Tag: inovare

  • Gala Cercetării Românești 2023

    Gala Cercetării Românești 2023

    Gala Cercetării Românești va avea prima ediție pe 31 ianuarie 2023, la Ateneul Român. Vor fi premiate realizările celor mai valoroşi cercetători români, din țară și din diaspora. Gala este organizată în premieră de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.



    Excelența românească în cercetare schimbă lumea. E timpul să o recunoaștem aici, acasă. Henri Coandă spunea: Mulți indivizi din societatea modernă sunt ca barcagii: trag la vâsle, dar stau cu spatele la viitor”, au transmis organizatorii.



    Prin Gala Cercetării Românești începem o tradiție de recunoaștere la cel mai înalt nivel a meritelor celor care proiectează și construiesc viitorul României și al lumii. De multe ori, talentul românesc este recunoscut peste hotare. Suntem datori să le transmitem cercetătorilor români din elita lumii că ne fac mândri. Principiul de la care plecăm este: mai bine mai mult pentru mai puțini, decât mai puțin pentru mai mulți, ceea ce implică prioritizarea investițiilor, recunoașterea excelenței și șansa României de a pune în valoare resursa umană de top, au mai declarat organizatorii.



    Pentru prima dată, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării lansează premiile pentru cercetare și inovare pentru cercetători individuali și echipe de cercetare — atât pentru cei tineri (sub 40 de ani), cât și pentru cei cu experiență.



    Pentru fiecare categorie în parte, juriul va selecta trei finaliști și un mare câștigător, care va fi anunțat cu prilejul Galei. Premiul va recunoaște rezultate excepționale din domeniul de cercetare, proiecte aplicate, precum și potențialul de a anticipa și de a aborda provocările viitorului. Juriul a fost format din reprezentanți de marcă ai structurilor guvernamentale și neguvernamentale, cu expertiză în domeniul cercetării științifice.



    Vor fi acordate premii pentru Categoria I (Cercetători cu experiență), pentru cercetător, respectiv echipă de cercetare, iar la Categoria II (Tineri cercetători), tot pentru cercetător, respectiv echipă de cercetare.



    Finaliştii anunţaţi de organizatori sunt următorii:



    Categoria I (Cercetători cu experiență):


    I.1. Cercetător:


    Mihai Ducea — University of Arizona, Universitatea din București (Geologie) & Universitatea din București


    Lucian Chirieac — Harvard Medical School (Medicină)


    Cristian Sorin Silvestru — Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj (Chimie)


    Tudor Luchian — Universitatea “Al. I. Cuza” Iași (Biotehnologii)


    Eugen Victor Cristian Rusu — Universitatea Dunărea de Jos Galați (Energie regenerabilă)


    Daniela Rus — Massachusetts Institute of Technology (Inginerie electrică, inteligență artificială)


    Dan Cristian Dabija — UBB (Științe economice)


    Ioana Feodorov — Institutul de Studii Sud Est Europene al Academiei Române (Filologie/civilizație arabă).



    I.1. Echipă de cercetare:


    Simion Astilean — UBB (Fizică)


    Cecilia Cristea — UMF Cluj (Științe biomedicale)


    Cristian Mihail Teodorescu — INCDFM (Fizică)


    Sorin Vlase — Universitatea Transilvania Brașov (Inginerie nucleară)


    Lucian Pintilie — INCDFM (Știința materialelor)


    Dan-Cristian Vodnar — USAMV Cluj (Biotehnologii)


    Laurențiu Rădvan — Universitatea “Al. I. Cuza” Iași (Istorie urbană)


    Maria Cazacu — Institutul Petru Poni (Chimie)



    Categoria II (Tineri cercetători):


    II.1. Cercetător:


    Cristina Costescu — UBB (Psihopedagogie)


    Mihaela Simionescu — Institutul de Prognoză Economică, Academia Română (Economie)


    Octavian Bucur — Viron Molecular Medicine Institute, Boston (Medicină)


    Răzvan Pascanu — Deep Mind London (Inteligență artificială)


    Andreea Mădălina Pandele — Universitatea Politehnică București (Inginerie chimică)



    II.2. Echipă de cercetare


    Laurențiu Caramete — Institutul de Științe Spațiale, filială a INFLPR (Astrofizică)


    Alexandru Ion Berceanu — Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografie I.L. Caragiale București (Artă teatrală)


    Lucian Mihai Itu — Universitatea Transilvania (Medicină personalizată)


    Elena Burceanu — Bitdefender (Machine Learning)


    Ciprian Tomuleasa — UMF Cluj (Medicină)

  • Orizont Europa, programul de cercetare şi inovare al UE

    Orizont Europa, programul de cercetare şi inovare al UE

    Comisia Europeană a adoptat, în urmă cu o săptămână, programul Orizont
    Europa pentru perioada 2023 – 2024, program prin intermediul căruia fonduri de
    aproximativ 13,5 miliarde de euro vor fi direcţionate pentru sprijinirea
    cercetătorilor din Europa în scopul găsirii unor soluţii revoluţionare la
    provocările de mediu, energetice, digitale şi geopolitice.

