Radio România Internațional

Tag: Institutul National de Statistica

  • Continuă îmbătrânirea populaţiei

    Continuă îmbătrânirea populaţiei

    Populaţia României era, la jumătatea acestui an, de 21.779.000 de locuitori, în scădere cu un procent raportat la 1 iunie 2023. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, astfel că persoanele de peste 65 de ani depăşesc cu aproape un milion segmentul populaţiei tinere de până la 14 ani. Populaţia feminină este cu jumătate de milion mai mare decât cea masculină, iar vârsta medie la nivel naţional se apropie de 43 de ani. Aceasta ar fi fotografia de moment. Dinamica, însă, avertizează specialiștii, e una constant îngrijorătoare.

     

    De la recensământul din 2011 și până la cel mai recent, din 2021, România a pierdut aproximativ un milion de locuitori – declara, încă de acum jumătate de an, președintele INS, Tudorel Andrei, într-o dezbatere organizată de media de la București. El semnalează îmbătrânirea accentuată a populației din ultimii 30 de ani (cu circa 7,7 ani în medie, dar mult mai accentuată în cazul femeilor), precum și faptul că, în următorii ani, România va face, foarte probabil, rocadă cu Olanda și va coborî de pe locul al șaselea pe poziția a șaptea în Uniunea Europeană ca număr de locuitori.

     

     

    Economistul Ionuț Dumitru, fost șef al Consiliului Fiscal, avertizează că „partea mai proastă este că acest declin foarte accentuat din anii următori va avea loc în zona populației active. E un șoc foarte puternic acesta al ieșirii la pensie a decrețeilor (copiii născuți în perioada 1968-1990, când regimul comunist a interzis avorturile și a descurajat folosirea mijloacelor contraceptive – n. red.) și vedem că în perioada respectivă sunt proiectate scăderi consistente de populație activă”.

     

    Experții mai spun că grupul demografic de 65 de ani și peste din România înregistrează printre cele rapide creșteri din Europa, o tendință care se estimează că va continua. Consecințele unei forțe de muncă îmbătrânite devin evidente, deoarece un grup de forță de muncă mai mic trebuie să susțină o comunitate mai mare de pensionari. Această schimbare are implicații de anvergură în diverse sectoare, de la economie la sănătate, creând un efect de undă care atinge fiecare colț al societății românești.

     

    În plus, rata natalității în România este în scădere de zeci de ani, coborând sub nivelul de înlocuire necesar pentru a menține o populație stabilă. În ultimii 35 de ani, aceasta aproape s-a înjumătățit – de la circa 60 născuți vii la o mie de femei în vârstă fertilă, la 35. Mulți tineri părăsesc țara în căutarea unor oportunități economice mai bune, iar acest exod agravează dezechilibrele demografice.

     

    În sfârșit, comentatorii acuză ineficiența factorului politic: în pofida bunelor intenții declarate, niciunul dintre guvernele de la București, indiferent de culoarea lor ideologică, n-a reușit să creeze programe capabile să-i convingă să se repatrieze masiv pe tot mai numeroșii români din diaspora.

     

     

     

  • Cifrele turismului românesc în străinătate

    Cifrele turismului românesc în străinătate

    Dragi prieteni, inaugurăm rubrica săptămânală „Turist român în lume”, care va include informaţii utile pentru românii care vizitează alte ţări. Rubrica va completa oferta noastră online, „Alerte şi sfaturi de călătorie”.

     

    Numărul sosirilor în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat) din România a însumat, în primele 7 luni din 2024, aproape 7,7 milioane de persoane, în creştere cu aproape 4% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce înnoptările au crescut cu aproape 3,5%, până la circa 16 milioane, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. La capitolul plecări ale cetăţenilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, acestea au fost de aproape 9,8 milioane de persoane, dintre care peste 71% au folosit mijloacele de transport rutiere şi peste 28% au optat pentru avion.

     

    Raportat strict la luna iulie 2023, în iulie 2024, numărul sosirilor în structurile de cazare din România a fost de 880.400 de persoane (în creştere cu peste 6%), din care turiştii români au reprezentat puţin peste 86%, iar cei străini aproape 14%. Plecările vizitatorilor români în străinătate au fost de 1,45 milioane de persoane. Aproape 80% dintre aceştia au preferat utilizarea mijloacelor de transport rutiere şi aproape 20% a avionului.

     

    Institutul Naţional de Statistică precizează că, în urma aderării României la Spaţiul Schengen (cu forntierele maritime şi aeriane) la 31 martie 2024, începând cu trimestrul II al acestui an, informaţiile referitoare la sosirile vizitatorilor străini în România şi plecările vizitatorilor români în străinătate au o nouă structură, iar datele nu vor mai fi comparabile cu cele publicate până la 31 martie.

    Spre comparaţie, plecările vizitatorilor români în străinătate în anul 2023 au fost de 19,45 milioane de persoane, în creștere cu peste 12% faţă de anul 2022. Cea mai mare parte a călătoriilor vizitatorilor români în străinătate a fost realizată cu mijloace de transport rutier (peste 58%); restul călătoriilor au fost cu avionul (aproape 41%). Transportul feroviar (0,7%) şi naval (0,2%) au fost marginale.

     

    Românii au cheltuit 3,3 miliarde de euro pe vacanţe în străinătate în primele 5 luni din acest an, în creştere cu 6,5% faţă de perioada anterioară, arată datele de la Banca Naţională a României (BNR). În 2023, conform datelor BNR, românii care au făcut excursii peste hotare au cheltuit aproape 8,5 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istoria României.

     

  • Jurnal românesc – 06.09.2024

    Jurnal românesc – 06.09.2024

    Patriarhia Română se declară solidară cu românii ortodocşi din Cernăuţi care solicită redeschiderea pentru slujirea în limba română în capela mitropoliţilor Bucovinei şi solicită sprijinul autorităţilor române pe lângă autorităţile ucrainene pentru ca românii să fie liberi, să se roage în limba lor şi să vină în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, dacă vor dori aceasta. Punctul de vedere al Patriarhiei Române survine ştirii referitoare la preluarea de către administraţia locală a capelei mitropolitane din Cernăuţi.

    Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina, uniune civică care reuneşte peste 20 de societăţi culturale şi instituţii de presă de limba română din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia, Odesa şi Kiev, a semnat un memoriu pe care l-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu, ministrului Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, dar şi Patriarhului Daniel al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), prin intermediul căruia cere să ia atitudine faţă de aveastă situație. De asemenea, românii din Ucraina cer ‘urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române’. Capela Mitropolitană din Cernăuţi a fost construită în perioada anilor 1881-1884 cu fondurile Mitropoliei Bucovinei, fiind sfinţită de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici.

     

     

     

    Pentru al doilea an consecutiv, populaţia României este în creştere, conform datelor publicate, recent, de Institutul Naţional de Statistică. Principala cauză a acestei creşteri a populaţiei rezidente o reprezintă revenirea românilor din diaspora, un fenomen care a început să se manifeste semnificativ în 2022 şi a continuat să se amplifice în 2023. Anul trecut, soldul migraţiei internaţionale a fost pozitiv, cu 82.000 de imigranţi (cei care au venit) în plus faţă de numărul emigranţilor (cei care au plecat). Populaţia totală a României a crescut cu aproape 10.000 de persoane în 2023, marcând astfel al doilea an la rând în care românii revin acasă în număr mai mare decât cei care pleacă. Această tendinţă pozitivă a început în 2022, când aproximativ 91.000 de români s-au întors acasă, mai mulţi decât cei care au ales să părăsească ţara.Potrivit datelor INS, majoritatea românilor care au revenit în 2023 au venit din Spania, Marea Britanie şi
    Republica Moldova. Alte ţări care au contribuit semnificativ la această migraţie pozitivă sunt Germania, Italia şi Austria.

     

     

     

    Autorul român Mircea Cărtărescu a devenit scriitor rezident la Universitatea Columbia din New York, a anunţat Ambasada Statelor Unite în România. Acesta va preda studenţilor cursul „Postmodernism vs. Tiranie: O revoluţie literară româneascăˮ. Cursul va examina generaţia legendară a anilor 1980 (generaţia în blugi) în literatura română şi relaţia ei cu generaţia Beat în poezia americană, pe de o parte, şi cu postmodernismul american în ficţiune, pe de altă parte, transmite Ambasada SUA. Născut la Bucureşti, în 1956, autor a peste 25 de volume şi a cărui operă a fost tradusă în 23 de limbi, Mircea Cărtărescu este poet, prozator şi eseist. În ultimii ani, a fost unul dintre candidaţii la Premiul Nobel pentru Literatură, în 2023 scriitorul clasându-se „între primii cinci autori luaţi în considerareˮ.

     

     

    „Am fost la capătul lumii”, volumul semnat de Liviu Stănescu, un explorator și fotograf recunoscut din România, a fost lansat la Chișinău, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest 2024. Autorul și-a materializat pasiunea sa pentru călătorii prin intermediul fotografiei și scrisului, cartea sa cuprinzând o colecție de peste 200 de povestiri cu fotografii realizate în peste 100 de țări. Într-un interviu acordat pentru Radio Chișinău, Liviu Stănescu a reflectat asupra conceptului de „capăt al lumii”, care se regăsește în titlul cărții sale, explicând că acesta este, în esență, un loc subiectiv, determinat de dorințele și aspirațiile fiecărei persoane în parte. El a mai spus că Republica Moldova este locul care, probabil, îl va primi cu brațele deschise și data viitoare când va veni, pentru că exploratorul a reușit să cunoască oameni „extraordinari de primitori și dragi sufletului” în timpul vizitelor sale prin țară.

     

     

  • Inflaţie mai mică, locuinţe mai ieftine

    Inflaţie mai mică, locuinţe mai ieftine

    Inflaţia a continuat să scadă în luna mai, deşi alimentele,
    serviciile şi mărfurile nealimentare s-au scumpit iarăşi. Potrivit Instatutului
    Naţional de Statistică (INS), inflaţia anuală, raportată luna trecută la mai
    2022, s-a redus la 10,64%, de la 11,23 în aprilie. Tot în mai, faţă de luna
    precedentă, cel mai mult au crescut tarifele serviciilor, cu aproape 1,1%,
    urmate de preţurile mărfurilor alimentare, cu 0,8%, şi cele ale mărfurilor
    nealimentare, cu 0,4%. Scumpiri semnificative s-au înregistrat mai ales în
    cazul legumelor şi fructelor, preţul cartofilor crescând, în medie, cu peste 11
    procente, iar cel al fructelor proaspete cu aproape 4,7.     În categoria
    serviciilor, cele mai mari majorări de tarife s-au înregistrat în cazul cazării
    în unităţi hoteliere, cu aproape 2,8%, şi al energiei electrice, cu 2,2.
    Ieftiniri mai relevante au consemnat laptele de vacă, -5,7%, combustibilii,
    aproape 2,6%, uleiul comestibil şi ouăle.


    Analistul economic Constantin
    Rudniţchi a afirmat, pentru Radio România, că încetinirea inflaţiei încurajează
    investiţiile şi creşterea economică. El adaugă că aşteptările sunt ca în a doua
    parte a anului inflaţia să ajungă la o singură cifră. Un pericol este, însă,
    spun experţii, creşterea salariului mediu brut peste rata inflaţiei. Conform
    cifrelor pentru aprilie, furnizate tot de INS, câştigul salarial mediu net a
    crescut, în medie, cu 15% faţă de luna corespunzătoare din 2022.     O creştere a
    salariilor pe care o vedem deja în administraţia publică, de fapt în educaţie,
    şi deci aruncarea pe piaţă a încă 3-4 miliarde de lei anul acesta va însemna,
    de fapt, şi o inflamare posibilă a inflaţiei     – avertizează Constantin
    Rudniţchi. El spune că rămâne de văzut ce impact va avea introducerea acestor
    bani asupra zonei de consum şi atrage atenţia că România riscă să intre într-un
    cerc vicios, în care creşterile salariale pot determina revenirea sau menţinerea
    ratei inflaţiei la valori de peste 10%.


    În aprilie, câştigul salarial mediu net
    în România a fost de 4.500 de lei (echivalentul a circa 900 de euro). Valorile
    cele mai mari s-au înregistrat în tehnologia informaţiei, 10.700 lei (peste
    2000 de euro), iar cele mai mici – în hoteluri şi restaurante, 2.400 (circa
    500). Incertitudinile macroeconomice s-au repercutat, mai remarcă specialiştii,
    şi asupra pieţei imobiliare. Preţul locuinţelor din marile oraşe a scăzut
    uşor, dar constant, în primele trei luni ale anului. Explicaţiile ar fi
    scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, pe fondul inflaţiei, precum şi
    creditarea mai scumpă. Cea mai mare scădere, de peste 13%, s-a înregistrat în
    cazul apartamentelor cu 3 camere construite înainte de 1977- anul cutremurului
    devastator în urma căruia normele antiseismice în construcţii au devenit mai
    riguroase.



  • Românii și standardul lor de viață

    Românii și standardul lor de viață

    Viața
    se desfășoară într-un univers al cifrelor, astfel că studiile privind nivelul
    de trai realizate de diverse companii de profil sau datele centralizate oferite
    de Institutul Național de Statistică, de exemplu, nu pot trece neobservate. Acestea
    reprezintă indicatori importanți pentru că reflectă nivelul veniturilor și
    puterea de cumpărare, standardul de viață și gradul de satisfacție al oamenilor
    în raport cu viața pe care o duc, spun ceva despre nivelul de educație sau
    despre cel de sănătate, dar și despre măsura în care aceștia își pot permite o
    locuință, o mașină sau o vacanță. Un astfel de studiu, realizat de     GfK Purchasing Power
    Europe,     arată, spre exemplu, că 2022 a fost un an în care nici biletele de avion, nici pachetele
    de vacanță nu au avut prea mare căutare, românii, îngrijorați de evoluția
    economică viitoare, declarând într-o proporție covârșitoare că intenționează să
    economisească sume mai mari (68%) și să investească în educație (22%). Studiul
    arată, de asemenea, că p    uterea medie de cumpărare era cu 51% sub media
    europeană, ceea ce plasa România pe locul 31 dintre cele 42 de ţări analizate.


    Cele
    mai recente date, venite de această dată de la Institutul Național de
    Statistică, arată că, deși veniturile     totale
    medii lunare au fost, în România, anul trecut, de aproape 6.500 lei (circa 1300
    de euro) pe gospodărie, în creştere cu aproape 14% faţă de 2021, nivelul de
    trai nu este unul mai bun. Aceasta, deoarece inflația și-a spus cuvântul – cheltuielile
    au fost mai mari de 85% din banii câştigaţi.
    La nivel de oraşe, venitul total lunar a depăşit 7.000 lei (circa 1400 de euro),
    adică a fost de 1,3 ori mai mare decât la sate. Principalele cheltuieli au fost
    pentru consumul în gospodărie, peste 60%, precum şi pentru plata taxelor şi
    impozitelor, în proporţie de 30%. Produsele alimentare au reprezentat o treime
    din consumul gospodăriilor, urmate de cele pentru locuinţă şi utilităţi. Pentru
    băuturi alcoolice şi tutun românii au cheltuit lunar 265 lei şi doar 17 lei
    pentru educaţie. Veniturile insuficiente au consecințe sociale importante -
    scot în stradă tot mai multe categorii profesionale.


    De aproape trei săptămâni,
    greva generală declanșată de profesori ține capul de afiș al jurnalelor
    informative, între timp și cadrele sanitare, angajații din penitenciare sau
    ceferiștii exprimându-și nemulțumirile salariale prin proteste. Prinși între
    solicitările sindicatelor, pe de o parte, și nevoia de a reduce cheltuielile,
    pe de altă parte, căci colectările de fonduri la buget nu sunt la nivelul la
    care fuseseră estimate, politicienii caută soluții. Soluții cu atât mai
    necesare cu cât este anticipată o creștere economică mai mică în acest an, iar
    inflația încă se menține la două cifre.



  • Autorecenzarea continuă

    Autorecenzarea continuă

    Autorecenzarea în sistem online – prima etapă a
    recensământului populaţiei şi locuinţelor din România, care ar fi trebuit sa se
    incheie duminică, s-a prelungit până pe 27 mai. Preşedintele Institutului
    Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, a spus că în luarea acestei decizii s-a
    ţinut cont de interesul ridicat manifestat de români în ultima perioadă, când
    media zilnică de chestionare completate online a crescut de patru ori față de
    perioada de început. În plus, prin această modalitate de culegere
    a datelor se fac economii de 7 până la 10 lei, adică aproape 2 euro, pentru
    fiecare chestionar. Oficialul s-a declarat mulţumit de modul în care a
    funcţionat platforma de autorecenzare până acum, în condiţiile în care o astfel
    de modalitate de culegere a datelor reprezintă o premieră pentru România.

    Tudorel Andrei:

    Sunt aproape un milion de cereri de completare a
    chestionarelor pe zi, din care se finalizează 400.000, 500.000. Colegii de la
    STS (Serviciul de Telecomunicatii Speciale), cu care am lucrat, asigură
    tot suportul şi chiar dacă apar sincope, eu vă asigur că le rezolvăm în timp
    util. Şi vrem să ajungem să depăşim limita aceea de cel puţin 50%.


    Până
    acum, peste 8,4 milioane de români au completat online formularele reprezentând
    un grad de autorecenzare de aproximativ 44%, egal cu cel înregistrat în
    Bulgaria, de exemplu, însă mai ridicat decât în alte state din estul Europei.
    Tudorel Andrei a mai precizat că persoanele plecate în străinătate de mai mult
    de un an nu trebuie să completeze formularele de autorecenzare decât pentru
    casele nelocuite pe care le deţin în ţară. De asemenea, oficialul INS a
    explicat că există și o serie de sancţiuni care se referă la furnizarea de date
    false sau la refuzul de a furniza informaţii recenzorilor, nu la neefectuarea
    autorecenzării, care este voluntară.


    Cât despre rezultatele
    finale ale recensământului, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, declară că acestea
    vor determina deciziile de politici publice în viitor.

    Kelemen Hunor:

    Noi
    am făcut o campanie foarte puternică, prin care am vrut să atragem atenţia
    oamenilor să se autorecenzeze, fiindcă este important pentru noi să arătăm că
    suntem o comunitate puternică. Eu am văzut că perioada aceasta de autorecenzare
    a început să meargă foarte bine şi este un lucru important pentru comunitatea
    noastră. Noi spuneam: oameni buni, completaţi formularul şi asumaţi-vă
    identitatea culturală, etnică, religioasă, lingvistică, fiindcă este un lucru
    important, care ţine de prezentul şi mai ales de viitorul comunităţii noastre    .


    Amintim
    ca recensământul populaţiei şi gospodăriilor din România a inceput pe 14
    martie. Persoanele care nu doresc sau nu pot să completeze singure documentele
    vor fi recenzate la domiciliu in perioada 31 mai – 17 iulie 2022. Initial,
    recensământul trebuia sa se desfasoare anul trecut, dar a fost amânat din cauza
    pandemiei de COVID-19. Acţiunea are loc o dată la zece ani si este necesară pentru
    producerea de statistici oficiale naţionale şi europene.



  • Un recensământ mult așteptat

    Un recensământ mult așteptat

    România, asemenea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, ar fi trebuit să organizeze, anul acesta, un nou recensământ al populaţiei şi locuinţelor. Din cauza crizei sanitare generate de noul coronavirus, recensământul, desfășurat o dată la un deceniu, a fost, însă, amânat pentru 2022, dar a fost precedat, în martie, de o simulare. Aproximativ 50.000 de gospodării din întreaga țară au fost selectate să participe la un recensământ de probă, în cadrul unei acțiuni ce a redat, în miniatură, ce se va întâmpla anul viitor.



    De ce a fost nevoie de o simulare ne spune directorul de comunicare al Institutului Național de Statistică, Cătălin Raiu: Simularea e cvasi-obligatorie, e prezentă în cazul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene și are rolul de a testa diverse reacții în primul rând ale populației în fața chestionarului, în fața metodelor prin care se aplică chestionarul și pentru a calibra, organizatoric, diferite instrumente pentru ca, la recensământul mare, cel real, cel care numără efectiv bob cu bob populația, să nu existe episoade stângace.”



    Mandatat cu organizarea acestui nou recensământ din 2022, Institutul Naţional de Statistică are o experienţă profesională impresionantă de peste 150 de ani şi 12 recensăminte realizate de la înfiinţarea sa, în 1859, până acum. Nevoia imperioasă ca întreg procesul să se desfășoare ca la carte e dublată de o ambiție — după cum precizează tot Cătălin Raiu: Pentru prima dată în România, ca de atfel și în cazul altor state ale Uniunii Europene, ne aflăm în fața unei ambiții, dacă o pot numi așa: anume ca recensământul să fie unul digitalizat, cu alte cuvinte, pentru prima dată în România s-a scos complet utilizarea hârtiei și avem două procese digitale care înlocuiesc celebrul formular pe hârtie pe care trebuiau să îl completeze oamenii sau recenzorul, în dialog cu oamenii. Astfel, avem o etapă de auto-recenzare prin care oamenii, atât la recensământul de probă, cât și la cel mare, au primit și vor primi un link către chestionar unde se pot auto-recenza, deci își pot completa singuri datele solicitate. Și etapa a doua — interviu față în față, tot în baza unui instrument digital, de data aceasta tableta. Cu alte cuvinte, recenzorul vizitează locuințele oamenilor și consemnează răspunsurile acestora direct în tabletă. Datele, deja, introduse prin auto-recenzare sau prin consemnarea recenzorului se varsă direct în baza de date și, de acolo, sunt procesate mai departe.”



    Dacă interesul recensământului de probă din luna martie a fost doar acela de a testa instrumentele ce vor sta la baza muncii ulterioare a statisticienilor, în schimb, scopul recensământului propriu-zis de anul viitor este de a răspunde fie și numai la întrebarea scurtă pe care mulți dintre noi ne-o punem adesea: «câți (mai) suntem?» de la nivel național, până la nivelul celei mai mici localități.



    Se impun, însă, câteva precizări, inclusiv legate de românii din diaspora, pe care le face directorul de comunicare al INS, Cătălin Raiu: Recensământul, prin definiție, nu doar la noi, ci și în altă parte, consemnează populația rezidentă, adică populația care se află pe teritoriul unui stat și își propune să rămână între granițele acelui teritoriu pe o perioadă de 12 luni. Este metodologia Eurostat, a Uniunii Europene, și nu poate fi schimbată. Deci, în urma acestui recensământ, vom afla ce populație rezidentă, indiferent de cetățenie, indiferent de etnie, are România pe teritoriul său. La momentul de față, Institutul Național de Statistică estimează stocul de români din afara granițelor țării la 3,3 — 3,4 milioane de persoane. Cu ocazia recensământului, care, așa cum spuneam, se desfășoară aproape simultan și în baza unei metodologii identice la nivelul Uniunii Europene, România află câți români sunt în țările membre ale Uniunii prin recensămintele organizate în fiecare țară de acolo. Cu alte cuvinte, noi știm câți români sunt în afara granițelor țării în măsura în care cooperăm, colaborăm și primim informații de la institutele naționale de statistică din țările respective.”



    În urma întrebărilor formulate la recensământul de anul viitor, referitoare la studii, ocupație, venituri, religie, etnie, locuințele în care trăiesc oamenii sau dotările pe care le au în casă, profilul cetățeanului rezident în România va fi creionat în detaliu. Scopul este de a oferi informaţii esenţiale şi de calitate pentru politicile publice sociale sau economice, pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor şi oraşelor, pentru mediul academic sau pentru oamenii de afaceri. Cătălin Raiu:



    Recensământul surprinde profilul socio-demografic al populației. Asta este miza — să știi modul în care arată populația de pe teritoriul unei țări cu indicatori care merg de la pregătirea profesională, până la standardele de viață, bunăstarea fiecărei categorii profesionale ș.a.m.d. Sunt și indicatori să le spunem mai sensibili sau foarte interesanți în perspectiva anumitor politici publice finanțate inclusiv de Uniunea Europeană, spre exemplu, în privința apartenenței etnice a persoanelor, sunt indicatori foarte relevanți strict în plan național, precum apartenența religioasă. Și aici trebuie să vă mărturisesc că una din strategiile noastre vizează tocmai un parteneriat accentuat cu reprezentanții minorităților etnice și cu cei ai cultelor religioase, pentru că ele, prin definiție, sunt organizații direct interesate să-și maximizeze numărul de membri cu ocazia recensământului. Practic, ca să dau un exemplu foarte precis, finanțarea cultelor în România, pentru următorii zece ani de după încheierea recensământului, se face în baza procentelor rezultate din recensământ. Cu alte cuvinte, fiecare cult religios va fi foarte interesat sau noi trebuie să creăm această dorință din partea lor să fie foarte interesate ca numărul de membri să fie cât mai aproape de realitate.


    Vă mai dau un exemplu! Minoritatea rromă din România este foarte nemulțumită de faptul că, la recensămintele anterioare, numărul oficial al rromilor a fost unul care nu corespunde realității și, sigur, e posibil ca lucrurile să stea așa, dar noi am început, de anul trecut chiar, să dialogăm foarte strâns cu autoritățile publice care se ocupă de politici publice în domeniul vieții rromilor sau cu organizații non-guvernamentale, pentru a le convinge să convingă, la rândul lor, membrii comunității lor că această declarare foarte fidelă a etniei fiecărei persoane contribuie în mod direct la finanțarea pe care aceste comunități o primesc pentru următorii zece ani. Deci nu e o chestiune care să aproximeze realitatea sau care să servească strict în scop științific, ci una cu efecte concrete în termeni de politici publice, de finanțare și de fonduri pentru următorii zece ani, bani naționali, bani europeni sau extra-europeni, de pildă de la Banca Mondială.”



    Anul viitor, între 14 martie și 15 mai va avea loc etapa auto-recenzării, urmată de etapa — între 16 mai și 17 iulie — a recensământului față în față, prin vizita acasă a unui recenzor, în condiții sanitare, se speră, mai relaxate decât cele actuale. Primele rezultate, parţiale, vor fi prezentate spre sfârşitul anului 2022. Cele finale, atât din România, cât și din toate statele membre ale Uniunii Europene, vor fi cunoscute la finele lui 2023.





  • Nevoia educației pentru sănătate

    Nevoia educației pentru sănătate

    Recent, Institutul Național de
    Statistică a făcut publice niște date alarmante: dintre cele aproape 200.000 de nașteri din 2019, peste 700 dintre ele au
    avut în prim plan fete cu vârsta sub 15 ani și aproape 18.000 provin de la mame
    cu vârsta între 15-19 ani. În condițiile acestea, aproape un sfert (23%)
    dintre mamele minore al UE sunt originare din România. Statisticile acestea,
    însă, nu sunt o surpriză. Ele nu fac decât să confirme încă o dată existența
    unui fenomen cu care societatea românească se confruntă de foarte mult timp.
    Iar una din cauze este lipsa educației sexuale, deși ea este inclusă într-un
    curs opțional de educație pentru sănătate care se predă de mulți ani chiar din
    clasa întâi. Cursurile opționale sunt ținute de profesori, dar în anumite
    cazuri și de specialiști din cadrul unor asociații non-guvernamentale. Una
    dinte ele se numește Tineri pentru tineri și de aproape 30 de ani a fost
    implicată în promovarea educației pentru sănătate printre elevii din România,
    după cum aflăm de la președinta Adina Manea.

    Dacă vorbim despre
    programele derulate de Tineri pentru tineri, noi lucrăm, mai ales, cu elevii
    de liceu tocmai pentru a acoperi această lipsă din sistemul național de
    învățământ. La liceu, în jurul vârstei de 15, 16 sau 17 ani, statistica
    națională ne arată de mulți ani încoace că se situează debutul în viața sexuală
    pentru adolescenți și atunci este important ca ei să știe aceste lucruri
    înainte să înceapă. Dar noi le vorbim și despre autocunoaștere și comunicare,
    vorbind despre valori, despre decizii, despre comportamente responsabile,
    despre cum comunicăm… Apoi trecem la partea de contracepție și evident, la
    prevenirea HIV și ce se întâmplă cu problematica SIDA.



    Deși
    legea este în vigoare din 2004, numărul celor care au parcurs acest curs
    opțional este încă foarte mic. De pildă în 2019, doar 140.000 de elevi, adică
    4,6% din total, erau înscriși. Și tot în
    acel an, a
    apărut în Parlament o inițiativă de modificare a legii 272/2004privind protecţia şi promovarea
    drepturilor copilului. Modificările prevăd, în principal, înlocuirea noțiunii de educație
    sexuală cu cea de educație sanitară și introducerea obligativității
    acordului scris al părinților sau reprezentanților legali ai copiilor pentru
    derularea în unitățile școlare a programelor de educație sanitară. Ambele
    modificări nu sunt de bun augur, consideră reprezentanții societăți civile după
    cum detaliază Adina Manea.

    Introducerea
    acestei sintagme acordul obligatoriu al părinților într-o lege a protecției
    copilului este o suprareglementare. Ministerul Educatiei, pentru tot ceea ce se
    întâmplă în școală, are metodologii specifice prin care spune cum se desfășoară
    orice. Atât curriculumul referitor la trunchiul comun, adică disciplinele
    obligatorii, cât și cele opționale, cum
    este opționalul Educație pentru sănătate. Acest opțional de educație pentru
    sănătate este predată de către cadre didactice, nu este predat de către
    persoane din afara sistemului. Dar, în
    același timp școlile, pot să realizeze protocoale de colaborare cu organizații
    neguvernamentale pe care le verifică, pe care le cunosc și în care au
    încredere. Toate acestea presupun acordul părinților pentru că nimeni din afara
    școlii nu poate preda acolo fără acordul părinților.



    În plus, consideră Adina Manea și alți
    reprezentanți ai societății civile, terminologia de educație sanitară nu se
    mai folosește în România de foarte multă vreme. Iar la nivel internațional,
    terminologia potrivită este Educație pentru sănătate și promovarea sănătății.
    Mai mult decât atât. Cursurile și activitățile desfășurate în școli de
    organizația Tineri pentru tineri nu se rezumă doar noțiuni de reproducere, ci
    abordează și teme precum prevenția sarcinilor și a infecțiilor, informații care
    ar fi de folos și părinților, consideră Adina Manea.

    Vedem în statistici ca
    adulții din România, adică părinții copiilor sau ai elevilor, ar putea să beneficieze
    de aceste cursuri, căci ei nu cunosc suficiente lucruri pe care să le transmită
    copiilor lor. A apărut argumentul că educația de acest tip se face în familie.
    Foarte bine! Să se facă și în familie! Dar acolo unde familia nu știe, nu poate
    sau nu există, ce facem?



    Dar, în cazurile în care familia
    există și este implicată în viața elevului, ce părere au părinții despre acest
    subiect: modificarea sintagmei educație sexuală în educație sanitară? Iată
    ce răspunde Iulian Cristache, președintele Federației Asociațiilor de Părinți.

    Este adevărat că această denumire atrage reticența părinților și
    inclusiv noi, Federatia Asociațiilor de Părinți, am spus că ar fi bine că
    vorbim de educație pentru sănătate care să cuprindă într-adevăr un modul de
    educație sexuală. Fără discuție,
    educația sexuală trebuie să existe, dar, bineînțeles, trebuie făcută în funcție
    de vârsta elevilor. Una este să se predea educație sexuală la ciclul primar, alta este la ciclul gimnazial și cu totul
    altceva înseamnă s-o predai la liceu. Dar, în general, fără discuție avem
    nevoie de educație sexuală fiindcă avem o mulțime de copile care au copii. Din
    păcate suntem campioni în Europa și la acest capitol și chiar avem nevoie de
    acest tip de educație.


    În
    privința inițiativei de modificare legislativă, Federația Asociațiilor de
    Părinți nu a fost chemată la consultările din Parlament, aflăm tot de la Iulian
    Cristache.

    Nu am fost cooptați. Eu m-am dus special la
    comisia parlamentară, așa că noi am fost prezenți. Se știe punctul nostru de
    vedere, l-am trimis în scris și-am dat comunicate. Dacă ei nu ne-au vrut, noi ne-am dus, totuși. Știți cum se spune:
    Dacă voi nu ne vreți, noi vă vrem. Ne-am făcut datoria din acest punct de
    vedere. Dar în general e adevărat că
    există reticențe, căci sunt mulți părinți care consideră educația sexuală un
    subiect tabu, iar asta nu este absolut deloc normal.


    În
    opinia Federației Asociațiilor de Părinți, actualul opțional de educație pentru
    sănătate ar trebui încurajat mai mult. Iulian Cristache.

    Din păcate, dacă nu se
    aduce la cunoștință părintelui și dacă directorul continuă să trateze cursurile
    opționale doar ca modalitate de completare a normelor școlare pentru anumiți
    profesori, atunci nu vom face absolut nimic. Condiția de bază este, inclusiv,
    la nivel de educație pentru sănătate să se dea posibilitatea alegerii acelui
    modul de educație sexuală. Noi am citit programa și ea este adaptată foarte
    bine nevoilor curente. Deci nu cred că trebuie cine știe ce mai mari completări
    aduse. Referitori la proiectul nou, da, este nevoie să avem profesioniști la
    catedră care să predea aceste lucruri.
    Pe lângă profesorul de biologie pot veni asistente medicale, pot veni
    doctori de la cabinetele de planning familial. Avem nevoie de profesioniști astfel
    încât informația să fie transmisă corect și nu denaturată.


    În prezent, inițiativa de modificare
    a legii 272/2004 este din nou în Parlament după ce promulgarea ei a fost
    respinsă de președintele țării.

  • Tendinţe privind consumul

    Tendinţe privind consumul

    Anul trecut, ritmul de creştere a consumului a încetinit seminificativ în
    România – este concluzia datelor prezentate joi de Institutul Naţional de
    Statistică. Specialiștii în domeniu afirmă că avem de a face cu un trend care
    ar putea să țină mai mulți ani și care a fost generat de pandemia de
    coronavirus. Ei spun că situația economică, socială și sanitară a modificat
    comportamentul consumatorilor, care au preferat mai mult să economisească decât
    să cumpere. Afirmația se bazează și pe constatările Băncii Naţionale a României privind
    creşterea depozitelor populației la bănci.


    Analistul economic Aurelian Dochia a
    declarat pentru postul național de radio că, în perioada următoare, vom asista
    atât la o tendinţă de încetinire a ritmului de creştere a consumului, cât şi la
    modificări structurale în ceea ce priveşte comportamentul de consum:

    Creşterea de anul
    trecut a comerţului cu amănuntul este cea mai slabă din ultimii ani. Am avut
    ani în care această creştere era de peste 7%. Fără îndoială, reflectă
    evenimentele principale ale acesutui an, în primul rând o contracţie economică
    determinată de criză sanitară şi, în al doilea rând, o schimbare în
    comportamentul consumatorilor, care, ştim bine că anul trecut a avut venituri
    în creştere în general, dar au preferat să economisească o bună parte din
    aceste venituri suplimentare.


    Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu
    amănuntul, cu excepţia celui cu autovehicule şi motociclete, a crescut în 2020
    ca serie brută cu 2,2% faţă de anul anterior. Aceasta se datorează creşterii
    vânzărilor de produse nealimentare cu 5,6 procente şi vânzărilor de produse
    alimentare, băuturi şi tutun cu 5%. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor
    pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 8%. Încetinirea
    ritmului consumului reflectă, potrivit experţilor, contracţia suferită de
    economia românească – o situație întâlnită în aproape întreaga lume ca efect al
    pandemiei.


    Analistul Aurelian Dochia estimează că în anii următori consumul şi
    comerţul cu amănuntul vor cunoaşte o creştere mult mai temperată decât până
    acum, undeva în jur de două procente. Despre comportamentul consumatorilor, el
    spune că va rămâne unul prudent și estimează că măririle de venituri se vor
    diminua semnificativ, începând cu 2021, din cauza problemelor de menţinere a
    echilibrelor, în special a celui bugetar.


    Pe de altă parte, anul trecut în
    România au crescut vânzările de autoturisme prietenoase cu mediul cu peste 33%
    faţă de 2019. Potrivit Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de
    Autoturisme, cele mai multe achiziţii noi la aceasta categorie au vizat
    mașinile hibride. Procentual, vânzările au explodat față de anul anterior la
    autoturismele electrice și la modelele plug-in, dar numărul efectiv de unități
    comercializate rămâne modest.

  • Strategii de redresare pentru piața muncii afectată de pandemie

    Strategii de redresare pentru piața muncii afectată de pandemie

    Situaţia
    angajaţilor este şi ea supusă la o grea încercare. România, la fel ca şi
    celelalte state membre ale Uniunii Europene, se confruntă cu şomajul tehnic sau
    chiar cu desfiinţarea anumitor posturi. Pandemia cu noul tip de coronavirus a
    însemnat pierderea locurilor de muncă pentru sute de mii de români.


    La începutul lunii
    aprilie, Comisia Europeană a lansat o nouă iniţiativă temporară
    menită să protejeze locurile de muncă şi lucrătorii afectaţi de pandemia
    cauzată de coronavirus. Este vorba despre Instrumentul de sprijin pentru
    atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă, SURE – Support mitigating
    Unemployment Risks in Emergency.


    În România,
    telemunca a fost însă alternativa des întâlnită pe durata pandemiei, prin care
    angajaţii şi-au continuat activitatea de la domiciliu. Oana Constantinescu,
    specialist în Resurse Umane, despre avantajul lucrului de la distanţă. Cu siguranţă, telemunca va putea înlocui cel puţin o parte dintre
    activităţi. Cred că pandemia a demonstrat ceea ce nu au putut demonstra mulţi
    experţi. Anume, a convins pe mulţi dintre angajatori că munca de acasă poate fi
    cel puţin la fel de productivă ca şi cea desfăşurată la locul de muncă. Bineînţeles,
    nu se poate desfăşura permanent, situaţia în care suntem acum este una
    specială. Unii dintre noi, avem şi copii acasă, şi este mult mai dificil să ne
    organizăm. Dar, acolo unde activitatea permite, cred că se va putea lucra în
    telemuncă cel puţin două-trei zile pe săptămână şi oamenii să fie la fel de
    eficienţi.


    Digitalizarea ar
    putea fi, în viitor, o altă abordare care să permită evitarea contactului uman,
    în caz de urgenţă sanitară. Iar acest lucru ar putea regândi întreaga
    organigramă a companiilor şi a instituţiilor. Oana Constantinescu Dacă ne gândim la instituţiile publice, poate că soluţiile sunt
    digitalizarea în relaţiile cu publicul şi eficientizarea operaţiunilor. Asta ar
    înseamnă, poate, că automatizarea va duce la a nu mai fi necesare anumite
    posturi din organigramă, dar asta nu înseamnă neapărat să renunţăm la oameni,
    ci să îi pregătim pentru alte roluri care ar fi utile în organizaţie. Asta
    înseamnă reprofesionalizare şi transformarea competenţelor, care ar trebui să
    ne intre deja în sânge. Poate, cu ocazia pandemiei, va fi ceva mai des
    întâlnit.


    În telemunca
    eficientă, relaţiile profesionale se bazează, în primul rând, pe încredere. Oana
    Constantinescu consideră că, fiind îndeplinită această condiţie, munca la
    domiciliu poate fi eficientă. Telemunca, din punctul meu de vedere, are
    două laturi. În primul rând, încrederea pe care o acordă angajatorul
    subalternilor, iar în al doilea rând, punerea la dispoziţie a echipamentelor
    necesare pentru ca activitatea să se desfăşoare cel puţin ca la locul de muncă.
    Pentru angajaţi, înseamnă o organizare şi o comunicare foarte bună cu echipa,
    planificare, competenţe de operare a computerului. Într-adevăr, ne solicită mai
    mult în această perioadă telemunca, dar cred eu că, dacă este pregătită cum
    trebuie şi dezvoltate anumite competenţe care în momentul acesta sunt latente,
    lucrurile vor funcţiona.


    Marius Ciucă este unul
    dintre fondatorii platformei Job în Sibiu, prin care îi ajută pe cei rămaşi
    fără locul de muncă să se angajeze. Cu ocazia unui webinar organizat de către
    Asociaţia Young Initiative, a explicat cât de important este să identificăm
    job-ul potrivit.

    Avem câteva instrumente prin care să ne dăm
    seama cine suntem noi, abia apoi să căutăm un job. Avem Testul Holland, care ne
    arată personalitatea pe care o are candidatul şi cam ce domenii i se potrivesc,
    dar şi Analiza SWOT, care ne arată, pentru fiecare candidat, care sunt punctele
    tari, punctele slabe, ce oportunităţi ar putea să îmbrăţişeze şi care sunt
    ameninţările. Pe lângă aceste instrumente, mai facem un exerciţiu de aparenţe,
    de percepţie. Acesta ne arată cum ne percep cei din jurul nostru. Acest lucru
    nu este neapărat important, dar poate să ne dea nişte idei despre ce ni s-ar
    potrivi. Facem o listă cu 10 cunoscuţi din medii diferite şi le punem două
    întrebări, la care îi rugăm să răspundă pe loc, fără să se gândească: Care job
    crezi că mi se potriveşte cel mai bine? Care este calitatea mea cea mai mare?


    Cum ar trebui să
    acţioneze cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi care este atitudinea
    corectă? Revine la microfon Oana Constantinescu. : Este nevoie ca toţi
    cei care îşi caută un loc de muncă să trateze asta cu cea mai mare seriozitate
    şi cu o capacitate de rezilienţă. Lucrurile nu se întâmplă peste noapte.
    Căutarea unui job este, practic, un proiect în sine. Există refuzuri şi frustrarea
    că nu reuşeşti să găseşti un loc de muncă. Dar trebuie să faci şi compromisuri
    şi cred că este important ca fiecare să-şi cunoască foarte bine atuurile şi să
    le pună în evidenţă pe parcursul procesului de căutare a unui job. Răspunsurile
    negative ţin, de foarte multe ori, de nepotrivirea omului cu locul. Este
    valabil 100%: omul potrivit la locul potrivit. Cei mai mulţi recruiteri se uită
    şi la cât de potrivit este ca personalitate omul respectiv în mediul acela. Iar
    tinerii ar trebui să se informeze, să aibă răbdare şi aşteptări realiste.


    Potrivit
    Institutului Naţional de Statistică, rata şomajului a ajuns, în România, în
    luna martie, la 4,6%, mult peste luna precedentă. În prezent, cele mai multe
    joburi noi sunt disponibile în vânzări, construcţii, call center, IT şi
    logistică, arată datele platformei de recrutare online. În aceste domenii sunt
    peste nouă mii de locuri de muncă care aşteaptă candidaţi din toată România,
    indiferent de nivelul de experienţă.

  • Jurnal românesc – 23.04.2019

    Jurnal românesc – 23.04.2019

    Aproximativ
    700.000 de români locuiau la finalul anului 2018 în Germania, de peste 4 ori
    mai mulţi decât în 2011, arată un raport al Institutului Naţional de Statistică
    din Germania, citat de Ziarul Financiar.     Începând cu anul 2012 a avut loc
    un gen de reorientare a migraţiei româneşti, în special în nordul Europei, care
    a rezistat mai bine crizei economice, a spus prof. univ. dr. Dumitru
    Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din
    Bucureşti.

    Potrivit datelor biroului de statistică din Germania, 27% dintre
    românii stabiliţi acolo au vârste între 30 şi 40 de ani, 23% între 20 şi 30 de
    ani, iar peste 19% au vârste mai mici de 20 de ani. Românii au devenit astfel a
    patra cea mai numeroasă comunitate de locuitori străini din Germania, după
    turci, polonezi şi sirieni. În Spania, însă, trendul s-a inversat. Comunitatea
    românească, despre care neoficial se credea că numără aproape 1 milion de
    membri, a scăzut puternic în ultimii ani şi se situa la 583.000 la 1 ianuarie
    2019, de la 676.000 la 1 ianuarie 2018.

    Potrivit Ziarului Românesc de Spania,
    care citează Institutul Național spaniol de Statistică, românii au fost prima
    comunitate străină în Regat, între 2008 și 2013, când au depășit pragul de
    800.000, iar numărul loc creştea cu aproximativ 100.000 pe an. După 2013, zeci
    de mii de români au plecat anual, o parte în România, altă parte în Marea
    Britanie sau Germania. În prezent, românii sunt a doua comunitate străină din
    Spania, după marocani şi înaintea columbienilor, ecuadorienilor şi
    venezuelenilor.




    Camera de Comerţ
    şi Industrie a României a pus la dispoziţia oamenilor de afaceri români o
    platformă online de informare şi dialog cu privire la Acordul de Parteneriat
    Economic dintre Uniunea Europeană şi Japonia.     Totodată, CCIR se angajează să
    intermedieze soluționarea situaților pe care le ridică antreprenorii pe această
    platformă. Iniţiativa, desfăşurată în parteneriat cu Ambasada Japoniei la
    București, îşi propune să promoveze şi să disemineze informaţii referitoare la
    Acordul UE-Japonia, în condiţiile în care acesta crează o zonă comercială
    imensă, care înglobează 600 de milioane de persoane şi aproximativ 30% din
    PIB-ul mondial.

    Principalul rol al Acordului este accelerarea creșterii
    economice prin eliminarea barierelor comerciale dintre cele două entităţi. Cele
    trei sectoare principale care vor fi vizate sunt cel auto, electronic și
    agricol, iar prin eliminarea tarifelor vamale exportatorii din UE vor economisi
    aproximativ 1 miliard de euro pe an. Potrivit CCIR, 75,8% din comerțul României
    se face la nivel intracomunitar, iar în contextul Acordului între Bruxelles şi
    Tokyo, România îşi poate consolida relațiile bilaterale cu Japonia. În prezent,
    Japonia este al 13-lea partener comercial al României în afara UE. Valoarea
    exporturilor româneşti către Japonia este de 233 milioane de euro, în timp ce
    valoarea importurilor româneşti din Japonia, de circa 346 milioane de euro.




    90 de
    parlamentari PSD, ALDE, PMP, PNL şi UDMR solicită acordarea, începînd cu 1
    ianuarie 2020, a unui sprijin financiar din partea statului, în valoare de
    960.000 euro anual, pentru Schitul românesc Prodromu de la Muntele
    Athos. I    niţiatorii actului normativ susţin că schitul românesc
    Prodromu, întemeiat în anul 1820, este cel mai mare aşezământ
    monahal românesc din străinătate şi adăposteşte piese de cult, precum
    Prodromiţa, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

    În
    expunerea de motive a proiectului se precizează că biblioteca schitului este un
    tezaur istoric inestimabil ce conţine acte, documente, manuscrise, opere
    teologice, literare şi istorice unice în lume, iar construcţia în sine
    reprezintă o operă arhitectonică cu valoare istorică, un simbol pentru
    România recunoscut internaţional şi vizitat anual de turişti din întreaga
    lume. Parlamentarii precizează că în urmă cu 30 de ani au început
    lucrările de restaurare a schitului, iar pentru finalizarea acestora este
    necesară alocarea a 960.000 euro anual. Propunerea legislativă va intra mai
    întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for
    decizional.

  • De ce creşte inflaţia?

    De ce creşte inflaţia?

    În martie, Institutul
    Naţional de Statistică     anunţa că rata anuală a inflaţiei a urcat în România, în
    luna februarie, la 4,7%, de la 4,3 procente în ianuarie. Este nivelul maxim
    înregistrat în ultimii 5 ani. Potrivit INS, creşterea a avut loc pe fondul
    scumpirii mărfurilor alimentare, a celor nealimentare şi a serviciilor.


    De
    asemenea, în ultima prognoză, publicată în februarie, Banca Naţională a
    României     a revizuit în creştere, de la
    3,2 la 3,5%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a estimat
    un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019. Raportul
    prezentat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arăta că principalii factori     care au pus presiune pe inflaţie au fost majorarea
    tarifului energiei electrice    , o nouă majorare a accizei la combustibil,
    excedentul de cerere şi creşterea consumului. El a avertizat, atunci, că
    motorul creşterii economice a rămas consumul, ceea ce afectează echilibrul
    extern al economiei.


    Recent, reprezentanţi ai Executivului şi ai PSD au acuzat Banca Naţională a României şi investitorii străini de
    creşterea inflaţiei, motiv pentru care     şeful statului, Klaus Iohannis, s-a
    oferit să medieze între Guvern şi BNR pe această temă.


    Klaus Iohannis: Acea abordare, de a arunca în curtea BNR-ului inflaţia sau creşterea
    dobânzilor, este una fundamental greşită şi nu va rezolva absolut nimic. Este
    fundamental greşit să acuzi, nu ştiu, investitorii străini sau firmele străine
    de creşterea inflaţiei, de creşterea dobânzilor. Nu! Politicile
    discutabile ale guvernelor PSD şi în domeniul salarizării, şi în domeniul
    economic, şi în domeniul fiscal au dus la aceste nelinişti în Piaţă şi au dus,
    implicit, la creşterea inflaţiei şi la creşterea dobânzilor.


    Klaus Iohannis,
    care s-a consultat, miercuri, cu conducerea Băncii Centrale legat de riscurile
    cu care România se confruntă în prezent în ceea ce priveşte inflaţia şi coordonarea
    politicilor economice, a subliniat că este esenţială independenţa BNR în
    privinţa deciziilor de politică monetară    . Aceasta este o condiţie fundamentală
    pentru un stat membru al Uniunii Europene – a punctat şeful statului. El a mai
    spus că Banca Naţională trebuie să urmărească cu responsabilitate şi
    determinare obiectivul fundamental de asigurare a stabilităţii preţurilor,
    astfel încât veniturile românilor să nu aibă de suferit prin scăderea puterii
    de cumpărare.


    La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat
    principalii factori ai creşterii preţurilor, care, a spus el, nu depind de
    politica monetară dusă de Banca Naţională.


    Potrivit ministrului Finanţelor,
    Eugen Teodorovici,
    discuţia de săptămâna viitoare pe care premierul Viorica Dăncilă o va avea cu
    guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se va concentra pe rata inflaţiei şi pe
    indicele ROBOR     – rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe
    piața interbancară, stabilită de BNR.

  • Țara Făgărașului e acasă!

    Țara Făgărașului e acasă!

    România
    continuă să fie o ţară de emigrare, anunța, în 2017, Institutul Național de
    Statistică. În ultimii zece ani, populația României a scăzut cu aproape 1,5
    milioane de locuitori. Cei mai mulți români care părăsesc țara provin din
    mediul rural și zonele defavorizate, iar pentru Țara Făgărașului, o regiune
    preponderent rurală din centrul României, această depopulare s-a suprapus cu o
    perioadă de stagnare economică. La recensământul din 2011, orașul Făgăraș avea
    aproape 30.000 de locuitori, cu o scădere de peste 6.000 de oameni de la ultima
    numărătoare făcută în 2002. Cauzele declinului sunt aceleași la nivel național,
    însă pentru un oraș cu 40% din populație angajată în sectorul industrial,
    închiderea fabricilor după 1990 a avut un impact uriaș.


    Programul Ţara Făgăraşului e ACASĂ,
    lansat de către Fundația Comunitară Țara Făgărașului, este o iniţiativă amplă
    de reconectare și cartare a diasporei făgărăşene de pretutindeni la
    comunităţile de acasă. Subiectul
    implicării diasporei în dezvoltarea
    Țării Făgărașului s-a aflat pe agenda FCTF încă de la înființare. Cazul
    Țării Făgărașului este unul aparte prin valurile succesive și accentuate de
    emigrare care încep dinainte de Primul Război Mondial, continuă în perioada
    comunistă pe fondul mișcărilor anti-comuniste din zonă și se accentuează în
    perioada post-decembristă, ca urmare a restructurării industriale și
    disponibilizării masive din orașul Făgăraș.


    În parteneriat cu echipa Make Better (MKBT) s-au conceput diverse
    aplicații pentru posibili finanțatori ai părții de cercetare și pentru modalitățile
    de implicare a românilor, respectiv făgărășenilor, care trăiesc în afara
    granițelor țării. În anul 2017, în urma participării la programul de dezvoltare
    a liderilor comunitari din Europa Centrală și de Est- ViabilityNet 3.0,
    dezvoltat de Fundația VIA din Praga, a apărut posibilitatea propunerii unui proiect
    comunitar. Proiectul ales a fost Țara Făgărașului e ACASĂ, prin care se
    dorește conectarea și reconectarea comunităților de români de pretutindeni,
    ACASĂ. Acest ACASĂ poate fi Țara Făgărașului, dar poate fi atinsă întreaga
    Românie.


    Obiectivul general al proiectului este consolidarea comunităților locale
    din Țara Făgărașului, unde un loc important îl va avea diaspora, care va deveni
    parte integrantă a comunității locale, prin participarea, dăruirea și
    implicarea voluntară. În cadrul acestui program s-a primit o
    finanțare prin care s-a dezvoltat website-ul www.tarafagarasuluieacasa.fundatiactf.ro, identitatea vizuală a proiectului, cât și
    sesiunile de lucru cu diaspora. S-a format o echipă care colaborează la acest
    proiect, ce include și o persoană din diaspora: Emilia Ciurchea (manager
    proiecte FCTF), Oana Mitea (director exectutiv FCTF), Ștefan Cibian (membru în
    board-ul FCTF), Ana Elian (reprezentant al echipei Make Better) și Laura
    Vișan, profesor de Comunicare în Toronto. Această echipă a mai dezvoltat încă o
    aplicație adresată Fondului Global al Fundațiilor Comunitare, urmând ca tot
    ceea ce s-a propus să se concretizeze printr-un proces amplu de cercetare al
    migrației românilor din Țara Făgărașului.


    Prin
    proiectul Țara Făgărașului e Acasă, ne-am propus să răspundem concret la
    întrebarea pe care am primit-o anul trecut în August, în cadrul unei întâlniri
    cu români din diaspora, aflați în vizită în Făgăraș. Ei ne-au adresat aceeași
    întrebare: Cum mă pot implica? Și mai exact, cum pot face acest lucru, pe tot
    parcursul anului, chiar și din altă țară? Am Primind input-uri din partea mai
    multor oameni care trăiesc în alte țări, eu personal locuind timp de 2 ani în
    Statele Unite ale Americii, am reușit să identificăm diverse mijloace de
    reconectare cu diaspora și de implicare în Țara Făgărașului.- Emilia Ciurchea,
    manager proiect Fundația Comunitară Țara Făgărașului.


    În
    ceea ce privește partea de reconectare, a fost inițiat un grup pe rețeaua socială
    Facebook, cu aceeași denumire, Țara Făgărașului e Acasă, prin care membrii înscriși sunt informați constant
    cu privire la toate inițiativele ce au loc în Țara Făgărașului, în special pe
    cele susținute de Fundația Comunitară Țara Făgărașului. De asemenea, a fost realizat un scurt film,
    care se numește ACASĂ, în care protagoniștii sunt oameni care momentan
    trăiesc în diaspora. Ei explică faptul că Țara Făgărașului va rămâne mereu ACASĂ
    și fiecare dintre aceștia identifică modul prin care ar vrea să se implice pe
    termen lung. Proiectul Țara Făgărașului este Acasă îi vizează pe toți oamenii
    care doresc să fie conectați în permanență cu dezvoltarea Țării Făgărașului,
    din toate punctele de vedere: economic, cultural, social, civic, dar mai ales,
    din punct de vedere filantropic.


    Platforma on-line a acestui proiect, www.tarafagarasuluieacasa.fundatiactf.ro, conține:


    ·Un blog cu povești din diaspora sau
    din Țara Făgărașului/România


    ·Secțiunea Implică-te: oameni din
    toate colțurile țării se pot înscrie ca voluntari, virtual (prin diverse
    mijloace și pe tot parcursul anului), dar și punctual, în diverse evenimente organizate
    de FCTF sau pentru cauze din Țara Făgărașului


    ·Oamenii din diaspora pot să pedaleze
    la concursul caritabil Bikeathon Țara Făgărașului, prin care susținem diverse
    cauze ale comunității – se pot înscrie pe site-ul bikeathon (bikeathon.fundatiactf.ro) pentru o cauză aleasă de ei, iar în ziua
    concursului, 9 Iunie 2018, pot pedala de oriunde și pe orice traseu doresc


    ·Dezvoltarea unui fond- Țara Făgărașului
    e Acasă, prin care românii de pretutindeni vor putea dona pentru diverse cauze
    ale comunității – semnalate chiar de către ei


    Ca
    pași viitori vor fi dezvoltate canale de comunicare între făgărășeni, între cei
    plecați în străinătate și cei rămași acasă, se vor iniția activități de
    comunicare și animare pentru a facilita transferul de informații/noutăți despre
    diaspora, pe de o parte, și Țara Făgărașului, pe de altă parte. De asemenea, se
    va extinde newsletter-ul Fundației spre comunitățile din diaspora, dezvoltând
    conținut adecvat acestora, se vor colecta, carta și publica mărturii/povești
    despre realizările și activitatea făgărășenilor din diaspora (story-telling)
    și inițiative din Țara Făgărașului, se
    vor organiza expoziții foto/film de conectare și interacțiune între tineri din străinătate
    și cei de acasă.


    Un
    alt obiectiv al proiectului este realizarea și dezvoltarea unei hărți a
    inițiativelor civice cu impact pozitiv din Țara Făgărașului. Aceasta este o
    hartă dinamică ce ilustrează ca locație, date și informații de prezentare a
    diferitelor inițiative civice, ONG-uri, antreprenori de succes și alte studii
    de caz care reflectă dezvoltarea din ultimii ani a Țării Făgărașului, cât și
    dinamica pozitivă a acestei micro-regiuni. În
    următorii ani vor fi dezvoltate sesiuni de planificare participativă pentru diverse
    cauze ale comunității, unde vocea diasporei va fi cât mai puternică, pentru ca
    Țara Făgărașului să devină într-adevăr, ACASĂ!




    Fundația
    Comunitară Țara Făgărașului este o organizație
    nonguvernamentală, apolitică și nonprofit, care identifică, promovează și
    finanțează inițiative și proiecte ale comunității făgărășene, contribuind
    astfel la dezvoltarea locală. Fondurile sunt colectate, administrate și
    distribuite transparent prin intermediul burselor sau a granturilor. În același
    timp, FCTF pune la dispoziția companiilor care doresc să se implice în
    comunitate, servicii de consultanță pentru identificarea domeniilor pe care
    acestea le pot susține și a mecanismelor prin care pot contribui la dezvoltarea
    comunității. De la înființarea FCTF, în iunie 2013 și până acum, au fost
    oferiți 874.643 de lei, prin finanțări nerambursabile, pentru 324 de proiecte
    și 185 de burse.


    Fundația Comunitară Țara Făgărașului face parte
    din programul național de Fundații Comunitare, inițiat de Asociația pentru
    Relații Comunitare, în parteneriat cu Fundația Pentru Parteneriat și Fundația
    Pact, cu sprijinul financiar al Charles Stewart Mott Foundation, Trust for
    Civil Society in Central and Eastern Europe și Romanian-American Foundation.

  • Mecanismele economiei româneşti

    Mecanismele economiei româneşti

    Economia României a consemnat un avans de 7% în anul 2017 comparativ cu anul precedent, a anunţat Institutul Naţional de Statistică, cea mai semnificativă creştere din ultimii 9 ani. Cifrele plasează România în poziţia de campioană europeană a creşterii economice, dar situaţia este privită cu oarecare scepticism de către unii analişti, care amintesc, pe de o parte, că acest ritm de creştere are la bază un consum viguros şi, pe de altă parte, că nu întotdeauna creşterea economică este sinonimă cu dezvoltarea. Principalul motor al creşterii a fost consumul gospodăriilor, stimulat de scăderile de taxe şi majorările salariale. Investiţiile publice sunt în scădere pentru al doilea an consecutiv, a avertizat, recent, şi Comisia Europeană, potrivit căreia avansul economiei României va încetini la 4,5% în acest an şi la 4 procente.

    Cifrele apar în Previziunile economice intermediare publicate de forul comunitar şi sunt asemănătoare cu cele din cea mai recentă analiză făcută de Banca Mondială. Invitat la Radio România, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, a explicat că, într-adevăr, dacă ne uităm atent, vedem că această creştere vine în mare parte din consum. E drept, însă, am avut un an record de producţie industrială, şi asta e partea bună. Dar, într-adevăr, partea de consum a fost preponderentă şi ea a dus şi la această evoluţie a preţurilor, de exemplu, pentru că cererea mare face ca preţul să crească, e o lege a economiei pe care nu o putem contracara niciodată. Acum, ceea ce spun nu este o critică împotriva majorărilor salariale, nu despre asta este vorba, ci o constatare şi un îndemn la o reacţie. Bun, am crescut salariile, să vedem cum creştem şi productivitatea ca să preîntâmpinăm aceste creşteri artificiale. Haideţi să vedem ce facem cu economia românească să aibă mai multe motoare de creştere, că ea are potenţial să crească, nu doar din consum şi din producţie industrială. Şi din investiţii publice trebuie să crească, şi din multe alte elemente pe care această economie le are la dispoziţie şi nu le pune în valoare suficient. Am mizat doar pe un singur motor sau pe un motor şi jumătate, e insuficient., consideră Dan Suciu.

    Faptul că principalul motor de creştere economică a fost consumul a avut efecte negative asupra deficitului comercial, care a crescut în 2017 cu 30%, a punctat şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea celui mai recent raport asupra inflaţiei. Printre problemele structurale cu care se confruntă economia, pe lângă creşterea deficitului comercial, Mugur Isărescu a menţionat că ar fi mai importantă recâştigarea pieţei interne decât creşterea exportului şi a dat ca exemplu industria agroalimentară. Analistul financiar Aurelian Dochia explică: Este clar că, în ceea ce priveşte satisfacerea nevoilor de consum ale românilor, sunt anumite sectoare ale economiei care nu corespund şi nu răspund în măsură satisfăcătoare cererii de consum. Şi evident că cel mai bun exemplu este cel din industria agroalimentară, pentru că există potenţial de producţie. Un exemplu pe care l-a dat chiar guvernatorul era legat de producţia de fructe şi în principal de mere. Din păcate, deşi avem suprafeţe de livezi în ţară şi am avea capacitate de producţie, aceste produse nu ajung în rafturile magazinelor, în bună măsură datorită unei organizări deficitare a producătorilor.

    O altă problemă structurală subliniată de Mugur Isărescu este cea legată de tensiunile care se acumulează şi de deficienţele din piaţa muncii. Care sunt consecinţele acestei situaţii? Din nou, Aurelian Dochia: Pe piaţa muncii am asistat în ultima vreme la o creştere a tensiunilor datorită faptului că cererea din partea firmelor nu mai poate să fie satisfăcută, atât ca număr şi îndeosebi ca structură, şi asta evident că are efecte negative atât în ceea ce priveşte costurile cu forţa de muncă, dar şi în ceea ce priveşte structura producţiei. Pentru că nu putem să avem pretenţia să dezvoltăm economia în sectoare cu valoare adăugată mare, cum sunt anumite sectoare ale producţiei industriale sau din servicii, dacă nu avem forţă de muncă corespunzătoare pentru aceste sectoare. Şi dacă nu rezolvăm această problemă, există riscul să fim condamnaţi la a rămâne într-o zonă de producţie a economiei cu valoare adăugată mică, ceea ce înseamnă pentru noi toţi un nivel de dezvoltare şi un venit pe locuitor care nu poate să ajungă măcar la nivelul mediu al UE.

    România a avut una dintre cele mai rapide rate de creştere a inflaţiei din Europa, în semestrul doi al anului trecut, când a urcat în doar şase luni de la 0.9 la 3.3%, a precizat, pe de altă parte, guvernatorul Isărescu.

  • România, creştere economică record

    România, creştere economică record

    Creşterea economică înregistrată, anul trecut, în România este, cu
    siguranţă, impresionantă, la prima vedere. Institutul Naţional de Statistică a
    anunţat, miercuri, că economia ţării a consemnat un avans de 7% în anul 2017
    comparativ cu anul precedent. Este cea mai semnificativă evolutie din 2008,
    perioadă marcata, de asemenea, de creştere economică, dar urmată de recesiune
    şi austeritate    . Potrivit INS, în ultimul trimestru al anului trecut, România a avut cea mai
    mare creştere economică dintre cele 28 de ţări ale Uniunii Europene.

    Situaţia
    este confirmată, de altfel, şi de datele Eurostat. De unde rezultă, totuşi,
    această creştere economică rapidă, într-o ţară cu unul dintre cele reduse
    niveluri de trai din Europa?


    Principalul motor al creşterii a fost consumul
    gospodăriilor, stimulat de reducerea taxelor şi de majorarile salariale.
    Investiţiile publice sunt în scadere pentru al doilea an consecutiv    , a
    subliniat Comisia Europeană.

    Această creştere este un semn că economia reală, economia
    privată funcţionează în România şi îşi face faţă treabă indiferent de
    dificultăţi, este de părere economistul Mircea Coşea. Totusi situaţia nu e
    chiar roz, aşa că acesta avertizează asupra pericolelor viitoare. Mircea Coşea: Dacă continuă o creştere pe consum, prioritar pe consum, nu vom mai
    putea avea, în viitorii ani, o creştere la acest nivel. Pentru că o creştere pe
    consum nu e sustenabilă, ea are puncte de vârf, cum s-a întâmplat în 2017, dar
    apoi poate să cadă, poate chiar la jumătatea procentului pe care l-a avut anul
    trecut.

    Tot miercuri, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României
    a anunţat că dinamica aşteptată a creşterii economice rămâne robustă în 2018,
    continuând să devanseze ritmul potenţial, dar coboară în 2019. Recent, Comisia
    Naţională de Prognoză a revizuit în creştere la 6,1% proiecţia privind avansul
    Produsului Intern Brut în acest an, după ce, în toamnă, instituţia estima o
    creştere economică de 5,5% pentru 2018. Şi Banca Mondială anunţase, recent, că
    se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2017 o creştere a PIB de 6,4%, faţă
    de 4,4%, previzionată în iunie.

    Analistul Cristian Păun atrage atenţia că creşterea economică nu este, întotdeaună, sinonimă cu
    dezvoltarea    , iar economia României a progresat îndatorându-se, fără să fie
    construit niciun kilometru nou de autostradă. Dacă privim creşterea
    economică din ultimii 25 de ani, vedem o foarte mare volatilitate: perioade de
    expansiune susţinută au fost urmate de prăbusiri la fel de spectaculoase    ,
    avertizează Cristian Păun.