Tag: Iohannis

  • 03.11.2014

    03.11.2014

    Elections — Le premier ministre social-démocrate, Victor Ponta, et le maire de la ville de Sibiu (centre), le libéral Klaus Iohannis, s’affronteront le 16 novembre, au second tour de la présidentielle. Hier, au premier tour, ils se sont adjugé les deux premières places dans les préférences des Roumains, parmi les 14 candidats en lice. Suite à la centralisation de presque tous les suffrages, le candidat de l’alliance du PSD-UNPR-PC a obtenu 40,33% des voix, tandis que le représentant de l’Alliance chrétienne — libérale – 30,44%. Le taux de participation total a été de 53% environ. Dans la diaspora, les Roumains se sont présentés aux urnes en grand nombre. A plusieurs des bureaux de vote, les gens ont été mécontents d’avoir été contraints de faire la file pendant des heures, et dans certains cas, de ne pas avoir pu voter. L’intervention des forces de l’ordre françaises a même été requise pour détendre la situation à l’ambassade de Roumanie à Paris. A Bucarest, des centaines de personnes ont protesté, hier soir, devant le siège du ministère des Affaires étrangères, contre la manière dont le scrutin a été organisé à l’étranger. Le ministère se défend et fait valoir qu’il a agi conformément à la loi et aux décisions du Bureau électoral central. Nous reviendrons amplement après nos infos.



    Politique régionale — La commissaire européenne aux politiques régionales, la Roumaine Corina Creţu, aura aujourd’hui, à Bruxelles, la première rencontre de son mandat, avec le ministre roumain des Fonds européens, Eugen Teodorovici. L’entrevue porte sur les préparatifs du lancement de l’Accord de partenariat avec la Roumanie, prévu le 7 novembre, dans le cadre de la visite officielle que Corina Creţu fera en Roumanie. Rappelons que la nouvelle Commission européenne, présidée par le Luxembourgeois Jean-Claude Juncker, a officiellement pris ses attributions le 1er novembre. Selon Juncker, la tâche primordiale de la Commission, c’est la relance de l’économie. Il se propose de réduire la bureaucratie et d’expliquer aux gens pourquoi ils ont besoin de l’UE — dans le contexte où il y a de plus en plus d’eurosceptiques non seulement au Royaume Uni, mais aussi en France, en Italie ou en Hongrie.



    Salon mondial du voyage — Plus de 60 compagnies roumaines participent, à partir d’aujourd’hui, quatre jours durant, à la 35e édition du World Travel Market — le Salon mondial du voyage de Londres. 50.000 spécialistes de l’industrie du tourisme de près de 180 pays y sont présents. La Roumanie prend part à ce salon depuis sa création. Cette année, elle met en avant la côte roumaine de la mer Noire et le delta du Danube. La ville de Sibiu (centre), haut lieu touristique et culturel, est également promue. Le Salon londonien du voyage est un des rendez-vous les plus importants et les plus renommés du monde, et il facilite la création d’un réseau entre compagnies du monde entier, des rencontres d’affaires et la mise en place de partenariats.



    Tourisme en Roumanie — Selon les données de l’Institut national des statistiques, publiées aujourd’hui, les arrivées et les nuitées dans les structures touristiques d’hébergement de Roumanie ont connu, en septembre dernier, des hausses de 10,8%, et respectivement de 5,4% par rapport au même mois en 2013. En septembre 2014, une augmentation de 7,7% a été constatée aux postes-frontières tant pour les arrivées des visiteurs étrangers que pour les départs des touristes roumains à l’étranger, 14,5%. En ce qui concerne les nuitées des touristes étrangers dans les structures d’accueil touristique, les Européens arrivent en tête, avec 76% du total des touristes étrangers, la plupart venant des pays de l’UE.



    Dacia — Les immatriculations de véhicules neufs Dacia sur le marché français ont connu, en octobre, un bond de 6,8% par rapport à la période similaire de l’année dernière, selon les données publiées aujourd’hui par le Comité des constructeurs français d’automobiles. Avec près de 87.000 Dacia commercialisées, les ventes entre janvier et octobre 2014 sont aussi à la hausse de 19,8% par rapport à la période similaire de l’année dernière. La compagnie roumaine Dacia a été rachetée par Renault en 1999. Relancée en 2004 par le modèle Logan, Dacia est devenue en 8 ans un joueur de notoriété sur le marché automobile européen.



    Tennis — La Roumaine Simona Halep conserve sa 3e place au classement des meilleures joueuses de tennis du monde, rendu public aujourd’hui par la WTA. Les deux premières positions continuent d’être occupées par l’Américaine Serena Williams et la Russe Maria Sharapova. Trois autres joueuses roumaines se retrouvent parmi les 100 premières du monde : Irina-Camelia Begu — 42e, Monica Niculescu — 47e et Sorana Cîrstea, qui a grimpé deux places par rapport à la semaine dernière, et se retrouve 93e.



  • Elections présidentielles en Roumanie

    Elections présidentielles en Roumanie

    Victor Ponta, actuel premier ministre, et Klaus Iohannis, actuel maire de la ville de Sibiu, sont les vedettes du moment en Roumanie et continueront de l’être jusqu’au 16 novembre, lorsque l’un d’eux finira par occuper le fauteuil présidentiel. Victor Ponta représente l’alliance de gauche formée par le PSD — l’UNPR — le PC, composante principale de la coalition gouvernementale dont fait également partie l’UDMR. Klaus Iohannis est le candidat de l’Alliance chrétienne libérale, réunissant les partis les plus solides de l’opposition parlementaire de centre-droit, le PNL et le PDL. Le temps passé a atténué les différences d’idéologie. La recette d’un cocktail électoral gagnant misera sur des ingrédients tels l’expérience politique, une personnalité charismatique, la mobilisation des militants des deux camps et, pas en dernier lieu, les négociations avec les perdants du premier tour de scrutin.



    Malgré un avantage important, de près de 10%, Victor Ponta reste prudent, et affirme que les compteurs sont remis à zéro pour la partie décisive. Sa déclaration de dimanche soir, après la clôture des urnes, confirmait son slogan de campagne pour le second tour : le besoin de refaire l’union des Roumains après les années de discorde à laquelle auraient contribué les deux mandats du président sortant, Traian Băsescu. Victor Ponta : « Dans les deux semaines à venir, je m’adresserais aussi bien à ceux qui m’ont donné leurs votes qu’à ceux qui ont voté pour un autre candidat ou qui ne se sont pas rendus aux urnes. Ma responsabilité est engagée envers tous et mon projet présidentiel inclut tous les Roumains du pays et de la diaspora».



