Radio România Internațional

Tag: INSCOP

  • Romanians and the westward direction

    Romanians and the westward direction

    A new INSCOP survey shows Romanians’ attachment to NATO and the European Union.

     

     

    Although Romania is going through a period of deep social dissatisfaction and frustration, these are not related to citizens’ attachment to NATO and the European Union. An INSCOP study, published on Tuesday, shows that 90% of Romanians reject the idea of ​​leaving NATO, a record level of adherence to the North Atlantic Organization. According to the research, based on data collected at the end of last year, in the last three years there has been a 10% increase in Romanians’ adherence to the Westward direction as regards political and military alliances. However, over half of respondents feel exposed to disinformation and fake news through television channels and social networks. At the same time, more than three quarters say that their voting options in the latest elections were affected by this phenomenon.

     

    Referring to the survey figures, INSCOP director Remus Ştefureac believes that what is happening now in Romania “has nothing to do with a decrease in Romanians’ adherence to the Euro-Atlantic world, but rather with internal problems, economic and social problems, problems related to the lack of trust in the political class and their integrity, lack of professionalism, the feeling of things being arranged so that a certain party wins”. According to him, these “are internal issues that are related to our internal debate, they are not topics related to the way Romanians relate to the Euro-Atlantic world”.

     

    The survey also shows that, for almost three-quarters of respondents, Romania’s EU membership is seen as an advantage in terms of effects on economic and social life, on family and personal life. Three years ago, only 55% of Romanians believed this. At the same time, 88% say that Romania should remain in the EU, and 78% that the country’s economic future depends on EU membership. Three years ago, a quarter of the population said that Romania would be better off leaving the Union. Currently, over half of Romanians believe that the country should put national interests first, even if this means violating EU rules.

     

    The survey also shows that over half of Romanians believe that the authorities act more in the interests of other countries, that the economy is controlled by foreigners, that the state helps multinational companies more than Romanian companies, or that there is an agreement between richer countries to keep Romania in poverty. At the same time, over 60% of Romanians say that they are seen as lower-ranking citizens in Europe, but that Romania is culturally superior to Western countries. The research concludes that 69% of those surveyed would vote for a nationalist party or a nationalist candidate in the presidential elections. The research is considered one of the most relevant published by INSCOP in recent years, providing a clear understanding of social discontent and the elements influencing Romanians’ perceptions in the current geopolitical context.

     

  • January 28, 2022 UPDATE

    January 28, 2022 UPDATE

    COVID — 19 — On Friday 31,724 new cases of SARS-CoV-2 infection were reported in Romania in 24 hours alongside 60 deaths, two of which were from previous days. The highest number of cases since the beginning of the pandemic in Romania – 34,255 – was registered on Wednesday. The authorities expect the number of cases to rise to more than 40,000 a day next week. The number of hospitalized Covid patients has reached almost 8,000, and about 730 patients are in ICUs, of whom 85% are unvaccinated. On the other hand, a new drug intended for the treatment of those infected with SARS-CoV-2, who run the risk of developing serious forms of the disease, will reach the Public Health Directorates these days and then the hospitals and the assessment centers in Romania. The Health Minister, Alexandru Rafila, expects this product, Molnupiravir, to have a favorable impact in the next ten days, by reducing the pressure on the intensive care units and the number of deaths.



    OECD — The Secretary General of the Organization for Economic Co-operation and Development (OECD), Mathias Cormann, said Friday that Romania had made progress in the last decade, but there are still areas where more work is needed. He came to Bucharest after the OECD decided to start accession negotiations with Romania and participated in the launch of a study on the countrys economic situation. According to this document, there are some short-term risks, such as the pandemic waves, which find Romania with a low vaccination rate, and, in the long run, the problems of better access to European funds, the aging population and the difficult access to education, especially of the disadvantaged categories. In his turn, the PM Nicolae Ciuca stated that Romanias accession to the OECD was as important as the admissions to NATO and the European Union and that it was a priority of the government. President Klaus Iohannis described the start of negotiations as an expected historic moment, which confirms Romanias commitment to democracy and a market economy. Made up of 32 countries, the OECD, through its member states, accounts for 70% of the world trade and production, and for 90% of the direct foreign investment.



    AUR – The Alliance for the Union of Romanians (AUR), the nationalist opposition in Romania, climbed on the second position in the Romanians’ voting intentions – shows a new survey conducted by INSCOP Research and taken over by the media in Bucharest. Credited with 20.6% of the voting intentions, AUR is behind the Social Democratic Party, in the governing coalition, which would get 34.3% of the votes. The National Liberal Party, the Social Democrats partner in the coalition government led by Liberal Nicolae Ciuca, fell to 16.6%. After going in opposition at the end of last year, after having ruled alongside the Liberals, the Save Romania Union is credited with 12.5% of the votes. 3rd placed in the governing coalition, the Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania would get 4.2%, below the 5% electoral threshold, which it passed, however, each time in over three decades of post-communist democracy. The rest of the parties have less than 3% of the votes. The conflicts between the ruling coalition parties, against the background of the energy bill crisis, directly affect their popularity — says the director of the INSCOP Research Institute, the sociologist Remus Ştefureac. He also believes that after the catastrophic political crisis at the end of last year, people no longer want to hear about political quarrels and will have no patience and no tolerance for the parties that will provoke them. Domestic social and political issues will continue to fuel electoral adherence to the ultra-populist discourse – Remus Ştefureac concludes.



    Budget — In Romania, the consolidated general budget ended last year with a deficit of 6.72% of the Gross Domestic Product, below initial estimates indicating a negative balance of 7.13%, shows the Budget Execution submitted by the Public Finance Ministry. The budget deficit increased significantly in the last month of last year, after the Finance Ministry reported a negative balance of 4.7% of GDP in November. On the other hand, compared to 2020, when it was 9.61% of GDP, the budget deficit recorded a significant decrease. The evolution of the budget deficit in 2021 was determined by the increase of revenues, mainly influenced by the dynamics of VAT and profit tax revenues and the reduction of expenditures, mainly due to the decrease of the share in GDP of the expenses with salaries and social assistance. At the same time, between January and December 2021, investment expenditures were higher than in the same period of the previous year.



    UN – The US has called on the UN Security Council to convene a meeting on Monday to discuss the threat to international peace posed by the buildup of Russian forces on the Ukrainian border. More than 100,000 Russian troops are deployed on the border with the former Soviet republic, and Russia is engaged in other acts of destabilization targeting Ukraine, which poses a clear threat to international peace and security and the United Nations Charter, the US ambassador to the UN said in a statement. In another development, the NATO Secretary-General Jens Stoltenberg has announced that the Alliance is ready to increase its military presence in its eastern area in order to better defend its member states. He has explained that NATO is ready both for dialogue and to respond to Russian aggression. The French President Emmanuel Macron and his Russian counterpart Vladimir Putin agreed in a phone conversation on Friday that they needed to deescalate tensions and continue dialogue.



