Radio România Internațional

Tag: inovare

  • Orizont Europa – obiective ambițioase

    Orizont Europa – obiective ambițioase

    Orizont Europa este cel mai
    ambițios program pentru cercetare și inovare de până acum al Uniunii Europene.
    Va deveni operațional începând cu 2021 și se va derula pe parcursul a șapte ani,
    succedând programului Orizont 2020.
    Între instrumentele noi ale Orizont Europa se numără misiunile – gândite pe
    direcții de acțiune, cu obiective clare. Este vorba despre lupta împotriva
    cancerului; adaptarea societăților
    și a economiilor la schimbările climatice; mări, ape costiere și oceane sănătoase; orașe inteligente, respectiv sănătatea solului și a alimentelor.

    Misiunile se vor concentra pe
    provocările societăților noastre și pe găsirea celor mai bune soluții pentru
    evitarea unor crize, a explicat europarlamentarul Cristian Bușoi, cu care am
    discutat despre Orizont Europa și care, din calitatea sa de președinte al
    Comisiei ITRE, dar și ca responsabil pentru programul de Sănătate al UE s-a
    referit în special la misiunea ce ține de sănătate:


    UE are cel mai ambițios program de cercetare din
    fonduri publice de pe glob. O sumă consistentă va fi alocată cercetarii în
    Sănătate și prioritatea absolută va fi cancerul. Dar, sigur, nu putem vorbi
    doar de cancer, trebuie să existe capacități de cercetare susținute și pentru
    celelalte afecțiuni majore, pentru bolile cardio-vasculare, pentru bolile
    neurologice, există atenție specială acordată bolii Alzhaimer, de exemplu,
    cercetătorii spun că sunt foarte aproape de a descoperi un leac, un tratament
    eficient. Și astăzi există tratamente pentru această boală dar ele au eficiență
    redusă.

    O altă direcție de acțiune extrem de importantă este cea a
    digitalizării în sănătate, i-health, care va ajuta foarte mult sistemele de
    sănătate să devină mai eficiente, mai transparente, să fie mai eficiente în
    ceea ce privește costurile și vor fi susținute, și din programul de cercetare,
    capitolul Sănătate, și din programul de cercetare, capitolul digitalizare,
    inițiative în acest domeniu.

    Că vorbim de îmbunătățirea dosarelor electronice
    ale pacienților, că vorbim de îmbunătățirea și interconectarea sistemelor
    privind prescripția electronică sau de aplicații de mobile health, acele
    aplicații pe care le putem avea pe telefonul mobil și care ne pot monitoriza
    felul în care luăm tratamentul, care ne pot spune și anumiți indicatori de
    sănătate, ne pot monitoriza exercițiile fizice, ne pot monitoriza anumite
    funcționalități ale organismului – toate acestea vor putea fi susținute în
    programul de cercetare al UE – aplicații noi, aplicații inovative, care ne pot
    îmbunătăți viața. Bolile ficatului, hepatitele, și aici va fi o direcție
    prioritară de cercetare în următorul program.

    Sigur, programul nu este încă
    finalizat, dar direcțiile și prioritățile au fost stabilite de către
    Parlamentul European și au fost agreate și de Consiliu, președinția germană e
    de aceeași părere cu echipa pe care o coordonez în Parlamentul European că
    aceste priorități, care sunt destul de largi, dar care se concentrează pe cele
    mai importante probleme de sănătate publică, sunt bine alese. Rămâne de
    negociat în săptămânile, lunile următoare, până la sfârșitul anului, alocarea
    bugetară pe fiecare capitol, pentru că bugetul general, chiar dacă noi încercăm
    să-l îmbunătățim puțin, a fost deja decis în acea reuniune celebră a șefilor de
    stat și de guverne, când au decis liniile directoare pentru următorii 7 ani pe
    fonduri europene și pe următorii 3 ani pentru planul care va ajuta economiile
    UE să se redreseze după criza provocată de coronavirus.

    Aproximativ două treimi din creșterea economică a UE în
    ultimele decenii a fost generată de inovare. Este de așteptat ca programul
    Orizont Europa să genereze cunoștințe și tehnologii noi și sporite, să
    promoveze excelența științifică și să aibă efecte pozitive asupra creșterii
    economice, a schimburilor comerciale și a investițiilor, precum și un impact
    social și de mediu semnificativ. Se estimează că fiecare euro investit în
    cadrul programului ar putea genera un profit de până la 11 EUR, în termeni
    de PIB, de-a lungul unei perioade de 25 de ani.


  • Un nou Spațiu european de cercetare

    Un nou Spațiu european de cercetare

    Trăim vremuri pline de incertitudine, dar care ne-au oferit în același timp ocazia să arătăm că suntem mai puternici dacă lucrăm împreună, dacă ne unim forțele, dacă punem cu toții în practică politici și proiecte concrete care să consolideze rolul de lider al Uniunii în materie de cercetare, inovare și educație și care să facă din Europa un adevărat pol de atracție pentru cele mai bune talente de pe continent și din lumea întreagă,a spus Mariya Gabriel, comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, în conferința de presă de prezentare a propunerilor de creare a unui nou Spațiu european de cercetare.

    Lansat în anul 2000, Spațiul a avut ca scop o mai bună organizare și integrare a sistemelor europene de cercetare și inovare. Și-a propus în același timp să încurajeze cooperarea dintre statele membre și să asigure libera circulație a cercetătorilor, a cunoștințele științifice și a tehnologiei în întreaga Uniune.

