Tag: invatamant

  • Premii pentru performanţa în învăţământ

    Premii pentru performanţa în învăţământ

    Performanţa sistemului de învăţământ este un element obligatoriu pentru ca România să se dezvolte, a spus premierul Marcel Ciolacu, la Gala anuală de premiere a olimpicilor internaţionali. În opinia sa, o Românie cu adevărat educată nu se poate realiza imediat, mai ales că în ultimii 30 de ani, fiecare ministru al educaţiei a încercat să îşi impună propria lui viziune şi a vrut să schimbe sistemul din temelii. Premierul a precizat că multe dintre modificările din trecut s-au făcut fără analize temeinice, iar unele au contribuit la diminuarea calităţii învăţământului. El le-a transmis celor prezenţi la eveniment că anul viitor educaţia va avea un buget mai mare cu 61% faţă de cel actual. Pe de altă parte, premierul crede că și performanţa cadrelor didactice trebuie stimulată.

    Marcel Ciolacu Pe lângă baza materială, este nevoie de mai multă atenţie în ceea ce priveşte evaluarea şi stimularea performanţei cadrelor didactice. Realitatea ne arată clar că este nevoie de criterii de performanţă în sistemul de învăţământ. Un profesor implicat, responsabil, trebuie să fie plătit mai mult pentru munca depusă. Am şi rugat pe doamna ministru Ligia Deca ca împreună să discutăm cu profesioniştii din minister şi să găsim soluţiile în acest sens.


    Sper ca prin creşterea procentuală istorică de peste 50% în medie a salariilor din Educaţie, în mai puţin de un an, să atragem din ce în ce mai mulţi tineri profesionişti către cariera didactică, a afirmat, la rândul său, ministrul Educaţiei, Ligia Deca.


    În cadrul galei anuale au fost premiaţi 138 de elevi, care au obţinut 164 de medalii, premii şi menţiuni la 28 de olimpiade internaţionale şi concursuri regionale pe disciplină, dar şi profesorii care i-au pregătit şi unităţile de învăţământ în care aceştia studiază. Elevii români au obţinut 6 medalii de aur absolut (cu punctaj maxim), 51 de medalii de aur (premii I), 55 de medalii de argint (premii II), 30 de medalii de bronz (premii III), respectiv 22 de menţiuni (diplome echivalente). Fondul total de premiere alocat în acest an de Ministerul Educaţiei este de peste 3,9 milioane lei (cca. 785.000 euro). Pentru premiul I absolut (punctaj maxim) a fost acordată o sumă de 20.000 lei (cca. 4000 euro), pentru premiul I (medalie de aur) 15.000 lei (cca. 3000 euro), in timp ce pentru premiul al II-lea (medalie de argint) și al III-lea (medalie de bronz) au fost primiți 12.500 lei (cca. 2.500 euro), respectiv10.000 lei (cca. 2000 euro). Totodată, pentru mențiune (sau diplome echivalente) a fost acordata suma de 3.500 lei (cca. 700 euro).

    Pentru profesorul care a pregătit elevul s-a acordat un singur stimulent financiar, în cuantumul cel mai mare prevăzut pentru cel premiat. Pentru școala pe care elevul o frecventează sau a frecventat-o s-a acordat câte un premiu, în cuantumul prevăzut pentru fiecare premiat. În acest caz, stimulentele primite se vor utiliza pentru dotări direcționate, cu prioritate, disciplinelor corespunzătoare obținerii performanței școlare.


  • Fonduri pentru femeile şi fetele din Afganistan

    Fonduri pentru femeile şi fetele din Afganistan

    În doi ani de la revenirea lor la putere în Afganistan, deşi au promis că vor respecta drepturile omului pentru a obţine în continuare fonduri de la comunitatea internaţională, talibanii au aplicat asupra femeilor aceleaşi principii ultraconservatoare ale islamului din perioada 1996-2001, potrivit cărora femeia are un rol preponderent casnic si se află sub tutela bărbatului. Adolescentele au fost private de a merge la şcoală mai departe de clasa a şasea.

    S-a trecut, apoi, la interzicerea învăţământului universitar pentru femei pe motiv că studentele nu respectau codurile stricte de îmbrăcăminte, frecventau cursurile fără a fi însoţite de rude bărbaţi şi se amestecau cu studenţii de sex masculin.

    Totul a culminat, în decembrie 2022, cu un ordin prin care li se cerea tuturor organizaţiilor neguvernamentale naţionale şi internaţionale să suspende locurile de muncă ale angajatelor lor. Ca reacţie, multe dintre ONG-urile instalate în Afganistan şi-au oprit activitatea, iar ţara nu a mai primit ajutor economic esenţial pentru a oferi asistenţă umanitară milioanelor de familii aflate în situaţii critice.

    Decizia de acum a Uniunii Europene, de a debloca anumite fonduri pentru Afganistan, vine după şase luni de monitorizare şi evaluare a aplicării principiului pentru femei de către femei, iar banii vor merge numai în sectoarele și zonele geografice în care femeilor li se permite să lucreze la furnizarea asistenței și să beneficieze de aceasta. UE mobilizează această finanțare pentru noi proiecte, cum ar fi sprijinul pentru un mediu de învățare favorabil atât pentru băieți, cât și pentru fete, și pentru a îmbunătăți și a stimula accesul la școală prin asistență alimentară.

    În ceea ce privește sănătatea, fondurile vor ajuta la consolidarea serviciilor de sănătate de bază, a combaterii bolilor infecțioase, a asigurării apei potabile, şi vor contribui la îmbunătățirea nutriției în rândul copiilor și la sporirea securității alimentare și a menţinerii gospodăriilor.


  • Noi fonduri pentru alianţele universitare europene

    Noi fonduri pentru alianţele universitare europene

    V-ar plăcea să fiţi studenţii unei alianţe de universităţi europene, în care să puteţi alege ce anume, unde și când să studiaţi în orice universitate parteneră a acestei alianţe? V-ar plăcea să beneficiaţi de o strategie pedagogică inovatoare, bazată pe provocări și mobilitate, care să vă ajute să obţineţi un set cu totul nou de competenţe?

    Ei bine, acest lucru este posibil, pentru că astfel de alianţe universitare există de ceva timp în Uniunea Europeană şi din ele fac parte şi universităţi româneşti. Aceste alianţe includ universităţi partenere din toată Europa, inclusiv din ţări nemembre ale Uniunii Europene, care au viziuni comune de învăţământ pe termen lung şi care oferă programe de studiu interconectate, în diverse campusuri ale universităţilor asociate.

    Comisia a publicat zilele acestea rezultatele ultimului set de aplicaţii – Erasmus Plus 2023 – pentru iniţiativa Universităţi Europene, prin care sunt alocate noi fonduri pentru extinderea şi multiplicarea alianţelor universitare.

    Avem acum 50 de alianţe universitare, care implică peste 430 de instituţii de învăţământ superior din 35 de ţări, incluzând aici toate statele Uniunii Europene, Norvegia, Islanda, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Turcia. Iar prin relaţiile de parteneriat pe care le au cu aproape 1700 de organizaţii non-guvernamentale, companii şi autorităţi publice locale şi regionale, aceste alianţe de universităţi aduc inovaţii în toate regiunile în care se află.

