Tag: Inspectoratul General pentru Imigrari

  • Perspectiva utilitară asupra migrației de muncă

    Perspectiva utilitară asupra migrației de muncă

    Din 2022 până în anul prezent, Guvernul român a stabilit un contingent de 100.000 de muncitori de muncitori străini în fiecare an. Conform datelor oferite de Inspectoratul General pentru Imigrări, cele mai numeroase comunități pentru care s-au eliberat vize de muncă sunt cea nepaleză, srilankeză, pakistaneză și bengaleză. Principalele domenii care necesită forță de muncă străină sunt construcțiile și infrastructura, agricultura, curățenia, depozite și logistică, industria auto, sectorul hotelier și alimentar.

    Rar vorbim, însă, despre acești nou-veniți și în alți termeni decât economici. Luis Escobedo, un cercetător de origine peruviană care locuiește în România, investighează în amănunt problema rasismului și a interculturalității. Cu experiență de muncă și locuire în Polonia și Africa de Sud, Escobedo este în prezent cercetător asociat al Societății pentru Studii Interculturale și ale Migrației din București și al Departamentului «Unit for Institutional Change and Social Justice», asociat al Universității Free State din Africa de Sud. El vorbește despre perspectiva utilitară pe care o avem ca societate asupra recentei migrații.

    „Putem să vorbim despre trei elemente concrete, care construiesc acest fel de perspectivă. Unul este faptul că România are o înclinație spre vest. Și în vest deja avem o perspectivă utilitară. Vorbim despre faptul că, pentru ei, migrație înseamnă o unealtă cu care putem să rezolvăm probleme demografice și economice. În același timp, avem alte elemente, avem un element neoliberal și asta are legătură cu primul element. Avem o perspectivă despre vest foarte clară, vorbim despre ei ca despre un element monolitic, care nu are diversitate, (considerăm) că totul este mai dezvoltat acolo, că sunt mai bine decât noi, nu vorbim cu complexitate, și asta se potrivește cu elementul neoliberal. Atunci, pentru ei, există doar un singur mod de a se gândi la dezvoltare. Și acest mod este unul unde economia de de marketizare sau globalizarea este singura opțiune pe care avem.”

    Cel de-al treilea element pe care îl explică expertul este construcția ideologică a unei clase de mijloc, îmbrățișată mai ales de locuitorii zonelor urbane. Conform discursului aferent acestei ideologii, munca trudnică echivalează cu valoarea umană. „Dacă muncim foarte tare, putem să ajungem oriunde și putem avea succes,” explică Escobedo. Păcatul acestui discurs, spune cercetătorul, este că nu ia în calcul diferențele de mediu, gen, orientare sexuală, clasă socială ș.a.m.d.

    Întrebat cum afectează această perspectivă utilitară migranții din România, Luis Escobedo răspunde:

    „Considerăm că un migrant sau migrații în general este ceva e pe care putem folosi și nu ceva care include și oamenii. Oamenii ca noi, oamenii normali, oamenii cu vieți și experiențe diferite, care, din perspectiva noastră, aparțin unui singur grup de muncitori care au venit doar să ne dezvolte economia și să ne rezolve probleme demografice. Nu mai avem visuri, nu mai avem familii, nu mai avem planuri, proiecte și așa mai departe. Nu suntem considerați oamenii complecși (atunci) când suntem considerați o categorie abstractă a migranților. Se spune doar : „Voi ați venit aici să ne munciți și să plătiți impozite”.

    Expertul explică că această atitudine care nu vede nuanțe, nu poate lua în calcul diferitele circumstanțe ale fiecărei persoane, ceea ce face ca migranții cei mai afectați (de probleme personale, de sănătate, de condiții de muncă abuzive) să devină încă și mai vulnerabili.
    Întrebat care sunt strategiile prin care migranții fac față situațiilor dificile pe care trebuie le întâmpină, Escobedo răspunde:

    „În primul rând, e dificil să-și dea seama că ceva se întâmplă cu ei. Da, sunt obosit. E normal, pentru că muncesc mult, pentru că așa este pentru noi, migranții. Asta este realitatea noastră. Eu sunt foarte mulțumit de faptul că eu am putut să vin aici și alții au o viață mult mai mai rea decât mine și eu am fost foarte norocos Atunci, în primul rând, ei creează un fel de apărare sau un fel de de discurs de apărare să poată fi aici liniștiți. Dar, în același timp, sunt afectați și pot să se vadă consecințele materiale pe care au în viața de zi cu zi, când ajung acasă și nu mai au ceva în frigider sau nu au electricitate pentru frigider sau trebuie să împartă cu cu alți oameni un singur frigider. Și sunt și conflicte și ierarhii: cine mănâncă primul, cine trebuie să aștepte să folosească bucătăria — dacă avem bucătărie, în primul rând. În acest moment, ei încep să dezvolte tensiuni, încep să dezvolte conflicte, încep să dezvolte și probleme interne și, în același timp, încep să dezvolte și soluții. Cum să facem? Acasă suntem cinci sau șase oameni și se aglomerează la bucătărie? Bine, eu cunosc pe cineva care lucrează și mănâncă la locul lui de muncă. Atunci încep eu să mănânc acolo, încep eu să dezvolt și relații sociale (prin care) pot să mă descurc mai bine.”

    La nivel mai profund, explică Escobedo, alte strategii țin de liderii care se formează în astfel de comunități — lideri care încep să dezvolte instituții, să militeze pentru apărarea drepturilor, să clădească comunități de suport emoțional sau spații în care se pot bucura de o recunoaștere culturală din partea culturii gazdă. O altă strategie la fel de validă este căsătoria cu un cetățean al societății gazdă „și nu doar pentru documente”, spune cercetătorul, „ci poate pentru că vrea să facă parte din comunitate, vrea să fie român.”

  • Muncind în România – 09.04.2024

    Muncind în România – 09.04.2024

    Salariul minim în România va creşte de la 1 iulie, la 3.700 de lei brut (aproape 745 de euro), de la 3.300 de lei (circa 665 de euro) cât este în prezent. Administraţia de la Bucureşti încearcă astfel să acţioneze în spiritul unei directive europene votată în urmă cu un an şi jumătate, care trebuie transpusă în legislaţiile naţionale până în luna octombrie şi prevede ca acest venit să fie cel puţin jumătate din salariul mediu pe economie. Ministrul român al investiţiilor şi proiectelor europene, Adrian Câciu, a spus că la stabilirea salariului minim trebuie avute în vedere atât nevoia de a asigura un venit decent pentru orice lucrător activ dintr-o ţară, cât şi capacitatea angajatorului de a suporta acest venit. România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privinţa salariului minim. Statistica arată că, în ianuarie, în ţara noastră erau înregistrate 1,5 milioane de contracte de muncă plătite cu salariul minim.