    NATO — The Romanian Foreign Minister Bogdan Aurescu said on Thursday that he saw no problem with Russia’s or any other country’s visiting the military base in Deveselu (southern Romania) to see for themselves that there is no threat whatsoever to Moscow. However, he mentioned the principle of reciprocity, according to which the NATO members, including Romania, should be able to visit missile bases on the territory of the Russian Federation. Also on Thursday, Bogdan Aurescu had a conversation with his Bulgarian counterpart, Teodora Ghenciovska. The two expressed their firm support for Ukraines sovereignty and territorial integrity and discussed the possibility of a joint visit to Kiev in sign of solidarity. On the other hand, the Romanian Defense Minister, Vasile Dîncu, had a phone conversation with the US Secretary of Defense, Lloyd J. Austin III. The topics on the agenda included developments in the security situation in the Black Sea region, NATOs posture on the eastern flank, as well as boosting the US presence in the region. Vasile Dîncu highlighted the need to strengthen the allied posture on NATO’s entire eastern flank, especially in the Black Sea region, as a defensive formula to ensure the security of allies and to discourage aggressive actions. At the same time, he reiterated Romanias determination to strengthen the Strategic Partnership between the two states. (LS)

  • Romania, whereto?

    Romania, whereto?

    Only a quarter of Romanians believe that things in Romania are going in a good direction, and over 68% believe that they are going in the wrong direction. It is one of the conclusions of an opinion poll entitled Public distrust: West vs. East, the rise of nationalism in the era of disinformation and fake news, carried out by INSCOP Research between June 1-15. Two months ago, in March, the percentage of those dissatisfied with the direction in which things were heading in Romania was two percent higher. On the other hand, according to the study, currently, more than 80% of Romanians believe that they are seen as second-hand citizens in Europe, while only 15% do not agree with this opinion.

    Asked what is the main reason why Romanians are viewed in this way, most respondents indicated the inappropriate behaviour of some Romanians who used to or are living abroad and only a little more than a quarter blamed the superior attitude of citizens of other European states. However, when asked in which country they would prefer to work or study for a longer period of time, almost half of those interviewed said they would not leave the country, 42% opted for a Western country and only a small percentage said they would live in an Eastern country, such as Russia or China.

    In this context, two-thirds said they preferred Western-type rights and freedoms rather than the traditional values promoted by Russia. Moreover, the respondents believe that human rights and freedoms are best respected in the US and the EU, and to a much lesser extent in Russia and China. On the other hand, more than half of the Romanians said that the country’s accession to the EU brought more advantages than disadvantages, while about a third saw the situation the other way round. Two months ago, in March, a higher percentage considered that joining the Union was beneficial for Romania.

    Regarding the position towards the North Atlantic Alliance, two thirds of those surveyed stated that they preferred Romania to be a NATO member, because in this way it would be well defended from a military point of view.Less than a third prefer the country to be neutral, as this way it will not be attacked by anyone. Almost three quarters of Romanians believe that the existence of American military bases in Romania would help defend the country in case of external aggression, while 20 percent do not agree with such a statement.

    In terms of trust, the study shows that Romanians have the highest confidence in NATO and the EU, then in Germany, the US, Russia and China, in different percentages than in March, when Germany ranked first, followed by the EU and NATO. Moreover, Angela Merkel, Joe Biden and Vladimir Putin are the international leaders in which Romanians have the greatest trust. (MI)

  • Jurnal Românesc – 25.06.2021

    Jurnal Românesc – 25.06.2021

    Municipiul Buzău
    a câştigat titlul de Cel mai bun brand de oraş din Europa, în
    cadrul Galei Transform Awards Europe desfăşurată la Londra. Oraşul
    românesc a participat la concurs cu logo-ul Buzău – oraş deschis şi
    a devansat în finală capitala Franţei, Paris. Este un moment extraordinar
    pentru că ne aşează acolo undeva foarte sus şi lumea începe să ştie de noi, şi
    din România, dar mai ales din străinătate (…)
    acest premiu lansează Buzăul pe mapamond, a declarat primarul
    municipiului Constantin Toma. Edilul i-a mulţumit tânărului artist grafic
    ieşean Adrian Mironescu, cel care a câştigat în 2018 compeţiţia organizată de
    primărie şi a creat brandul Buzău – oraş deschis. În cadrul Galei
    Transform Awards 2021, organizată de publicaţia Transform
    Magazine, au fost acordate mai multe distincţii, între care premii pentru
    cea mai bună soluţie arhitecturală, cea mai bună utilizare a topografiei, cea
    mai bună strategie creativă sau cel mai bun proiect de dezvoltare.




    Senatorul
    social-democrat Titus Corlăţean a iniţiat la Adunarea Parlamentară a
    Consiliului Europei o moţiune pentru rezoluţie referitoare la înrăutăţirea
    accesului minorităţilor din Ucraina la educaţie în limba maternă. Demersului i
    s-au alăturat membrii delegaţiilor parlamentare din Elveţia, Franţa, Germania,
    Olanda, Italia, Spania, Letonia, Ungaria, Serbia, Albania şi San Marino.
    Corlăţean a explicat că iniţiativa sa vine în contextul în care, din 2017, de
    la adoptarea Rezoluţiei APCE privind noua lege a educaţiei din Ucraina, dreptul
    la educaţie în limba maternă pentru persoanele aparţinând minorităţilor
    naţionale a cunoscut o tendinţă de deteriorare accentuată. Senatorul a arătat
    că, în pofida celor două avize ale Comisiei de la Veneţia din 2017 şi 2019,
    care menţionau, printre altele, că acţiunea legitimă a Ucrainei de a îşi
    consolida utilizarea limbii oficiale nu poate aduce atingere drepturilor
    lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, administraţia
    de la Kiev a adoptat alte două acte normative cu impact negativ asupra acestor
    drepturi, respectiv Legea privind asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca
    limbă de stat şi Legea privind educaţia secundară generală completă. Totodată,
    semnatarii moţiunii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la proiectul de lege
    privind popoarele indigene despre care spun că, în cazul în care ar fi adoptat
    va conferi doar populaţiilor fără corespondent într-un alt stat naţional
    dreptul de a îşi dezvolta identitatea etnică, culturală, lingvistică şi
    religioasă. Potrivit acestei definiţii, românii, ungurii, polonezii, bulgarii,
    grecii şi ruşii din Ucraina nu ar fi consideraţi populaţie indigenă şi ar fi
    privaţi de drepturile menţionate. În acest context, Corlăţean cere un
    răspuns ferm din partea Adunării Parlamentare a Consiliului
    Europei.




    Peste 80% dintre
    participanţii la un sondaj de opinie realizat de INSCOP au apreciat că românii
    sunt priviţi ca cetăţeni de mâna a doua în Europa, în timp ce
    aproape 15% nu au fost de acord cu această idee. Întrebaţi care este motivul
    principal pentru care românii sunt priviţi în acest fel, 70% au indicat
    comportamentul nepotrivit al unor conaţionali care au trăit sau trăiesc în
    străinătate, iar circa 28% au dat vina pe atitudinea de superioritate a
    cetăţenilor altor state europene. 56% dintre subiecţii sondajului au considerat
    că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, iar 35%
    mai degrabă dezavantaje. Întrebaţi în ce ţară ar prefera să lucreze sau să
    studieze o perioadă mai îndelungată, 42% dintre respondenţi au optat pentru o
    ţară din Uniunea Europeană, Statele Unite sau Canada, 3,9% pentru un stat din
    Est, precum Rusia sau China, în timp ce aproape 48% au declarat că nu ar pleca
    în altă ţară. Sondajul INSCOP, intitulat Neîncrederea publică: Vest vs.
    Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului
    ştirilor false s-a desfăşurat în perioada 1-15 iunie, pe un eşantion
    reprezentativ de 1.100 de persoane, şi are o marjă de eroare de ±2.95 de
    procente.