    Printre câștigătorii anunțați acum se află și universități din România care sunt membre ale acestor alianțe: Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Politehnică București, Universitatea din Petroșani, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Națională de Muzică București, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea de Vest din Timișoara.

    În această toamnă, Comisia va lansa următorul set de aplicaţii pentru alianţele universitare, obiectivul Strategiei Europene pentru Universități fiind formarea a 60 de astfel de alianțe cu peste 500 de universități până la jumătatea anului 2024.


  • Generaţia Z şi interesul pentru învăţământul vocaţional

    Generaţia Z şi interesul pentru învăţământul vocaţional

    Societatea are nevoie de profesionişti în toate domeniile — economie, probleme sociale, medicale, culturale. Diferența apare la venituri, pentru că un medic sau un inginer câștigă, de obicei, mult peste un instrumentist sau un pictor. La meseriile de nivel mediu, aceeași stare de fapt — un instalator bun ridică lunar mult mai mult decât un muncitor la bandă sau un vânzător.



    De aceea, școlile care pregătesc viitorii artiști sau viitorii lucrători calificați sunt oarecum speciale și se numesc vocaționale. Denumirea lor cuprinzătoare a fost Școli de Arte și Meserii.



    Ce este specific unei școli vocaționale ne spune psihologul Daniel David, rectorul UBB, Universitatea Babeş-Bolyai.



    Ca șanse au copiii din zona rurală de a deveni calificați într-o meserie, fie ea vocațională sau nu, explică două tinere învățătoare.



    Care este abordarea politico-administrativă a unui sistem educațional performant l-am întrebat pe europarlamentarul Eugen Tomac.



    Rămâne ca bunele intenții să se transforme într-un aflux de tineri profesioniști, atât de necesari economiei și societății românești.



  • Decizii în învăţământul preuniversitar şi în sistemul sanitar

    Decizii în învăţământul preuniversitar şi în sistemul sanitar

    Personalul didactic din Învăţământul preuniversitar din
    România va avea mai multe beneficii în baza noului Contract Colectiv de Muncă, recent
    semnat. Anunţul a fost făcut pe pagina sa de Facebook chiar de ministrul Educaţiei,
    Ligia Deca, care a precizat că: în semn de respect și de apreciere
    pentru munca pe care o depun în fiecare zi
    , angajaţii care au în
    îngrijire un copil bolnav, cu vârsta de până la 7 ani, beneficiază de reducerea
    programului de lucru, fără a le fi afectată vechimea în muncă. Vor fi acordate
    2 zile lucrătoare libere plătite (nu una singură) profesorilor care trebuie să
    rămână acasă cu un copil suferind.

    De asemenea, va fi decontată contravaloarea
    ochelarilor de vedere sau a lentilelor pentru angajaţii care, conform atribuțiilor de
    serviciu, sunt nevoiți să lucreze la calculator. Va fi reglementată și
    posibilitatea ca un post liber să fie ocupat printr-un contract de muncă, până
    la ocuparea prin concurs a postului. Iar Ziua învăţătorului, marcată anual pe 5
    iunie, va fi nelucrătoare pentru personalul din Învăţământ.

    Aceste beneficii -
    a precizat Ligia Deca – sunt acordate în plus față de majorările salariale pe
    care profesorii le vor primi în perioada următoare, la capătul – amintim noi – a
    trei săptămâni de grevă generală.

    Pe fondul unui Învățământ subfinanțat și
    lăsat la dispoziția deciziilor mai degrabă neinspirate ale miniștrilor de
    diferite culori politice care s-au perindat zeci de ani prin fruntea
    domeniului, profesorii au decis, la final de mai și început de iunie, că e
    momentul să își facă auzite nemulțumirile – în principal pecuniare, dar și privitoare
    la statutul dascălului român, în particular, și al Educației, în general.
    Aceasta, în ciuda adoptării unor noi Legi, care ar urma – spun cei care le-au
    redactat și votat – să dea speranțe de revigorare a domeniului.

    Mai bine
    recompensați financiar decât dascălii, inclusiv pe fondul nu foarte
    îndepărtatei pandemii de covid-19 care i-a transformat în eroi, angajații din
    Sănătate vor avea, și ei,de la 1 august, venituri mai mari. Reprezentanţii
    Federaţiei Sanitas care îi reprezintă au anunţat că, în completarea
    drepturilor deja negociate şi obţinute, asistenţii şi surorile medicale vor
    primi pentru gărzi o indemnizaţie lunară de 500 de lei (echivalentul a 100 de
    euro), iar pentru zilele lucrate în weekend sau pentru sărbători legale se vor
    plăti 100 de lei (20 de euro). Medicii vor primi 500 de lei pentru o gardă
    lunară în afara normei, respectiv 1.000 de lei pentru cel puţin două gărzi
    suplimentare. Toţi salariaţii din sistem vor beneficia de vouchere de vacanţă.
    Se vor relua şi angajările : vor fi scoase la concurs 4.000 de posturi
    imediat şi alte 10.000 în perioada următoare.


  • Greva din învăţământ, suspendată

    Greva din învăţământ, suspendată

    De marţi, preşcolarii şi elevii s-au întors în clase. Vor mai
    merge la şcoală doar până vineri, apoi vor intra, pentru două luni, în vacanţa
    de vară. Aceasta vine după o vacanţă forţată, de trei săptămâni, în care
    profesorii lor s-au aflat în grevă.


    Fără precent în ultimii 18 ani, greva generală din
    învăţământul preuniversitar a fost declanşată pe 22 mai şi a durat până pe 12
    iunie, interval în care profesorii au fost mai mult în stradă, pentru a
    protesta faţă de politicile salariale ale guvernanţilor. Liderii sindicali
    susțin că au luat decizia de a suspenda greva după consultarea colegilor din
    teritoriu.


    Suspendarea a fost, însă, condiţionată de instituirea prin ordonanţă
    de urgenţă emisă de guvernul PSD-PNL-UDMR a principiului potrivit căruia
    salariul de bază al profesorului debutant va fi stabilit la nivelul celui mediu
    brut pe economie. Ultima propunere a Executivului prevede majorarea salariilor
    din această lună cu 1.300 de lei (echivalentul a circa 260 de euro) pentru
    profesori şi cu 400 de lei (circa 80 euro) pentru cadrele nedidactice. De
    asemenea, anul viitor, de la 1 ianuarie, salariile vor creşte pe baza noii legi
    a salarizării bugetarilor, în două etape, 50 de procente în 2024 şi alte 50 în
    2025. Executivul a mai propus şi o primă de 1.500 de lei (300 euro) pentru
    profesori şi 500 de lei (100 euro) pentru personalul nedidactic. Acestea vor fi
    acordate din 2023 până în 2027, pe data de 5 octombrie, atunci când este
    celebrată Ziua Internaţională a Educaţiei.


    Dacă în textul noii legi a salarizării nu se vor aplica principiile
    cuprinse în ordonanţa de urgenţă, greva va fi reluată – au avertizat șefii Federaţiei Sindicatelor
    Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu, şi Federaţiei Sindicatelor din Educaţie
    Spiru Haret, Marius Nistor.