    Numărul locurilor de muncă vacante din România a fost de aproape 40.000 în 2023, cu peste 5.000 mai mic decât în anul anterior, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Oferta cea mai bogată a fost înregistrată în domeniul intermedierilor financiare şi în asigurări, iar la polul opus s-au aflat industria extractivă şi domeniul construcţiilor. Cea mai mare cerere de forţă de muncă a fost pentru specialişti în diverse domenii de activitate. În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante pe regiuni de dezvoltare, în 2023, cele mai ridicate valori au fost înregistrate în regiunea Bucureşti-Ilfov, 13.200, urmată de regiunile Nord-Vest, 5.600, şi Vest, 4.600. La polul opus au fost regiunile Sud-Muntenia, cu 3.200 de locuri vacante, şi Sud-Vest Oltenia, cu 1.600 de locuri de muncă disponibile.

    Ministrul român al Muncii, Simona Bucura Oprescu, şi comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit, au vizitat săptămâna trecută o companie din industria confecţiilor din oraşul Târgovişte, în sudul ţării. Ministerul arată că, din totalul de 256 de angajaţi ai companiei, 118 sunt ucenici, iar angajatorul beneficiază de subvenţii acordate prin proiecte europene, dar şi cu finanţare din Bugetul Asigurărilor pentru Şomaj, precum şi de alte măsuri active de subvenţionare a locurilor de muncă ocupate de persoanele din grupuri defavorizate. După finalizarea formării profesionale, doar 4 dintre ucenici au plecat, restul fiind şi acum angajaţii firmei. Cu acest prilej, comisarul european a prezentat măsurile luate pentru reducerea diferenţelor salariale între statele membre, despre nevoia de a creşte competenţele generaţiilor tinere, precum şi despre oportunităţile oferite pentru ca aceştia să se integreze pe piaţa muncii.

    Inspectoratul General pentru Imigrări are un rol crucial în prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, dar şi în asigurarea protecţiei persoanelor care din diverse motive aleg să-şi părăsească ţara de origine, a transmis ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu ocazia împlinirii a 143 de ani de atestare documentară a acestei structuri. Predoiu a spus că ultimii ani au fost dificili în sfera migraţiei şi a azilului. Potrivit acestuia, conflictele armate din Ucraina şi Orientul Mijlociu au creat premisele unui nou val de migranţi, situaţie care a presupus un efort suplimentar din partea specialiştilor pentru a identifica soluţii şi pentru a anticipa potenţiale situaţii cu risc. Ministrul a arătat că, în prezent, România exportă expertiză în combaterea migraţiei ilegale şi în domeniul situaţiei privind azilul. Predoiu a punctat totodată contribuţia Inspectoratului General pentru Imigrări în procesul de aderare la Spaţiul Schengen şi le-a transmis angajaţilor IGI să continue să alinieze serviciile oferite cetăţenilor români şi străini la cele mai înalte standarde.

  • Muncind în România – 30.01.2024

    Muncind în România – 30.01.2024

    Guvernul
    României a aprobat o ordonanţă care reglementează utilizarea aplicaţiei
    informatice portaligi.mai.gov.ro, care permite efectuarea de programări în
    vederea depunerii documentelor necesare la structurile teritoriale ale
    Inspectoratului General pentru Imigrări.
    Prin utilizarea
    aplicaţiei informatice, solicitanţii au posibilitatea de a efectua programări
    la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, precum
    şi de a încărca, în prealabil, documentele care stau la baza respectivelor
    cereri, pentru a facilita ulterior verificarea la ghişeu a acestora. Încărcarea
    documentelor în portal nu echivalează cu depunerea cererii de prelungire a
    dreptului de şedere, pentru aceasta străinii fiind obligaţi să se prezinte la
    ghişeu, precizează sursa citată. Prin noile reglementări s-a avut în vedere
    asigurarea respectării exigenţelor în ceea ce priveşte protecţia datelor cu
    caracter personal.




    Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva a 17
    state membre ale Uniunii Europene, între care şi România, pentru netranspunerea
    în legislaţiile naţionale a directivei referitoare la atragerea pe piaţa muncii
    a imigranţilor înalt calificaţi din ţări terţe.
    Cunoscută drept Directiva
    asupra Cărţii Albastre UE, actul stabileşte condiţiile de intrare şi
    rezidenţă pentru cetăţenii înalt calificaţi care vin din ţări non-UE să se
    stabilească şi să muncească într-unul dintre statele uniunii. Este vorba despre
    condiţii de admisie mai flexibile, drepturi suplimentare şi posibilitatea de a
    se deplasa mai uşor între statele membre pentru găsirea unui loc de muncă. În
    afara României, vizate de acest demers sunt Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia,
    Estonia, Finlanda, Franţa, Lituania, Letonia, Luxemburg, Olanda, Polonia,
    Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia. Bruxellesul le-a transmis
    administraţiilor ţărilor meniţonate o scrisoare în care le cere explicaţii
    pentru întârziere, în condiţiile în care data limită pentru transpunerea
    directivei a fost 18 noiembrie 2023. Guvernele în cauză au acum la dispoziţie
    două luni pentru a răspunde scrisorii şi a transpune directiva în legislaţia
    lor naţională, în caz contrar vor primi un aviz motivat, a doua etapă a
    procedurii, care are drept ultimă fază sesizarea Curţii de Justiţie a UE.




    Ministrul român al Muncii, Simona Bucura Oprescu, şi ministrul adjunct al
    Muncii din Vietnam, Le Van Thanh, au semnat un Memorandum de înţelegere privind
    cooperarea în domeniile muncii şi securităţii sociale
    . Cooperarea se axează pe
    migraţia forţei de muncă, politici de ocupare a forţei de muncă pentru
    grupurile dezavantajate şi protecţia socială şi asistenţă socială pentru
    grupurile vulnerabile. Documentul a fost parafat la sediul Guvernului de la
    Bucureşti, în prezenţa prim-ministrului României, Marcel Ciolacu, şi a
    premierului Republicii Vietnam, Pham Minh Chinh, care s-a aflat într-o vizită
    oficială în România. Peste 2.100 de muncitori vietnamezi lucrează legal în
    România, conform Camerei de Comerţ şi Industrie a României.