    Devenu premier ministre en 2012, pour le compte de l’ancienne Union Sociale Libérale formée par le PSD et le PNL autour de l’idée que Traian Băsescu est l’ultime mal de la politique roumaine, Victor Ponta essayera décrédibiliser son adversaire en continuant de le décrire comme le continuateur du président sortant. De son côté, Klaus Iohannis, ethnique allemand de Transylvanie, avance l’argument du travail bien fait, comme le dit son slogan de campagne, et la promesse des faits libres de mensonges et de verbiage. Selon lui, les résultats du premier tour indiquent un désir de changement chez les Roumains. Klaus Iohannis se présente comme l’unique garant de l’indépendance de la justice et de l’Etat de droit. « Moi, je suis le seul candidat resté en compétition qui est prêt à garantir l’indépendance de la justice et l’Etat de droit. J’appelle à mes côtés tous les Roumains qui veulent que la loi règne pour tous, qui ne veulent pas mettre tout le pouvoir entre les mains d’un seul parti ».



    Cette déclaration équivaut à une invitation à négocier lancée principalement à la candidate indépendante Monica Macovei, ancienne ministre de la Justice vue comme une combattante fanatique contre les tentatives de mainmise du politique sur le système judiciaire. Même s’il bénéficie de tous les votes de Monica Macovei, Iohannis ne peut pas ignorer la dot électorale de la patronne du Parti du Mouvement populaire, Elena Udrea, soutenue ouvertement par le président sortant Băsescu.



    Les seules candidates entrées dans la course présidentielle rassemblent à elles deux 10% des suffrages, un chiffre qui pèsera au second tour. Le même cas de figure est valable pour les plus de 5% de l’ancien premier ministre libéral Călin Popescu Tăriceanu, partisan de la remise en page de l’Union sociale libérale et dont Victor Ponta peut être quasi sûr d’obtenir l’appui. La minorité hongroise et la future décision de l’UDMR compteront également dans l’équation, plus compliquée que jamais, du second tour. Le match électoral du 16 novembre est ouvert à tout résultat. (trad. Ileana Taroi)

  • A la une de la presse roumaine – 03.11.2014

    A la une de la presse roumaine – 03.11.2014

    Comme il était attendu, les quotidiens consacrent damples articles au premier tour du scrutin présidentiel de ce dimanche. Victor Ponta et Klaus Iohannis saffronteront au second tour de la présidentielle. Les journaux évoquent les défis que ceux-ci devraient relever pendant les deux semaines à venir, mais aussi la mauvaise organisation des élections à létranger où des milliers délecteurs nont pas réussi à exprimer leur vote.



  • Alegeri prezidenţiale în România

    Alegeri prezidenţiale în România

    Victor Ponta, premier în funcţie, şi Klaus Iohannis, actualul primar al Sibiului, sunt personajele momentului în România şi vor rămâne aşa până pe 16 noiembrie, când unul din ei va câştiga cursa pentru fotoliul prezidenţial. Primul reprezintă alianţa de stânga PSD — UNPR — PC, dominantă în coaliţia aflată la guvernare, din care mai face parte şi UDMR. Cel de-al doilea este candidatul Alianţei Creştin Liberale, formată din cele mai solide partide ale opoziţiei parlamentare de centru –dreapta, PNL şi PDL.



    Încadrarea ideologică a devenit, cu timpul, tot mai puţin relevantă. Importante vor fi, cu adevărat, în coctailul ce asigură succesul electoral ingrediente precum experienţa politică, carisma personală, modul în care se vor mobiliza activiştii celor două tabere şi, nu în ultimul rând, negocierile cu candidaţii ieşiţi din competiţie şi ale căror voturi pot conta. Deşi are după primul tur un avantaj semnificativ, de aproape 10 procente, Victor Ponta este prudent şi spune că runda decisivă porneşte de la scorul de 0-0.



    Declaraţia făcută duminică seara, după primul tur de scrutin, confirmă faptul că leit motivul campaniei sale, legat de nevoia refacerii unităţii românilor după anii de dezbinare la care ar fi contribuit cele două mandate ale actualului şef al statului, Traian Băsescu, rămane valabil în perspectiva turului doi. Victor Ponta:


    În următoarele două săptămâni mă voi adresa atât celor care m-au votat, cât şi celor care au votat un alt candidat sau celor care nu au votat absolut deloc. Am o responsabilitate faţă de toţi şi proiectul meu de preşedinte îi include pe absolut toţi românii din România şi din afara ţării”.



    Instalat, în 2012, premier din partea defunctei Uniuni Social Liberale, formată din PSD şi PNL şi construită în jurul ideii că Traian Băsescu este răul suprem al politicii româneşti, Victor Ponta va încerca să demoleze credibilitatea adversarului său prezentându-l, ca şi până acum, drept continuatorul preşedintelui în funcţie.



    De partea sa, Klaus Iohannis, etnic german din Transilvania, vine cu argumentul lucrului bine făcut, după cum sună chiar sloganul de campanie şi cu promisiunea faptelor epurate de vorbărie goală şi minciuni. În opinia sa, rezultatele obţinute la primul tur de scrutin arată că românii vor o schimbare. Iohannis se prezintă alegătorilor drept unic garant al independenţei justiţiei şi statului de drept:


    Eu sunt singurul candidat rămas în competiţie care este dispus să garanteze independenţa justiţiei şi statul de drept. Îi chem alături de mine pe toţi românii care vor ca legea să fie lege, care nu vor să dea toată puterea în mâna unui singur partid.”



    Declaraţia echivalează cu o invitaţie la negocieri adresată, în principal, candidatului independent Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, percepută ca o fanatică luptătoare pentru apărarea sistemul judiciar de tentativele politicului de a-l subordona. Chiar dacă si-ar asigura voturile Monicăi Macovei, Iohannis nu poate neglija zestrea electorală a liderului Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, susţinută deschis de preşedintele Băsescu.



    Împreună, singurele femei intrate în competiţie au adunat circa 10 procente, ce vor cântări greu în turul al doilea. Tot aşa cum vor conta şi cele peste 5 procente strânse de fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu, un adept al refacerii Uniunii Social Liberale, de al cărui sprijin Victor Ponta poate fi aproape sigur. În ecuaţia turului doi, mai complicată ca niciodată, un rol va juca şi minoritatea maghiară şi decizia pe care o va lua UDMR. Meciul electoral din 16 noiembrie este deschis oricărui rezultat.

  • UPDATE Alegeri prezidențiale – rezultate finale

    UPDATE Alegeri prezidențiale – rezultate finale

    Biroul Elecetoral Central a anunţat rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale, după centralizarea electronică. La scrutinul de duminică s-au prezentat 9,7 milioane de alegători, adică 53,17% din românii cu drept de vot. Din voturle centralizate 2,44% sunt nule, restul fiind înregistrate ca voturi valabile.


    Procentele obţinute de cei 14 candidaţi la preşedinţie sunt următoarele:


    Victor Ponta (PSD-UNPR-PC) – 40,44%,


    Klaus Iohannis (ACL) – 30,37%


    Călin Popescu Tăriceanu (independent) – 5,36%


    Elena Udrea (PMP) – 5,20%


    Monica Macovei (independent) – 4,44%


    Dan Diaconescu (PP-DD) – 4,03%


    Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 3,68%


    Teodor Melescanu (independent) – 1,09%


    Zsolt Szilagyi (PPMT) – 0,56%


    Gheorghe Funar (independent) – 0,47%


    William Branza (PER) – 0,45%


    Constantin Rotaru (PAS) – 0,30%


    Mirel Mircea Amariţei (PProdemo) – 0,08%





    Rezultatele parțiale după centralizarea a 98,3% din secțiile de votare:


    Victor Ponta (PSD-UNPR-PC) – 40,33%,


    Klaus Iohannis (ACL) – 30,44%


    Călin Popescu Tăriceanu (independent) – 5,40%


    Elena Udrea (PMP) – 5,18%


    Monica Macovei (independent) – 4,46%


    Kelemen Hunor (UDMR) – 3,50%


    Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 3,66%


    Dan Diaconescu (PP-DD) – 3,99%


    Teodor Melescanu (independent) – 1,10%


    Zsolt Szilagyi (PPMT) – 0,56%


    Gheorghe Funar (independent) – 0,48%


    William Branza (PER) – 0,45%


    Constantin Rotaru (PAS) – 0,30%


    Mirel Mircea Amaritei (PProdemo) – 0,08%


    Conform Biroului Electoral Central, la nivelul întregii țări au votat 9.583.590 alegători. Prezența la vot a fost de 53,16% din totalul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.



    Rezultatele parțiale după centralizarea a 91,33% din secțiile de votare:


    Victor Ponta (PSD-UNPR-PC) – 40,01%,


    Klaus Iohannis (ACL) – 30,54%


    Călin Popescu Tăriceanu (independent) – 5,46%


    Elena Udrea (PMP) – 5,17%


    Kelemen Hunor (UDMR) – 3,66%


    Monica Macovei (independent) – 4,51%


    Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 3,65%


    Dan Diaconescu (PP-DD) – 3,94%


    Teodor Melescanu (independent) – 1,11%


    Zsolt Szilagyi (PPMT) – 0,83%


    Gheorghe Funar (independent) – 0,48%


    William Branza (PER) – 0,45%


    Constantin Rotaru (PAS) – 0,30%


    Mirel Mircea Amaritei (PProdemo) – 0,08%




    Biroul Electoral Central a anunțat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale. După centralizarea rezultatelor din 17,13% din totalul secțiilor de votare, situația se prezintă astfel:



    Victor Ponta (PSD-UNPR-PC) – 37,53%,


    Klaus Iohannis (ACL) – 30,39%


    Călin Popescu Tăriceanu (independent) – 6,41%


    Elena Udrea (PMP) – 5,29%


    Kelemen Hunor (UDMR) – 4,89%


    Monica Macovei (independent) – 4,76%


    Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 3,74%


    Dan Diaconescu (PP-DD) – 3,59%


    Teodor Melescanu (independent) – 1,26%


    Zsolt Szilagyi (PPMT) – 0,83%


    Gheorghe Funar (independent) – 0,51%


    William Branza (PER) – 0,47%


    Constantin Rotaru (PAS) – 0,28%


    Mirel Mircea Amaritei (PProdemo) – 0,08%

  • 02.11.2014

    02.11.2014

    BUCAREST — Le candidat le l’alliance de gauche PSD-UNPR-PC (au gouvernement), le premier ministre Victor Ponta a remporté le premier tour des élections présidentielles de ce dimanche en Roumanie. Selon les sondages à la sortie des urnes il aurait obtenu quelques 40% des voix et va se confronter au deuxième tour du 16 novembre avec le représentant de l’Alliance Chrétienne Libérale(d’opposition de centre-droit) le maire de Sibiu, Klaus Iohannis qui a été choisi par quelques 31% des votants.

  • UPDATE Alegeri prezidențiale: rezultate exit-poll!

    UPDATE Alegeri prezidențiale: rezultate exit-poll!

    Prezența la vot la nivel național până la ora 21.00 a fost de 52,31%,conform datelor centralizate de Biroul Electoral Central. La secțiile din străinătate, peste 120.000 de alegători au votat duminică până la ora 19.00, a anunțat BEC.




    Social-democratul Victor Ponta, actualul premier al României, și Klaus Iohannis, candidatul Alianței Creștin-Liberale se vor întâlni în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, conform sondajelor de opinie realizate la secțiile de votare (exit-poll). Astfel, conform sondajului comandat de televiziunea Realitatea, Victor Ponta a obținut 38,2% din voturi, în timp ce Klaus Iohannis a obținut 31%. Victor Ponta este primul clasat și în exit-poll-ul Digi TV cu 41,5%, în timp ce Kalus Iohannis are 31,2%.


    Rezultatele exit-poll-urilor corespund centralizării sondajelor de la ora 19.00.



    Rezultatele celor patru exit-poll-uri, la ora 21.00:


    Realitatea TV/CSOP: Victor Ponta – 38,2%, Klaus Iohannis – 32,1%, Monica Macovei – 6%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Elena Udrea – 6%, Kelemen Hunor 4,3%, Corneliu Vadim Tudor 2,2%, Dan Diaconescu 1,9%, Teodor Meleșcanu 1,3%.


    Romania TV/CSCI: Victor Ponta – 40%, Klaus Iohannis – 31%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Monica Macovei – 5%, Elena Udrea – 5%, Kelemen Hunor 4%, Dan Diaconescu 4%.


    Digi 24/IRES: Victor Ponta – 41,5%, Klaus Iohannis – 31,2%, Călin Popescu Tăriceanu – 5,3%, Elena Udrea – 5,1%, Monica Macovei – 4,5%, Kelemen Hunor 3,5%, Dan Diaconescu 3,5%, Corneliu Vadim Tudor 2,9%, Teodor Meleșcanu 1%.


    Antena 3/Sociopol: Victor Ponta – 40%, Klaus Iohannis – 31%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Elena Udrea – 5%, Monica Macovei – 4%, Kelemen Hunor 4%, Dan Diaconescu – 4%, Corneliu Vadim Tudor 3%, Teodor Meleșcanu 1%.


    Restul candidaților au sunt situați sub 1% în exit-poll-uri.



    Declarații ale candidaților situați pe primele cinci poziții în sondajele de la urne:


    Premierul Victor Ponta, candidatul alianței PSD-UNPR-PC, a făcut declarații la peste jumătate de oră de la anunțarea rezultatelor exit-poll-urilor: “Mulţumesc celor care au crezut ca e important să voteze. Îi rog pe cei ce au votat pentru mine să îmi fie încă o dată alături în 16 noiembrie, pentru că atunci putem într-adevăr să pornim pe acest drum de care România are nevoie.”



    Klaus Iohannis (ACL), candidat intrat în al doilea tur, a declarat: “Avem un rezultat foarte bun, care arată că se prod schimbarea. Vreau să mulţumesc românilor care şi-au folosit votul şi au votat, indiferent pentru cine au votat şi în special celor care au votat pentru mine.”



    Monica Macovei (independent), unul dintre candidații cu șanse de a ocupa a treia poziție în tutul întâi al prezidențialelor: “Astăzi s-a născut al treilea pol în România. Fără baroni, fără finanțări murdare, am arătat că putem. Rezultatele de după numararea voturilor vor arata ca suntem și mai mulți. Am fi fost si mai multi daca ar fi votat toti românii din diaspora.”



    Deși mai mulți candidați sunt situați de exit-poll-uri pe poziția a treia, Elena Udrea s-a grăbit să o asume: “Locul trei în acest moment este o ţintă, un obiectiv pe care mi l-am atins în ciuda unor atacuri greu de imaginat şi de mine. Este o victorie a unui partid care se doreşte a fi altceva în calsa politică şi mă bucur că am reuşit să rămânem a treia structură.”



    Călin Popescu Tăriceanu (PLR), un alt candidat cu șanse la locul trei a spus: “Vreau să le mulțumesc celor care mi-au acordat încrederea. Mi-au acordat încrederea nu numai ca persoană, ci și-au pus speranțe și încredere în proiectul pe care l-am prezentat. Va trebui, după o consultare pe care o voi face la nivelul structurilor de conducere ale partidului, să luăm o hotărâre cum să votăm în turul doi.”

  • Candidaţii la preşedinţia României

    De la stânga la centru-dreapta, de la populismul în cea mai pură formă la extrema dreaptă clasică, de la anonimi la protagonişti ai scenei politice, electoratul român are o ofertă generoasă de candidaţi la prezidenţialele din noimebrie. Iar diversitatea este completată de inflaţia de pretendenţi la funcţia supremă — 14.



    Marele favorit, a cărui candidatură a cam alungat suspansul unor alegeri mult aşteptate, este premierul Victor Ponta, sprijinit de partidul al cărui lider este, PSD, şi de micuţii aliaţi din coaliţia aflată la co-guvernare, UNPR şi PC. Semn al potenţei sale electorale ori al notorietăţii, nu neaparat şi al performanţei, căci prestaţia sa ca dirijor al orchestrei guvernamentale ridică semne de întrebare, Victor Ponta şi-a oficializat candidatura având în spate 2,3 milioane de semnături.



    Puzderia de semnături, comentează analiştii, este o lovitură menită să trântească la podea speranţele contracandidaţilor săi. Dintre aceştia, se distinge omul propus de opoziţia de centru-dreapta, reprezentată de Alianţa Creştin-Liberală, în care, recent, s-au asociat PNL şi PDL. Co-liderul acesteia, Klaus Iohannis, edil al Sibiului şi cea mai cunoscută figură a minorităţii germane, este recomandat, în principal, de maniera, una foarte apreciată, în care a administrat oraşul transilvănean. De aici încolo, cred observatorii, începe categoria candidaţilor ce păstrează doar şanse teoretice.



    Colege în PDL, la un moment dat, şi ajunse în cariera lor până la înălţimea postului de ministru, Elena Udrea, acum, lider al PMP, şi europarlamentara Monica Macovei, ca independent, îşi dau mâna pentru o premieră: doua femei candidează pentru prima funcţie în stat.



    Pe lângă Iohannis şi Udrea, liota de candidaţi în CV-ul cărora apare PNL este completată de actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, fost lider al formaţiunii şi premier la mijlocul anilor 2000, şi demisionarul, săptămâna aceasta, şef al Serviciului de Informaţii Externe al Romaniei (SIE), Teodor Meleşcanu.



    Liderul UDMR, Kelemen Hunor, al PP-DD, Dan Diaconescu, al PRM, Corneliu Vadim Tudor, şi fostul aghiotant al acestuia, independentul Gheorghe Funar, ex-edil al Clujului, în anii ’90, sunt, la rându-le, personaje politice cunoscute.



    Cei care au stat departe de ochii publicului, deci ai electoratului, dar asipră la fotoliul prezidenţial sustinuţi de formaţiuni de buzunar, sunt Constantin Rotaru, din partea Partidului Alternativa Socialistă, William Brânză, din partea Partidului Ecologist Român, Mirel Amariţei, reprezentant al partidului “Prodemo”, şi Szilagy Zsolt, din partea Partidul Popular Maghiar din Transilvania.

  • Candidaţi la preşedinţia României

    Candidaţi la preşedinţia României

    Cu excepţiile de rigoare, impuse de natura aproape exotică a unora din cei care se visau instalaţi în funcţia supremă, dar care nu au reuşit nici măcar să adune numărul necesar de semnături, toţi pretendenţii care reprezintă ceva pe scena politică s-au înscris oficial în competiţia din noiembrie. Stânga este reprezentată de un singur candidat, liderul PSD şi premierul în funcţie Victor Ponta.



    Unic exponent al acestei zone politice, dar cel mai bine cotat în sondaje, Ponta este sigur de intrarea în turul al doilea. Lansarea sa grandioasă la Bucureşti, pe cel mai mare stadion din ţară şi numărul imens de semnături strânse, circa 2,3 milioane, sunt menite să demoleze moralul contracandidaţilor. Cei mai mulţi şi mai serioşi dintre aceştia provin, toţi, din zona de centru-dreapta.