    Chiar şi decizia de suspendare a grevei
    îi nemulţumeşte, însă, pe unii dintre angajaţii din Educaţie, care vor să-şi
    continue protestele. La Suceava, în nord, a fost şi luni o manifestaţie cu
    participarea a peste 1.500 de persoane, iar mulţi dintre membrii Alianţei
    Judeţene a Sindicatelor din Învăţământ sunt decişi să nu meargă la ore şi să
    iasă în stradă şi în zilele următoare.

    Şi în Timiş sunt angajaţi din Educaţie
    care nu sunt de acord cu suspendarea grevei. Liderul sindical local a anunţat,
    însă, că acceptă decizia majorităţii colegilor din ţară privind reluarea
    activităţii.


    Una peste alta, vestea redeschiderii şcolilor i-a bucurat cel mai
    mult pe elevii care au terminat gimnaziul şi liceul şi-şi vor putea susţine la
    timp examenele de capacitate şi, respectiv, Bacalaureat. În rest, scrie presa,
    criza prelungită din sistem invalidează
    programul prezidenţial România educată, prin care şeful statului,
    Klaus Iohannis, el însuşi fost profesor de provincie, voia să-şi marcheze cele
    două mandate de cinci ani. Mai mult, pe internet cineva susţine că a citit,
    cap-coadă, ca pe un roman, România educată şi că, la sfârşit, ea moare.


  • Proteste masive ale profesorilor

    Proteste masive ale profesorilor

    Încă
    din iarnă, profesorii anunțaseră că, dacă Guvernul de la București nu găsește
    nicio soluție care să îi mulțumească, intră în grevă generală, cu posibile
    consecințe negative asupra calendarului examenelor de final de an școlar. După
    o pandemie în care au fost nevoiți, de pildă, să se descurce pe cont propriu cu
    predarea online sau în sistem hibrid pentru care nu fuseseră niciodată
    instruiți, pe fondul – general – al unui învățământ subfinanțat și lăsat la
    dispoziția deciziilor mai degrabă neinspirate ale miniștrilor de diferite
    culori politice care s-au perindat prin fruntea domeniului, profesorii au decis
    că e momentul să își facă auzite nemulțumirile acumulate ani la rând. Grevei
    din școli, începută pe 22 mai, li s-au adăugat, în ultimele zile, proteste
    masive de stradă atât în Capitală, cât și în numeroase orașe din România.
    Protestatarii au solicitat Guvernului să găsească soluţii pentru a le acorda o
    majorare salarială până la finalul anului, iar profesorilor debutanți să li se
    garanteze,printr-un act normativ,un salariu decent. Ce le-a oferit Executivul?
    Două prime!

    Liderul sindical, Marius Nistor: Oferta Guvernului
    este aceeaşi de aseară, iar răspunsul categoric pe care-l aducem din partea
    sutelor de mii de salariaţi care protestează în ţară şi, astăzi, în Bucureşti
    este: Nu! Au nevoie de o salarizare decentă, au nevoie de acea creştere a
    veniturilor cu 25%, au nevoie de acel act normativ care să stipuleze că
    salariul debutantului trebuie să fie echivalent cu salariul mediu brut pe
    economie şi trebuie să stea la baza viitoarei legi unitare de salarizare.

    Așa că marți, în speranța că ʹprimul profesor al țăriiʹ, președintele fost
    cadru didactic Klaus Iohannis, se va implica în medierea conflictului cu
    Executivul, zeci de mii de dascăli și de reprezentanți ai personalui nedidactic
    din toată țara s-au adunat în fața sediului președinției pentru a cere salarii
    mai mari, dar și investiţii în Educaţie. Președintele le-a transmis că le
    înţelege îngrijorările şi solicitările, dar a subliniat că rezolvarea
    blocajului din Educaţie şi finalizarea grevei sunt cruciale pentru buna desfăşurare
    a anului şcolar. Klaus Iohannis s-a declarat, totodată, dispus să gireze un
    acord politic semnat de toate partidele la guvernare prin care să se asigure că
    noua grilă de salarizare va respecta doleanţele angajaţilor din învățământ.
    Iată ce spun unii dintre ei: S-a înţeles greşit mesajul nostru
    că ne interesează doar partea salarială, luptăm pentru o legislaţie corectă.
    Vreau traiul acela decent garantat de Constituţia României. Trăim numai
    în datorii.

    Între timp, perioada de încheiere a situaţiei şcolare și
    înscriere pentru bacalaureatul din acest an a fost prelungită. Ministerul
    Educaţiei a precizat că modificarea nu va afecta calendarul desfăşurării
    examenului.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 14.05 – 20.05.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 14.05 – 20.05.2023

    Klaus Iohannis la Summitlu a Consiliului ali Europă


    Prezidentulu Klaus Iohannis lo parti, marță și ñiercuri, deadunu cu sefi di stat şi di guvern ditu 46 di văsilii membre ale Consiliului Europei și di lidirii Uniunillei Europene, la paturlu summit al CoE di Reykjavik, tru Islanda. “Unitate şi agutoru tră Ucraina” fură zboarăli clleaie cari fură tu amprotusa aluştoru muabeţ. Klaus Iohannis spusi, tru cadrul ali andamasi, că văsiliile dimocratiţi ndrupăscu Ucraina şi cetăţeañilli a llei.


    “Polimlu ali Rusie easti ună atacă contra a valorlor şi a prinţipiilor a noastri comune. Ama aestă criză, nai ma serta di la bitisita-a Doilui Polimu Mondial, ascumbusi unitatea-a noastră şi apofasea ta s’veaglle turlia di bănaticu dimocraticˮ – nica spusi Klaus Iohannis. Șeflu a statlui coprezidă ună measă arucutoasă cu tema “Protejarea democraţiillei tru greulu kiro”, cundillinda că tru añili ditu soni, continentul s-ampulisi cu multi provocări, ahurhinda cu alumta contra ali pandemie di COVID-19, ama şi cu ună dalgă cabaia mari di dizinformari, cari diadi izini ti xanaamintarea a naţionalismului accentuat.


    Klaus Iohannis: “Discursul di instigare la duşmănille, maxus pi platformele di social media, dizinformarea, manipularea, prişcăvillea contra a jurnaliştilor, influenţele maligne suntu maş ndauă exemple ale efectelor aluştoru crize tru Europa tută. Valorli dimocratiţi, spaţiul civic, libirtatea presăllei, diversitatea şi democraţia liberală suntu tuti băgati sum presie pi continentul European”.


    Tră România, participarea la aestă andamasi avu ună simasie ahoryea, di itia că tru 2023 s’umplu 30 di ani di cându văsilia s’feaţi ună ca stat membru cu tuti ndrepturli tru instituția di Strasbourg.



    Forum di Securitate la București


    Tră implicațiile a polimlui ali Rusie contra ali Ucraină să zbură și la București, tru cadrul a Forumului di Securitate ditu regiunea ali Amarea Lae şi Balcani. Premierlu Nicolae Ciucă cundille tră anvărtuşearea a prezenţăllei NATO tru regiunea ali Amarea Lae, iu, di itia a fuvirserloru ali Rusie, suntu băgati tru piriclliu libertatea tu urdinarea maritimă şi aerieană. Oficialii prezenț la evenimentu luyursiră că tuti văsiliili libiri şi dimocrate lipseaşti s’cil4stăsească tru reconstrucţia ali Ucraină după poimu, iara aestu lucru nsimneadză şi ună eventuală reconstrucţie a Ripublicăllei Moldova. Prezent la forum, Igor Grosu, prezidintulu a legislativlui di Chişinău, scoasi tu vidiala dinamica-a rermilor ambărţitati şi u spusi nădia că UE s’pitreacă până tu bitisita-a anlui mesajlu mutrindalui ahurhearea-a procesului di adirare. El apruke agutorlu niacumtinatu pi cari ălu diadi România a Chișinăului, lucru yilipsitu și di premierlu moldovean, Dorin Recean.