    Peste 10.000 de cereri de azil au fost înregistrate în anul 2023, transmite
    Inspectoratul General pentru Imigrări.
    Cele mai multe solicitări au fost depuse
    de cetăţeni din Bangladesh – 2.821, Siria – 1.955, Pakistan – 1.231, Nepal -
    871 şi Sri Lanka – 528. Inspectoratul arată că are în subordine şase Centre
    Regionale de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil, spaţii destinate
    cazării persoanelor care au solicitat o formă de protecţie în România, în
    situaţia în care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreţinere.
    Centrele au o capacitate totală de cazare de 1.100 de locuri, cu posibilitatea
    de extindere cu încă 262. Centrele unde au fost înregistrate cele mai multe
    cereri sunt Timiş – 8.295, Bucureşti – 1.128, Maramureş – 245 şi Giurgiu – 242.
    Inspectoratul General pentru Imigrări precizează că, în perioada analizată, au
    beneficiat de programele de integrare 1.500 de cetăţeni străini, majoritatea
    din Siria, Somalia, Afganistan, Ucraina şi Irak.


  • Muncind în România

    Muncind în România

    30 de noi ghişee
    ale Inspectoratului General pentru Imigrări au fost deschise în capitala
    României.
    Direcţia pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti şi Serviciul pentru
    Imigrări al Judeţului Ilfov au transmis că decizia a fost luată pe fondul
    majorării permanente a contingentului de cetăţeni străini nou admişi pe piaţa
    forţei de muncă din România, de la 5.500 în 2016 la 100.000 în 2022 şi 2023.
    Până la 27 noiembrie, activitatea Direcţiei pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti
    şi Serviciului pentru Imigrări al Judeţului Ilfov s-a desfăşurat prin
    intermediul a 12 ghişee organizate în două containere metalice compartimentate.

    În prezent, activitatea de relaţii cu publicul la nivelul structurilor
    menţionate are loc exclusiv în punctul de lucru nou inaugurat în Complexul
    Comercial Grand Arena Mall, unde se preiau solicitările privind prelungirea
    dreptului de şedere, se eliberează avizele de angajare, se înregistrează
    rezidenţa şi se emit documente. Inspectoratul General pentru Imigrări a
    transmis că pentru eficientizarea şi fluidizarea fluxurilor de lucru se
    utilizează un sistem performant de gestionare a cozilor, sistem care este
    interoperabil cu cel integrat de management al străinilor.

    Astfel, sistemul de
    ticketing preia datele introduse de străini în aplicaţia de programare online,
    iar pe monitoarele din sala de aşteptare se afişează în mod automat toate
    informaţiile necesare, respectiv numărul programării, ora la care trebuie să se
    prezinte la ghişeu, ghişeul la care se va prezenta cetăţeanul străin, precum şi
    scopul prezenţei acestuia. Participant la inaugurarea noilor puncte de lucru,
    ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că
    principalul segment al celor care vin în România îl reprezintă cei care doresc
    să îşi găsească un loc de muncă şi să-şi clădească o carieră. Acest lucru,
    spune ministrul, este şi în avantajul companiilor româneşti şi al economiei
    naţionale. Predoiu a punctat faptul că România este o ţară sigură şi va rămâne
    o ţară sigură pentru cetăţenii săi şi pentru străinii care decid să rămână pe
    teritoriul naţional o perioadă mai îndelungată.




    O iniţiativă
    legislativă, care prevede extinderea, de la un an la doi ani, a perioadei
    pentru care se acordă şi se prelungeşte autorizaţia de muncă pentru cetăţenii
    străini din afara UE care lucrează în România, a fost depusă în Parlamentul de
    la Bucureşti.
    Potrivit proiectului, care a fost semnat de 16 deputaţi,
    autorizaţia de muncă se prelungeşte automat pentru noi perioade de până la doi
    ani în situaţia continuării raporturilor de muncă cu acelaşi angajator în baza
    contractului încheiat pe perioadă nedeterminată. Exceptate sunt cazurile în
    care se eliberează autorizaţii de muncă pentru lucrătorii sezonieri.

    Actul
    normativ mai stipulează că pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei de
    muncă peste perioada de valabilitate iniţială a contractului, încheiat conform
    Codului Muncii, este necesară prezentarea acordului scris al părţilor.
    Proiectul mai prevede că pentru obţinerea autorizaţiei de muncă pentru
    lucrătorii permanenţi, angajatorul nu va mai trebui să depună la Oficiul Român
    pentru Imigrări mai multe documente, între care actul constitutiv al societăţii
    sau de înfiinţare a persoanei juridice, certificatul de înmatriculare la
    oficiul registrului comerţului, certificatul de atestare fiscală, adeverinţa
    referitoare la forţa de muncă disponibilă pentru locul vacant comunicat de
    angajator sau procesul-verbal întocmit în urma selecţiei realizate pentru
    ocuparea posturilor vacante.

    Conform iniţiatorilor, această reglementare are
    scopul de a sprijini în mod direct mediul de afaceri care apelează la
    recrutarea şi angajarea de lucrători care provin din state non-UE, pentru a
    creşte competitivitatea companiilor care derulează afaceri în România. Proiectul
    urmează să intre în dezbaterea Senatului României, iar Camera Deputaţilor este
    for decizional.


  • 54 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România

    54 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România

    Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunţat, sâmbătă, că 54 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România de la începutul conflictului militar din ţara vecină.

    De la începerea conflictului din Ucraina, 54 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România. Aceşti cetăţeni beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională. Pe întreaga perioadă a procedurii, solicitanţii de azil pot beneficia de cazare în centrele Inspectoratului General de Imigrări, dacă doresc acest lucru, precum şi de măsuri de asistenţă materială, financiară, medicală, consiliere psihologică şi juridică de specialitate, acces la piaţa forţei de muncă şi activităţi de adaptare culturală. Complementar, pot beneficia de suportul organizațiilor internaționale și neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul migrației. , se arată într-un comunicat al MAI.

    Centrele de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări sunt ocupate în proporție de 56,4%, informează sursa citată.