    După decizia
    executivului comunitar, comisarul european pentru
    inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a
    oferit detalii referitoare la priorităţile programului Orizont Europa:

    Investim
    în științe și tehnologii avansate pentru a atinge obiective clare de acțiune
    climatică, de exemplu pentru a găsi soluții inovatoare pentru a reduce emisiile
    de gaze cu efect de seră. Sprijinim tranziția digitală europeană pentru a ne
    asigura că societatea și industria europeană sunt potrivite pentru o lume nouă,
    mai dependentă de informațiile digitale. Vom continua să investim pentru o
    Europă sigură și rezistentă, susținând recuperarea noastră după daunele
    economice și sociale aduse de pandemia de Covid. Provocările globale necesită
    soluții globale. Noul program de lucru continuă să consolideze cooperarea
    internațională în cercetare și inovare a Europei în multe domenii cheie, cum ar
    fi energia regenerabilă, sistemele alimentare, securitatea cibernetică sau sănătatea
    globală. Vom sprijini, de asemenea, acțiuni pentru o mai bună colaborare cu
    multe țări partenere care doresc să colaboreze cu cercetători și inovatori
    europeni. Vom avea și acțiuni de solidaritate precum sprijinirea cercetătorilor
    din Ucraina care pot accesa infrastructurile noastre de cercetare.


    Peste 42 de procente din bugetul
    programului Orizont Europa, adică 5,67 miliarde de euro, sunt alocate pentru
    îndeplinirea obiectivelor esenţiale ale politicilor climatice, găsirii unor
    soluţii inovatoare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi
    adaptării la schimbările climatice. O sumă, de asemenea, semnificativă de peste
    4,5 miliarde de euro va fi utlizată pentru tranziţia digitală a Uniunii, pentru
    dezvoltarea tehnologiilor digitale esenţiale şi pentru încurajarea integrării
    acestora în viaţa de zi cu zi a europenilor. Programul Orizont Europa va
    sprijini, între altele, infrastructurile critice împotriva ameninţărilor fizice
    şi cibernetice.


    Programul Orizont Europa va susţine
    accesul cercetătorilor ucraineni la infrastructurile de cercetare europene şi
    îi va sprijini în continuare pe oamenii de știință din domeniul sănătății din
    Ucraina.


  • Jurnal românesc – 10.11.2022

    Jurnal românesc – 10.11.2022

    Cercetarea, inovarea şi
    digitalizarea sunt principalele instrumente ale modelului de creştere economică
    a României asumat de Guvern, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă la
    evenimentul de lansare a Conferinţei Smart diaspora – în învăţământ
    superior, ştiinţă, inovare şi antreprenoriat
    . Premierul a subliniat că
    Executivul şi-a asumat reforme şi investiţii care vor transforma România în
    locul unde să îşi dorească să se întoarcă românii care studiază sau muncesc în
    străinătate. El a precizat că în diaspora sunt peste 4 milioane de români, buni
    profesionişti în domeniile în care îşi desfăşoară activitatea, care susţin
    economii importante ale ţărilor europene, fie angajaţi, fie derulând propriile
    afaceri.

    Ei sunt parte a naţiunii române şi îi aşteptăm să se întoarcă
    acasă atunci când vor considera de cuviinţă
    , a spus Ciucă. Premierul a amintit şi de noua strategie pentru românii din diaspora,
    document aflat în lucru la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

    Voi
    solicita ca în acest document să fie inclus ca punct distinct un mecanism de
    creare a unor punţi de comunicare permanentă cu comunităţile de români din
    afara graniţelor. (…) Românii, indiferent de unde au ales să trăiască şi să
    muncească, trebuie ajutaţi să cunoască evoluţia socială şi economică a ţării,
    iar implicarea lor în colaborarea cu comunităţile academice ştiinţifice şi din
    orice alt sector din România, în dezbaterile pe marile teme sociale, va aduce
    plus valoare proiectelor noastre şi un binevenit transfer de încredere
    , a
    apreciat acesta.

    A 5-a ediţie a Conferinţei Smart diaspora – în
    învăţământ superior, ştiinţă, inovare şi antreprenoriat va avea loc la
    Timişoara, între 11 şi 13 aprilie 2023 şi are drept scop promovarea valorilor
    româneşti în lume şi cristalizarea unor relaţii strânse cu comunităţile de
    români din afara graniţelor.




    Festivalul
    de FIlm Astra, cel mai important festival de film documentar din România, va
    avea loc în Republica Moldova. Cu titlul Astra Film Chișinău, manifestarea se
    va desfăşura în perioada 11-13 noiembrie, la Muzeul Național de Artă al
    Moldovei și la Biblioteca Municipală Bogdan Petriceicu Hașdeu. Programul Astra
    Film Chișinău include o selecție a celor mai apreciate filme de la ediția din
    acest an, proiecția filmului-eveniment Transalpina – Drumul
    regilor, de Dumitru Budrala, precum și concertul Floare de
    Maidan, al Diviziei de tineret a Centrului Cultural Subcarpați.
    Evenimentul va avea și o componentă educațională: adolescenții vor avea ocazia să
    vadă filme venite direct din selecția Astra Film Junior și vor putea participa
    la ateliere de film. Astra Film Chișinău este finanțat de Departamentul pentru
    Relația cu Republica Moldova, din cadrul Guvernului României, şi de Institutul
    Cultural Român.




    Expoziția
    Kantaje. De la langue aux oreillesˮ a artistei Ștefania Becheanu este
    deschisă la galeria Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la
    Veneția. Sunt expuse șase compoziții vizuale în limba franceză şi o instalaţie
    realizată în colaborare cu profesorul Giuseppe Sofo, cercetător de Limbi și
    traduceri franceze la Universitatea Ca’ Foscari din Venezia. Lucrarea este o
    cercetare-creație ale cărei etape succesive se desfășoară pe măsură ce
    proiectul avansează. Literele se deplasează din spațiul paginii către simeze,
    unde formează tablouri-peisaje. Ștefania Becheanu a absolvit Facultatea de Artă
    a Universității de Vest din Timișoara şi are un master la Şcoala Superioară de
    Artă Lorraine din Metz. A participat la expoziții colective și rezidențe de
    creație sonoră, dar și indisciplinare unde a combinat creația vizuală cu
    literatura, muzica și dansul. În prezent, trăiește și lucrează la Paris.
    Expoziția Kantaje poate fi vizitată până pe 18 noiembrie.




    Galleriile
    Anca Poteraşu din Bucureşti și Jecza din Timişoara şi fotograful Patricia
    Moroșanu reprezintă România la a 25-a ediție a Târgului de fotografie Paris
    Photo, care are loc între 10 şi 13 noiembrie în capitala franceză. Galeria Anca
    Poteraşu, prezentă pentru a treia oară la acest eveniment, participă cu o expoziţie
    de grup realizată de artiştii Aurora Kiraly și Iosif Kiraly, iar Galeria Jecza
    participă cu lucrări ale artistului franco-român Mircea Cantor si ale grupului
    Sigma, curatoriate de Ami Barak. Artistul fotograf Patricia Moroșan este
    prezentă în secțiunea Polycopies a salonului cu ultimul său album, intitulat
    (I)Remember Europe. Proiectul conține imagini din Germania,
    Lituania, Polonia, Ucraina şi Slovacia. Paris Photo este unul dintre cele mai
    importante târguri de fotografie contemporană din lume şi atrage anual
    curatori, directori de muzee și instituții culturale din peste 20 de țări.


  • Interviu cu eurodeputatul Cristian Buşoi

    Interviu cu eurodeputatul Cristian Buşoi

    Eurodeputatul PPE Cristian Buşoi (PNL) a acordat un interviu postului nostru de radio în timpul primei sesiuni plenare de toamnă a Parlamentului European.



    Am discutat cu domnia sa despre criza energetică, folosire energiei ca armă de către Rusia, RepowerEU, războiul din Ucraina, creşterea preţurilor, aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE, cercetarea şi inovarea în UE, digitalizarea şi A.I., bolile rare, reducerea disparităţilor dintre sistemele de sănătate din Europa.



  • 7 universități din România selectate în cadrul Inițiativei privind Universitățile Europene

    7 universități din România selectate în cadrul Inițiativei privind Universitățile Europene

    Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea din Oradea și cea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași sunt cele șapte universități selectate. Sunt în total 44 de alianțe ale Universităților Europene, împreună cu cele 24 alese în urma cu doi ani și reunesc în prezent 340 de instituții de învățământ superior din capitale și regiuni îndepărtate din 31 de țări, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene, Islanda, Norvegia, Serbia și Turcia. Practic, toată colaborarea din cadrul alianțelor este în beneficiul studenților, al cadrelor didactice și al societății.

    Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel:

    Am lucrat cu instituțiile de învățământ superior din Europa, împreună cu statele membre și organizațiile studențești pentru a conecta în continuare învățământul superior și pentru a ajuta universitățile să lucreze împreună, astfel încât să vă poată oferi cel mai bun început în viața voastră de adulți . Acesta este nucleul din noua Strategie europeană pentru universități.Și lucrăm împreună cu statele membre și comunitatea educațională pentru a realiza un spațiu al educației până în 2025.

    Universitățile europene sunt alianțe transnaționale formate, în medie, din nouă instituții de învățământ superior și acoperă o sferă geografică largă în întreg spațiu comunitar. Împreună găsesc noi modalități de cooperare structurală și durabilă pe termen lung în domeniul educației, cercetării și inovării.

    Potrivit Comisiei Europene, fiecare alianță primește un buget de peste 14 milioane euro din programul Erasmus+ pentru o perioadă de patru ani, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu valoarea maximă de cinci milioane euro pentru trei ani în cadrul cererilor de propuneri anterioare.

    În această toamnă, Comisia Europeană va lansa următoarea cerere de propuneri Erasmus+, cu scopul de a oferi finanțare pentru alianțele existente și de a crea altele noi.


  • Noua agendă europeană pentru inovare

    Noua agendă europeană pentru inovare

    Anul 2021 a marcat
    cele mai mari schimbări din era deep-tech, a tehnologiei profunde. Viteza
    record a dezvoltării vaccinului covid-19 s-a datorat parțial inteligenței
    artificiale, tehnologia de realitate augmentată a fost utilizată în sala de
    operație în timpul unei intervenții chirurgicale live, dronele sunt acum
    concepute pentru a poleniza culturile, iar tehnologia blockchain este pe cale
    să accelereze cele mai multe obiective de dezvoltare durabilă. Anul 2022 este
    cel în care Comisia Europeană a adoptat o nouă agendă europeană pentru inovare.
    Această inițiativă va ajuta Uniunea Europeană să dezvolte și să introducă pe
    piață tehnologii noi, care să abordeze cele mai presante provocări ale
    societății.


    Consecințele grave
    ale războiului de agresiune declanșat de Rusia au făcut ca aceste chestiuni să
    devină și mai urgente și au determinat schimbări strategice de politică cu
    scopul de a asigura prosperitatea și securitatea UE. Trebuie stimulate
    ecosistemele de inovare pentru a dezvolta tehnologii centrate pe factorul uman,
    spune Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene,
    responsabilă de proiectul O Europă pregătită pentru era digitală. Noua agendă
    europeană pentru inovare își are rădăcinile în sfera digitalului, a fizicii și
    a biologiei și va accelera procesul către tranziția verde și digitală.

    Am un mesaj pe care vreau să-l adresez tuturor inovatorilor din Europa.
    Inovarea este o prioritate de top a Uniunii Europene. Așadar, inovarea e
    soluția pentru viitorul nostru și suntem aici pentru a parcurge acest drum
    împreună. Uniunea Europeană e prezentă în noul val de inovare, așa-numitul deep
    tech – tehnologia bazată pe progrese și inovații științifice radicale, însă
    avem nevoie de un număr mai mare de start-up-uri în domeniul energiei,
    transporturilor, construcțiilor, agriculturii sau sectorului alimentar. Trebuie
    să ne stimulăm ecosistemele de inovare pentru a dezvolta tehnologii centrate pe
    factorul uman. Această nouă agendă de inovare se bazează pe activitatea
    semnificativă desfășurată deja în ultimii ani în domeniul inovării și ne va
    ajuta să ne accelerăm tranziția verde și digitală. Agenda își are rădăcinile în
    sfera digitalului, a fizicii și a biologiei și ne va permite să răspundem mai
    eficient la preocupări stringente, precum eliminarea dependenței de
    combustibilii fosili sau asigurarea aprovizionării cu alimente într-un mod
    sustenabil. Avem nevoie de un set de reguli pentru ca fenomenul inovării să fie
    controlat, însă acestea trebuie să fie flexibile pentru ca inovarea să fie cât
    mai rapidă. Obiectivul nostru este foarte clar, iar până anul viitor, ne dorim
    să avansăm în direcția asta.


    Bazată pe spiritul
    antreprenorial, pe excelența științifică, pe forța pieței unice și pe valorile
    democratice ale societăților europene, noua agendă pentru inovare urmărește, în
    special, să îmbunătățească accesul la finanțare, să atragă și să păstreze
    talentele și să sprijine politicile în domeniu, din statele membre ale Uniunii
    Europene.


  • O perspectivă globală asupra cercetării și inovării

    O perspectivă globală asupra cercetării și inovării

    Prin politicile și programele sale, Uniunea Europeană este un catalizator
    al internaționalizării în domenii precum cercetarea și inovarea. Deschiderea reciprocă,
    schimbul liber de idei și crearea de soluții sunt esențiale pentru urmărirea și
    promovarea cunoștințelor fundamentale și sunt componente cheie ale inovării.
    Acestea sunt principalele argumente ale Comunicării Comisiei Europene privind
    abordarea globală a cercetării şi inovării, subiect dezbătut în Parlamentul European
    şi prezentat, în continuare, de eurodeputatul Cristian Buşoi.


    Parlamentul
    European salută Comunicarea Comisiei privind o abordare globală a cercetării și
    inovării: strategia Europei pentru cooperare internațională într-o lume în
    schimbare. Recunoaștem că această strategie permite Uniunii să-şi asume rolul
    de lider în sprijinirea cercetării internaționale, facilitând în același timp
    răspunsurile globale la provocările globale.
    De asemenea, recunoaștem astăzi că
    știința și inovarea fac parte din același sistem, iar cooperarea globală
    trebuie să țină seama de toate aspectele lanțului valoric al cunoașterii.

    În
    plus, ar trebui să depunem eforturi pentru a alinia abordarea noastră globală a
    cercetării cu strategia industrială a Uniunii și Pactul verde european.
    Cercetarea și inovarea sunt motoarele pentru prosperitate și creștere economică
    și durabilă. Păstrarea libertății academice și a autonomiei instituțiilor din
    Europa și din țările terțe a devenit mai importantă ca niciodată și, desigur,
    este extrem de importantă pentru o bună cooperare în cercetare și inovare.
    Strategia propusă urmărește să promoveze reguli bazate pe multilateralism,
    deschidere reciprocă și valori fundamentale comune cu țările terțe, pentru a
    oferi soluții inovatoare la provocările ecologice, digitale, de sănătate și
    inovare. Este esențial ca aceste parteneriate să se bazeze pe condiții de
    concurență echitabile și pe respectarea libertății academice, în conformitate
    cu drepturile omului și dreptul internațional.


    Comisia Europeană consideră că abordarea globală a cercetării şi inovării
    ar trebui implementată prin dezvoltarea cooperării bilaterale în cercetare și
    inovare, mobilizarea științei, tehnologiei și inovației pentru a accelera
    dezvoltarea durabilă, și inițiative care combină acțiunile Uniunii Europene,
    instituțiile financiare și statele membre pentru a maximiza eficacitatea și
    impactul acțiunilor.


  • Creşterea competenţelor antreprenoriale ale studenţilor de la USAMV Cluj-Napoca

    Creşterea competenţelor antreprenoriale ale studenţilor de la USAMV Cluj-Napoca

    USAMV din Cluj şi-a luat ca parteneri Clubul Francofon de Afaceri din oraş, Agenţia Regională de Dezvoltare Nord-Vest şi o firmă privată, cu care a conceput un proiect, finanţat majoritar din fonduri europene, care le poate asigura absolvenţilor o viaţă decentă conducând o afacere în domeniul pentru care s-au pregătit.


    Rectorul USAMV, prof.univ.dr. Cornel Căţoi:

    Proiectul li se adresează studenţilor din anii terminali. Face parte din cadrul Programului Operaţional Capital Uman, care îşi propune creşterea numărului absolvenţilor de învăţământ terţiar (universitar şi nonuniversitar), care-şi găsesc un job ca urmare a activităţilor din proiect, prin învăţare-cercetare-inovare şi accesarea de granturi pentru dezvoltarea propriilor afaceri.

    Practic, vom asigura pregătirea în competenţe antreprenoriale şi manageriale a 342 de studenţi, dintre care, pe baza evaluării planurilor de afaceri prezentate de ei, vom subvenţiona 20 dintre afaceri cu sume 40.000 şi 100.000 Euro.

    Sigur că sunt anumite condiţii, de pildă trebuie să creeze cel puţin 3 locuri de muncă. Totalul sumei eligibile trece de 9 milioane de lei, din care statul român plăteşte 10%, USAMV 70.000 lei, iar restul sunt bani europeni. proiectul a fost întocmit de specialiştii din Universitate, în frunte cu d-na prorector Ioana Pop, dar s-au implicat şi partenerii noştri cu câte un om specializat în domeniu. Desigur că în cursul derulării acţiunilor vom avea mai mulţi manageri, de la fiecare partener, plus experţi care vor asigura instruirea studenţilor, tutoriatul pentru scrierea proiectelor şi ierarhizarea celor depuse.

    Proiectul se va întinde pe 3 ani, dar afacerile finanţate vor fi monitorizate în continuare privind durabilitatea şi încadrarea în parametrii asumaţi prin contract. Antreprenorii care, din vina lor, nu-şi vor atinge targeturile, vor fi nevoiţi să restituie finanţările primite.


  • Finanţare urgentă pentru cercetarea noilor variante de coronavirus

    Finanţare urgentă pentru cercetarea noilor variante de coronavirus

    În februarie 2021, în contextul actualei pandemii, Comisia Europeană anunţa lansarea unui plan european de pregătire a Europei pentru bioapărare, denumit « Incubatorul HERA ». Acesta vizează inclusiv amenințarea reprezentată de variantele noului coronavirus, urmând să reunească oameni de știință, industrii și autorități publice.
    Anul trecut, Comisia s-a angajat să aloce 1,4 miliarde de euro pentru Răspunsul mondial la noul coronavirus; un miliard din aceşti bani provin din fondurile alocate pentru « Orizont 2020 », programul european pentru cercetare și inovare.

    Acum, Executivul European a lansat celor interesaţi o nouă serie de solicitări de propuneri pentru proiecte de cercetare axate pe combaterea pandemiei. Sunt dispionibili 123 de milioane de euro din fondurile programului de cercetare-inovare « Orizont Europa », succesorul « Orizont 2020 ». Vor fi sprijinite proiecte de creare de mijloace de diagnostic, tratamente, vaccinuri și de pregătire pentru epidemii; vor fi eligibile pentru finanţare, de asemenea, proiecte pentru contracararea nevoilor urgente și atenuarea impactului socioeconomic al pandemiei.

    Este o primă finanţare din partea Comisiei pentru cercetări urgente vizând variantele noului coronavirus.

    Se preconizează că proiectele finanțate:

    – vor stabili noi grupuri şi reţele de experţi, inclusiv regionale sau multinaționale, în Europa şi dincolo de frontierele ei, care să avanseze rapid cunoștințele cu privire la SARS-CoV-2 și la variantele sale emergente;
    – vor dezvolta în continuare mijloace terapeutice sau vaccinuri promițătoare împotriva SARS-CoV-2/COVID-19, dezvoltarea preclinică fiind deja finalizată;

    Aceste proiecte vor sprijini, de asemenea, infrastructurile de cercetare pentru a accelera schimbul de date și vor oferi sprijin și expertiză rapidă în domeniul cercetării pentru a face față variantelor noului coronavirus și pentru a fi pregătiți pentru viitoare epidemii.