    Grevă ghenerală tru nvițămintulu românesc


    Sindicaliştii ditu nviăţămint dimăndă, după ţi ñîercuri eara tru ună grevă di avertisment kiro di dauă sihăţ, că nkisescu cu grevă generală ahuhrinda di luni, di itia că dupu păzărăpserli, spun elli, nu s-aflară cearei mitrindalui căftărli a personalui ditu educaţie. Elli spun că profesorllii numata pot s’băneadză cutiñii di cafi mesu di 2.000-2.600 lei (400 – 520 di euro) şi caft4 ună poziţionari corectă tru yinitoarea grilă di salarizare. Aești vor, prota ş-prota, ca lucărlu s’lă hibă păltitu tu simfunie cu importanţa a lui suţială. Uidisitu cu năşi, salarizarea personalului didactic di predari, lipseaşti să s’facă pi ună turlie progresivă, andicra di ipotisi, studii, vicllimi şi grad didactic şi să s’bagă tu practico regula indixarilli anuală a tiñiiloru di cafi mesu ti personalu păltit ditu fonduri publiţi cu rata ali inflaţie. Profesorllii caftă, tutunăoară, păltearea a oariloru suplimentare efectuate di personalul didactic auxiliar şi nididactic, catacum și creastirea anuală a investiţiilor tru nviţămintu, tră făţearea ma cu hăiri a bazăllei materială şi ali infrastructură.


    Ministrul di resortu, Ligia Dica, lugursea că nu lipseasti s’hibă băgati tu piriclliu niţi nă turlie structura anlui școlar ică procesul educational și tăxi că va s’alumtă emu ti ună salarizare tiñisită a profesorilor emu ca anlu școlar să s’dizvărtească tru condiții optime și să s’bitisească.


    Luni, cându easti dimăndată greva generală, Senatlu ari programat votlu di bitisită tră pacheta di nomuri mutrindalui educaţia, ca for dicizional.



    Previziuni economiţi di primveară


    Aţeali ditu soni previziuni economice ale Comisiei Europene spunu că România ari ntră nai ma bune creastiri economice tru aestu an, tru comparație cu alte state comunitare, catacum și ună rată a șomajului ma ñîcă. Ma multu, economia românească easti stabilă şi recuperează maxus di itia a ñîcurarillei păhadzlli la energie, a consumului şi a investiţiilor. Ase, uidisitu cu CE, PIB-ul văsiliiloru easti minduitu ta s’crească estanu cu 3,2 procente şi cu 3,5% anul yinitor. Inflaţia, cari tru 2022 eara di 12 procente, va să scadă la ună goală ţifră estanu. Tu ţi mutreaşti rata şomajului, CE previzioneadză că indicatorlu va s’agiungă la 5,4 proţente tru 2023 şi la 5,1 tru 2024. Iara dificitul bugetar poati să scadă ma pţăn andicra di media comunitară, la 4,7% tru acstu an și la aproapea 4,4 procente anul yinitor — nica estimează Comisia.



    75 di ani di ligături diplomatice România – Israel


    Parlamentul di la București nsimnă umplearea 75 di ani di ligături diplomatiţi anamisa di România şi Statul Israel pritu ună andamasi di tiñie. Fu tră prota oară când un prezidintu a Parlamentului israelian zbură diintea a senatorilor şi diputaţlor români.


    Amir Ohana cundille ligăturile ahăndoasi anamisa di ateali dauă văsilii şi faptul că, tru atelli 75 di ani, ligăturile bilaterale fură anvărtusiti tru domenii catacum tehnologie, turism ică economie. Amir Ohana alăvdă că România fu văsilia goală ditu blocul comunist cari nu dănăsi ligăturli diplomatiţi, acă statul Israel fu aproapea permanent tru un mediu ostil.


    Prezidenta interimară a Senatlui, Alina Gorghiu, cundille că România easti un modil regional tru atea ţi mutreaşti combaterea antisemitismului şi asumarea Holocaust-ului, iara prezidintulu a Camerăllei a Diputaţlor, Marcel Ciolacu, spusi că relaţia specială anamisa di România şi Israel easti una thimilliusită pi tradiţie, suţălle şi tiñiseari un-alantu.


    La andamasea di tiñie loară parti membri a guvernului, a corpului diplomatic acreditaţ la Bucureşti, ama şi reprezentanţ a comunităţlor evreieşti ditu România.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Retrospectiva săptămânii 14.05 – 20.05.2023

    Retrospectiva săptămânii 14.05 – 20.05.2023

    Klaus
    Iohannis la Summitul Consiliului Europei


    Președintele
    Klaus Iohannis a participat, marți și miercuri, alături de sefi de stat şi de
    guvern din 46 de ţări membre ale Consiliului Europei și de liderii Uniunii
    Europene, la al patrulea summit al CoE de la Reykjavik, în Islanda.
    Unitate şi sprijin pentru Ucraina au fost cuvintele-cheie care au
    dominat discuțiile. Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul reuniunii, că ţările
    democratice susţin Ucraina şi pe cetăţenii săi.

    Războiul Rusiei este un atac
    asupra valorilor şi principiilor noastre comune. Dar această criză, cea mai
    severă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a catalizat unitatea
    noastră şi hotărârea de a apăra modul de viaţă democraticˮ – a mai spus Klaus
    Iohannis. Șeful statului a coprezidat o masă rotundă cu tema Protejarea
    democraţiei în vremuri de încercare, precizând că în ultimii ani,
    continentul s-a confruntat cu multe provocări, începând cu lupta împotriva
    pandemiei de COVID-19, dar şi cu un val masiv de dezinformare, care a permis
    renaşterea naţionalismului accentuat.

    Klaus Iohannis: Discursul
    de instigare la ură, mai ales pe platformele de social media, dezinformarea,
    manipularea, violenţa împotriva jurnaliştilor, influenţele maligne sunt doar
    câteva exemple ale efectelor acestor crize în întreaga Europă. Valorile
    democratice, spaţiul civic, libertatea presei, diversitatea şi democraţia
    liberală sunt toate supuse presiunii pe continentul European.

    Pentru
    România, participarea la această reuniune a avut o semnificație aparte, pentru
    că în 2023 se împlinesc 30 de ani de când țara s-a alăturat ca stat membru cu
    drepturi depline instituției de la Strasbourg.