    În ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei, menţionăm că, în ultimele 24 de ore, 73.030 de persoane, dintre care 14.188 de cetăţeni ucraineni, au intrat în ţară, iar 72.022 de persoane, dintre care 7.298 de cetăţeni ucraineni au părăsit teritoriul României. Totodată, 22.105 mijloace de transport au trecut frontiera pe sensul de intrare şi 21.131 pe sensul de ieşire, mai informează comunicatul MAI.

  • Reguli noi pentru străinii la studii sau muncă

    Reguli noi pentru străinii la studii sau muncă

    Inspectoratul General pentru Imigrări a simplificat procedurile de lucru
    privind eliberarea documentelor emise cetățenilor străini și europeni, începând
    cu 1 ianuarie 2022. Astfel, la solicitarea acordării sau prelungirii dreptului
    de ședere sau de rezidență sau de emitere a avizului de angajare nu mai sunt
    necesare copii ale următoarelor documente: actul de identitate al cetățeanului
    român/străin eliberat de autoritățile române, scrisoare de acceptare la studii,
    actul constitutiv al instituției de formare profesională și actul constitutiv
    al organizației. Nu vor mai fi necesare copii ale certificatului de
    înmatriculare al societății comerciale, ale actelor constitutive ale societății
    comerciale, hotărârii judecătorești de înființare, certificatului cu
    înscrierile efectuate la Oficiul National al Registrului Comertului,
    autorizației de funcționare și avizului tehnic de specialitate. Totodată, cetățenii
    UE, cei din Spaţiul Economic European şi din Elveţia, cât și cetățenii terți,
    nu mai sunt obligați să depună copie a certificatului de căsătorie și a
    certificatului de naștere al copilului, cetățean român/străin, eliberate de
    autoritățile române.


    Inspectoratul General pentru Imigrări a derulat recent campania Angajarea
    în muncă a străinilor veniți la studii în România, prin care a dorit să
    informeze cetățenii străini care se află la studii pe teritoriul României cu
    privire la posibilitatea desfășurării unor activități lucrative, precum și în
    ceea ce privește drepturile și obligațiile ce le revin ca angajați. Astfel, după
    venirea în România în baza vizei de lungă ședere în scop de studii, străinii
    trebuie să solicite prelungirea dreptului de ședere în scop de studii, până la
    expirarea dreptului de ședere prevăzut în colantul de viză. Străinii cu drept
    de şedere temporară pentru studii pot lucra pe teritoriul României pentru a-şi
    completa mijloacele de întreţinere, fără aviz de angajare, numai cu contract
    individual de muncă cu timp parţial cu durata muncii de maximum 4 ore pe zi.


    Dreptul de şedere temporară pentru studii se poate prelungi cu 9 luni după
    absolvirea studiilor, pentru căutarea unui loc de muncă şi efectuarea formalităţilor
    de angajare în muncă sau în vederea deschiderii unei afaceri, cu prezentarea
    documentelor care atestă finalizarea studiilor. După finalizarea studiilor,
    străinii titulari ai unui drept de şedere temporară pentru studii pot solicita
    prelungirea dreptului de şedere în scop de muncă fără obligativitatea obţinerii
    unei vize de lungă şedere pentru angajare în muncă, dar cu condiția să prezinte
    o copie a avizului de angajare sau contractul individual de muncă cu normă
    întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care
    rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe
    ţară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul
    trebuie să fie la nivelul de cel puţin două ori câştigul salarial mediu brut.


  • Comunicare temporară la distanţă pentru imigranţi

    Comunicare temporară la distanţă pentru imigranţi

    Pentru a evita aglomerarea de
    persoane în zona activităților de relații cu publicul, Inspectoratul recomandă
    cetăţenilor să utilizeze instrumentele de comunicare la distanţă.



    Astfel, pentru depunerea documentelor în vederea reglementării dreptului de
    şedere a cetăţenilor străini în România, obţinerea avizelor de angajare sau
    detaşare, dar şi alte operaţiuni, Inspectoratul General pentru Imigrări
    recomandă utilizarea serviciul electronic din aplicaţia portaligi.mai.gov.ro.


    Prin lansarea serviciului de
    depunere a cererilor online, Inspectoratul General pentru Imigrări oferă
    aplicanţilor, posibilitatea de face dovada îndeplinirii condiţiilor legale prin
    încărcarea online a documentelor justificative, înainte de prezentarea la
    ghişeul de lucru cu publicul. Prin această metodă de lucru, Inspectoratul
    General pentru Imigrări, urmăreste scurtarea timpului de aşteptare în faţa
    ghişeului şi eficientizarea procesului de preluare a cererilor.


    Cetăţenii pot obţine informaţii
    complete şi permanent actualizate privind legislaţia aplicabilă în domeniul
    migraţiei, azilului şi integrării persoanelor prin consultarea paginii de
    internet a instituţiei, http://igi.mai.gov.ro/.
    Site-ul public permite utilizarea formularelor online pentru accesul la
    informaţiile de interes public şi depunerea petiţiilor. De asemenea, pentru
    transmiterea unor comunicări sau altor informări, cetăţenii pot utiliza adresa
    de email sau corespondenţa poştală.


    Totodată, pentru informaţii cu
    caracter general sau situaţii speciale, la nivel central este pus la dispoziţia
    cetăţenilor numărul de telefon 021.410.99.40.


    Tot în acelaşi context, accesul persoanelor în zona de relaţii cu publicul
    se va face în baza documentelor justificative şi în limita ghişeelor
    disponibile. Inspectoratul General pentru Imigrări mai anunță că au
    fost suspendate vizitele în cadrul centrelor aflate în administrarea
    instituţiei şi au fost stabilite mai multe măsuri de prevenire în scopul
    asigurării protecţiei persoanelor cazate. În funcţie de evoluţia situaţiei la
    nivel naţional, Inspectoratul General pentru Imigrări va comunica măsurile
    dispuse care au în vedere atât protejarea propriului personal, cât şi a
    cetăţenilor. Activităţile de audienţă, atât la nivelul aparatului central, cât
    şi la sediile structurilor teritoriale de imigrări, au fost suspendate până la
    data de 31 martie a.c.


  • Integrarea persoanelor vulnerabile

    Integrarea persoanelor vulnerabile

    Persoanele vulnerabile sunt acele persoane care au dobândit o formă de
    protecţie în România şi care au potenţial redus de autoîntreţinere. Scopul general al politicii privind integrarea străinilor, care au obţinut o
    formă de protecţie în România, este acela de a-i ajuta să se autosusţină, să
    devină independenţi faţă de asistenţa oferită de stat sau de organizaţiile
    neguvernamentale şi să participe activ la viaţa economică, socială şi
    culturală. Sunt considerate persoane vulnerabile minorii neînsoţiţi, persoane cu dizabilităţi, persoane care au atins vârsta
    pensionării şi nu beneficiază de pensie, femei însărcinate, familii
    monoparentale cu copii minori, victime ale traficului de persoane, ale torturii
    sau violului.