    Regizorul și
    scenaristul Radu Jude va prezenta integrala filmelor sale la a 49-a ediţie a
    Festivalului de Film de la Rochelle, care are loc între 25 iunie și 4 iulie. Cu
    acest prilej vor fi proiectate mai multe filme, majoritatea în prezenţa
    cineastului, iar pe 30 iunie Jude va participa la un atelier moderat de
    directorul artistic al Festivalului de la Berlin, Carlo Chatrian, şi directorul
    general al Arte France Cinéma, Olivier Père. Radu Jude a câştigat anul acesta
    Ursul de Aur la Berlinale cu pelicula Babardeală cu bucluc sau porno
    balamuc. Lungmetrajul său de debut, Cea mai fericită fată din
    lume, a fost recompensat în 2009 cu premiul CICAE la Berlinală. Producţia
    Aferim! i-a adus în 2015 Ursul de Argint pentru cea mai bună regie.
    Ea a fost urmată de Inimi cicatrizate, care a fost recompensată cu
    două premii la Locarno în 2016 şi pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru
    regie la Festivalul Internaţional de FIlm de la Mar del Plata din Argentina. În
    2018, lungmetrajul Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca
    barbari a devenit primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la
    Festivalul de la Karlovy Vary din Cehia, iar anul trecut, filmele sale
    Tipografic majuscul şi Ieşirea trenurilor din gară au
    fost proiectate în secţiunea Forum a Berlinalei.


  • Nachrichten 23.03.2019

    Nachrichten 23.03.2019

    Die Institutionen, in denen die Rumänen nach wie vor das grö‎ßte Vertrauen haben, sind die Armee und die Kirche im Land bzw. die NATO und die Europäische Union auf internationaler Ebene. Das ergab sich aus einer Umfrage des Nationalen Index der Dienstleistungen und des Bevölkerungsverbrauchs INSCOP, die vom 5. bis 13. März im Auftrag der Konrad-Adenauer-Stiftung durchgeführt wurde. Soziologischen Untersuchungen zufolge ist die Armee nach wie vor die inländische Institution, in der die Rumänen das höchste Vertrauensniveau haben (68%), gefolgt von der Kirche (55%). Sdiese Werte haben in den letzten Monaten leicht zugenommen. Es folgen die Gendarmerie mit 48%, die Polizei mit 43%, die Antikorruptionsbehörde DNA mit 40% und die Präsidentschaft mit 38%. Am anderen Ende der Liste stehen die politischen Parteien und das Parlament mit einem Vertrauensanteil von nur 11%. Bei den internationalen Institutionen steht die NATO an erster Stelle mit 52%, gefolgt von der EU – mit 49%. Der maximal zulässige Fehler der Daten beträgt +/- 3%.



    Die rumänische Premierministerin Viorica Dăncilă hält sich in der Zeit vom 23. bis 26. März in den Vereinigten Staaten auf, um an der Konferenz des American-Israeli Public Policy Committee (AIPAC) teilzunehmen, auf Einladung von AIPAC-Präsident Morton Fridman und AIPAC-Exekutivdirektor Howard Kohr. Laut einer Mitteilung der Bukarester Exekutive spiegelt der Besuch die Intensivierung des bilateralen Dialogs wider und ist Teil der anhaltenden Bemühungen der rumänischen Regierung, die Partnerschaften Rumäniens mit den Vereinigten Staaten und Israel zu festigen und auszubauen.



    Der Botschafter Rumäniens in Chisinau, Daniel Ioniţă, hat erklärt, die internationalen Partner der ex-sowjetischen, mehrheitlich rumänischsprachigen Republik Moldau seien nach den Parlamentswahlen vom 24. Februar in einer strategischen Erwartungsphase. Er betonte, dass die Position von Bukarest unverändert geblieben sei, indem sie den europäischen Weg der Republik Moldau unterstütze und die notwendigen und von den moldauischen Bürgern erwarteten Reformen weiter fördere. Laut den Korrespondenten von Radio Romania in Chisinau begrü‎ßte der Botschafter die Tatsache, dass der Handel zwischen den beiden Nachbarländern im vergangenen Jahr einen historischen Höchststand von über einer Milliarde Dollar erreicht hatte. Nach den Parlamentswahlen im vergangenen Monat haben die philorussischen Sozialisten von Präsident Igor Dodon 35 Abgeordnetenmandaten aus den insgesamt 101 Parlamentssitzen gewonnen. Die Demokratische Partei (Mitte-Links, in der Regierung) hat 30 Sitze, der Parteiblock ACUM (mitte-rechts, proeuropäisch) 26 Sitze und die populistische Partei Șor 7 Sitze im moldauischen Parlament. Drei unabhängige Abgeordnete wurden ebenfalls gewählt.



    Rumänien ist aus militärischer Sicht viel besser vorbereit als vor seinem NATO-Beitritt vor 15 Jahren, am am 27. März 2004, Dies erklärte der Verteidigungsminister Gabriel Leş bei der Veranstaltung zur Eröffnung der Kampagne “Rumänien – 15 Jahre in der NATO. 70 Jahre seit der Gründung der Nordatlantischen Allianz“, bei der auch die öffentliche Informationskampagne “WeAreNATO” in Rumänien neugestartet wurde. Derzeit beteiligen sich fast 1.000 rumänische Soldaten an NATO-Auslandsmissionen; in der vergangenen Jahren betrug ihre Zahl mehr als 2.500. 29 rumänische Soldaten sind ums Leben gekommen und 180 wurden bei NATO-Missionen in ausländischen Schauplätzen verletzt, sagte noch der Verteidigungsminister Gabriel Les.

  • За кого голосуватимуть в Румунії на виборах до Європарламенту

    За кого голосуватимуть в Румунії на виборах до Європарламенту




    Останнє
    опитування громадської думки підтверджує попередню констатацію того, що румуни більш песимістичні щодо напрямку розвитку своєї країни й більш
    оптимістично ставляться до Євросоюзу.

    Дослідження, проведене компанією INSCOP
    Research у період з 5 по 13 березня на замовлення Фонду ім. Конрада Аденауера показує, що майже три чверті румунів, близько 73%, вважають, що напрямок, в
    якому рухається країна, є неправильним й лише 18% кажуть, що
    Румунія на вірному шляху. Сприйняття напрямку Румунії залишається сильним,
    вважають автори опитування. Щодо сприйняття Європи ситуація зовсім інша. У
    порівнянні з кінцем минулого року, спостерігається значне зростання настроїв
    румунів, які позитивно оцінюють стан речей в Європі. Більшість респондентів,
    майже 47%, вважають, що Європа рухається в правильному напрямку, а 35% дотримуються протилежної думки.


    Вибори до Європейського парламенту, заплановані на 26 травня, головування Румунії в Раді Європейського Союзу
    та події, які відбулися в рамках румунського головування, а також процедура відбору кандидатів на пост майбутнього прокурора Європейського Союзу, одним з яких є колишня очільниця румунського антикорупційного управління Лаура Кодруца Кьовеші,
    здається, поліпшили сприйняття румунів щодо Європи, – випливає з соціологічного дослідження. Опитування INSCOP оцінило наміри голосувати за два місяці до
    виборів в Європейський парламент. Основні партії румунської політичної сцени -
    правляча Соціал-демократична партія та найбільша опозиційна Націонал-ліберальна
    партія йдуть нога в ногу у передвиборчих перегонах. За соціал-демократів готові
    проголосували 26,9% румунів, з тих, хто має намір брати участь у голосуванні, а
    26,3% – за лібералів. Альянс 2020, що складається з Союзу «Рятуйте
    Румунію» та Партії свободи, єдності й солідарності (ПЛЮС) займає третє місце,
    їх підтримують понад 15% опитаних. Це перше опитування, в якому відзначений
    рівень підтримки Альянсу 2020, сформованого двома опозиційними
    політичними силами та, який очолює колишній прем’єр-міністр, технократ Дачіан
    Чолош.


    Також
    долають виборчий бар’єр Альянс лібералів та демократів (АЛДЕ), партнери
    соціал-демократів в уряді, партія «Про Румунія», яку очолює колишній
    прем’єр-міністр Віктор Понта та, яка складається переважно з колишніх соціал-демократів-перебіжчиків, з підтримкою в 9%, а також Демократичний союз угорців Румунії з
    позначкою в 5%. Партія «Народний рух», попри те, що найяскравішим
    прізвищем в її списках є колишній президент Румунії Траян Бесеску, залишиться
    поза межами прохідної позначки. За даними INSCOP, на результати виборів в
    Європарламент впливатимуть фактори, які не можуть бути кількісно визначені в
    опитуванні. До них відносяться мобілізація партій, вплив подій, таких як
    проведення референдуму в день голосування, який скоріш за все буде проведений,
    за ініціативи Президента, остаточні списки кандидатів, фактична участь в
    голосуванні в день виборів й обсяг голосів за межами країни. У порівнянні з
    лютим, відсоток тих, хто стверджує, що голосуватиме дещо збільшився, відзначає
    INSCOP.

  • Voting intentions ahead of the European elections

    Voting intentions ahead of the European elections

    It’s hardly news anymore, but the
    latest opinion poll confirms it: Romanians are more pessimistic about the
    direction their country is taking and more optimistic about that of Europe.






    A poll conducted by INSCOP Research
    between the 5th and the 13th of March and commissioned by
    the Konrad Adenauer Foundation indicates that almost three quarters of
    Romanians, namely 73%, believe their country is heading in the wrong direction,
    while only 18% say it is heading in the right direction.






    The perception of the direction
    Romania is taking remains strongly negative, note the authors of the poll.
    Things are different as far as the perception of Europe is concerned. Compared
    with last year, significantly more Romanians believe things in Europe are
    heading in the right direction.




    Most respondents, namely around 47%,
    believe Europe is heading in the right direction, while 35% believe the
    opposite is true. The proximity of European elections, which are scheduled to
    take place on the 26th of May, Romania’s taking over the presidency
    of the Council of the European Union and the series of events this entails, as
    well as the procedures for the appointment of the future European prosecutor, a
    position for which the former head of the National Anticorruption Directorate
    Laura Codruta Kovesi is a candidate, seem to have improved the perception of
    Europe, the poll has shown.






    The INSCOP poll has measured voting
    intentions two months ahead of the European elections. The main parties on the
    local political scene, the governing Social Democratic Party, and the largest
    opposition party, the National Liberal Party, are neck and neck in this race.
    The Social Democrats are credited with 26.9% of voting intentions and the
    Liberals with 26.3%. Third, with a little over 15%, comes the Alliance 2020 USR
    and PLUS.






    This is the first poll that measures
    voting intentions for this alliance formed by the Save Romania Union, in the
    parliamentary opposition, and PLUS, a party led by the former technocratic
    prime minister Dacian Ciolos. The Alliance of Liberals and Democrats, the
    junior partner in the ruling coalition, and Pro Romania, the party created by
    the Social Democrat dissidents and led by the former Social Democrat prime
    minister Victor Ponta are credited with some 9%, while the Democratic Union of
    Ethnic Hungarians in Romania with 5%.






    The People’s Movement Party, whose
    most prominent member is the former president Traian Basescu, would not make it
    to the European Parliament. According to INSCOP, the results of the European
    elections will be further influenced by factors that cannot be measured in an
    opinion poll.








    These factors include voter mobilisation,
    impactful events such as also holding a referendum on the day of the vote,
    which is almost certain to happen according to the president, the final
    candidate lists and voter turnout at home and abroad. As compared with
    February, there is a slight increase in the number of eligible voters who say
    they are definitely going to vote, INSCOP also notes.



  • Intenţii de vot la Europarlamentare

    Intenţii de vot la Europarlamentare

    Nu mai e de mult o noutate, iar ultimul
    sondaj de opinie o confirmă: românii sunt mai pesimişti în ceea ce priveşte
    direcţia propriei ţări şi mai optimişti faţă de cea a Europei. Un sondaj
    realizat de INSCOP Research, în perioada 5 – 13 martie, la comanda Fundaţiei
    Konrad Adenauer, arată că aproape trei sferturi dintre conaţionali, circa 73%, consideră
    că direcţia în care se îndreaptă ţara este greşită, în vreme ce doar 18% spun
    că România merge spre bine. Percepţia asupra direcţiei în care merge România se
    menţine puternic negativă, constată autorii sondajului. Cu totul altfel stau
    lucrurile în privinţa percepţiei asupra Europei. Astfel, comparativ cu finalul
    anului trecut, se observă o creştere semnificativă a ponderii românilor care
    cred că lucrurile în Europa merg într-o direcţie bună. Cei mai mulţi respondenţi,
    aproape 47%, sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcţie bună, în
    timp ce 35% cred contrariul.

    Apropierea de momentul alegerilor
    europarlamentare, programate pe 26 mai, preluarea de către România a
    Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi suita de evenimente generată de
    acest eveniment, precum şi procedurile privind desemnarea viitorului procuror
    european, în cărţi fiind şi fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi, par să fi
    îmbunătăţit percepţia asupra Europei, relevă cercetarea sociologică. Sondajul INSCOP a măsurat intenţia
    de vot cu două luni înainte de europarlamentare. Principalele partide de pe
    scena politică, PSD, numărul unu la guvernare, şi PNL, numărul unu în opoziţie,
    merg cap la cap în această cursă. Social-democraţii ar fi votaţi de 26,9% dintre românii care intenționează să se
    prezinte la urne, iar 26,3% ar acorda votul liberalilor. Pe locul trei se
    situează Alianța 2020 USR-PLUS, cu puţin peste 15 procente.