    Forum
    de Securitate la București


    Despre implicațiile războiului Rusiei împotriva Ucrainei
    s-a discutat și la București, în cadrul Forumului de Securitate din regiunea
    Mării Negre şi Balcani. Premierul
    Nicolae Ciucă a pledat pentru întărirea prezenţei NATO în regiunea Mării Negre,
    unde, din cauza ameninţărilor Rusiei, sunt puse în pericol libertatea
    circulaţiei maritime şi aeriene. Oficialii prezenți la eveniment au apreciat că
    toate ţările libere şi democrate trebuie să se implice în reconstrucţia
    Ucrainei după război, iar acest lucru presupune şi o eventuală reconstrucţie a
    Republicii Moldova. Prezent la forum, Igor Grosu, preşedintele legislativului
    de la Chişinău, a evidenţiat dinamica reformelor asumate şi şi-a exprimat
    speranţa ca UE să transmită până la finalul anului mesajul privind începerea
    procesului de aderare. El a apreciat ajutorul
    constant pe care l-a oferit România Chișinăului, fapt evidenţiat și de
    premierul moldovean, Dorin Recean.



    Grevă
    generală în învățământul românesc


    Sindicaliştii
    din învăţământ anunță, după ce au fost miercuri într-o grevă de avertisment de
    două ore, grevă generală începând de luni, pentru că în urma negocierilor, spun
    ei, nu s-au găsit soluții privind solicitările personalului din educaţie. Ei
    spun că profesorii nu mai pot trăi cu salarii de 2.000-2.600 lei (400 – 520 de euro) şi cer o poziţionare
    corectă în viitoarea grilă de salarizare. Aceștia vor, în principal, ca munca
    să le fie retribuită în conformitate cu importanţa ei socială. Potrivit lor,
    salarizarea personalului didactic de predare ar trebui să se realizeze în mod
    progresiv, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic şi să se
    instituie regula indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri
    publice cu rata inflaţiei. Profesorii solicită, de asemenea, plata orelor
    suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi nedidactic, precum și
    creşterea anuală a investiţiilor în învăţământ, pentru îmbunătăţirea bazei
    materiale şi a infrastructurii.

    Ministrul de resort, Ligia Deca, consideră că
    nu ar trebui puse în pericol în niciun fel structura anului școlar sau procesul
    educational și a promis că se va lupta atât pentru o salarizare decentă a
    profesorilor cât și pentru ca anul școlar să se desfășoare în condiții optime
    și să se finalizeze.

    Luni, când este anunțată greva generală, Senatul are
    programat votul final pentru
    pachetul de legi privind educaţia, ca for decizional.



    Previziuni
    economice de primăvară


    Cele
    mai recente previziuni economice ale Comisiei Europene arată că România are
    printre cele mai bune creşteri economice în acest an, în comparație cu alte
    state comunitare, precum și o rată a șomajului mai mică. Mai mult, economia
    românească este stabilă şi recuperează mai ales datorită reducerii preţurilor
    la energie, a consumului şi a investiţiilor. Astfel, potrivit CE, PIB-ul țării
    ar urma să crească în acest an cu 3,2 procente şi cu 3,5% anul viitor.
    Inflaţia, care în 2022 era de 12 procente, va scădea la o singură cifră în
    acest an. Cât privește rata şomajului, CE previzionează că indicatorul va
    ajunge la 5,4 procente în 2023 şi la 5,1 în 2024. Iar deficitul bugetar ar
    putea scădea mai puţin decât media comunitară, la 4,7% în acest an și la circa
    4,4 procente anul viitor – mai estimează Comisia.



    75 de ani de relații diplomatice România – Israel


    Parlamentul de la București a marcat împlinirea a 75 de
    ani de relaţii diplomatice între România şi Statul Israel printr-o şedinţă
    solemnă. A fost pentru prima dată când un preşedinte al Parlamentului israelian
    a vorbit în faţa senatorilor şi deputaţilor români.

    Amir Ohana a subliniat
    legăturile profunde dintre cele două ţări şi faptul că, în cei 75 de ani,
    relaţiile bilaterale au fost consolidate în domenii precum tehnologie, turism
    sau economie. Amir Ohana a apreciat faptul că România a fost
    singura ţară din blocul comunist care nu a întrerupt relaţiile diplomatice,
    chiar dacă statul Israel s-a aflat aproape permanent într-un mediu ostil.

    Preşedinta interimară a Senatului, Alina Gorghiu, a subliniat că România este
    un model regional în ceea ce priveşte combaterea antisemitismului şi asumarea
    Holocaust-ului, iar preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a
    apreciat că relaţia specială dintre România şi Israel este una bazată pe
    tradiţie, prietenie şi respect reciproc.

    La şedinţa solemnă au participat
    membri ai guvernului, ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti, dar şi
    reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti din România.


  • Nomurli ali Educaţie, vulusiti di deputaţ

    Nomurli ali Educaţie, vulusiti di deputaţ

    Deputaţlli români votară pacheta di nomuri ti cari iniţiatorlu, ministerlu ali Educaţie, spuni că va lu alăxească ditu thimealle sistemlu di nviţămintu. Nomurli va s’agiungă, tora, tru debatlu a Senatlui, cari easti for decizional tru cazlu a lor. Aţeali dauă proiecte di nomu yinu cu alăxeri di simasie tru nviţămintul preuniversitar şi tru aţelu academic. Aesti alăxeri suntu importanti, di itia că ţintesc problemili croniţi a sistemlui, arădăpsiti di ministrul ali Educaţie, Ligia Dica:



    Prevenirea şi combaterea abandonlui şcolar, combătearea-a analfabetismlui funcţional, implementarea a unăllei educaţii tu amprotusa hiindalui cilimeanlu, elevlu, tinirlu, asigurarea a siguranţăllei tru unităţli di nviţămintu, ună ma bună pregătiri a cadrilor didactiţiţi şi agiutorlu a lor şi tiñisearea a normilor di etică şi deontologhie”.



    Uidisitu cu ministurlu, investiţiile, prioritizarea a zonilor defavorizate la ahărdzerli bugetari şi misurli cari mutrescu hăirea tru tut imnaticlu educaţional sunt sturi a aliştei pachetă legislativă. Reprezentanţălli a formaţiunilor ditu suţata di guvernari PSD — PNL — UDMR diclarară că votară ti un cadru legislativ stabil tru domeniul ali educaţie, anticipânda că rezultatili a năilor misuri va s’veadă tu añilli ţi yinu. Opoziţia nu easti simfună, lugursinda că nomurli nu apăndăsescu a problemilor pi cari li ari sistemlu di nviţământu şi easti un eşec a proiectului prezidinţial “România educată”.



    Nomlu cari va lu guverneadză nviţămintul preuniversitar aduţi un şingiru di năutăţ: liceele pot s’opteadză tră ndruparea a unui examen suplimentar, pi ningă evaluarea naţională, cu scupolu ti acăţari giumitati di locuri, religia agiundzi s’hibă disciplină opţională la bacalaureat, iara programlu di rechizite tră elevllii ditu medii difavorizate easti lărdzitu. Nu dip tru soni, nomlu pripuni un plan naţional di combăteare a prişcăviillei tru şcolluri, cari s-aibă monitorizarea vidio a sălliurlor di clasă, cu acordul a părinţălor şi sancţiuni graduale tră cadrili didactiţi şi elevllii cari facu abateri disţiplinari.



    Sunt alăxeri şi tru ţi mutreaşti nviţămintulu universitar. Aşe, rectorlli ţi suntu pi ipotisi tor ava s’poată s’armănă nica 10 añi la cumăndusearea a universităţlor. Tutunăoară, suntu pruvidzuti amendză mări tră persoanili cari ancupără ică vindu lucrări ştiinţifiţi, referati, lucrări tră examenili di evaluari, catacum şi di bitiseari a studiilor universitari di licenţă, masterat şi doctorat. Nomlu nica pruveadi că persoana aleaptă tru ună ipotisi di nămuzi publică poate s’hărsească di ñîcurarea a normăllei didactiţi, ama cu aţelu nai cama multu 50%.



    Zănatea di cadru didactic lipseaşti s’hibă tiñisită, iara lucărlu a profesorlor apreciatu, cundille ministrul Ligia Dica. Easti atea ţi minduescu că au ndriptati s’caftă, diadunu cu ună salarizari corectă şi tiñisită, cadrili didactiţi cari alăgară pi geadii anamisa di Guvern şi Parlamentu, tamam tu dzuua ti adoptari a nomurloru ali Educaţie.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Legile Educaţiei, adoptate de deputaţi

    Legile Educaţiei, adoptate de deputaţi

    Deputaţii români au votat pachetul de legi despre care iniţiatorul, ministerul Educaţiei, spune că va reforma din temelii sistemul de învăţământ. Legile vor ajunge, acum, în dezbaterea Senatului, care este for decizional în cazul lor. Cele două proiecte de lege vin cu modificări semnificative în învăţământul preuniversitar şi în cel academic. Aceste modificări sunt importante, pentru că ţintesc problemele cronice ale sistemului, enumerate de ministrul Educaţiei, Ligia Deca:



    Prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, combaterea analfabetismului funcţional, implementarea unei educaţii centrate pe copil, pe elev, pe tânăr, asigurarea siguranţei în unităţile de învăţământ, o mai bună pregătire a cadrelor didactice şi sprijinul lor şi respectarea normelor de etică şi deontologie”.



    Potrivit ministrului, investiţiile, prioritizarea zonelor defavorizate la alocările bugetare şi măsurile care vizează succesul pe întregul parcurs educaţional sunt piloni ai acestui pachet legislativ. Reprezentanţii formaţiunilor din coaliţia de guvernare PSD — PNL — UDMR au declarat că au votat pentru un cadru legislativ stabil în domeniul educaţiei, anticipând că rezultatele noilor măsuri se vor vedea în anii ce urmează. Opoziţia nu este de acord, considerând că legile nu răspund problemelor pe care le are sistemul de învăţământ şi reprezintă un eşec al proiectului prezidenţial “România educată”.



    Legea care va guverna învăţământul preuniversitar aduce o serie de noutăţi: liceele pot opta pentru susţinerea unui examen suplimentar, pe lângă evaluarea naţională, în vederea ocupării a jumătate din locuri, religia devine disciplină opţională la bacalaureat, iar programul de rechizite pentru elevii din medii defavorizate este extins. Nu în ultimul rând, legea propune un plan naţional de combatere a violenţei în şcoli, care să cuprindă monitorizarea video a sălilor de clasă, cu acordul părinţilor şi sancţiuni graduale pentru cadrele didactice şi elevii care comit abateri disciplinare.



    Sunt schimbări şi în privinţa învăţământului universitar. Astfel, rectorii în funcţie vor putea sta încă 10 ani la conducerea unversităţilor. Totodată, sunt prevăzute amenzi usturătoare pentru persoanele care cumpără sau vând lucrări ştiinţifice, referate, lucrări pentru examenele de evaluare, precum şi de finalizare a studiilor universitare de licenţă, masterat şi doctorat. Legea mai prevede că persoana aleasă într-o funcţie de demnitate publică poate beneficia de reducerea normei didactice, dar cu cel mult 50%.



    Profesia de cadru didactic trebuie respectată, iar munca profesorilor apreciată, a subliniat ministrul Ligia Deca. Este ceea ce s-au simţit îndreptăţiţi să ceară, alături de o salarizare corectă şi decentă, cadrele didactice care au mărşăluit între Guvern şi Parlament, în chiar ziua adoptarii legilor Educaţiei.






  • România 43

    România 43

    Monica Anisie, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, tineret şi sport din Senat şi membru al Comisiei pentru Românii din afara graniţelor, despre Strategia pentru românii de pretutindeni 2023 – 2026.


  • Noi proiecte educaționale

    Noi proiecte educaționale

    Criticat de mult timp și din multe puncte de vedere, sistemul de învățământ încearcă diverse variante de reformă, poate chiar prea multe și dese, după cum observă unii critici. În prezent, modificări consistente aduse legii educației sunt supuse negocierilor parlamentare și așteaptă să fie votate. În același timp, unele școli și cadre didactice vin cu propriile proiecte alternative, aprobate de ministerul de resort, de remediere a procesului de predare-învățare.



    Unul dintre aceste proiecte, momentan pilotat în trei unități de învățământ din țară, este deja aplicat în cadrul Colegiului Național Gheorghe Șincai din București, colegiu care a și conceput acest proiect. Este vorba de regândirea împărțirii anului școlar pe module, nu pe semestre sau trimestre. De altfel, începând din 2022-2023, ministerul a regândit structura anului școlar și a împărțit-o pe anumite module, adică perioade de predare, sparte de vacanțe scurte. Însă, în cazul acesta, cursurile sunt programate potrivit structurii clasice pe când în proiectul-pilot deja menționat, orele de predare a unor discipline sunt comasate într-un modul. Detalii ne oferă acum Silvia Mușătoiu, profesoară de matematică în cadrul Colegiului Național Gh. Șincai:



    Ideea nu este nouă, nu ne aparține nouă în totalitate, dar noi am pus-o în practică, lucru care nu e simplu, pentru că în spatele acestei propuneri de proiecte pilotare a fost o muncă intensă și nu ușoară. Ce se întâmplă în acest proiect al nostru? Copiii aveau în planurile cadru între 14 și 17 ore pe săptămână pentru clasele de liceu, adică IX-XII. Numărul de discipline este foarte mare, așadar copilul nu se concentrează foarte bine pe toate disciplinele pe care le studiază atunci când sunt foarte multe și ne-am gândit că regruparea lor într-un an școlar, așa încât să existe mai puține discipline de studiu într-o săptămână, s-ar putea să-i ajute. Ce am făcut noi? Disciplinele care sunt din specializare, din profil și care au multe ore alocate pe săptămână au rămas discipline de studiu care se studiază anual. De exemplu, la toate clasele, limba română se studiază anual. La profilul de matematică-informatică, de exemplu matematica cu patru ore pe săptămână sau cinci se studiază anual. Disciplinele, însă care au două ore alocate pe săptămână, s-au strâns într-o perioadă mai mică de timp, predându-se mai multe ore pe săptămână. Să dăm ca exemplu educația plastică, care se studiază la clasele a IX-a și a X-a. În sistemul clasic, ora de educație plastică se face o dată la două săptămâni, tot timpul anului. Dar noi, aceste ore, care erau de fapt 18 în tot anul școlar, le-am grupat într-o perioadă mai scurtă de timp, adică se studiază doar în șase săptămâni din anul școlar, cu câte trei ore pe săptămână. Acesta se numește modul.



    La sfârșitul modulului, anumite materii nu se mai predau deloc până la finalul anului, căci materia a fost epuizat deja. Următorul modul va conține alte materii care, la rândul lor, vor fi studiate intensiv. Deși proiectul se află acum în desfășurare și evaluarea oficială nu a avut încă loc, au apărut însă și reacții neoficiale din partea elevilor și a părinților. Despre ele ne vorbește și doamna profesoară Silvia Mușătoiu:


    Informal. Feedback-ul este foarte bun de la elev, pentru că având numai opt sau nouă discipline pe săptămână, copiii își pot aloca timp suficient pentru fiecare disciplină care se studiază în perioada respectivă. În acest context, metodele de predare pot fi altele. Scopul nostru este să se învețe intensiv și un pic mai temeinic decât se făcea în sistemul clasic. Sistemul nu este nou, este utilizat în alte țări încă din anii 1950, în SUA și anii 80-90 în Europa și presupune exact restrângerea numărului de discipline studiate de elevi într-o săptămâna. Iar aceste studii scot în evidență faptul că elevul studiază șase săptămâni educația plastică intensiv, dar asta nu înseamnă că după șase săptămâni a uitat tot ce a învățat în cele șase săptămâni. În momentul în care o disciplină se studiază intensiv, atenția este un pic mai concentrată asupra acestei discipline și învățarea devine mai temeinică. Ori lucrurile nu cred că se pierd așa de ușor atunci când sunt învățate temeinic.



    Printr-un parteneriat cu Universitatea București, experți din cadrul Facultății de Științe ale Educației urmează să cerceteze aplicarea acestui proiect-pilot. Rezultatul evaluării va fi prezentat ministerului și apoi, evident, se va lua decizia dacă acest sistem modular va fi extins sau nu. În prezent, alte două școli îl pilotează, în afara Colegiului Șincai : Colegiul Mihai Eminescu din Petroșani și Liceul Teoretic Constantin Angelescu din comuna Ianca, județul Brăila. La rândul nostru, am cerut opinia expertului în educație Marian Staș:


    Sincer, dezavantaje nu văd, ci mai degrabă provocări de gestionat, iar avantajele sunt certe. E limpede, e clar că atunci când ne focalizăm și facem mai intens și mai mult un lucru începe să ne intre în obișnuință și îl înțelegem mai bine și așa mai departe. Vă întreb ce poate învăța un copil atunci când face o oră dintr-o disciplină din două în două săptămâni? Răspuns corect: mai nimic și te miri ce! Un alt aspect important îl reprezintă faptul că fiecare modul e orientat pe un număr mai mic de discipline. Și atunci nu mă împrăștii, nu îmi disip atenția pe multe fronturi, ci învăț să gândesc structurat, învăț să mă focalizez pe ceea ce se întâmplă acolo. În plus, am citit și eu studiul acela de foarte bună practică de la Colegiul Mihai Eminescu din Petroșani. Acolo s-a remarcat faptul că profesorii care predau o disciplină doar o oră pe săptămână, acuma se trezesc că pot să facă trei sau patru ore pe săptămână. Cu alte cuvinte, au la dispoziție un volum mult mai consistent de timp alocat unei discipline sau alteia.



    Mai rămâne întrebarea dacă programele actuale se pretează la o asemenea structură modulară a anului școlar sau ar trebui și conținuturile puțin schimbate.

    Marian Staș răspunde: Cred că este primul exemplu istoric de formă cu fond și nu de formă fără fond în 30 de ani de schimbări educaționale. Mă refer la acest proiect-pilot. Întâmplarea face ca soția mea să fie profesoară de fizică. Și, în familie, am făcut acest exercițiu, iar ea a oferit un model foarte frumos de proiectare modulară pentru gimnaziu și pentru liceu a fizicii. Rezultatul a fost unul absolut corect, fără să taie în mod necesar din ceea ce înseamnă conținuturile programei aprobate prin ordin de ministru. Dar tocmai asta este de făcut, adică de transformat consistent și conținuturile, adică programele școlare. Ceea ce evident că este perfect posibil, pentru că toată esența pilotării este nu să iasă lucrurile mai prost pentru sistem și mai contraproductiv pentru copii, ci să iasă mai bine și pentru sistem, și pentru copii.



    Așadar, nu ne mai rămâne decât să așteptăm rezultatul evaluarii realizată de Universitatea București care va fi gata fie la finalul lunii aprilie, fie la începutul lunii mai.


  • Legile Educației

    Legile Educației


    Timp de cinci ani, actualul ministru al Educației, Ligia Deca, a coordonat, pe hârtie, proiectul România educată asumat de președintele Klaus Iohannis și dezbătut pe parcursul ambelor sale mandate în fruntea țării. Pus, acum, în practică sub forma noilor Legi ale Educației, proiectul s-ar dori un răspuns la problemele grave din sistemul de învățământ românesc. Să amintim doar că, după Revoluția anticomunistă din 1989, legile din domeniu au fost constant modificate de miniștrii de diferite culori politice care s-au perindat în fruntea învățământului, dar nu au fost în măsură să rezolve neajunsurile pe care cadre didactice, elevi sau părinți le semnalau ca fiind de natură să afecteze din rău în mai rău procesul educațional.



    După o primă etapă de consultări în 2016-2017, proiectul România Educată a fost lansat în dezbatere publică în 2018. În calitate de consilier prezidențial pentru Educație, Ligia Deca l-a coordonat direct, a participat la dezbateri și la raportul final lansat în vara lui 2021. La realizarea lui au lucrat peste 60 de structuri din educație și aproape 13 mii de persoane.



    Toamna trecută, președintele Klaus Iohannis a numit-o pe Ligia Deca ministru al Educației, afirmând că România Educată este un proiect de ţară de care este foarte multă nevoie și care trebuie transpus cât mai repedeîn lege sau … mai bine spus … în legi. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, între altele, reducerea abandonului şcolar, iar prin Legea învăţământului superior se doreşte inclusiv sprijinirea cooperării europene a universităţilor din România. Profesionalizarea carierei didactice, creșterea accesului la educație timpurie, reducerea analfabetismului funcțional,adaptarea programelor la piaţa muncii, modernizarea metodelor de testare şi evaluare, precum şi sporirea sprijinului pentru copiii din medii defavorizate sunt alte obiective tot atât de importante.



    Pe cei mai mulți dintre părinți și copii îi interesează, însă, ce se va întâmpla cu Evaluarea Națională (examenul de admitere în liceu) și cu Bacalaureatul. Despre Bacalaureat se știe că prevede încă o probă, care vizează competenţele de bază ale elevilor, iar, în plus, apare Bacul tehnologic. În legătură cu admiterea la liceu, a dat explicații recent, la Radio România, chiar Ligia Deca:



    În esenţă, este vorba despre Evaluare Naţională aşa cum o ştim acum, la limba română şi la matematică, plus o limbă maternă unde este cazul, urmată de o potenţială admitere la liceu numai pentru acele profiluri unde există concurenţă – şi acolo vorbim doar despre 60% din locuri care se pot aloca prin acest concurs de admitere, restul de 40% alocându-se pe baza repartizării computerizate care se bazează pe notele de la Evaluarea Naţională. Elevii şi părinţii trebuie să ştie că aceste schimbări nu vor intra în vigoare imediat ce legea este aplicabilă, deci în niciun caz la anul sau peste doi ani. Ne dorim predictibilitate şi, atunci, acei copii care intră în clasa a cincea în primul an şcolar de după adoptarea legii vor da Evaluarea Naţională şi admiterea la liceu în noua formulă. Mai concret, admiterea la liceu se aplică cel mai devreme începând cu anul 2027, iar examenul de Bacalaureat fie 2028, fie 2029, în funcţie de cât de repede finalizăm reforma curiculară.