    Inspectoratul
    General pentru Imigrări poate oferi cazare gratuită persoanelor vulnerabile,
    care nu necesită asistenţă specializată, în centrele pe care le administrează. Pentru motive bine întemeiate Inspectoratul
    General pentru Imigrări poate aproba prelungirea programului de integrare
    pentru aceste persoane şi peste limita de un an de zile.


    În acest sens Inspectoratul General pentru Imigrări prin intermediul
    centrelor regionale vine în sprijinul acestor persoane prin oferirea unui
    pachet de servicii reunite în Programul de Integrare. Dacă eşti refugiat sau ai
    statut de persoană cu protecţie subsidiară în România poţi aplica pentru
    programul de integrare şi te poţi înregistra în acest program în maxim 30 de
    zile după ce ai primit o formă de protecţie.



    Programul de integrare poate să ofere cazare, la
    cerere, în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări pentru perioada în
    care eşti înscris în programul de integrare (până la 12 luni). Se mai oferă
    cursuri de limba română, în perioada în care esti înscris în programul de
    integrare, sesiuni de acomodare culturală, iar timp de 2 luni pot primi un
    ajutor material în cuantum egal cu al solicitanţilor de azil.

    De asemenea, în
    programul de integrare mai intră consilierea socială ce cuprinde asigurarea
    accesului la drepturile pe care le ai în România: dreptul la un loc de muncă,
    dreptul la o locuinţă, dreptul la asistenţă medicală şi socială, asigurări
    sociale, dreptul la educaţie. Se mai poate obtine şi un ajutor material
    nerambursabil în valoare de 540 lei de persoană pe lună (115 euro), acordat pe
    o perioadă de maxim 12 luni, cu condiţia înscrierii şi participării la
    activităţile programului de integrare şi stabilite în planul individual de
    integrare

  • Şederea în România pentru diferite scopuri

    Şederea în România pentru diferite scopuri

    Cetăţenii din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic
    European care doresc să rămână pe
    teritoriul României, pentru o perioadă mai mare de timp pentru alte
    scopuri, în afară de studii, muncă sau activităţi de cercetare, trebuie
    să îndeplinească o serie de condiţii, care să corespundă cu scopul ales,
    informează Inspectoratul General pentru Imigrări. De exemplu, dacă rămâneţi în România ca
    administrator al unei societăţi comerciale trebuie să faceţi dovada că îndepliniţi
    următoarele condiţii: aveți calitatea de administrator al firmei, la data
    solicitării nu sunteţi asociat sau acţionar la societatea comercială în
    cauză sau la altă persoană juridică română şi nu aţi
    avut aceste calităţi în ultimii 2 ani.

    De asemenea, la firma respectivă nu trebuie să mai existe un alt
    străin care a obţinut un drept de şedere în acest scop, iar acea societate
    comercială trebuie să aibă un aport de capital sau transfer de tehnologie
    de cel puţin 50.000 euro. Dacă veniţi în România în scopul formării
    profesionale neremunerate în cadrul unui furnizor de pregătire profesională
    acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat
    trebuie să aveți încheiat un contract de formare profesională și
    să dispuneți de mijloace de întreținere în cuantum de cel puțin salariul
    mediu brut pe economie lunar pentru întreaga perioadă înscrisă în viză.


    Inspectoratul General pentru Imigrări mai informează
    că persoanele care vin în România ca voluntar trebuie să aibă încheiat un
    contract de voluntariat cu o persoană juridică de drept public sau de
    drept privat fără scop lucrativ, denumită organizaţie-gazdă, precum
    și poliță de asigurare civilă. Entitatea-gazdă asigură cazarea,
    mijloacele de întreţinere şi asigurarea medicală pentru întreaga
    perioadă de valabilitate a vizei, cheltuielile și / sau banii de buzunar. Voluntarul
    trebuie să aibă vârsta de peste 14 ani inclusiv, iar dacă străinul
    este minor trebuie să aibă încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu
    privire la şederea pe teritoriul României în acest scop.


    În cazul celor care vin pentru un tratament
    medical de lungă durată, în cadrul instituţiilor medicale publice sau private,
    aceştia trebuie să prezinte o scrisoare de acceptare din partea
    instituţiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul şi durata
    tratamentului. Cei care vin pentru tratamente medicale de lungă durată pot avea
    avea şi un eventual însoţitor, care să îi asiste atunci când
    pacienţii sunt în imposibilitatea de a se îngriji singuri, dar numai
    dacă acest lucru este menționat expres în scrisoarea de acceptare.



    Pentru aceste scopuri, solicitanţii pot obţine o
    viză de lungă şedere de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale
    României.

  • Procedura de azil în România

    Procedura de azil în România

    Situaţia
    strănilor veniţi în România pe căi legale sau ilegale este gestionată de către
    Inspectoratul General pentru Imigrări. Cererea de azil poate fi depusă de oricare cetăţean străin aflat pe
    teritoriul României sau într-un punct pentru trecerea frontierei. Cererile de azil se depun personal la
    Inspectoratul General pentru Imigrări; la structurile Poliției de
    Frontieră Române sau la unitățile
    de poliție în cadrul cărora sunt constituite și funcționează centre de
    reținere și arestare preventivă.

    După primirea cererii de azil solicitantul va
    completa un interviu preliminar, în scopul stabilirii datelor personale ale
    acestuia şi ale membrilor săi de familie. Se ţine cont de ruta parcursă din ţara de origine până în
    România, de eventualele cereri de azil depuse în alte state terţe ori într-un
    stat membru al Uniunii Europene, precum şi de actele de identitate sau de
    călătorie aflate în posesia sa.Solicitantul
    de azil este obligat să depună toate documentele pe care le are la dispoziţie
    şi care au relevanţă pentru situaţia sa personală, cât şi documentul pentru
    trecerea frontierei de stat, urmând să primească documentul temporar de
    identitate pentru solicitanţii de azil, emis de Inspectoratul General pentru
    Imigrări.