    Este primul sondaj care
    cuantifică intenţia de vot pentru această alianţă constituită de USR, din
    opoziţia parlamentară, şi PLUS, formaţiunea condusă de fostul premier tehnocrat
    Dacian Cioloş. Ar mai depaşi pragul electoral ALDE, partenerul PSD în guvern,
    Pro România, formaţiunea creată de dizidenţi din PSD şi condusă de fostul
    premier social-democrat Victor Ponta, ambele cu circa 9 procente, precum şi
    UDMR, cotat la 5%. PMP, din care cel mai sonor nume este al fostului preşedinte
    Traian Băsescu, ar rămâne în afara legislativului comunitar. Potrivit INSCOP, rezultatele la euroalegeri
    vor fi influențate suplimentar de factori ce nu pot fi cuantificați într-un
    sondaj de opinie. Între aceştia se numără mobilizarea partidelor, evenimente de impact cum ar fi convocarea unui referendum în ziua votului, dat ca
    aproape sigur de preşedinte, listele finale de candidați, prezența efectivă la
    urne sau volumul voturilor din afara țării. Comparativ
    cu luna februarie, creşte ușor procentul celor care declară că sigur vor vota,
    remarcă INSCOP.

  • Jurnal românesc – 14.02.2019

    Jurnal românesc – 14.02.2019

    Românii au cea mai mare
    încredere în Armată şi în NATO şi cea mai puţină încredere în partidele
    politice şi Parlament, scrie Agerpres care citează un sondaj de opinie realizat
    de INSCOP. 64,1% dintre respondenţi au declarat că au încredere mare şi foarte
    mare în Armata României, 54,5% în Biserică, 43,5% în Jandarmerie şi 41,2% în Poliţie.
    Topul încrederii în instituţiile interne este completat de Direcţia
    Anticorupţie, cu 39,7%, Preşedinţie cu 39,1% şi, la egalitate, Primăria şi
    Banca Naţională, cu 34,7%. Doar 27,7% dintre români declară că au încredere
    multă şi foarte multă în presă. Curtea Constituţională are un grad de încredere
    de 18,4%, Guvernul, de 12,8%, partidele politice, de 11,8 %, iar Parlamentul
    ocupă ultima poziţie cu 9,8% încredere multă şi foarte multă. În topul
    încrederii in instituţiile internaţionale, pe prima poziţie se situează
    Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, cu un procent de încredere multă
    şi foarte multă de 49,9%, urmată de Uniunea Europeană cu 47,8%, de Parlamentul
    European, cu 44,7% şi de Comisia Europeană, cu 43,8%. Sondajul INSCOP Research
    a fost realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie, pe un eşantion
    reprezentativ de 1.080 de persoane şi are o marjă de eroare de plus/ minus 3%.




    Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni informează că, în perioada următoare, va anunța data începerii
    primei sesiuni de finanțare pentru anul 2019. MRP precizează că, spre deosebire
    de anii precedenți, în 2019 vor exista doar două sesiuni de finanțare pentru
    depunerea proiectelor, iar prima dintre acestea va avea durata de 15 zile.
    Ghidul beneficiarului și metodologia de acordare a finanțărilor nerambursabile
    pentru anul 2019 s-au aflat în consultare publică din 8 ianuarie a.c. iar
    documentele urmează să fie publicate, în forma finală, până la sfârșitul lunii
    februarie. Potrivit Ministerului, spre deosebire de criteriile anului trecut,
    au fost făcute modificări tehnice în ceea ce privește setul de documente
    necesare atât încheierii acordului de finanțare, cât și procesului de decontare
    a cheltuielilor în sensul simplificării și facilitării accesului la finanțarea
    nerambursabilă. O altă noutate este înlocuirea programului CENTENAR din 2018 cu
    programul destinat deținerii de către România a Președinției Consiliul Uniunii
    Europene, linie de finanțare disponibilă doar pentru prima sesiune de proiecte.
    De altfel, aceste modificări le-au fost prezentate potenţialilor beneficiari în
    cadrul unei campanii ample pe care MRP a derulat-o, în ultimele luni, în
    diaspora şi în comunităţile de români din jurul graniţelor ţării.




    Peste 956 de locuri de muncă în
    Spaţiul Economic European sunt puse la dispoziţia românilor prin intermediul
    reţelei Eures, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
    Marea majoritate a job-urilor din afara ţării sunt pentru muncitori
    necalificaţi în agricultură. Astfel, sunt căutate, între altele, câte 200 de
    persoane pentru fermele din Spania şi Portugalia, 170 pentru serele şi
    grădinile din Olanda şi 50 pentru cules de mazăre în Danemarca. Marea Britanie
    căută 50 de îngrijitori persoane la domiciliu, 15 farmacişti şi 10 infirmieri,
    iar Irlanda pune la dispoziţie 55 de locuri de muncă în industria de procesare
    a cărnii. Cei care iubesc pădurile pot fi interesaţi de oferta venită din
    Finlanda, care caută 15 lucrători forestieri. Totodată, Slovacia are nevoie de
    12 artizani sticlari. Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot
    viziona online ofertele la adresa www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la
    sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de domiciliu
    sau reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.

  • The Refugees seen by Romanians

    The Refugees seen by Romanians

    Many have expressed their opinion on the refugee issue. It seems that Romanians have nothing against some of the refugees coming to Romania but they don’t want to integrate them into the society or live together with them. This is the conclusion of a survey entitled “Romanians’ perception of the refugee crisis” recently conducted by the Pro Democratia Association.



    Iuliana Iliescu, a project manager within the Association has more: “Most of the people get information on the refugee crisis from the social media. Almost 55% say that they get their information from social media networks while 29% from TV and radio programs. To a great extent, they are concerned about this situation because of the negative feedback given on these networks. As regards the number of refugees who are in Romania, and I’m referring to those who came after 2015, most interviewees consider that there are more than 300 refugees in our country, accounting for 35%. As far as we know, only 15 refugees have come to Romania so far. As regards the question whether they agree or not with the presence of refugees, there is a balance between ‘yes’ and ‘no’ answers. 54% said no and 46% said yes. However, there is a big discrepancy related to Romanians’ accepting in their families or at work a European citizen or a refugee. As regards refugees, 26.5% of Romanians prefer them to be just visitors. Given the situation in Syria and not only, 18% of interviewees, which is a worryingly big number, say they would oust the refugees, as compared to 2.5% who would oust a European citizen of a different nationality”.



    Nevertheless, when it comes to the refugees’ children, Romanians are more lenient, most of them accepting the idea of their sons and daughters having as colleagues the children of the refugees. What is worrying is that fact that over 40% of interviewees consider that the refugees should be placed in special camps, and not in the urban or rural environments as would be normal for integration, Iuliana Iliescu warns.



    Another survey run by INSCOP Research shows that more than 80% of Romanians do not agree with the refugees/ immigrants settling in Romania. This month the European Parliament Information Office in Romania and the Pro Democratia Association organized an event devoted to the refugee crisis. Claudiu Craciun, an expert within the Pro Democratia Association, talked about the fact that, in the past, Romanians had positive experiences with the refugees coming from Greece, Turkey and the Middle East countries. According to Claudiu Craciun, there is no great reluctance at a personal level, and that the apocalyptic image of the influx of refugees was created by some politicians, institutions and by the media.



    Attending the debate, Eleodor Pirvu, deputy director with the Romanian Foreign Ministry’s General Inspectorate for Immigration, has resumed the idea that the migration phenomenon has been present in Romania for a long time.



    Pirvu told us about the Romanian legislation in the field: “The asylum, migration and integration system was not set up right after the 1989 Revolution, but important steps were taken after that moment, in 1991, when the country signed the Convention relating to the Status of Refugees. A series of laws were passed later, making possible the implementation of policies in the field, culminating with the current legislation and system regarding asylum, migration and integration, in keeping with European norms. The European directives on qualification, procedure and reception conditions as well as the Dublin Regulation and the Eurodac Regulation have been included in the Romanian legislation.”



    According to Eleodor Pirvu, over the past few years the average number of asylum applications by third countries’ citizens has stood at 1,200-1,300. We have an institution that coordinates six reception centers that can accommodate 950 asylum seekers. All asylum applications are processed in only 30 days, this being the shortest asylum application procedure in Europe.



    Eleodor Pirvu: “All asylum seekers are checked and registered in our data base and applications are processed in keeping with the standards in the field by well-trained personnel. People who are denied asylum can appeal the decision in Court. The people who are accepted are granted a form of protection, the status of refugee or subsidiary protection, and can take part in the integration process, which is not compulsory at the moment. Certain conditions have been recently introduced in the asylum law, which must be met in order to be granted the non-repayable aid the Romanian state offers for 12 months, time in which refugees are involved in various integration activities.”

  • Jurnal românesc – 21.04.2016

    Jurnal românesc – 21.04.2016

    Comunitatea
    românească reprezintă un exemplu de integrare şi participare la viaţa socială
    şi economică a Spaniei, a afirmat, la Bucureşti, ministrul spaniol al
    Justiţiei, Rafael Catala Polo, la finalul întâlnirii cu omologul său român,
    Raluca Prună. Potrivit oficialului de la Madrid, în Spania trăiesc aproximativ
    un milion de români. El a apreciat drept bună colaborarea cu autorităţile de la
    Bucureşti în domeniul justiţiei, atât la nivel bilateral, cât şi în raporturile
    cu Uniunea Europeană. Rafael Catala Polo a constatat, totodată, că multe dintre
    acţiunile din sfera justiţiei, precum lupta împotriva crimei organizate şi
    împotriva corupţiei, îmbunătăţirea sistemului judiciar sau implementarea noilor
    tehnologii informatice se desfăşoară în paralel în Spania şi în România.




    România ocupă
    locul al şaselea într-un top al statelor cu cele mai multe plângeri la Curtea
    Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit raportului pe 2015 privind
    starea justiţiei publicat de Consiliul Superior al Magistraturii. Numărul de
    plângeri individuale îndreptate împotriva României şi aflate pe rolul CEDO în
    diverse etape judiciare s-a ridicat, anul trecut, la 3.350, dintr-un total de
    66.450. În clasamentul CEDO, România este devansată de Ucraina, Federaţia Rusă,
    Turcia, Italia şi Ungaria.




    Aproape
    jumătate dintre români consideră că o eventuală unire a ţării cu Republica
    Moldova ar trebui să se facă prin referendumuri organizate simultan în cele
    două state, relevă un sondaj realizat de INSCOP Research. Pe de altă parte,
    circa 25% apreciază că o eventuală unire dintre România şi Republica Moldova ar
    trebui să se realizeze prin decizii votate de Parlamentele ambelor state,
    pentru a asigura eficienţa procesului. De asemenea, în jur de 40% dintre cei
    chestionaţi consideră că unirea ar aduce mai multe avantaje României, în timp
    ce peste 28% afirmă contrariul. Sondajul INSCOP mai arată că aproape 41% dintre
    români consideră că integrarea statului vecin în Uniunea Europeană depinde cel
    mai mult de voinţa cetăţenilor şi politicienilor din Republica Moldova. 35%
    dintre respondenţi declară că integrarea Republicii Moldova depinde de România
    şi alte state europene.




    Programul Rabla
    pentru acest an, destinat înnoirii parcului auto naţional, va începe la
    jumătatea lunii viitoare. Programul are, în acest an, o nouă secţiune
    intitulată Rabla Plus prin care sunt stimulaţi cei care achiziţionează
    maşini electrice. Ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, a explicat care
    sunt condiţiile în care un român poate beneficia de finanţare pentru a-şi cumpăra
    un astfel de autoturism. Astfel, cei care vor să aleagă o maşină care nu
    poluează deloc beneficiază de la Fondul de mediu de două tipuri de tichete: un
    eco-tichet de 5.000 de RON pentru achiziţionarea unui autoturism electric
    hibrid şi un eco-tichet de 20.000 de RON pentru achiziţionarea de maşini sută
    la sută electrice. În acestă extensie Rabla Plus dispare obligativitatea
    de casare a unui autovehicul vechi personal. Cele două componente ale
    programului Rabla, casarea unei maşini vechi şi cumpărarea uneia noi
    sută la sută nepoluante, pot fi combinate astfel încât o persoană să poată
    beneficia simultan de ambele bonusuri în valoare totală de 6000 de euro.

  • Cum îi văd românii pe refugiaţi

    Cum îi văd românii pe refugiaţi

    Afluxul masiv de
    refugiaţi şi gestionarea lui – una din cele mai mari provocări cu care se
    confruntă UE de la crearea ei şi
    situaţie faţă de care oricine are o părere, mai mult sau mai puţin bazată pe o
    informare corectă. Se pare că românii nu au nimic împotrivă ca refugiaţii să
    vină în România, dar nici nu vor să îi integreze în societate sau să trăiască
    alături de ei. Este concluzia sondajului Percepţia românilor privind criza
    refugiaţilor, recent realizat de Asociaţia Pro Democraţia.


    Iuliana Iliescu,
    manager de proiecte în cadrul asociaţiei: În cea mai mare
    parte, oamenii sunt informaţi despre criza refugiaţilor din social media.
    Aproape 55% afirmă că sunt informaţi din social media, iar 29%, din radio şi
    televiziune. În mare parte sunt îngrijoraţi de această situaţie din cauza
    ştirilor negative care apar în aceste reţele. Cu privire la numărul refugiaţilor
    prezenţi în România, şi mă refer la cei care au venit acum, după 2015,
    majoritatea consideră că sunt peste 300 de refugiaţi, cam 35%. Din câte ştim
    noi, momentan în România au venit doar 15 persoane refugiate. Referitor la
    întrebarea dacă sunt de acord cu prezenţa refugiaţilor, aici există un
    echilibru între da şi nu. Cam 54% spun nu, 46% spun da. Dacă am face o
    comparaţie între acceptul în familie sau la muncă dintre un cetăţean european
    care ar veni în România şi un refugiat, există o discrepanţă foarte mare. În
    ceea ce priveşte un refugiat, 26,5% dintre români preferă să fie doar un simplu
    vizitator. Luând în considerare situaţia din Siria şi nu numai, un număr destul
    de îngrijorător din punctul nostru de vedere, şi anume 18%, spun că l-ar
    expulza. Faţă de 2,5%, când vine vorba de un cetăţean european de altă
    naţionalitate.


