoane și-au pierdut viața, în apropiere de Genova, în urma prăbușirii unei secțiuni de autostradă. Tragedia a adus în centrul atenției starea infrastructurii din Italia iar, în context, s-a vorbit și despre o posibilă responsabilitate a Uniunii Europene.

    La puțin timp după ce podul Morandi s-a prăbușit, omul forte al guvernului italian, ministrul de interne Matteo Salvini – un eurosceptic convins – a spus că politicile europene sunt parțial responsabile de ce s-a întâmplat la Genova, date fiind constrângerile privind modul de cheltuire a fondurilor europene.

    Comisarul european pentru buget, Günther Oettinger a răspuns că este o reacție umană să dai vina pe altcineva atunci când are loc o tragedie, iar purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Spahr, a explicat că Italia beneficiază de sume importante, pe care poate să le cheltuiască așa cum consideră: În intervalul 2014 – 2020, Italiei îi sunt alocate aproximativ 2,5 miliarde de dolari din Fondurile Structurale Europene pentru investiții în rețele de infrastructură cum sunt cele rutiere și feroviare. De asemenea, în aprilie 2018, Comisia a aprobat, în conformitate cu regulamentul privind ajutoarele către state, un plan de investiții pentru autostrăzile europene care va permite ca aproximativ 8,5 miliarde de euro să fie alocate, inclusiv în regiunea Genova. Trebuie menționat că, în conformitate cu regulile fiscale agreate, statele membre au dreptul de a stabili priorități – de exemplu, dezvoltarea și întreținerea infrastructurii. Comisia chiar a încurajat investițiile în infrastructura italiană. Recomandările de țară pentru 2018 adoptate de Consiliu chiar le-au cerut autorităților italiene să își direcționeze mai bine investițiile astfel încât să stimuleze dezvoltarea infrastructurii. După cum a declarat anterior președintele Juncker, Italia este unul dintre principalii beneficiari ai flexibilității din Pactul de Stabilitate și Creștere. Acest lucru i-a permis Italiei să investească și să cheltuiască mai mult în ultimii ani.


    Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Spahr, a mai declarat că există reglementări europene cu privire la siguranța infrastructurii și că aministratorii de drum sunt cei care răspund de aplicarea lor: Directiva privind siguranța infrastructurii rutiere a fost adoptată în 2008 pentru a garanta că în toate etapele planificării, conceperii și operării acestei infrastructuri, considerentele privind siguranța au prioritate. Aceste reglementări se aplică Rețelei Trans-Europene de Transport. În ceea ce privește responsabilitatea pentru siguranța infrastructurii rutiere din cadrul acestei rețele, în cazul în care un tronson este administrat de un operator privat, acesta răspunde pentru întreținere și siguranță.