    Pe perioada procedurii de azil solicitantul de azil are dreptul de a
    rămâne pe teritoriul României şi este protejat împotriva expulzării,
    extrădării, returnării forţate de la frontieră sau de pe teritoriul statului
    român. Primirea, înregistrarea şi soluţionarea cererilor de azil, asigurarea
    asistenţei solicitanţilor de azil pe durata procedurii şi asistenţa pentru
    integrare sunt activităţi care se desfăşoară la nivelul Centrelor Regionale de
    Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil situate în Bucureşti, Giurgiu,
    Timişoara, Galaţi, Rădăuţi şi Maramureş, structuri teritoriale specializate în
    probleme de azil. Dacă solicitantul de
    azil nu dispune de mijloace materiale, i se asigură asistenţa materială
    necesară pentru întreţinere pe întreaga durată a procedurii de azil.Termenul de
    soluţionare a cererii de azil este de aproximativ 30 de zile.



    În prima jumatate a acestui an, au fost depuse
    792 de cereri de azil, cu 11% mai puţine faţă de perioada similară a anului
    trecut.Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din
    state precum Irak, Siria şi Bangladesh, iar cele mai multe cereri au fost depuse
    la centrele din Timişoara şi Bucureşti, informează Inspectoratul General pentru Imigrări.

  • Obţinerea cetăţeniei române

    Obţinerea cetăţeniei române

    Cetăţenii străini şi apatrizii
    care doresc să obţină cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul
    României de cel puţin 8 ani. Dacă sunt căsătoriţi cu un
    cetăţean român, se poate obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de
    la data căsătoriei, respectiv data de la care s-a acordat dreptul de
    şedere permanentă în România – eliberată de Inspectoratul General pentru Imigrări.


    Aceste termene pot fi reduse la jumătate dacă solicitantul este o
    personalitate recunoscută pe plan internaţional; daca este cetăţeanul unui stat
    membru al Uniunii Europene; dacă a dobândit statut
    de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare sau dacă a
    investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro.


    Cererile pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal
    Autorităţii Naţionale pentru cetăţenie care are un sediul central la Bucureşti,
    dar şi în Iaşi, Galaţi. Suceava, Timişoasa şi Cluj Napoca. Cererile trebuie să
    fie însoţite de paşaport în copie legalizată şi traducere în limba română
    legalizată; permis de şedere permanentă pentru cetăţeni străini în copie
    legalizată şi adeverinţă din care să rezulte domiciliul legal în România de cel puţin 8 ani. De asemenea, sunt necesare cazierul judiciar eliberat de
    Ministerul român de Interne şi cazierul din ţara de origine, însoţit de o
    traducere legalizată în limba română.

    Trebuie şi o declaraţie pe
    proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte că în
    prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a
    siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi. Mai
    trebuie şi dovada locuinţei în copie legalizată, dar şi dovada mijloacelor
    legale pentru o existenţă decentă în România, în condiţiile stabilite de
    legislaţia privind regimul străinilor (după caz); această dovadă trebuie să
    conţină veniturile realizate pe teritoriul României în ultimii 3 ani.


    De asemenea, persoanele care solicită
    acordarea cetăţeniei române trebuie să cunoască limba română, imnul României,
    Constituţia, istoria, geografia şi alte noţiuni de cultură şi civilizaţie
    românească. Ei vor demonstra că au dobândit aceste cunoştinte cu ocazia
    interviului pe care îl vor susţine într-un termen cuprins între 4-6 luni de la
    data depunerii dosarului de dobândire a cetăţeniei române.



    Peste 100.000 de cetăţeni ai lumii au rezidenţa în
    România, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări.

  • Salarii mai mari pentru cetăţenii străini

    Salarii mai mari pentru cetăţenii străini

    Inspectoratul General
    pentru Imigrări a precizat că în cazul
    străinilor care solicită prelungirea dreptului de şedere în România trebuie
    respectat salariul mediu brut care a fost majorat de la 3131 la 4162 de lei,
    urmare a unor modificări legislative. Totodată, salariul minim brut este, de la 1 ianuarie a.c., de 1900 de lei. Această condiţie este
    necesară la solicitarea de viză de lungă şedere pentru angajare şi detaşare în
    scopul desfăşurării de activităţi lucrative pe teritoriul României, la
    prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de detaşare şi pentru studii,
    precum şi la acordarea dreptului de şedere pe termen lung. Modificarea salariului
    mediu brut în contractul individual de muncă, precum şi transmiterea acestor
    date către Inspectoratete Teritoriale de Muncă, se fac ori de câte ori intervin
    schimbări privind modificarea salariului mediu brut la nivel naţional, la data
    intrării în vigoare a modificării. Pentru reglementarea şederii pe teritoriul
    României, străinii au posibilitatea de a depune documentele şi prin intermediul
    aplicaţiei online, disponibilă la adresa https://portaligi.mai.gov.ro/portaligi/,
    pentru reducerea timpului de aşteptare la ghişeu şi eficientizarea procesului
    de preluare a documentelor.


    Străinii
    cu şedere legală pe teritoriul României pot fi încadraţi în muncă în baza avizului
    de angajare/detaşare obţinut de angajatori în condiţiile prevăzute de legeprivind încadrarea în muncă
    şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. Străinii titulari ai
    dreptului de şedere temporară pentru studii pot fi încadraţi în muncă pe
    teritoriul României fără aviz de angajare numai cu contract individual de muncă
    cu timp parţial cu durata muncii de maximum 4 ore pe zi. În vederea detaşării
    pe teritoriul României a unui străin este necesar ca angajatorul să obţină
    avizul de detaşare, care se eliberează de către Inspectoratul General pentru
    Imigrări.


    Angajatorul care are încadrat în
    muncă/detaşat un străin din categoria celor care au nevoie de aviz, are
    obligaţia de a comunica Inspectoratului General pentru Imigrări, în cel mult 10
    zile de la data începerii activităţii acestora pe teritoriul României, copia
    contractului individual de muncă, copia actului de detaşare, precum şi a
    înscrisurilor prevăzute de lege. Totodată, angajatorul are obligaţia de a
    comunica, în termen de 10 zile, modificarea sau încetarea contractului
    individual de muncă încheiat cu străinul ori, după caz, încetarea detaşării
    acestuia. Mai multe detalii privind angajarea străinilor pe teritoriul României
    puteţi găsi accesând pagina web a instituţiei http://igi.mai.gov.ro/ro/content/munca.