    Totuşi, când vine
    vorba de copiii refugiaţilor, românii sunt mai indulgenţi, cei mai mulţi
    acceptând ca fiii şi fiicele lor să îi aibă colegi pe copiii refugiaţilor.
    Îngrijorător este faptul că peste 40% sunt de părere că refugiaţii ar trebui să
    fie amplasaţi în tabere speciale, nu în mediul urban sau rural, cum ar fi
    normal pentru integrare, atenţionează Iuliana Iliescu.


    Un alt sondaj,
    realizat de INSCOP Research, relevă că peste 80% dintre români nu sunt de acord
    ca refugiaţii/imigranţii să se stabilească în România.


    Luna aceasta,
    Biroul de Informare al Parlamentului European în România şi Asociaţia Pro
    Democraţia au organizat un eveniment dedicat crizei refugiaţilor. Claudiu Crăciun,
    expert în cadrul Asociaţiei Pro Democraţia, a vorbit despre faptul că, în
    trecut, românii au avut experienţe pozitive cu refugiaţi greci, turci, din
    Orientul Mijlociu. Potrivit lui Claudiu Crăciun, nu există o rezistenţă mare la
    nivel interpersonal, imaginea apocaliptică asupra venirii refugiaţilor fiind
    insuflată cu ajutorul unor politicieni, instituţii, mass media.


    La aceeaşi
    dezbatere, Eleodor Pîrvu, director adjunct la Inspectoratul General pentru
    Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a reluat ideea că
    fenomenul imigraţiei a existat de foarte mult timp în România şi a vorbit
    despre legislaţia românească în domeniu: Sistemul de azil,
    migraţie şi integrare a fost creat nu imediat după Revoluţie, dar s-au făcut
    imediat după Revoluţie paşi foarte importanţi, în principal prin aderarea la
    Convenţia privind statutul refugiaţilor, în 1991. După care a urmat o serie de
    acte legislative prin care s-a reglementat modul de implementare a politicilor
    în domeniu, culminând cu actuala legislaţie şi cu sistemul creat în domeniul
    azilului, migraţiei şi integrării, legislaţie pe deplin în concordanţă cu
    acquis-ul european în domeniul cu toate directivele existente – directiva
    privind calificarea, directiva privind procedurile, directiva privind condiţiile
    de recepţie. Avem şi două regulamente – Regulamentul Dublin şi Regulamentul
    Eurodac.


    Potrivit lui
    Eleodor Pîrvu, media cererilor de azil în România a fost în cursul anilor
    trecuţi de aproximativ 1200 – 1300 de cereri de azil, depuse de cetăţeni din
    diferite state terţe. În ţara noastră există o instituţie care coordonează şase
    centre de primire şi recepţie a solicitanţilor de azil pe teritoriul României,
    cu o capacitate totală de 950 de locuri, capacitate care poate fi suplimentată
    în caz de criză. Toate cererile de azil depuse pe teritoriul României sunt
    procesate într-un termen destul de scurt, de 30 de zile. Este cea mai scurtă
    procedură de azil la nivel european.

    Eleodor Pîrvu: Toate
    persoanele care depun o cerere de azil sunt verificate, înregistrate în bazele
    noastre de date şi procesate conform standardelor în domeniu de către oameni
    bine pregătiţi. Cei care sunt respinşi, au posibilitatea de a ataca această
    decizie în faţa instanţei. Cei care sunt admişi, care primesc o formă de protecţie,
    statutul de refugiat sau protecţia subsidiară pot participa la procesul de
    integrare, care, în momentul de faţă, nu este un proces obligatoriu pentru
    persoanele care obţin o formă de protecţie. Recent, în legea privind azilul au
    fost introduse anumite condiţii, pentru a primi ajutoarele nerambursabile pe
    care statul român le oferă timp de 12 luni, perioadă în care persoana este
    implicată în activităţi de integrare pe diferite paliere.


    Conform
    mecanismului de relocare a refugiaţilor în statele membre ale UE, România
    urmează să primească, în intervalul 2016-2017, 6.205 refugiaţi.

  • Jurnal românesc – 12.04.2016

    Jurnal românesc – 12.04.2016

    Preşedintele Klaus Iohannis, guvernatorul BNR,
    Mugur Isărescu, şi premierul Dacian Cioloş ocupă primele trei poziţii în topul
    încrederii în personalităţile publice, potrivit unui sondaj făcut de INSCOP, la
    comanda publicaţiei ADEVĂRUL. În pofida faptului că se menţine în continuare pe
    prima poziţie în topul încrederii, Klaus Iohannis înregistrează o scădere
    semnificativă a capitalului de încredere de care beneficiază din partea
    românilor. Astfel, în luna martie, 51,2% dintre respondenţi au afirmat că au
    încredere multă şi foarte multă în şeful statului, faţă de 59,8% în noiembrie
    2015. Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 21 – 28 martie.






    Purtătorul de
    cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva, a declarat că România şi
    Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru aderarea la Spaţiul Schengen.
    Acum, va fi necesară o decizie în unanimitate a ţărilor membre, a mai spus
    Andreeva, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bruxelles. Preşedintele
    Klaus Iohannis a declarat, în mai multe rânduri, că România îşi menţine
    obiectivul aderării la spaţiul Schengen, în ciuda problemelor provocate de
    fenomenul migraţiei.






    Senatul a respins propunerea deputatului
    Remus Cernea ca Statul să nu finanţeze construirea Catedralei Mântuirii
    Neamului. Proiectul lui Cernea prevedea ca fondurile destinate construcţiei să
    fie asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane, fără contribuţii din
    bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, al administraţiei publice locale sau
    al altor instituţii publice. Potrivit lui Cernea, în ultimii 26 de ani a
    existat un exces de resurse publice alocate construcţiei de noi biserici. Pe de
    altă parte, Senatul a adoptat proiectul de lege care prevede introducerea
    cărţii electronice de identitate ca document de călătorie pe baza căruia
    cetăţenii români minori pot călători în statele membre ale Uniunii Europene. O
    altă prevedere se referă la exprimarea unui singur acord al părinţilor pentru
    mai multe călătorii şi pe o perioadă de până la 3 ani, fără menţionarea
    destinaţiilor. În ambele cazuri, Camera Deputaţilor este for decizional.






    Proiectul legii dării în plată,
    aflat pentru reexaminare în Parlament, va intra, săptămâna aceasta, în dezbaterea
    plenului Camerei Deputaţilor. În
    forma aprobată de deputaţii jurişti, actul normativ nu se aplică programului
    Prima casă şi nici creditelor care au depăşit, la momentul acordării, 250 de
    mii de euro. Vor putea apela la darea în plată cei care au contractat un
    împrumut pentru achiziţionarea sau construirea unei locuinţe, precum şi cei
    care au garantat creditul cu un imobil care are destinaţie de locuinţă. Legea se aplică şi celor aflaţi în executare silită, însă
    nu vor beneficia de sprijin cei care au fost condamnaţi printr-o hotărâre
    definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv. Şi în acest
    caz, Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Jurnal românesc – 7.04.2016

    Jurnal românesc – 7.04.2016

    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat o propunere
    legislativă pentru înfiinţarea centrelor comunitare româneşti în străinătate,
    iniţiativă ce aparţine parlamentarilor PNL. Potrivit unui comunicat al
    deputatului PNL, Aurelian Mihai, statul va trebui să ia măsuri astfel încât să
    asigure o bună coordonare a activităţilor românilor din afara graniţelor ţării
    la nivel de comunitate, dar şi coeziunea în cadrul acestora. Se prevede, în
    acest sens, înfiinţarea unor centre comunitare româneşti în fiecare stat în
    care sunt înregistraţi la misiunile diplomatice ale României cel puţin 5.000 de
    cetăţeni români. Pentru înfiinţarea acestora este necesar să fie adresate
    solicitări Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni
    din MAE, în baza semnăturilor a cel puţin o treime din cetăţenii români
    înregistraţi la misiunile diplomatice ale României din statul respectiv.
    Departamentul este responsabil pentru înfiinţarea centrelor comunitare
    româneşti şi pune la dispoziţia fiecărui centru un sediu în care să îşi
    desfăşoare activitatea. Centrele comunitare ar trebui să beneficieze de sprijin
    financiar, logistic şi material.


    Guvernul român a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care Departamentul de
    Investiţii Străine a fost mutat de la Guvern în subordonarea Ministerului
    Economiei şi a primit rolul de a promova relaţiile comerciale externe, a
    declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu. Potrivit oficialului,
    această ordonanţă stabileşte măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei
    publice centrale, respectiv transferarea şi clarificarea atribuţiilor pe care
    Departamentul de Investiţii Străine le avea până în prezent. Prin preluarea
    activităţilor legate de investiţii străine, noua direcţie aflată în subordinea
    ministerului are ca ţinte facilitarea schimburilor de expertiză sectorială,
    consolidarea impactului economic şi integrarea acţiunilor în planul de
    dezvoltare economică pe termen mediu şi lung a României.


    Rata de absorbţie efectivă a fondurilor europene în
    cazul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -
    2013 este de aproape 50% – cea mai mică rată dintre toate programele
    operaţionale, potrivit Coaliţiei ONG pentru Fonduri Structurale. Cifra este cu
    mult sub media de peste 58%. Potrivit expertului pe fonduri structurale,
    Roberto Pătrăşcoiu, în spatele acestei cifre se ascund o serie de deficienţe
    majore în modul în care POSDRU a fost operaţionalizat şi administrat -
    birocraţia excesivă, întârzieri nejustificate, atât în procesarea cererilor de
    rambursare, cât şi în procesarea cererilor de plată sau aprobării proiectelor,
    măsuri inadecvate de monitorizare şi control.


    Pentru prima dată de la prezidenţialele din 2014, PSD
    tinde să depăşească PNL în intenţia de vot pentru alegerile parlamentare,
    existând o evoluţie continuă în acest sens. Potrivit Barometrului INSCOP
    Research, 38% din repondenţii care îşi exprimă intenţia de vot ar alege PSD,
    iar 37% PNL. Singurele formaţiuni care ar mai depăşi pragul electoral sunt
    ALDE, PMP şi UDMR, fiecare cu aproximativ 5 procente. România este guvernată,
    în prezent, de un guvern tehnocrat. Amintim că, in iunie, vor avea loc alegeri
    locale, urmate, în toamnă, de cele parlamanetare.

  • April 6, 2016

    April 6, 2016

    The Romanian Government is discussing today the new draft law on state employees’ salaries. The PM Dacian Ciolos says there are two versions of the law, and the future provisions are meant to re-balance the public salary system. One of the versions proposes a multi-annual salary increase until 2020 starting from the minimum salary level, while the other version refers to salary rises to be operated only next year, depending on the budget. Dacian Ciolos added that the presentation of this draft law was delayed because the current Government believed the approach of the previous government regarding pay rises was not realistic from the point of view of budget resources.



    The Romanian deputies are voting today the simple motion called “Human rights are not a luxury asset” initiated by the Liberals and Democrats Alliance – ALDE against the Justice Minister, Raluca Pruna. They ask for the minister’s resignation, criticizing her for the statements she made related to the citizens’ fundamental rights, after the government passed an ordinance regulating the use of phone tapping in criminal cases. Raluca Pruna opined that talking about human rights is a theoretical luxury in a state weakened by corruption and by an inefficient fight against crime. Although a simple motion does not imply the dismissal of the respective minister, Raluca Pruna said Monday that she was considering a possible resignation, pending the vote in the Chamber of Deputies.



    More than half of Romanians believe the country is going in the wrong direction, shows a survey conducted in March by the INSCOP polling agency. According to the survey, the worsening of the health condition is the main cause of concern for 20% of the interviewees. Romanians are also concerned with the reduction of their incomes and the likelihood of a war or conflict, namely 17%, with the loss of their jobs (13%) and the rise in prices (11%). The survey also shows that 45.6% of the interviewees believe the main issues facing Romania are the economy and employment. High on the list of the country’s priorities are the fight against corruption (25%), the improvement of medical services (9%), bridging the gap between the rich and the poor (8%), the country’s defense against external threats (5%), the reduction of the number of civil servants and the reform of public administration (3.8%).



    The Budget — Finance Committee in the Romanian Chamber of Deputies announced it would invite representatives of the National Agency for Fiscal Administration and of the National Office for the Prevention and Fight against Money Laundering for talks on the Panama Papers international journalistic investigation. The meeting was scheduled for next week. The investigation reveals that heads of state, high-ranking politicians, businesspeople and celebrities from the world over, including Romania, are among the beneficiaries of more than 214,000 off-shore companies registered in 21 tax havens.



    The European Commission will present today a series of measures for strengthening security on the EU’s external borders, against the backdrop of the immigrant flow in Europe and the security threats generated by the terrorist attacks in Brussels and Paris, claimed by the Islamic State, Reuters news agency reports. Europol underlined that Islamist militants took advantage of the flow of immigrants that reached Europe last year to infiltrate into Europe. The Frontex agency recalls that two of the Paris terrorists entered Europe through Greece, by using false Syrian documents. Against the backdrop of flaws and lack of regulation in the laws on managing controls on the EU borders, the EC suggested a series of technical measures to consolidate border security and cooperation on data exchanges. The new system is to be implemented by 2020.



    In Romania, businesspeople do not need a state that should tell them what to do, but a state that should not set obstacles in their activity — said the Romanian Economy Minister, Costin Borc, at a meeting with the members of the Romanian — German Chamber of Commerce. He insisted that the state should focus on the development of online activities so that entrepreneurs and investors should not waste time at various desks. The Economy Minister added that it was important to stimulate Romanian production in all areas of the country and that the state should be friendlier to investors. on managing controls on the EU borders, the EC suggested a series of technical measures to consolidate border security and cooperation on data exchanges. The new system is to be implemented by 2020. (news translated by Lacramioara Simion)