    Noile Legi ale Educației urmăresc să centreze sistemul educaţional pe elevi şi să stimuleze potenţialul pe care îl are fiecare copil. Cum va fi posibil acest lucru? Ministrul Ligia Deca explică:



    Vorbim despre o schimbare de paradigmă. Nu este vorba de curriculum la decizia şcolii, ci va fi vorba despre curriculum la decizia elevului din oferta şcolii. Ne dorim ca această componentă de opţionalitate să fie una mărită şi mai adecvată potenţialului copiilor. În acelaşi timp, va exista un portofoliu al elevului care, practic, va strânge toate informaţiile despre parcursul educaţional al unui copil, permiţându-ne să intervenim atunci când apar probleme mult mai devreme decât reuşim să o facem acum. În fiecare ciclu de învăţământ există prevederi în lege care leagă mult mai bine consilierul şcolar, dirigintele, familia, celelalte cadre didactice, în aşa fel încât să existe un plan individualizat pentru fiecare elev. De asemenea, prin programul naţional de reducere a analfabetismului funcţional vom avea teste standardizate, anuale, care să ne permită să vedem unde trebuie insistat, unde putem merge pe un nivel superior de complexitate pentru copiii capabili de performanţă înaltă ş.a.m.d. Deci, vorbim despre nişte legi mult mai axate pe nevoile elevului.



    Cât despre cadrele didactice, ce se va schimba în salarizarea, dar şi în evaluarea activităţii lor? Ligia Deca: Ministerul Educaţiei împreună cu principalele federaţii sindicale am lucrat, în ultimele luni, la cum ar trebui să arate grilele de salarizare în contextul noii legi a salarizării. Am transmis aceste documente încă din luna februarie Ministerului Muncii, în ideea unui ajutor pentru definitivarea propunerii pentru Educaţie în legea salarizării. Au fost discuţii şi direct cu federaţiile sindicale, dar şi între federaţiile sindicale şi reprezentanţii partidelor din coaliţia de guvernare. Cât despre evaluarea activităţii cadrelor didactice, am agreat să explorăm împreună cum putem adecva instrumentele pe care le avem deja, precum gradaţia de merit, dar şi cum putem implementa noi instrumente, de exemplu acel instrument prin care 2% din fondul de salarizare se află la dispoziţia directorului, pentru a putea motiva cadrele didactice care se implică mai mult în proiectele şcolii.



    Deocamdată, cifrele arată că abandonul școlar este una dintre marile probleme ale școlii românești, potrivit Eurostat, România înregistrând cel mai mare procent din Europa de copii care părăsesc școala. Cel mai pronunțat este abandonul din mediul rural. Apoi, problematic este și analfabetismul funcțional, măsurat în testele PISA susținute de elevii români în vârstă de 15 ani. Punctajul obținut de ei este cu mult sub media europeană. Altfel spus, un număr considerabil de copii români de 15 ani nu reușesc, de pildă, să înțeleagă ce citesc. Lipsa profesorilor din școli și a personalului școlar calificat este o altă problemă rămasă nerezolvată de ani de zile. La examenele de titularizare din ultimii ani procentele de promovare sunt de natură să îngrijoreze. Nu sunt de trecut cu vederea nici violența în școli și consumul de substanțe interzise – tot mai frecvente în ultima perioadă.



    Or, contestatarii proiectului prezidențial România Educată spun că acesta nu a pornit de la problemele concrete existente, ci este doar o colecție de generalități. De aceea, cred că, în ciuda schimbărilor pe care le vor aduce, Legile ce decurg din proiect mai mult vor încurca decât vor rezolva problemele existente.



    Pentru aplicarea reformelor avute în vedere prin noile acte normative vor fi alocate peste 3 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aprobat la Bruxelles. Rămâne de văzut dacă, odată ajunși la destinatari, banii își vor dovedi utilitatea prin creșterea calității învățământului românesc!






  • Siguranța în școli, încotro?

    Siguranța în școli, încotro?

    Siguranța în școlile din România a ajuns, din nou, în atenția celor responsabili, și nu numai, după ce o profesoară de la un colegiu din București a fost rănită, miercuri, cu un cuţit de un elev în sala de clasă. Agresorul este în clasa a X-a şi a înţepat-o pe profesoară în gât, la începutul orei de japoneză, fără un motiv aparent.



    Incidentul a stârnit numeroase reacţii, atât din partea autorităţilor, cât şi a sindicatelor. Ministerul Educației a anunțat că instituţiile competente verifică circumstanţele în care s-a produs incidentul. Mai mult, dă asigurări că va monitoriza măsurile luate la nivelul unităţii de învăţământ atât din punct de vedere legal, cât şi în ceea ce priveşte sprijinul acordat elevilor care au fost martori.



    Ministrul Ligia Deca consideră că incidentul reprezintă un semnal de alarmă care se adaugă celorlalte situaţii care au atras atenţia asupra importanţei ce trebuie acordată siguranţei în mediul şcolar. Potrivit acesteia, este nevoie ca şcoala să fie un loc în care atât copiii, cât şi profesorii să se simtă în siguranţă.



    De partea sa, Federaţia Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret” a solicitat Guvernului să intensifice măsurile de prevenire a actelor de violenţă la nivelul unităţilor de învăţământ şi să înăsprească legislaţia în vigoare privind siguranţa în şcoli. Într-un comunicat, Federația atrage atenția că primeşte săptămânal semnale legate de acte de violenţă şi consum de droguri în unităţile de învăţământ. Consideră, de asemenea, că şcolile nu au instrumentele necesare pentru a lua măsuri imediate şi eficiente în situaţia unor violenţe îndreptate împotriva salariaţilor.



    În plus, sancţiunile actuale, precum mutarea disciplinară şi scăderea notei la purtare, sunt complet lipsite de eficienţă. De aceea, Federația solicită parlamentarilor ca, odată cu discutarea proiectului legii privind învăţământul preuniversitar, să instituie măsuri de protecţie pentru angajaţii din sistem.



    La rândul său, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că fapta ar trebui să alarmeze nu doar sistemul de educaţie şi părinţii, ci mai ales autorităţile. Spaţiul şcolar a devenit, deja, unul nesigur, dacă ne gândim doar la cele petrecute în ultima perioadă, când am asistat la acte de violenţă, ameninţări, abuzuri sau consum de droguri, precizează aceasta într-un comunicat. Sindicaliştii din Educaţie susţin că lipsa unei intervenţii cât mai rapide şi mai ferme a autorităţilor va face ca profesorilor să le fie frică să-și mai desfăsoare activitatea în școli, iar elevii vor avea o influenţă negativă din partea celor care perturbă liniştea din unităţile de învăţământ.



    Un studiu al Fundaţiei World Vision România atrăgea atenția încă de acum câţiva ani că 71% din elevii români au fost martori sau victime ale violenţei fie în drumul spre şcoală, fie în timpul pauzelor sau chiar al orelor. Iar datele erau completate de un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care plasa România pe locul al treilea în Europa în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul de bullying.