    Cu siguranță astăzi avem numeroase povești de succes. Dar mai avem de înfruntat și multe provocări, de corectat multe slăbiciuni. Trebuie în continuare să depunem eforturi pentru a atinge în toate statele membre obiectivul de a aloca 3 la sută din produsul intern brut pentru cercetare și dezvoltare. Trebuie să încurajăm mai mult investițiile private, a mai spus Mariya Gabriel, care a ținut să precizeze: Europa este lider în materie de știință, dar trebuie să transpunem mai rapid rezultatele acestei excelențe științifice în domeniul tehnologiei, în industrie și economie. Numai așa putem deveni lideri în materie de inovare.

    Patru sunt obiectivele stabilite pentru crearea noului Spațiu european de cercetare. Ar fi vorba în primul rând, așa cum a spus și Mariya Gabriel, de alocarea cu adevărat a 3 % din Produsul intern Brut pentru cercetare și inovare și chiar de intenția de a atinge 5 la sută din PIB până în anul 2030. Comisia vrea totodată îmbunătățirea accesului la facilități pentru cercetătorii din întreaga Uniune, o mai mare mobilitate a acestora, dar și consolidarea liberei circulații a cunoștințelor și a tehnologiei, printr-o mai bună cooperare între statele membre. Iar pentru a accelera transferul rezultatelor obținute din cercetare în economia reală, Comisia propune mediului academic să colaboreze mai mult cu diferitele ramuri industriale. Numai așa, crede executivul comunitar, ar putea fi atrase mai multe investiții private în proiectele de cercetare de importanță majoră.


  • Cercetare și inovare, priorități UE

    Cercetare și inovare, priorități UE

    Pandemia
    actuală generată de virusul COVID-19 a dovedit importanța unor programe minuțioase
    de cercetare științifică, în urma cărora să se poată gestiona eficient
    situațiile de criză. În acest sens, reacția și flexibilitatea cercetătorilor au
    fost esențiale.

    Consiliul European pentru Cercetare este o inițiativă de
    finanțare europeană, menită să sprijine cei mai buni oameni de știință, ingineri
    și savanți din Europa. Mandatul său este de a încuraja cercetarea de înaltă
    calitate în Uniunea Europeană și de a sprijini proiectele transfrontaliere în
    toate domeniile de cercetare, pe baza excelenței științifice.

    Profesorul Jean-Pierre
    Bourguignon, președintele Consiliului European pentru Cercetare, s-a adresat
    recent Parlamentului European pentru a sublinia importanța finanțării în
    cercetare. Într-un interviu acordat Euranet, Jean-Pierre Bourguignon spune că
    speră la o revenire asupra alocării fondurilor pentru cercetare.

    Fondurile pentru sprijinirea cercetării, care provin de la Uniunea
    Europeană, reprezintă doar 8% dintre fondurile care constituie bugetul UE.
    Această finanțare se realizează prin programe de șapte ani, dintre care unul se
    încheie în 2020. Următorul, Orizont Europa va urma să înceapă. Negocierile
    privind conținutul acestuia au luat o turnură mare în luna iulie, printr-un
    summit, în care s-au propus reduceri substanțiale de buget. Acestea însumează
    mai mult de 15%. În acest moment, suntem îngrijorați în privința reducerii
    bugetului, cu precădere, fiindcă deja fondurile nu erau suficiente prin
    programul Orizont 2020. Ne temem că, în urma reducerilor, situația va fi și mai
    rea.


    Să înțelegem
    importanța cercetării, continuă profesorul Jean-Pierre Bourguignon,
    președintele Consiliului European pentru Cercetare:

    Desigur, mare parte
    din activitatea de acum se realizează sub presiunea Covid-19, în anumite
    domenii în care ne-am concentrat activitatea. Însă e extrem de important să privim
    și spre viitor, care ar putea fi următoarele provocări. E un exemplu foarte bun
    pe care Consiliul European pentru Cercetare îl oferă. Dacă analizăm proiectele
    pe care le-a sprijinit înainte de pandemie Consiliul European pentru Cercetare,
    care se dovedesc relevante pentru pandemie, numărul acesta e 183. Așadar, un
    număr foarte important. În mare parte, acestea au fost în domeniul biologiei,
    însă altele au fost în domeniul științelor sociale, pentru înțelegerea
    situației și gestionarea pandemiei. Așadar, acestea arată că e nevoie de
    știința de a putea anticipa cu adevărat problemele viitoare. De aceea, e
    important să avem finanțare pe termen lung, chiar dacă aceasta nu are legătură
    directă cu prioritățile imediate. Trebuie să cunoaștem cum să gestionăm
    prioritățile, atunci când acestea se ivesc.


    Până în prezent, Consiliului
    European pentru Cercetare a finanțat peste 9.500 de cercetători de top în
    diferite etape ale carierei lor și peste 50.000 de bursieri postdoctorali,
    doctoranzi și alți angajați care lucrează în echipele lor de cercetare. Consiliul
    se străduiește să atragă cercetători de top de oriunde din lume pentru a veni
    în Europa. Principalele organisme globale de finanțare a cercetării, din
    Statele Unite, China, Japonia sau Brazilia, au încheiat acorduri speciale
    pentru a oferi cercetătorilor lor oportunități de a se alătura temporar
    echipelor Consiliului European pentru Cercetare.


  • Proiectul CINEMA-industrii creative pentru noile economii urbane din Regiunea Dunării

    Proiectul CINEMA-industrii creative pentru noile economii urbane din Regiunea Dunării

    Revitalizarea
    zonelor urbane este o provocare cheie în Regiunea Dunării. Multe zone din
    interiorul orașelor suferă de dezertare ca urmare a transformării industriale,
    a schimbării obiceiurilor consumatorilor, suburbanizării și așa mai departe.



    Proiectul
    Interreg CINEMA are drept scop regenerarea urbană a acestor zone din Regiunea
    Dunării prin intermediul industriilor creative, prin dezvoltarea și testarea de
    modele, instrumente și servicii inovatoare bazate pe acțiuni de colaborare și
    inițiere între industria creativă și sectoarele economiei urbane – retail și
    afaceri mici. Accentul va fi pus pe start-up-uri, spune purtătorul de cuvânt al
    Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, Alina Strugariu:


    În proiect sunt
    implicate municipalități, agenții pentru dezvoltare regională, organizații de
    suport pentru afaceri, IMM-uri, ONG-uri și universități din opt țări. Din
    România – Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest și Municipiul Reșița.


    Partenerii vor
    dezvolta trei planuri pentru a sprijini formarea noilor centre și
    restructurarea vechilor economii urbane, care să răspundă provocărilor de mediu
    și sociale ale Regiunii Dunării, precum revitalizarea clădirilor abandonate și
    pustii ale orașelor, să dezvolte instrumente și servicii în vederea
    îmbunătățirii capacităților de inovare în industria creativă și economia
    urbană, cu accent pronunțat pe start-up-uri, să construiască o rețea durabilă
    de actori-cheie în dezvoltarea urbană și să pregătească un set de recomandări
    de politici transnaționale, inclusiv opt planuri de acțiune locală.


    Vor fi concepute
    instrumente pilot pentru a aduce spiritul creativ și inovarea în sectoarele
    economiei urbane, pentru a inițializa cinci proiecte de colaborare
    intersectorială și crearea a trei centre de sprijin pentru industriile
    creative.



    Valoarea totală
    a proiectului CINEMA este de 2.249.073 euro, din care cofinanțarea Uniunii
    Europene reprezintă 1.911.712 euro. ADR Vest dispune de un buget de 146.071 de
    euro.


    Perioada de
    implementare este iulie 2020 – decembrie 2022.


    Partenerii de
    proiect sunt: Camera de Comerț și Industrie din Slovenia (Lider), Agenția
    pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Urbane Ljubljana
    (Slovenia), Creative Industry Košice (ONG) și Agenția pentru
    Sprijinirea Dezvoltării Regionale Košice (Slovacia), Stuttgart Media University
    și Corporația pentru Dezvoltare Economică din Regiunea Stuttgart (Germania),
    Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest și Municipiul Reșița(România), Studio
    Komplekt și Municipiul Gabrovo (Bulgaria), Business Upper Austria – OÖ
    Wirtschaftsagentur GmbH, CIMA Consulting and Management LLC, Orașul Leonding
    (Austria), Agenția pentru Dezvoltare Regională Backa și Orașul Sombor (Serbia),
    Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord și Primăria Bălți (Moldova).


  • Proiectul MAVIS – Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic, cu fonduri europene

    Proiectul MAVIS – Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic, cu fonduri europene

    Valoarea contractului este
    de 1,4 milioane de euro, din care 740 de mii
    reprezintă suma nerambursabilă. În cadrul conferinței de presă, Adrian
    Covic, prorector responsabil cu cercetarea la universitatea ieșeană și directorul proiectului MAVIS (Managementul
    vârstnicului și îmbătrânirii sănătoase), a vorbit despre obiectivele proiectului.




    Va sprijini procesul de inovare și transfer în
    economie a tehnologiilor și a celor produse și servicii care vizează un
    management complex al vârstnicului și, mai ales, un lucru care este important
    din punct de vedere al societății europene: și anume, îmbătrânirea sănătoasă și
    bunăstarea, lucruri care se uită pentru că suntem, de multe ori, concentrați pe
    tratament al unor boli.


    Uităm că, de fapt, vrem să trăim bine și nu
    numai să supraviețuim. Dacă ar fi să mă refer la obiective pe termen scurt, ele
    sunt destul de clare: în primul rând, o ordonare și o creștere a studiilor de
    transfer tehnologic efectuate în
    domeniul de specializare inteligentă vizate de către MAVIS și aceste proiecte trebuie să fie derulate la
    nivel regional, național și internațional, astfel încât ele trebuie să fie
    cumva ordonate și coordonate într-un ecosistem de inovare, într-un model
    articulat.




    Avem și o platformă, Living Lab, și încercăm
    să articulăm diferitele coordonări prin acest proiect. În sfârșit, vizăm o
    îmbunătățire a capacităților de generare a unor
    produse și a unor servicii inovative, în rândul companiilor și al
    antreprenorilor din regiunea Nord Est și din România, pentru că mulți au
    inițiative, dar, până să ajungem la programul de screening, testare, validare
    este destul de dificil și avem un întreg program aici numit I Care. Pe termen
    lung, sperăm să creștem numărul de prototipuri, aplicații E-Help, totul să fie
    dedicat unui concept care, în momentul de față,
    este foarte la modă în Europa, și anume Smart – Living și Smart – Care.





    De adăugat la cele precizate că durata de implementare
    a proiectului este de 24 de luni.


  • UE alocă noi fonduri pentru găsirea unor soluţii inovatoare la criza COVID 19

    UE alocă noi fonduri pentru găsirea unor soluţii inovatoare la criza COVID 19

    Banii vor fi
    puși la dispoziție companiilor nou-înființate și Intreprinderilor Mici si
    Mijlocii prin intermediul instrumentului Accelerator Pilot al Consiliului
    European pentru Inovare (CEI).


    Despre acest instrument ne vorbeşte
    Mihai Sebe, expert serviciul Studii Europene, din cadrul Institutului European
    din România:


    Acest
    instrument a fost lansat în cadrul aşa-numitului Consiliu European pentru
    Inovare, o structură europeană menită să transforme descoperirile ştiinţifice
    în întreprinderi care au acces foarte rapid. Această sumă vine să suplimenteze
    o sumă alocată deja anterior, de 164 de milioane de euro, şi va fi oferită în
    principal, întreprinderilor cu un grad sporit de inovare în domeniul combaterii
    coronavirusului.

    Acest instrument vine în logica sumelor adoptate de Comisia
    Europeană de combatere a pandemiei şi efectelor sale, este menit a stimula cercetarea
    ştiinţifică şi a ajuta la descoperirea de noi soluţii într-o perioadă dificilă
    din punct de vedere al asistării finanţării. Totodată, acest instrument vine în
    logica altor acţiuni comunitare de realizare a unui întreg ecosistem de inovare
    menit a promova capacitatea ştiinţifică a UE şi de a stimula cercetarea pe plan
    comunitar.


    Comisia a mai
    anunţat că va acorda și mărci de excelență speciale pentru aplicații
    relevante în contextul coronavirusului care nu pot fi finanțate, însă, din suma
    suplimentară de 150 de milioane de euro. Cu detalii despre aceste mărci
    de excelenţă, Mihai Sebe, expert serviciul Studii Europene, din cadrul IER:


    Aceste mărci de excelenţă
    speciale care se acordă aplicaţiilor relevante în contextul coronavirusului au
    un rol de a sprijini acordarea de finanţări prin altele surse, fiind un fel de
    simbol al excelenţei, menit a oferi încredere investitorilor. UE , spre
    deoesebire de alte organizaţii regionale şi nu numai, în această perioadă, încearcă
    să se plaseze în avangarda cercetării ştiinţifice şi prin aceste recompense atât
    materiale cât şi simbolice, să genereze la nivel mondial o emulaţie menită a
    obţine un vaccin, căt şi de a găsi tratamente noi în domeniul coronavirusului.

    Pe
    de altă parte, aceste iniţiative ale UE vin să compenseze o reacţie relativ
    întârziată la începutul crizei, Uniunea fiind adesea acuzată că a făcut prea
    puţin şi prea încet pentru a combate pandemia, iar aceste fonduri vin să arate
    faptul că UE a înţeles criticile, se adaptează şi face tot posibilul ca în limita competenţelor sale să
    ajute la combaterea pandemiei.


    Companiile selectate pentru a primi sprijin din partea CEI vor fi
    anunțate la sfârșitul lunii mai. Acest sprijin pentru companiile nou-înființate și IMM-uri face parte
    din răspunsul coordonat la coronavirus al Comisiei Europene. Executivul comunitar
    angajează sute de milioane de euro în acțiuni de cercetare și inovare pentru
    dezvoltarea de vaccinuri, de noi tratamente, teste de diagnostic și sisteme
    medicale menite să prevină răspândirea COVID 19.



  • EU Datahaton, concurs european dedicat start-up-urilor

    EU Datahaton, concurs european dedicat start-up-urilor

    S-a
    lansat cea de-a patra ediție EU Datathon, un concurs de aplicații lansat de
    Uniunea Europeană. Programatorii care dezvoltă o aplicație care utilizează baze
    de date ― din care cel puțin una pusă la dispoziție de instituțiile europene ―
    pot câștiga premii substanțiale.


    Corina Buruiană este Knowledge Management
    Officer, în cadrul Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene, care se
    ocupă printre altele de publicarea Monitorului Oficial al Uniunii Europene.


    EU Datahaton e un concurs de aplicații, care trebuie dezvoltate
    utilizând printre altele baze de date, seturi de date deschise de la nivel
    european, național sau regional. Competiția invită oamenii pasionați de date și
    de IT sau poate de un anumit domeniu să dezvolte aplicații noi și inovatoare
    care să utilizeze cel puțin unul din cele peste 15.000 de seturi de date ale
    Uniunii Europene, care sunt puse la dispoziție. Cele trei ediții precedente
    s-au bucurat de un succes foarte mare mai ales în comunitatea open source, open
    data, care e o comunitate cu foarte multă deschidere către inovare și pentru
    reutilizarea de date deschise. Dintre celelalte ediții, una a fost în
    colaborare cu președinția română a Consiliului European, iar alta în colaborare
    cu președinția estoniană a Consiliului European.



    Despre provocări,
    Corina Buruiană este Knowledge Management Officer, în cadrul Oficiului pentru
    Publicații al Uniunii Europene:

    Acestea sunt aliniate cu prioritățile
    politice ale noii Comisii Von der Lyen. Ele sunt European Green Deal – Pactul Ecologic European, prin care se
    țintește ca Europa să fie primul continent cu impact climatic neutru, o
    provocare cu adevărat mare. A doua provocare este An economy that works for
    people – politica de coeziune, pe scurt. A treia este A new teach for European
    democracy, care se referă la abordarea de probleme comune în societate, precum
    dezinformarea. A patra, dar nu și cea din urmă, este A Europe fit for the
    digital age, care se referă la digitalizarea blocului comunitar european.
    Fiecare echipă poate participa cu o idee în una sau mai multe dintre provocări,
    însă ideea trebuie să fie adaptată și să se adreseze cu adevărat acestei
    provocări.



    Celor patru
    provocări, li s-a alăturat încă una generată de situația actuală. Participanții
    sunt invitați să propună noi aplicații folosind date deschise ale UE și
    regionale pentru a aborda pandemia virusului Corona și a consecințelor sale
    diverse. Anoop Kumar, care a participat la EU Datathon 2018, împreună cu echipa
    sa PublicBI, a creat aici un tablou de bord despre COVID-19, care poate fi
    accesat pe pagina concursului.


    Corina Buruiană
    este Knowledge Management Officer, în cadrul Oficiului pentru Publicații al
    Uniunii Europene, despre jurizare.

    La aceste eveniment, în baza
    aplicațiilor finale, dezvoltate între mai și octombrie, un juriu de experți din
    domeniu, din instituții, dar și din industrie, va decide ordinea
    câștigătorilor. Toți cei 12 selectați vor fi câștigători, dar ordinea lor va fi
    bazată pe aplicațiile finale. Premiile se vor acorda pentru fiecare provocare.
    Primul premiu este în valoare de 12.000 de euro, al doilea, 8.000 de euro, iar
    al treilea 5.000 de euro. Suntem deja la
    a patra ediție a EUDatathon și, cu toate că am primit aplicații din Europa de
    Est și în edițiile trecute, credem că acolo potențialul e mult mai mare decât
    ce am atins până acum. Am dori să invităm călduros ca toate echipele
    potențiale, oameni pasionați de date și de IT să îndrăznească și să ne trimită
    o propunere.



  • UE – O nouă strategie industrială

    UE – O nouă strategie industrială

    Pachetul de iniţiative prezintă o nouă abordare a politicii industriale europene, ancorată solid în valorile şi în tradiţiile economiei sociale de piaţă europene – afirmă Executivul de la Bruxelles, într-un comunicat. Sunt prevăzute diverse acţiuni menite să sprijine toţi actorii din industria europeană, inclusiv întreprinderile mari şi mici, întreprinderile nou-înfiinţate inovatoare, centrele de cercetare, prestatorii de servicii, furnizorii şi partenerii sociali.

    O strategie specifică pentru IMM-uri urmăreşte să reducă birocraţia şi să le ajute să îşi desfăşoare activitatea la nivelul întregii pieţei unice şi în afara acesteia, să obţină acces la finanţare şi să contribuie la pregătirea tranziţiei digitale şi verzi. Iniţiativele includ şi măsuri concrete pentru abordarea barierelor din calea funcţionării optime a pieţei unice, aceasta fiind cel mai puternic atu al Europei care le poate permite tuturor întreprinderilor să se dezvolte şi să fie competitive atât în Europa, cât şi în exterior.

    Pentru a susţine poziţia de lider a Europei în acest sector, o nouă strategie industrială va contribui la îndeplinirea a trei priorităţi-cheie: menţinerea competitivităţii industriei europene la nivel mondial şi a unor condiţii de concurenţă echitabile, atât la nivel intern, cât şi la nivel mondial, asigurarea neutralităţii climatice a Europei până în 2050 şi conturarea viitorului digital al Europei.

    Strategia stabileşte principalii factori ai transformării industriale a Europei şi propune un set cuprinzător de acţiuni viitoare, printre care se numără: un plan de acţiune privind proprietatea intelectuală menit să sprijine suveranitatea tehnologică, să promoveze condiţii de concurenţă echitabile la nivel mondial, să combată mai eficient furtul de proprietate intelectuală şi să adapteze cadrul juridic la tranziţia verde şi digitală.

    Întrucât concurenţa este cel mai bun stimulent pentru întreprinderile europene, revizuirea în curs a normelor Uniunii Europene în materie de concurenţă, inclusiv evaluarea în curs a procedurilor de control al concentrărilor economice şi verificarea adecvării orientărilor privind ajutoarele de stat, va aduce norme adecvate pentru o economie care evoluează rapid, care are un caracter digital din ce în ce mai accentuat şi care trebuie să devină mai verde şi mai circulară.


  • Ajutor pentru 12 regiuni și state membre ale UE să realizeze tranziția industrială

    Ajutor pentru 12 regiuni și state membre ale UE să realizeze tranziția industrială

    Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a prezentat un raport privind o inițiativă lansată în 2017, pentru a ajuta 10 regiuni și două state comunitare – Lituania şi Slovenia – să realizeze tranziția industrială și să se afirme într-o economie globalizată.

    Globalizarea a adus beneficii uriaşe economiilor mai puțin dezvoltate din întreaga lume, dar și numeroase oportunități pentru europeni. Însă, chiar dacă toată lumea se bucură de aceste avantaje, costurile nu sunt întotdeauna suportate în mod egal, la nivelul Uniunii Europene. În multe regiuni europene, declinul industriilor tradiționale a generat pierderi de locuri de muncă. Pentru a răspunde provocării modernizării economiei, Europa trebuie să consolideze capacitatea regiunilor sale și să le ajute să creeze valoare, prin inovare, digitalizare și dezvoltarea competențelor individuale.

    O echipă de experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și ai Comisiei Europene a colaborat cu 10 regiuni și cu două state membre – Lituania şi Slovenia -, pentru a identifica obstacolele care au împiedicat crearea de locuri de muncă și creșterea economică. Obiectivul a fost consolidarea strategiilor de dezvoltare pe termen lung, sprijinindu-se pe domeniile în care ele dețin o poziție concurențială – așa-numita specializare inteligentă.



    Aceste strategii vizează modernizarea economică și promovarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, ţinând cont de echitatea socială.

    Prosperitatea și bunăstarea Uniunii Europene încep de la nivelul regiunilor – a afirmat Johannes Hahn, comisarul responsabil pentru politica regională. La prezentarea raportului, el a precizat că, timp de doi ani, echipele de experți ai Comisiei și ai OCDE au lucrat împreună cu actorii naționali și locali pentru a-i ajuta să adere la inovare, la decarbonizare, la digitalizare și la dezvoltarea competențelor necesare pentru locurile de muncă ale viitorului. Acestea sunt punctele cardinale ale unei tranziții care oferă tuturor o șansă echitabilă – a mai spus comisarul Hahn.