    Favorit să se bată cu Victor Ponta în turul al doilea este considerat actualul primar al oraşului transilvan Sibiu, etnicul german Klaus Iohannis. El va candida din partea Alianţei Creştin Liberale, în fapt o formulă de tranziţie spre ceea ce iniţiatorii — PNL şi PDL, foşti aliaţi, ulterior adversari şi, acum, din nou camarazi – doresc a fi marele partid de dreapta din România. Alţi trei candidaţi s-au aflat, până nu demult, în rândurile liberalilor sau democrat –liberalilor, de care s-au despărţit mânaţi, însă, de interese diferite.



    Fostul premier şi lider al PNL Călin Popescu Tăriceanu a rămas fidel defunctei alianţe cu Ponta şi cu PSD şi este suspectat că, prin crearea unui nou partid liberal şi candidatura la preşedinţie, face jocurile stângii. De partea ei, fostul ministru Elena Udrea, lider al Partidului Mişcarea Populară, a divorţat de PDL pe motiv că acesta s-ar fi dezis de liderul suprem, actualul preşedinte Traian Băsescu, şi de ambiţiile acestuia de reformare a statului. Udrea se consideră continuatoarea mentorului şi candidează de pe acest aliniament programatic. În sfârşit, tot de la dreapta provine şi Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei. Candidat independent după ieşirea din PDL, este văzută ca o intransigentă luptătoare pentru statul de drept şi un sistem judiciar epurat de influenţa politicului.



    Alţi doi candidaţi cu nume, dar cu şanse pur teoretice sunt liderul UDMR, aliat la guvernare cu PSD, Kelemen Hunor şi controversatul om de afaceri Dan Diaconescu, aspirant din partea unui partid populist ce-i poartă numele. Pentru liderul UDMR, candidatura este o utilă platformă de negociere în perspectiva turului doi. În cazul lui Diaconescu, fost realizator şi patron al unor televiziuni tabloide, este vorba despre nevoia de expunere mediatică a unor idei dubioase. Pe ultima sută de metri şi-a depus candidatura Teodor Meleşcanu. Luni, el demisionase din fruntea Serviciului de Informaţii Externe. Un candidat surpriză, care lasă loc speculaţiilor de tot felul.

  • Die Woche 18.08.-22.08.2014 im Überblick

    Die Woche 18.08.-22.08.2014 im Überblick

    Regierung in Bukarest bereitet Steueramnestie vor



    Die rumänische Regierung hat am Dienstag die Gesetzentwürfe über die Steueramnestie für Rentner und Mütter gebilligt. Unrechtmä‎ßige Bezüge, die aufgrund behördlicher Versäumnisse ausgezahlt wurden, sollen demnach von der Steuerlast befreit werden. Die Bestimmungen der beiden Gesetzentwürfe würden 30.000 Rentnern und 12.500 Müttern zugute kommen. Die Steueramnestie gelte für alle bis zum Inkraftreten des Gesetzes im staatlichen Rentensystem angemeldeten Rentner, erklärte Arbeitsministerin Rovana Plumb. Personen, die durch Falschangaben und gefälschte Dokumente den Staat um die unrechtmä‎ßigen Bezüge geschädigt haben, sind derweil verpflichtet, die entsprechenden Geldsummen innerhalb von drei Jahren rückzuerstatten. Davon betroffen sind etwa 9500 Rentner. Auch Mütter, die den errechneten Steuerbetrag selbst verschuldet haben, werden nicht von der Pflicht der Rückerstattung befreit.




    Amerikanische Delegation zu Besuch im Militärstützpunkt in Deveselu



    Am Mittwoch hat eine Delegation des US-Kongresses die Baustelle des US-Stützpunktes im südrumänischen Deveselu besucht. Dort soll das amerikanische Raketenabwehrsystem in Betrieb genommen werden. Begleitet wurde die US-Delegation von Verteidigungsminister Mircea Duşa und dem Minister für Regionalentwicklung Liviu Dragnea. Die beiden sicherten der Delegation den plangemä‎ßen Verlauf der Arbeiten zu.



    Die rumänische Seite hat die Umgebungsarbeiten sowie die Umgebungsbeleuchtung fertiggestellt. Bis Jahresende werden wir auch die Arbeiten beim Sicherheits-und Überwachungssystem fertigstellen. Auf dem Aufstellungsort, wo unsere amerikanischen Kollegen die Arbeiten führen, läuft ebenfalls alles plangemä‎ß.“ (Mircea Duşa)



    Rumänien hat der Errichtung des Raketenschildes auf seinem Territorium zugestimmt, der 2015 in Betrieb genommen werden soll. Das System wird Angriffen mit Kurz- und Mittelstreckenraketen entgegenwirken können. Teile des Abwehrsystems werden ferner in Polen und der Türkei aufgestellt.



    Startschuss für Präsidentschaftsrennen in Rumänien gefallen



    Die präsidentennahe Volksbewegung hat ihre Vorsitzende und ehemalige Tourismusministerin Elena Udrea als Kandidatin für die Präsidentenwahl im November aufgesgellt. Das Nationale Führungsgremium der Partei traf die Entscheidung am Dienstag. Präsident Traian Basescu erklärte, er unterstütze Udrea im Präsidentschaftsrennen ohne Vorbehalt. Am Montag hatte der ursprünglich vorgeschlagene Kandidat, der ehemalige Au‎ßen- und Justizminister Cristian Diaconescu seinen Austritt aus der Volksbewegung bekanntgegeben. Er wolle als unabhängiger Kandidat an der Präsidentschaftswahl teilnehmen, sagte Diaconescu. Diese Entscheidung habe er getroffen, nachdem einige Parteikollegen öffentlich Druck gemacht hätten, um einem anderen Kandidaten den Vortritt zu geben. Als klarer Favorit gilt der sozialdemokratische amtierende Ministerpräsident Victor Ponta, so die bisherigen Umfragen zur Wahlabsicht. Als wichtigster Gegenkandidat Pontas in einer möglichen Stichwahl wird der deutschstämmige und langjährige Bürgermeister des zentralrumänischen Hermannstadt, Klaus Johannis, gehandelt. Er ist der Kandidat der neu gebildeten Allianz zwischen der Nationalliberalen und Liberaldemokratischen Parteien. Die anderen rechtsorientierten Kandidaten liegen in den Umfragen mit einstelligen Prozenten weit hinten. Prominenteste Namen sind hier der ehemalige liberale Ministerpräsident Călin Popescu-Tăriceanu und die ehemalige Justizministerin und aktuelle Euro-Abgeordnete Monica Macovei.



    Ex-Ministerpräsident Nastase vorzeitig aus Haft entlassen



    Die rumänischen Justizbehörden haben am Donnerstag beschlossen, den ehemaligen sozialdemokratischen Ministerpräsidenten Adrian Nastase auf Bewährung aus dem Gefängnis zu entlassen. Nastase hatte einen Antrag auf vorzeitige Entlassung gestellt, nachdem er mehr als einen Drittel seiner Haftstrafe verbü‎ßt hatte. Der ehemalige rumänische Ministerpräsident war von der Obersten Instanz in zwei Korruptionsverfahren wegen Annahme von Bestechung in Höhe von 400.000 Euro und Erpressung zu einer Vollstreckungshaftstrafe von 4 Jahren und 6 Monaten verurteilt worden. Adrian Nastase, der autoritäre Chef der linksgerichteten Bukarester Exekutive von 2000 bis 2004 war auch der Präsidentschaftskandidat der Sozial-Demokratischen Partei im Jahr 2004; er unterlag bei der Wahl dem aktuellen Staatschef, Traian Basescu. Die Anhänger Nastases betrachten ihn als besten nachkommunistischen Ministerpräsidenten, da während seines Mandats Rumänien der NATO beitrat und wichtige Schritte auf dem Weg zum EU-Beitritt unternahm; seine Gegner bezeichnen Adrian Nastase hingegen als arrogant und äu‎ßerst korrupt.



    Mutma‎ßlicher Folterer Ficior unter Anklage gestellt



    Der mutma‎ßliche kommunistische Folterer Ion Ficior ist angeklagt worden. Dem ehemaligen Leiter des Arbeitslagers in Periprava werden Verbrechen gegen die Menschlichkeit vorgeworfen. Laut Anklageschrift hätte Ficior für repressive, missbräuchliche und unmenschliche Haftbedingungen gesorgt, unter denen 103 politische Gefangene gestorben wären. Ficior ist nach Alexandru Visinescu der zweite vermutete Folterer, der sich für seine Taten aus der kommunistischen Zeit vor Gericht verantworten muss. Visinescu, ehemaliger Gefängnisdirektor der Anstalt in Ramnicu Sarat, war von der Oberstaatsanwaltschaft ebenfalls wegen Verbrechen gegen die Menschlichkeit angeklagt worden. Das Institut für die Erforschung der kommunistischen Verbrechen hatte eine Liste mit 35 mutma‎ßlichen Folterern veröffentlicht. Infolgedessen wurden mehrere Strafermittlungsverfahren eingeleitet.



    Drei rumänische Fu‎ßballclubs im Playoff der zwei rumänischen Vereinswettbewerbe



    Der rumänische Fu‎ßball-Meister Steaua Bukarest hat sich am Dienstagabend im Playoff der Champions League mit 1:0 gegen die Bulgaren von Ludogorets Rasgrad durchgesetzt. Das Rückspiel findet nächste Woche in Sofia statt. Im Playoff des zweitwichtigsten Vereinswettbewerbs der UEFA, der Europa League, unterlag Petrolul Ploieşti am Donnerstag zu Hause den Kroaten von Dinamo Zagreb mit 1:3. Astra Giurgiu schaffte hingegen mit dem 2:1 im Stadion der Franzosen von Olympique Lyon eine kleine Sensation. Auch für die beiden rumänischen Teilnehmer an der Europa League sind die Rückspiele in einer Woche terminiert.

  • Cursa pentru Preşedinţia României

    Cursa pentru Preşedinţia României

    Preşedintele Traian Băsescu e pe ultima turnantă a celui de al doilea mandat în fruntea statului la care-i dădea dreptul Constituţia. Cu un bilanţ controversat şi o imagine compusă din lumini şi umbre, autoînvestit campion al luptei anticorupţie, dar cu fratele mezin după gratii, detestat de unii şi încă adulat de alţii, Băsescu suscită, de fapt, indiferenţa celor mai mulţi dintre români. Privind spre viitor, electoratul e mai interesat de succesiunea lui.



    Cvasitotalitatea sondajelor îl văd favorit la alegerile prezidenţiale din noiembrie pe premierul social-democrat Victor Ponta. Competitor solitar pe stânga spectrului politic şi lider al unui partid disciplinat, care controlează mai toate pârghiile administraţiei, candidatul Ponta beneficiază de un important avantaj logistic. Acesta e dublat de o imagine, intens alimentată de o parte din mass-media, de lider ce vibrează la necazurile fiecărui român, precum şi de setea de revanşă a militanţilor socialişti, al căror partid n-a mai câştigat un scrutin prezidenţial din anul 2000.



    La 42 de ani, Ponta e, la standarde româneşti, neobişnuit de tânăr pentru un virtual câştigător al Preşedinţiei. Adversarilor le pare necopt pentru funcţie, iar câteva episoade din prestaţia lui publică au alimentat acuzaţiile de imaturitate.



    Dacă stânga pompează resurse, energii, speranţe într-un singur om, pe a cărui mână poate câştiga sau pierde totul, la dreapta, dramatic fragmentată, e o obositoare aglomeraţie de prezidenţiabili. Asociate în cartelul numit Alianţa Creştin-Liberală, cele mai importante partide parlamentare din opoziţie, PNL şi PDL, i-l opun lui Ponta pe noul lider al liberalilor, Klaus Iohannis. Etnic german şi longeviv primar al Sibiului (centru), acesta e, cu seriozitatea lui lipsită de imaginaţie, la antipozi faţă de voioşia uneori inadecvată a premierului.



    Agreat de electoratul urban, mai ales în Transilvania natală, beneficiar al fascinaţiei multor români faţă de mitul eficienţei nemţeşti, Iohannis e, spun detractorii, prea provincial ca să conducă de la Bucureşti. Sociologii afirmă, la rândul lor, că grosul electoratului nu e pregătit să accepte un minoritar de confesiune protestantă în fruntea unei ţări în care, potrivit recensămintelor, ponderea etnicilor români creştin-ortodocşi trece de 80%. Sondajele îl creditează, totuşi, pe Iohannis drept contracandidatul lui Ponta în al doilea tur de scrutin, pe care, probabil, l-ar pierde.



    Restul competitorilor din dreapta au, în intenţiile de vot, scoruri de o singură cifră şi şanse, practic, nule. Fost premier de succes şi lider PNL, Călin Popescu-Tăriceanu candidează – inutil, spun analiştii – în numele dizidenţei numite liberal-reformatoare. Dezavuată, practic, de propriul partid, eurodeputata PDL Monica Macovei se vrea preşedintă fiindcă ar avea afinităţi spirituale cu regretatul Nelson Mandela.



    În sfârşit, în pro-băsistul PMP prezidenţialele stârnesc cele mai vii pasiuni. ​Iniţial propus drept candidat, dar apoi constestat tot mai tăios de colegii de partid, fostul ministru Cristian Diaconescu a plecat din PMP şi va candida independent. Iar şefa formaţiunii, altfel impopulara Elena Udrea, a anunţat că e gata să devină prezidenţiabila formaţiunii.

  • Poziţionări politice pentru alegerile prezidenţiale

    Poziţionări politice pentru alegerile prezidenţiale

    Premierul român, Victor Ponta, liderul PSD, şi-a luat, în sfârşit, inima-n dinţi şi a anunţat ceea ce, în fapt, toata lumea ştia că se va întampla – candidatura la prezidenţialele din noiembrie. El a declarat că, săptămâna viitoare, în cadrul Consiliului Naţional, va cere, oficial, sprijinul partidului său. De asemenea, Ponta a precizat că PC şi UNPR, micuţii acoliţi ai PSD în alianţa aflată la co-guvernare, îi vor sufla, şi ele, vânt din pupă în cursa prezidenţială.



    Aşezat, de ceva vreme, pe prima poziţie în sondaje, care, mai mult, îl dau ca mare favorit al scrutinului, Ponta vânează, la doar 42 de ani, funcţia supremă, ca destinaţie finală a unei cariere politice prodigioase. Considerat un exemplar de prim rang al valului de tineri politicieni români, neatinşi de mentalităţile trecutului regim comunist, Ponta, susţin analiştii, nu a ars etape în evoluţia sa ca om politic. Parlamentar, secretar de stat, ministru sau şef de partid sunt, deja, repere în CV-ul său politic. Totuşi, comentează observatorii, Ponta are şi puncte vulnerabile, cum ar fi prestaţia aparent neconvingătoare ca premier, deşi au trecut mai bine de doi ani de când deţine această funcţie, sau controversele asociate realizărilor sale academice, în condiţiile în care acuzaţiiile de plagiat legate de teza sa de doctorat încă îl mai bântuie. Ponta rămâne, totuşi, un candidat redutabil, cu un partid mare în spate, capabil, graţie cunoscutei sale discipline interne, să aducă la urne o mare parte a simpatizanţilor stângii.



    Şi la dreapta pregătirile sunt în toi. Săptămâna aceasta, edilul Sibiului, Klaus Iohannis, şeful principalului partid de opoziţie, PNL, a fost desemnat candidat al formaţiunii sale la prezidenţiale. Exponent al minorităţii germane din Romania, Iohannis, cotat al doilea în sondaje, are, pe lângă anvergura unui primar destoinic, ce şi-a administrat aproape ireproşabil urbea, şi imaginea unui politician echilibrat, care nu este predispus la derapaje verbale.



    Pentru analiştii politici, la cum stau lucrurile acum, Iohannis este, pentru Ponta, sigurul contracandidat adevărat, care nu conteză doar la nivel de retorică ori program prezidenţial. Pentru a fi, însă, titular în meciul prezidenţial cu Ponta, Iohannis mai este nevoit să lupte şi cu Cătălin Predoiu, candidatul propus de PDL, tot opoziţia de centru-dreapta. Cele două mari partide de opoziţie, care urmează să fuzioneze, vor avea, astfel, un candidat comun, ce va fi decis după o cercetare sociologică minuţioasă. De altfel, la sfârşitul acestei săptămâni, vor avea loc trei congrese consacrate fuziunii dintre liberali şi democrat-liberali. Separat, pentru fiecare în parte, iar, mai apoi, cel comun, dedicat fuziunii prin comasare.



    Ca aspiranţi la fotoliul prezidenţial au mai fost confirmaţi Kelemen Hunor, liderul UDMR, şi Cristian Diaconescu, din partea PMP.

  • Nachrichten 29.06.2014

    Nachrichten 29.06.2014


    BUKAREST: Rumäniens Präsident Traian Basescu hat am Samstag grünes Licht für die Ratifizierung der Freihandels- und Assoziierungsabkommen zwischen der EU und der Moldau, der Ukraine und Georgien gegeben. Dafür unterschrieb er ein entsprechendes Dekret. Davor hatte die Regierung in einer Sondersitzung am Samstag den Gesetzentwurf über die Ratifizierung der genannten Abkommen gebilligt. Das Bukarester Parlament soll Anfang Juli in einer au‎ßerordentlichen Sitzung das Dokument ratifizieren. Am Freitag hatten die Moldau und Georgien die Freihandels- und Assoziierungsabkommen mit der EU unterzeichnet, die Ukraine schloss die wirtschaftlichen Kapitel des bilateralen Dokuments ab.



    BUKAREST: Der deutschstämmige Bürgermeister von Hermannstadt Klaus Iohannis ist seit Samstag neuer Vorsitzender der Nationalliberalen Partei. Er war bereits vor dem Parteitag am Samstag als Favorit für das Amt des Parteichefs gehandelt worden. Sein Ziel sei es, dass ein Liberaler zum rumänischen Präsidenten gewählt werde und dass ab 2016 auch der Ministerpräsident aus den Reihen der Partei stamme, sagte Iohannis nach seiner Wahl zum Vorsitzenden der Liberalen. Im Rahmen des Parteitags am Samstag wurden ferner die Fusion der PNL mit der Liberaldemokratischen PDL, sowie der Beitritt der rumänischen Liberalen zur Europäischen Volkspartei beschlossen. Im Februar hatte die PNL die Allianz mit den Sozialdemokraten aufgelöst und die Regierungskoalition verlassen.



    BUKAREST: Das Internationale Filmfestival Transilvania in Klausenburg ist am Sonntag nach fünf vollen Tagen zu Ende gegangen. Über 50 Filmvorführungen fanden an sieben unterschiedlichen Veranstaltungsorten statt. Jeden Abend war in der historischen Altstadt ein rumänischer Streifen gezeigt worden. Im Rahmen des Festivals waren auch drei neuere Filme gelaufen, wie Hotel Grand Budapest von Wes Andreson und Cirque du Soleil: Worlds Away von Andrew Adamson.





    SPORT: Tennisprofi Simona Halep hat zum ersten Mal in ihrer Karriere das Achtelfinale von Wimbledon erreicht. Am Samstagabend bezwang sie die 17-jährige Schweizerin Belinda Bencic mit 6:4 und 6:1. Die 22-jährige Halep trifft als nächstes auf Zarina Diyas aus Kasachstan. Die Weltranglistendritte aus Rumänien hatte bereits bei den French Open mit dem Finaleinzug für eine Überraschung gesorgt. Dort unterlag Halep allerdings nach einem gut dreistündigen Krimi der Russin Maria Scharapowa.

  • Nachrichten 28.06.2014

    Nachrichten 28.06.2014

    BUKAREST: Die rumänische Regierung hat in einer Sondersitzung am Samstag den Gesetzentwurf über die Ratifizierung des Assoziierungsabkommens zwischen der EU und der Moldaurepublik gebilligt. Rumänien wolle damit als erster Staat kurz nach der Unterzeichnung des Abkommens in Brüssel ein Zeichen setzen, sagte Ministerpräsident Victor Ponta. Das Bukarester Parlament soll Anfang Juli in einer au‎ßerordentlichen Sitzung das Dokument ratifizieren. Am Freitag hatten die Moldau und Georgien die Freihandels- und Assoziierungsabkommen mit der EU unterzeichnet, die Ukraine schloss die wirtschaftlichen Kapitel des bilateralen Dokuments ab.



    BUKAREST: Die rund 1.500 Delegierten der Nationalliberalen Partei haben im Rahmen eines au‎ßerordentlichen Parteitags am Freitag über die Änderung der Parteisatzung abgestimmt. Diese sieht die neue Möglichkeit der Personenwahl für die Parteiführung sowie den Austritt aus der ALDE-Fraktion im Europäischen Parlament vor. Die grö‎ßte mitte-rechts orientierte Oppositionspartei in Rumänien will dann am heutigen Samstag ihre neue Parteiführung wählen. Als Favorit für das Amt des Parteichefs wird der aktuelle Bürgermeister von Hermannstadt Klaus Iohannis gehandelt. Die Liberalen sollen ferner über die Fusion mit der Liberaldemokratischen Partei PDL, sowie über den Beitritt zur Europäischen Volkspartei entscheiden. Im Februar hatte die PNL die Allianz mit den Sozialdemokraten aufgelöst und die Regierungskoalition verlassen.



    BUKAREST: Das Europäische Parlament hat Radio Rumänien für die informativen Sendungen vor der Europawahl im Mai gratuliert. In einem Schreiben an die Leitung der Rundfunkanstalt in Bukarest wird die Tatsache hervorgehoben, dass das öffentlich-rechtliche Radio einen entscheidenden Beitrag zur Aufklärung der Bürger vor dem Urnengang geleistet habe. Radio Rumänien habe seine Hörer durchgehend über die EU, den europäischen Weg Rumäniens, die Rolle des Europäischen Parlaments innerhalb der EU informiert, hei‎ßt es in dem Schreiben noch. Seine nationalen und regionalen Sender hätten zudem weitere europäische Nachrichten übertragen.

  • Nachrichten 13.02.2014

    Nachrichten 13.02.2014

    BUKAREST: Der Vorsitzende der mitregierenden Sozial-Demokratischen Partei, Ministerpräsident Victor Ponta, hat am Donnerstag erklärt, er wünsche das Fortsetzen der Regierung Rumäniens in der Formel der mitte-links gerichteten Regierungskoalition Sozial-Liberale Union (USL), bestehend aus der Sozial-Demokratischen und der National-Liberalen Partei, und werde sich bemühen, damit die USL die gegenwärtige Krise gut übersteht. Vorhin hatte der erste Vizevorsitzende der National-Liberalen Partei, Klaus Iohannis, erklärt, dass man weder innerhalb der Partei, noch bei den Verhandlungen mit den Bündnispartnern über den Austritt der Liberalen aus der Regierung gesprochen habe. Er gab dennoch zu, dass vor dem Hintergrund der besagten Verhandlungen Spannungen und eine Krise in der Sozial-Liberalen Union (USL) herrschen. Die Erklärung machte er im Kontext der Verhandlungen innerhalb der USL über die Umstrukturierung des Regierungkabinetts. Die Liberalen hatten die Stellen des Vizeministerpräsidenten und des Innenministers für Klaus Iohannis gefordert. Au‎ßerdem stimmen sie einer zusätzlichen Vize-Ministerpräsidentenstelle für die Konservative Partei, wie der Vorschlag der Sozial-Demokratischen Partei lautete, nicht zu.



    BRÜSSEL: Rumänien wird mindestens ein Internationales Zentrum für Notmedizin im Rahmen des NATO-Russlands Projekts für Telemedizin einrichten. Dies erklärte am Donnerstag der Staatssekretär im rumänischen Innenministerium, Raed Arafat, als Direktor des Projekts seitens der Nordatlantischen Allianz. Am Donnerstag beteiligte sich Raed Arafat in Brüssel zusammen mit dem Staatssekretär für strategische Angelegenheiten im Rumänischen Au‎ßenministerium, Bogdan Aurescu, an der Tagung zur Lancierung des grenzübergreifenden mehrjährigen Projekts NATO-Russland im Bereich Telemedizin. Als Hauptsprecher bei der Tagung betonte Aurescu die Beteiligung der NATO an diesem Projekt mit dem Programm Wissenschaft für Frieden und Sicherheit. Rumänien unterstütze die Konsolidierung der transatlantischen wissenschaftlichen Kooperation zwischen der Nordatlantischen Allianz und den Partnerstaaten, so Aurescu. An der Tagung beteiligten sich auch Sergei Gontscharov, Direktor des Projekts seitens des russischen Gesundheitsministeriums und mehrere NATO-Vertreter. Das Projekt NATO-Russland im Bereich Telemedizin verfügt über ein Budget von fast 1 Million Euro.



    BUKAREST: Am 13. Februar 2014 wurde weltweit zum dritten Mal der Welttag des Radios der UNESCO begangen. Der Weltradiotag soll die herausragende Bedeutung des Radios würdigen und Staaten dazu anhalten, den Zugang zur Information über das Radio sicherzustellen und die internationale Zusammenarbeit von Radiosendern zu fördern. Das diesjährige Thema war die Förderung der Chancengleichheit. In Rumänien wurden die ersten Radiosendungen am 1. November 1928 ausgestrahlt. An diesem Tag wurde die Rumänische Rundfunkgesellschaft ins Leben gerufen. Auch heute ist sie der meist gehörte Rundfunk Rumäniens. Mit einer Struktur aus drei nationalen und neun regionalen Kanälen, sowie einem internationalen Kanal, der in zehn Fremdsprachen, Rumänisch und dem aromunischen Dialekt sendet, bildet Radio Rumänien ein Erfolgsmodell für einen öffentlichen Dienst.