Think tank-ul bucureştean Expert Forum a lansat Harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate, organizate pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie. Harta este una dintre componentele portalului votcorect.ro, care are rolul de a explica cele mai importante proceduri electorale legate de scrutinul europarlamentar şi care include informaţii despre secţiile de votare, documentele cu care se poate vota sau paşii votării în ziua alegerilor. Expert Forum, organizaţie înfiinţată de experţi cunoscuţi în politici publice şi reforma administraţiei, aminteşte că acreditează observatori independenţi care să monitorizeze secţiile de votare din ţară şi străinătate. Cei interesaţi se pot înscrie prin intermediul aceluiaşi portal.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, un proiect de lege prin care sunt revizuite condiţiile în care poate fi eliberat paşaportul simplu temporar, în acord cu tendinţele europene. Actul va fi emis pentru deplasarea de urgenţă în străinătate sau reglementarea situaţiei juridice a cetăţenilor români care nu mai deţin documente de călătorie valabile. Legea permite preluarea o singură dată a datelor biometrice şi a celor personale la misiunile diplomatice şi consulatele româneşti, pentru a fi utilizate ulterior în eliberarea paşaportului simplu electronic, a titlului de călătorie sau a cărţii electronice de identitate, potrivit cererilor exprimate de cetăţenii români.
În cazul minorilor, eliberarea succesivă a mai multor paşapoarte simple electronice se va face doar dacă hotărârea judecătorească de suplinire a acordului unuia dintre părinţi a specificat expres acest aspect. Actul normativ mai prevede anularea automată a paşapoartelor în cazul persoanelor care au pierdut cetăţenia română, dacă acestea nu au respectat obligaţia legală de a preda documentele de călătorie în termen de cinci zile.
Românii ar putea călători fără vize în Statele Unite ale Americii cel mai devreme la sfârşitul anului viitor, a declarat ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru. Într-un interviu acordat postului public de televiziune, acesta a spus că mai întâi trebuie redusă semnificativ rata de refuz a acordării vizelor şi trebuie încheiate acorduri de combatere a terorismului şi a infracţionalităţii transfrontaliere. În ultimii trei ani, rata de refuz a scăzut accelerat, de la 17% în 2021 la 8% anul trecut. Dintre cele trei ţări din Uniunea Europeană care nu sunt parte a programului Visa Waiver, România are cea mai importantă scădere procentuală, depăşind Cipru şi Bulgaria. Pentru a putea accesa programul american, rata de refuz trebuie să se situeze sub 3 procente.
Persoanele condamnate care se sustrag executării pedepsei şi fug în străinătate vor fi nevoite să suporte cheltuielile pentru aducerea lor în ţară, potrivit unui proiect de lege adoptat de Parlamentul de la Bucureşti. Ministrul justiţiei, Alina Ghorghiu, a spus că fenomenul a crescut de la an la an şi că statul român a cheltuit în 2023 aproape 10 milioane de lei pentru a-i aduce în ţară pe fugari. Ghorghiu a precizat că există două scenarii: cel în care inculpatul fuge de urmărirea penală sau de judecată şi atunci costurile aducerii în ţară se adaugă la cheltuielile judiciare, iar al doilea scenariu, când condamnatul fuge de executarea pedepsei şi în această situaţie banii se vor recupera printr-un proces civil intentat de ministerul care a făcut cheltuielile. La finalul lunii aprilie, Alina Gorghiu a declarat că de la începutul anului şi până la acel moment statul român a reuşit să reîntoarcă în ţară aproape 300 de fugari.
Scriitoarea Ioana Pârvulescu participă la Festivalul Scriitorilor Europeni 2024, eveniment literar iniţiat de Cluster-ul EUNIC Londra. Cu acest prilej, Institutul Cultural Român din capitala britanică organizează pe 16 mai, la Barbican Library, şi pe 18 mai, la British Library, o serie de lecturi şi conversaţii literare în cadrul cărora scriitoarea îşi va lansa ultimul roman tradus în limba engleză – “Prevestirea”. Pârvulescu predă literatură română modernă la Facultatea de Litere din Bucureşti. Timp de 18 ani a fost redactor la România literară, iar la Editura Humanitas a iniţiat şi coordonat colecţia “Cartea de pe noptieră”. În 2013, a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru literatură.