  • Informaţii despre reîntregirea familiei

    Informaţii despre reîntregirea familiei

    Inspectoratul General pentru Imigrări oferă informaţii
    pentru cei interesaţi de reîntregirea familiei. Astfel, dacă sunteţi cetăţean
    al unui stat din afara Uniunii Europene şi al Spaţiului Economic European puteţi obţine reîntregirea
    familiei doar dacă sunteţi posesorul unui permis de şedere temporară valabil un
    an, al unei Cărţi albastre a Uniunii Europene, al unui permis ICT, al unui
    permis mobile ICT, al unui permis de şedere pe termen lung sau sunteţi
    beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare. Pentru a vă
    aduce familia în România trebuie mai întâi să obţineri avizul Inspectoratului
    General pentru Imigrări, pentru care aveţi nevoie de următoarele documente:
    cerere, certificat de căsătorie/certificat de naştere sau după caz, dovada
    legăturii de rudenie, eliberate de autorităţile competente, traduse şi
    supralegalizate sau apostilate în
    condiţiile legii, o declaraţie din care să reiasă că membrii de familie
    vor locui împreună cu dumneavoastră, copia documentului care atestă dreptul dvs
    de şedere pe teritoriul României. La toate acestea se mai adaugă dovada
    deţinerii legale a spaţiului de locuit, dovada mijloacelor de întreţinere şi a
    asigurării în sistemul de asigurări de sănătate, dar şi o declaraţie scrisă a
    persoanei care deţine împreună cu sponsorul custodia comună a copilului minor
    pentru care se solicită reîntregirea familiei. Cerera de reîntregire a familiei se va soluţiona în
    termen de cel mult 3 luni de la data depunerii. Pasul următor pentru
    reîntregirea familiei este obţinerea vizei de lungă şedere, de la misiunile
    diplomatice şi oficiile consulare ale României din statul în care membrii dvs
    de familie au reşedinţa.


    În cazul
    reîntregirii familiei cu cetăţeni români, membrii de familie ai acestora vor solicita viza de lungă şedere direct misiunilor
    diplomatice şi oficiilor consulare ale României din statul în care au
    reşedinţa. Solicitarea de viză pentru membrii de familie ai cetăţenilor români,
    va fi însoţită de certificatul de căsătorie eliberat de autorităţile române,
    ori dupa caz, de dovada existenţei legăturii de rudenie sau a calităţii de
    partener. Solicitarea de viză pentru străinii membri de familie ai cetăţenilor
    români care fac dovada că sunt înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat
    membru în această calitate, va fi însoţită de documente care atestă că
    sunt înregistraţi cu drept de rezidentă
    în alt stat membru, în calitate de membru de familie al cetăţeanului român.
    Membrii de familie ai cetateanului non-EU/SEE trebuie să depună următoarele
    documente pentru obţinerea vizei de lungă durată pentru reîntregirea familiei:
    comunicarea Inspectoratului General pentru Imigrări, dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei, certificatul
    de cazier judiciar. In cazul
    reîntregirii familiei cu cetăţeni români este nevoie de certificat de căsătorie
    eliberat de autorităţile române sau
    dovada existenţei legăturii de rudenie sau a calităţii de partener,
    dovada asigurării medicale şi certificatul de cazier.



    Viza de lungă şedere se acordă pentru o perioada
    de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii.

  • România şi criza migranţilor

    România şi criza migranţilor

    România este o ţară de tranzit pentru refugiaţii din zonele de conflict. Ţara noastră nu acceptă ideea cotelor obligatorii pentru refugiaţi, dar autorităţile de la Bucureşti au dat asigurări că România îşi va îndeplini datoria de ţară membră a UE. În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe a făcut o ofertă pentru relocarea în România a unui număr de aproximativ 2.000 de refugiați din Grecia și din Italia. În plus, în anul 2017, România acordă asistență umanitară în beneficiul refugiaților din Siria în valoare de 5.3 milioane de euro.



    România, ţară de tranzit



    Pentru a evidenţia eforturile şi contribuţia României în criza refugiaţilor, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a anunţat că a făcut recent o ofertă de a găzdui aproape două mii de refugiaţi aflaţi acum în Grecia şi Italia. În prezent, pe teritoriul ţării noastre se află aproximativ 700 de refugiați.



    “România nu a acceptat ideea unor cote obligatorii pentru refugiaţi. În cadrul principiului solidarităţii, sigur, în măsura posibilităţilor pe care le avem, organele competente, MAI-ul, sunt convins că vor face şi ei tot ce le este în putinţă pentru ca lucrurile să fie în regulă. Din fericire pentru noi, România este mai degrabă o ţară de tranzit, numărul de refugiaţi este relativ mic, presiunea imigranţilor este pentru zona Europei Centrale şi de Nord. În ceea ce ne priveşte însă, ne vom face datoria ca ţară membră a Uniunii Europene.”, a declarat ministrul de Externe Teodor Meleşcanu.



    Capacitate extinsă de cazare



    Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) are în administrare, la nivel naţional, şase Centre Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil, la Timişoara, Şomcuta Mare (Maramureş), Rădăuţi, Galaţi, Giurgiu şi Bucureşti, cu o capacitate extinsă de 1328 de locuri. Gradul de ocupare în cele şase centre de cazare este de aproximativ 70%.



    Conform datelor care ne-au fost furnizate de către Biroul Informare și Relații Publice din cadrul IGI, în primul semestru al acestui an au fost înregistrate 2000 de cereri de azil, dintre care: bărbați -1039, femei – 361, copii – 600. Cei mai mulţi solicitanţi ai unei forme de protecție internațională provin din state precum: Irak, Siria, Pakistan și Afganistan.



    Bugetul de stat alocat solicitanților de azil, pentru anul 2017, este de aproximatix 630.000 de euro (2.853.000 lei), reprezentând bunuri și servicii, asistență socială și active nefinanciare.



    Operaţiuni de salvare pe Marea Neagră



    O analiză Frontex arată că anul trecut cele mai multe cazuri au fost detectate la frontierele terestre ale României și Bulgariei cu Serbia, în special cu migranții care au intrat ilegal în Bulgaria din Turcia și apoi au încercat să ajungă în alte state membre ale UE. Mulţi dintre refugiaţi folosesc Marea Neagră şi Dunărea ca poartă de acces spre ţările din centrul şi din nordul Europei.


    Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a menţionat că România participă masiv la operațiunile din Marea Neagră pentru oprirea fluxului de refugiați și salvarea celor care se încumetă la asemenea acțiuni.