    Cererile vor fi deschise pentru trimiterea de documente astăzi, 13 aprilie, iar termenul de transmitere a acestora este 6 mai 2021. Noile soluții trebuie să fie disponibile și accesibile financiar tuturor, în conformitate cu principiile Răspunsului mondial la coronavirus.


  • Orizont Europa – programul de cercetare și inovare al UE

    Orizont Europa – programul de cercetare și inovare al UE

    Succesor al Orizont 2020 și dispunând de fonduri cu 30 de procente mai mari decât acesta, Orizont Europa este cel mai puternic Program pentru cercetare și inovare din lume, este programul Uniunii Europene, iar cele șașe misiuni ale sale vizează întreg spectrul provocărilor mondiale. Sănătate, climă, mediul digital, energie și mobilitate, alimentație, agricultură și biodiversitate, cultură și creativitate, securitate civilă, industrie și spațiu – sunt domeniile în care va acționa, în următorii șapte ani, Programul Orizont Europa. Misiunile urmăresc, între altele, să salveze viața a peste 3 milioane de pacienți bolnavi de cancer, până în 2030, să asigure neutralitatea climatică pentru 100 de orașe, să asigure sănătatea solurilor și alimentelor, a oceanelor, mărilor și a apelor interioare și să sporească reziliența regiunilor la schimbările climatice.

    Despre Orizont Europa am discutat cu eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din Parlamentul European:

    Orizont Europa este cel mai important program de sprijin al cercetarii și este programul care continuă eforturile și programele UE, ultima inițaitivă a fost Orizont 2020. Este, de altfel, cel mai mare ca buget și ambiții program de cercetare din lume, program public, cercetare din bani publici. Există, în mod evident, un buget foarte important, 95 de miliarde de euro, pe următorii șapte ani și programul va sprijini cercetătorii europeni, în consorții, pe inițiative competitive, să-și ducă la îndeplinire principalele proiecte.

    Sigur că acest program Orizont Europa nu putea să nu țină cont de provocările cu care se confruntă astăzi UE și de obiectivele strategice ale UE, de aceea o bună parte din acest program va fi concentrat pe schimbările climatice, va fi concentrat pe zona de digitalizare, inteligență artificială și, sigur, un domeniu la care eu personal țin foarte mult, m-am și implicat foarte mult, este acela al sănătății, cu un focus special pe cancer, misiunea pentru cancer fiind una din misiunile deja definite de către program. Dar nu numai, în mod evident, infecțiile antimicrobiene și alte inițiative importante, inclusiv cercetări în domeniul pandemiilor, pentru a fi mai bine pregătiți în viitor, vor fi sprijinite de acest program.

    În urmă cu două săptămâni, Comisia Europeană a adoptat primul plan strategic pentru Orizont Europa. Planul stabileşte orientările strategice pentru direcţionarea investiţiilor în primii patru ani ai programului, promovează o autonomie strategică deschisă prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor şi lanţurilor valorice digitale, generice şi emergente esenţiale și, de asemenea, prin acesta se stabileşte refacerea ecosistemelor şi a biodiversităţii Europei şi gestionarea durabilă a resurselor naturale. Se estimează că datorită Orizont Europa se vor crea până la 100 de mii de locuri de muncă pentru cetățenii europeni, iar câștigul pentru PIB va fi de până la 11 euro pentru fiecare euro investit.



  • Parcul Științific și Tehnologic East European Border din orașul Siret

    Parcul Științific și Tehnologic East European Border din orașul Siret

    Un proiect unic
    în zona Moldovei, astfel poate fi definită inițiativa de la Siret, județul
    Suceava. Demersul ambițios implică
    instituții și autorități locale, Primăria orașului Siret, Consiliul Județean
    Suceava și Universitatea Ștefan cel la Mare. Este vorba despre o finanțare
    europeană prin Programul Operațional Regional 2014 -2020, care înseamnă 9,11
    milioane de lei dintr-o valoare totală de 18,46 de milioane de lei.


    Care este
    proiectul, explică la rubrica de astăzi, primarul de la Siret, domnul Adrian
    Popoiu:




    La finalul anului
    2020, am semnat un proiect foarte ambițios, la care s-a muncit foarte mult,
    aproape patru ani. Proiectul Înființarea Parcului Științific și Tehnologic
    East European Border în valoare de peste 4 milioane de euro va fi implementat
    în parteneriat cu Univeristatea Ștefan cel Mare din Suceava, dar și cu
    Consiliul Județean Suceava, prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020.
    Acest proiect este unic în Moldova și va conduce la creșterea inovării și
    cercetării în companii, plecând de la premisa că cercetarea reprezintă motorul
    principal al dezvoltării.

    Domeniile din parcul științific și tehnologic East
    European Border sunt industrii 4.0, IT și smart – destinations, mai exact,
    smart – city și smart – tourism. Acolo vor fi două construcții și mai multe
    dotări. Dotările respective sunt pentru un centru de inovare industrii și, de
    asemenea, o zonă de IT, iar, într-o clădire separată, vom avea un fab lab dotat
    cu mașini CNC, scanner și imprimantă 3D.
    În esență, acest proiect aprobat are ca obiectiv principal trecerea cercetării
    fundamentale în cercetarea aplicată, practic, cercetarea din învățământ, în
    mediul de afaceri.


    Noi dorim să avem
    la Siret în acest proiect și o paltformă de învățare unică în Moldova, astfel
    încât firmele interesate să apeleze la această paltformă. De asemenea, având și
    parcul industrial în zona parcului științific și tehnologic sperăm noi, pe
    viitor, să putem atrage și firme foarte mari, dat fiind faptul că cercetarea
    este extrem de importantă pentru agenții economici.






    De adăugat ca
    proiectul parcului științific și tehnlogic de la Siret se dorește a fi
    finașizat în 2022 pentru ca facilitățile sale să fie funcționale din 2023.



  • Spațiul european al educației (2)

    Spațiul european al educației (2)

    Fiecare stat din UE își dezvoltă independent politicile din educație, acestea nu sunt impuse de la Bruxelles. Dar cooperarea care există la nivelul Uniunii între țări, în diverse domenii, nu poate ocoli educația, domeniu pe care, iată, pandemia cu care ne confruntăm l-a adus anul acesta mai mult în atenția decidenților.

    Așadar, spațiul european al educației se referă la cooperarea între statele membre ale UE, în domeniul educației, o cooperare bazată pe anumite obiective comune, pe armonizarea direcțiilor de acțiune. Cum a explicat, de altfel, în episodul trecut, Ciprian Fartușnic, cercetător științific, Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație.

    Acest spațiu european al educației oferă profesorilor, elevilor, studenților, diverse modalități de sprijinire a activității lor. Ciprian Fartușnic prezintă astăzi câteva exemple concrete de astfel de instrumente europene.

    Și o veste bună pentru profesori: începând din 2021, Comisia Europeană va institui un Premiu european pentru predare inovatoare, prin care să fie recunoscută activitatea cadrelor didactice (și a școlilor în care acestea predau) care aduc o contribuție excepțională la această profesie. Inițiativa se va baza pe bune practici precum Certificatul lingvistic european, premiul Jan Amos Comenius, precum și pe premiile eTwinning, naționale și europene.


  • Structură pentru inovare și digitalizare

    Structură pentru inovare și digitalizare

    Cu aceste repere, în partea de nord est a țării, în 2019, a fost pusă la punct o inițiativă care are menirea să ofere tocmai sprijinul necesar pentru idei antreprenoriale, afaceri. Acum, această structură a trecut de selecția națională, urmând să intre în procesul de evaluare al Comisiei Europene.

    Centre europene de inovare digitală și care să facă parte
    din Rețeaua Europeană de Huburi Digitale. De la Piatra Neamț, aducem vestea că
    un astfel de centru de inovare, Digital Innovation Zone (DIZ) este câștigătorul
    regional al etapei naționale de selecție a centrelor europene de inovare
    digitală. Deci, singura astfel de inițiativă din partea de nord est a țării
    care merge spre selectare a Comisia Europeană.

    Ce înseamnă toate acestea , aflăm
    de la doamna Gabriela Macoveiu, director al
    Direcției Comunicare, Inovare si Cooperare Externă din cadrul Agenției
    pentru Dezvoltare Regională Nord Est, instituție implicată alături de alte
    entități în această inițiativă:




    Digital Innovation
    Zone este o comunitate de profesioniști care oferă servicii suport pentru
    digitalizare atât în zona întreprinderilor cât și a administrației publice
    locale. DIZ est o inițiativă pe care au demarat-o șapte companii din regiune, care au luat inițiativa în 2019
    să pună bazele unei astfel de comunități. Lor li s-au alăturat universitățile
    și camerele de comerț, astfel încât oferta de servicii să fie cât mai largă,
    pornind de la analiza nevoii de business, pornind de la identificarea ideilor
    antreprenoriale și suportul necesar pe tot parcursul implementării proiectelor.

    Ne-am dorit foarte mult ca această structură partenerială să intre în Rețeaua
    Europeană a Huburilor Digitale de
    Inovare, mai ales făcând conexiune și susținând dezvoltarea soluțiilor pe
    domeniile unde am identificat și competență pentru specializarea regiunii. Aș
    vorbi aici doar de zona de sănătate și tehnologia informațiilor și
    comunicațiilor, care sunt printre cele vizate de colegii noștri din DIZ.
    Programul European de Digitalizare va
    susține această rețea a huburilor de inovare digitală. De asemenea,
    huburile de inovare digitală vor lucra
    foarte mult împreună cu Rețeaua Enterprise Europe Network, care sprijină
    companiile să internaționalizeze și să inoveze.




    Centrul Digital Innovation Zone din Regiunea Nord – Est a trecut de selecția națională. Există un orizont de așteptare în ceea
    ce privește acceptarea inițiativei de
    către Comisia Europeană și, implicit,
    introducerea în Rețeaua Centrelor Europene
    de Inovare Digitală?




    Apelul se va
    deschide la începutul anului viitor, iar în luna martie 2021 se așteaptă ca
    deja huburile europene recunoscute și la
    nivel european să semneze acorduri de finanțare pentru o perioadă de șapte ani.
    Nu ne îndoim că și acolo colegii noștri se vor descurca așa cum au făcut-o și
    la nivel național.


  • Inovarea procesului educaţional prin stagii de practică

    Inovarea procesului educaţional prin stagii de practică

    Organizarea stagiilor de practică reprezintă primul pas în soluționarea
    problemelor majore cu care se confrontă elevii – dificultatea cu care aceștia
    își găsesc un loc de muncă după absolvire. 190 de elevi de la Liceul Tehnologic
    Costin D Nenițescu din Craiova particpă la proiectul Inovarea procesului educațional prin stagii de practică, finanțat
    prin FSE- POCU.


    Detalii de oferă dna profesor
    Carmen Dașoveanu, managerul instituției de învățământ:


    Acest proiect vine ca
    soluție la nevoile cu care se confruntă elevii și instituțiile de învățământ
    preuniversitar din punct de vedere material și financiar. Prin intermediul
    activităților și rezultatelor asumate în cadrul prezentului proiect elevii vor
    efectua stagii de practică special organizate pentru facilitarea tranziției de
    la școală la viața activă, chiar în zonele unde își au domiciliul.


    Proiectul urmărește
    încheierea de parteneriate viabile între beneficiar și partenerii de practică,
    adică între unitatea de învățământ și mediul economic real. Acest lucru este necesar atât pentru crearea
    unei baze de practică cu ajutorul căreia instituția va organiza stagii de
    practică, atât cu grupul țintă din proiect dar și cu generațiile viitoare de elevi
    cât și pentru angajatorii din mediul de afaceri. Aceștia se confruntă, de multe ori, cu
    situații în care tinerii absolvenți proaspăt angajați nu sunt suficient
    pregătiți pentru piața muncii reală.


    Proiectul are o
    perioadă de implementare de 24 de luni și o perioadă de sustenabilitate de încă
    trei ani, perioadă în care baza materială finanțată prin proiect va fi folosită
    de viitorii elevi ai școlii, de corpul profesoral și poate fi un exemplu de
    bună practică și pentru alte unități școlare.


    Din totalul de 190 de
    elevi din grupul țintă cel puțin 10 vor fi de etnie rromă și cel puțin 10 din
    mediul rural.


    Obiectivele specifice
    ale proiectului sunt: organizarea și derularea de stagii de practică și
    învățare la locul de muncă, consiliere și orientare în carieră și elaborarea
    protofoliului profesional pentru membrii
    grupului țintă, încheierea de parteneriate școală – mediul de afaceri pentru
    tranziția elevilor, respectiv absolvenților spre piața muncii și crearea unui sistem
    informațional specific și managementul, monitorizarea, implementarea
    proiectului și derularea achizițiilor.




  • Proiecte cu finanțare europeană pentru municipiul Reşiţa

    Proiecte cu finanțare europeană pentru municipiul Reşiţa

    Edilul și echipa sa s-au și apucat de treabă, deși noul ciclu de finanțare din fonduri europene va fi lansat abia anul viitor. Ascultați un interviu realizat de Sebastian Dragomir de la Radio Reșița:

    Spre deosebire de iulie 2016 când eram ca picat din lună și nici nu știam ce aveam la primărie și apoi am descoperit că nu aveam nimic pregătit, mă refer la materialele cu care te duci să accesezi fonduri europene, în acest mandat avem deja trimise la Agenția de Dezvoltare Regională Vest, la Timișoara, 4 fișe de proiecte europene și lucrăm la alte studii de fezabilitate, astfel încât în 2021, când se deschide ciclul financiar european, să fim deja porniți la drum. La aceste 4 fișe pot fi finanțate, deja, studiile de fezabilitate și proiectele tehnice. Vom porni în mare forță, nu mai pierdem timpul. În mandatul trecut abia prin 2017-2018 am putut să depunem primele proiecte, deci, practic, am pierdut circa 2 ani, a declarat Ioan Popa.

    El are în plan proiecte ce vizează domenii precum inovarea și cercetarea, care sunt generatoare de locuri de muncă și care au o valoare mult mai mare.

    Am avut multe proiecte scrise, peste 40, iar sumele atrase au fost în jur de 160 de milioane de euro. Spre deosebire de acel ciclu, în următorul vom avea mai puține proiecte, dar de o consistență mult mai mare. Estimăm undeva la 20 de proiecte, dar ele vor însuma aproximativ 250 de milioane de euro. Sunt proiecte centrate mai mult spre inovare și cercetare, proiecte care vor genera afaceri, ținta mea fiind să atragem activități economice în oraș, să reușim să creăm locuri de muncă pentru reșițeni.


    Edilul Ioan Popa nu a renunțat nici la proiectul de reabilitare și modernizare a liniei de cale ferată Reșița-Berzovia-Timișoara-Aeroport și Reșița-Berzovia-Grădinari-Oravița-Anina. Acesta are o valoare de circa 300 de milioane de euro și se va derula în parteneriat cu Primăria Timișoara și Consiliile Județene Caraș-Severin și Timiș, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).