    Raportul prezentat la Bruxelles și recomandările sale vor contribui la pregătirea viitoarelor programe din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, în cadrul cărora sunt disponibile fonduri de peste 90 de miliarde de euro pentru cercetare, inovare, digitalizare și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.

  • Majorarea bugetului Erasmus +

    Majorarea bugetului Erasmus +

    În 30 mai 2018, Comisia Europeană a publicat propunerea pentru următorul program Erasmus 2021-2027. Noul program urmărește viziunea Comisiei de a acționa în direcția unui Spațiu european al educației până în 2025, așa cum a fost stabilit. Umătorul program Erasmus va avea un buget majorat de 30 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027.

    Unul dintre obiectivele principale ale Parlamentului European pentru următoarea generație a Programului Erasmus+ este ca mai mulți tineri să participe la diferitele mobilități cu scop educațional. În acest sens, a fost propus un set detaliat de măsuri pentru eliminarea tuturor barierelor economice, sociale și culturale, deputații europeni confirmând că fondurile pentru următorul Program Erasmus+ ar trebui să fie triple pentru a permite participarea cât mai multor persoane, dar și pentru a adapta mai bine subvențiile la nevoile acestora.De la Erasmus+ 2021-2027 se dorește să fie axat pe persoanele cu mai puține oportunități, precum și să fie luate măsuri și acțiuni noi pentru creșterea numărului de participanți, astfel deputații europeni au propus ca atât Comisia Europeană, cât și agențiile naționale Erasmus să elaboreze un cadru european de incluziune și să elaboreze strategii naționale de incluziune.

    Umătorul program Erasmus va avea un buget majorat de 30 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027. Iata declarația fostului eurodeputat Monica Macovei la ședința Parlamentului European, raportul privind Erasmus +: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport:

    Cercetarea, inovația sunt singurele care aduc progresul pentru fiecare țară în parte, și pentru Uniune, și pentru individ și comunitate. Inteligența, creativitatea, toate puse la muncă, toate împreună – uneori național, uneori transfrontalier – sunt cele care ne duc înainte.

    Asta se vede și la vot. Oamenii needucați, oamenii care nu circulă, nu studiază, care nu au contact cu alții din alte țări, nu vor vota un partid democratic și nu vor înțelege ce e democrația și nu vor reacționa la măsuri antidemocratice.

    De aceea, Programul Erasmus+ este unul fantastic. El a adus până acum peste 9 milioane de tineri care au învățat în străinătate, au învățat fie la școală, fie au învățat să practice o meserie.

    În România, în primii ani după 2007 au fost 35.000 de beneficiari. Acum avem peste 250.000 de beneficiari.


  • ”Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa”

    ”Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa”

    Începând de astăzi, pentru trei zilei, Iașiul este capitala
    inovării și asta pentru că, până la 28 iunie, au loc întâlniri în cadrul celei
    de-a X-a ediții a conferinței Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa.
    Acesta este ultimul eveniment dedicat cercetării și inovării în calendarul
    Președinției României la Consiliul Uniunii Europene ceea ce nu-i știrbește din
    importanță, ba dimpotrivă.

    De adăugat că organizarea aparține Agenției pentru
    Dezvoltare Regională Nord Est, cu sediul la Piatra Neamț. De aceea, în măsură
    să ne ofere informații este domnul Vasile Asandei, directorul instituției. Așadar, teme și
    participare plecând de la această formulare: Conferința WIRE, principalul forum
    politic european de inovare și dezvoltare regională.




    Avem confirmați 274 de invitați, participanți din 33 de
    țări. Sunt peste 50 de lectori din toate statele membre ale Uniunii Europene,
    Canada, SUA, Israel și Republica Moldova. Este un eveniment care își propune să
    analizeze și să tragă niște concluzii cu privire la ce trebuie să facem noi în
    viitor, în viitorul apropiat și viitorul mediu, cu privire la stimularea
    inovării.

    Avem trei piloni de bază în abordarea din aceste zile: primul se
    numește     De la excelență regională la lanțuri valorice europene și globale.
    Asta înseamnă că va trebui să vedem cum anume ne integrăm în aceste lanțuri
    valorice europene și globale și cum facem ca oamenii inovativi din regiunea
    noastră, instituțiile care au preocupări în acest domeniu să se integreze în
    aceste lanțuri. Al doilea pilon se numește     Cercetare și inovare pentru
    transformare economică    Educație pentru inovare.


    Desigur, toate lucrurile
    despre care am vorbit se pot face pe baza unor schimbări fundamentale în ceea
    ce privește educația, în felul în care privim creativitatea, cum stimulăm
    tinerii și oamenii, în general, să-și
    pună în practică ideile inovatoare.




    Într-adevăr, este ultimul eveniment în această perioadă a Președinției României la Consiliul Uniunii
    Europene, dar credem că va avea consecințe atât pentru România, cât și pentru
    Uniunea Europeană a ceea vom discuta noi în aceste zile. Aș vrea să menționez
    faptul că este singurul eveniment de asemenea amploare în timpul președinției
    românești care se desfășoară în afara Bucureștiului.


  • 100 de miliarde de euro pentru cercetare și inovare

    100 de miliarde de euro pentru cercetare și inovare

    Alocarea bugetară propusă de 100 de miliarde EUR pentru perioada 2021-2027 include 97,6 miliarde EUR pentru programul Orizont Europa. Un acord rapid privind bugetul general pe termen lung al UE și propunerile sale sectoriale este esențial pentru a se asigura faptul că fondurile UE vor genera rezultate pe teren cât mai curând posibil. Întârzierile ar obliga cercetătorii cei mai străluciți din Europa să caute oportunități în altă parte. Acest lucru ar însemna pierderea a mii de locuri de muncă în domeniul cercetării și ar afecta competitivitatea Europei. Evaluarea intermediară a programului Orizont 2020 a arătat că programul este pe calea cea bună pentru a contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică, a aborda provocările majore cu care se confruntă societatea și a îmbunătăți viețile cetățenilor eurodeputatul Dan Nica.

    Dan Nica: Dacă nu ai pe cineva aici să se zbată pentru țara ta, atunci să nu ne mai plângem sau să nu ne întrebăm de ce anumite lucruri care se întâmplă. Anumite legi europene, pentru că legea acționează la fel pentru toate statele membre, evident afectează mai mult pe unul și mai puțin pe altul. Dacă nu ai oamenii care se bat, astfel încât legea sa te ajute mai mult pe tine în România și să te afecteze negativ cât mai puțin atunci lucrurile sunt rele, foarte rele. Eu sunt raportorul pe cercetare. Este un raport cu privire la cercetare Orizont Europa 2020 – 2027 cu adevărat important la care se pot decide lucruri importante și în special pentru cercetarea din România și acolo am introdus și chestii în care nu au înțeles.

    Coeziune interpretată altfel în sensul că această discriminare și această situație de factum în care cei din vest nu prea vor să facă consorții cu cei din est din diverse motive care nu au legătură cu pata de excelență a cercetării, nu au legătură cu partea de profesionalism a celor din România cum poți s-o depășești? Simplu. Dacă intri într-un consorțiu vii cu banii din … astfel încât cei din vest sa nu spună ce din banii mei să-ți dau ție? Nu. Eu vin cu banii mei. Este foarte inteligent. Și am propus și am obținut un vot unanim al gupurilor politice, 4 miliarde de euro pentru acest mecanism de … pentru țările care încă nu sunt foarte prezente în Orizont 2020. Cumva numărul foarte important este cel de plată.

    Într-un proiect de pildă dacă ar fi un cercetător român, un cercetător belgian, unul german și unul francez, cercetătorul român este plătit cam de două ori și jumătate mai puțin decât un muncitor. Este inacceptabil. Și am pus acolo o creștere cu 25 % față de cel mai bine plătit cercetător într-un proiect național ceea ce va face ca această diferență în continuare să existe dar s-o micșorăm. Mai am să conving Ministerul Sănătății să facă același lucru pentru că există apeluri deschise unde ar trebui să fie de exemplu pentru rețeaua de boli rare unde se acordă foarte mulți bani. Culmea este de exemplu ca noi avem foarte multe centre care tratează cancerul dar nu sunt parte a rețelei și nu pot să ia bani.

    Progresul României este indisolubil legat de dezvoltarea părții de cercetare. Nu ai o parte de cercetare care să fie bună, semnificativă și bine finanțată ai și probleme ca dezvoltare economică sustenabilă. Sustenabilă înseamnă cu noi tehnologii, cu noi lucruri care să te facă mai competitiv și până la urmă și viața fiecărui român depinde de ceea ce se întâmplă în cercetare. Și pe parte de sănătate și pe parte de eficientă energetică și pe partea de confort urban.

    De la cercetarea fundamentală la inovații creatoare de piețe s-ar încetinii o serie de progrese importante de exemplu în materie de sănătate combaterea schimbărilor climatice, transportul ecologic și agricultura durabilă iar soluțiile pentru tratarea cancerului, emisiile de gaze cu efect de seră, autovehiculele inteligente și dietele sănătoase ar întârzia să apară.

  • Consiliul European pentru Inovare

    Consiliul European pentru Inovare

    Comisia Europeană alocă două miliarde de euro pentru a urgenta înfiinţarea Consiliul European al Inovării.

    Concurența globală se intensifică, iar Europa trebuie să-și aprofundeze capacitatea de inovare și de asumare a riscurilor pentru a concura pe o piață definită din ce în ce mai mult de noile tehnologii. Pentru a transforma descoperirile științifice ale Europei în întreprinderi care pot crește mai repede, Comisia Juncker înfiinţează Consiliul European pentru Inovare. Aflat în faza pilot, Consiliul European pentru Inovare va deveni realitate în 2021, în cadrul următorului program al Uniunii Europene de cercetare și inovare Horizon Europe.

    Consiliul European pentru Inovare nu este despre a pune, pur şi simplu, bani pe masă – afirmă comisarul european pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare, Carlos Moedas. Creăm un întreg sistem de inovare pentru a plasa Europa în fruntea tehnologiilor și a inovațiilor strategice care ne vor modela viitorul – vorbim despre inteligență artificială, biotehnologie și energie cu emisii zero. Trebuie să ne concentrăm asupra nevoilor inovatorilor, deoarece ei vor genera locuri de muncă, vor consolida competitivitatea noastră globală și ne vor îmbunătăți viața de zi cu zi – a explicat comisarul Carlos Moedas:

    Ne concentrăm atenţia asupra inovatorului şi nu a inovaţiei. Consider că, prea multă vreme, în Europa, ne-am îndreptat atenţia asupra felului în care vom schimba inovarea, însă în centrul acestui proces se află o persoană. Aşa că, acţiunile noastre viitoare nu vor mai fi orientate nici către proces şi nici către documente. Partea centrală va fi discuţia cu inovatorul. Uneori, avem de-a face cu persoane sclipitoare în elaborarea de documente, în transmiterea de aplicaţii, dar fără a avea nici energia, nici abilitatea ori dorinţa de a inova.


    Peste 2 miliarde de euro – finanțare pentru perioada 2019-2020 – sunt bani meniţi să accelereze următorii doi ani ai etapei pilot a Consiliului European pentru Inovare. Ei vor acoperi lanțul de inovare: proiectele de tip pathfinder, pentru susținerea tehnologiilor avansate din baza de cercetare, și accelerator, pentru a sprijini inițiativele și IMM-urile să dezvolte și să extindă inovațiile până la etapa în care pot atrage investiții private (care vor fi deschise din iunie). În cadrul finanțării de accelerare, companiile vor putea accesa finanțări mixte (subvenții, dar și capitaluri proprii) de până la 15 milioane de euro.


  • Noi dezbateri legate de viitorul buget al UE

    Noi dezbateri legate de viitorul buget al UE

    Viitorul buget al Uniunii Europene, în cadrul financiar multianual 2021-2027, prilejuieşte noi dezbateri. Zilele trecute, Bruxelles-ul a găzduit o a patra conferinţă dedicată noului proiect de buget.

    Comisia Europeană dă asigurări că propunerile ei sunt ambițioase, dar realiste pentru un buget modern al Uniunii. Avem nevoie de un buget european care să reflecte evoluțiile rapide din domenii precum inovarea, geopolitica și mediul. Iar Comisia propune norme financiare europene moderne, mai clare și mai simple, care să garanteze că banii din bugetul Uniunii sunt utilizați pentru chestiunile care contează pentru europeni. Sunt coordonatele pe care şi-a alcătuit discursul prezentat la conferinţa de la Bruxelles şi vicepreşedintele

    Comisiei Europene Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate. Acesta a prezentat în faţa reprezentanţilor instituţiilor Uniunii Europene, ai guvernelor naţionale, dar şi ai mediului academic şi ai societăţii civile o abordare modernă a politicilor tradiţionale ale Uniunii Europene.

    Comisarul Katainen a pornit de la ideea că, atunci când discută despre buget, nu vorbeşte despre banii Uniunii Europene, ci despre banii contribuabililor europeni. Aceştia din urmă trebuie să înţeleagă, de ce banii pe care îi plătesc sub formă de taxe şi impozite este necesar să fie alocaţi pentru mediu, securitate, coeziune ori pentru gestionarea frontierelor.

    Totodată, Jyrki Katainen a respins expresiile de tipul plătitor net, respectiv, beneficiar net, apreciind că toată lumea are statutul de beneficiar, doar că în momente diferite: Propunerea noastră nu se doreşte a fi o reformă radicală nici în raport cu dimensiunile bugetului şi nici cu politicile-cheie. Eu fac parte din tabăra care crede că bugetul şi revoluţia merg mână în mână. Propunerile noastre prezintă paşii de urmat către o Europă capabilă să răspundă mai bine la schimbări şi să transforme provocările în oportunităţi. Fiecare exerciţiu financiar multianual reprezintă cel mai bun moment pentru reexaminarea bugetului Uniunii Europene. În acest nou cadru, modernizarea nu este singura prioritate. Inovarea, în limitele actuale, este la fel de importantă. Prin comparaţie cu actualul buget, tăierile sunt inevitabile. Sunt mulţi oameni în această încăpere care au operat tăieri în bugetele naţionale şi locale. Aşadar, fiecare este conştient de motivele acestei măsuri, pe care le explică matematica de bază. Este, de asemenea, clar că politica agricolă comună şi politica de coeziune reprezintă împreună 70% din bugetul Uniunii Europene. Aşa că trebuie să încercăm să facem economii moderate pentru a identifica noi priorităţi şi pentru a face faţă consecinţelor Brexitului.


  • Dezvoltarea regională şi politica de coeziune după 2020

    Dezvoltarea regională şi politica de coeziune după 2020

    Comisia Europeană a propus, în cadrul următorul buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, modernizarea politicii de coeziune. În valoare de 373 de miliarde de euro, politica de coeziune este principala sursă de investiţii în Europa şi are ca scop reducerea disparităţilor economice, sociale şi teritoriale de pe întreg teritoriul european. Viitoarea politică de coeziune va fi mai modernă şi mai uşor de utilizat, tocmai pentru a răspunde mai bine nevoilor cetăţenilor europeni. Va ajuta regiunile să-şi modernizeze industria, să investească în inovare şi va facilita tranziţia către o economie circulară, cu emisii reduse de dioxid de carbon. Corina Crețu, comisarul pentru politică regională, a anunțat că Executivul european propune reducerea obiectivelor tematice. De la 11 obiective în perioada 2014-2020, noua politică de coeziune se va concentra pe 5 obiective:



    ”Am redus numărul de priorități la cinci: prima se referă la o Europă mai inteligentă, bineînțeles că vorbim de inovare, sprijinirea întreprinderile mici și mijlocii și transformare economică. În al doilea rând vorbim de o Europă mai ecologică care sprijină tranziția energetică și luptă împotriva schimbărilor climatice. Apoi avem în vedere o Europă mai bine conectată, aici este vorba despre transport și accesul la internetul în bandă largă. In al patrulea rând ne propunem o Europă mai socială; aici, politica de coeziune va investi în calitatea locurilor de muncă, educație, sănătate și incluziune socială și în final, dorim o Europă mai apropiată de cetățeni. Vreau să mai adaug că cea mai mare parte a investiției noastre se va axa pe primele două obiective:o Europă mai inteligentă și o Europă mai ecologică.



    În prezent, România primește 25,2 miliarde de euro fonduri europene structurale și de coeziune nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru perioada 2014 — 2020, prin intermediul Politicii de Coeziune. In viitorul cadru financiar al Uniunii se prevede o creștere cu 8% a acestor fonduri. Bani vor fi folosiți în proiecte de infrastructură, precum construcția de autostrăzi și de căi ferate, sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, adaptare la schimbări climatice, reabilitare termică a clădirilor, investiții în resurse umane și multe alte obiective care urmăresc să întărească economia și să crească competitivitatea pe piață.