    “România participă masiv la operațiunile din Marea Mediterană pentru oprirea afluxului de refugiați și salvarea celor care se încumetă la asemenea acțiuni. La nivelul UE, și prin instituția Frontex, și prin operațiunile din Marea Mediterană, România a fost unul dintre contributorii cei mai importanți. Această contribuție a noastră ne situează pe locul doi între țările care nu sunt direct vizate de către migrație”, a declarat ministul de Externe.


    Din datele Poliţiei de Frontieră privind migraţia ilegală, în 2016 au fost depistaţi 1.624 cetăţeni străini care au încercat să treacă frontiera, din care 1.075 pe sensul de intrare în ţară şi 549 pe sensul de ieşire, cei mai mulţi fiind organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi.


    Migraţia ilegală s-a intensificat în 2017. Din datele Poliţiei de Frontieră pe primul semestru 2017, rezultă că România, comparativ cu frontierele altor state U.E., nu s-a confruntat cu un aflux masiv de persoane care încearcă să treacă fraudulos graniţa, dar situaţia a fost şi este atent monitorizată.



    În primele şase luni ale anului 2017, poliţiştii de frontieră au depistat 2.474 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera de stat, din care 1.437 pe sensul de intrare în ţară şi 1.037 străini pe sensul de ieşire din ţară. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, au fost depistaţi acţionând ilegal la frontieră 507 cetăţeni străini – 374 pe sensul de intrare şi 133 pe sensul de ieşire.



    Din numărul total al persoanelor implicate în migraţia ilegală, cele mai multe au fost organizate în 353 de grupuri de migranţi în care au fost identificaţi 134 de traficanţi. De asemenea, au fost depistate 80 de persoane (24 de cetăţeni români şi 56 de cetăţeni străini) implicate în activităţi de călăuzire.



    În cazurile persoanelor depistate că încearcă să intre ilegal în România, poliţiştii de frontieră demarează procedura de punere în aplicare a protocoalelor şi acordurilor de readmisie încheiate cu țările vecine, pentru preluarea persoanele de către autorităţilor de frontieră din acele state, în vederea continuării cercetărilor şi dispunerii măsurilor legale ce se impun.



    Dintre modalităţile de încercare de intrare/iesire ilegală în/din România folosite mai des de migranţi au fost:


    – tentativă de trecere ilegală la frontiera “verde”;


    – ascunderea în mijloace de transport;


    – utilizarea documentelor false/falsificate.



    În ceea ce priveşte naţionalitatea persoanelor depistate în tentativă de trecere ilegală a frontierei, s-a constatat că provin din următoarele ţări sau teritorii: Irak, Siria, Pakistan, Afganistan, Iran, Turcia, India, Kosovo, Bangladesh şi Palestina.




    Bani pentru ajutorarea victimelor şi refugiaţilor



    Într-o comunicare recentă prilejuită de Ziua mondială pentru asistență umanitară, Ministerul Afacerilor Externe a precizat că, în anul 2017, România acordă asistență umanitară în beneficiul refugiaților din Siria în valoare de 5.3 milioane de euro pentru atenuarea efectelor generate de conflict asupra copiilor și asupra populației siriene aflată pe teritoriile statelor învecinate, demonstrând angajarea activă a țării noastre la eforturile comunității internaționale de gestionare a crizelor umanitare.


    “România și-a asumat obligația de a contribui cu 800.000 de euro la coaliția luptei împotriva statului islamic și ajutorarea victimelor populației civile din aceste zone. Pe lângă această contribuție, care se va întinde pe o perioadă de patru ani, câte 200.000 pe an, mai avem și o contribuție de 340.000 de euro, care este destinată în primul rând celor din Siria, oamenilor care suferă. Este, mai ales, un ajutor umanitar și, de asemenea, vom avea o contribuție, nu am stabilit-o încă, la Fondul Uniunii Europene pentru ajutorarea refugiaților din Siria care se află în Turcia la ora actuală”, a explicat ministrul de Externe.


    Potrivit MAE, în perioada 2014-2017, România a acordat asistență umanitară în valoare de aproximativ 11.2 milioane de euro unui număr de 12 state aflate în situații de criză.

  • Obţinerea avizelor de angajare

    Obţinerea avizelor de angajare


    Inspectoratul General pentru Imigrări din subordinea Ministerului român al Afacerilor Interne informează că dintre cetăţenii străini pentru care sunt solicitate avize de muncă cei mai mulţi provin din state precum Turcia, China, Filipine, Republica Coreea, Sri Lanka şi Ucraina. Avizul de angajare este documentul oficial care dă dreptul cetăţenilor unor state din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European să desfăşoare activităţi lucrative în ţara noastră. Solicitarea pentru eliberarea unui astfel de aviz şi actele necesare sunt înaintate Inspectoratului General pentru Imigrări de către angajator, persoană fizică sau juridică.



    Avizul de angajare este necesar pentru obţinerea vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă. Avizul poate fi eliberat şi cetăţenilor străini care provin din state cu care România are încheiate acorduri de desfiinţare a vizelor sau pentru care România a renunţat unilateral la obligativitatea vizelor, dar şi celor care beneficiază de drept de şedere temporară pentru reîntregirea familiei. Avizul de angajare se mai acordă persoanelor care beneficiază de drept de şedere temporară în scop de studii şi solicită încadrarea pe baza unui contract individual de muncă cu timp parţial, respectiv cu program de cel mult 4 ore pe zi. Cetăţenii străini titulari ai dreptului de şedere permanentă pe teritoriul României pot fi încadraţi fără a fi necesar avizul. De aceeaşi prevedere beneficiază şi cetăţenii străini care desfăşoară activităţi didactice sau ştiinţifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate din România, pe baza unor acorduri bilaterale, dar şi cetăţenii străini care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare solicitate de ministere sau alte instituţii publice.



    Pentru eliberarea unui aviz de angajare trebuie achitată de către angajator o taxă reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro. Angajatorul va plăti echivalentul în lei a 50 euro încazul în care intenţionează să încadreze în muncă un străin titular al dreptului de şedere temporară pentru studii, după absolvirea studiilor, sau pentru titularul dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, precum şi în cazul schimbării angajatorului sau a funcţiei, la acelaşi angajator.



    Inspectoratul General pentru Imigrări soluţionează cererile pentru eliberarea avizului de angajare în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile