Tag: Irak

  • Les militaires roumains sur les théâtres d’opérations extérieures

    Les militaires roumains sur les théâtres d’opérations extérieures

    Dans une lettre
    envoyée au Parlement, le président Klaus Iohannis a informé les élus sur la fin
    de la participation des forces armées roumaines à la mission Resolute Support, dirigée par l’OTAN en Afghanistan, et du retour au pays, à commencer
    du 1-er mai, du contingent de l’armée roumaine, qui a mis fin à sa mission,
    conformément au calendrier convenu avec les alliés et les partenaires
    stratégiques. L’accord de paix de Doha, signé en février 2020 par le
    gouvernement des Etats-Unis et le mouvement taliban, a ouvert la voie au
    retrait des troupes américaines d’Afghanistan et, implicitement, à la fin
    de la mission, rappelle le chef de l’Etat roumain dans la lettre adressée au
    Législatif de Bucarest. Le président Iohannis y mentionne le fait que, suite à
    l’annonce de la décision de Washington de retirer ses militaires du territoire
    afghan à commencer du 1-er mai, le Conseil de l’Atlantique Nord a décidé d’autoriser
    le retrait des forces de l’OTAN, qui devrait prendre fin le 11 septembre de
    cette année.

    La mission Resolute Support a
    été lancée le 1-er janvier 2015, après
    l’achèvement de la mission de la Force internationale d’assistance à la
    sécurité (FIAS). Son objectif a été de poursuivre les activités de formation,
    de conseil et d’assistance au profit des forces et des institutions de sécurité
    afghanes. La Roumanie a participé
    à la mission en Afghanistan dès 2002, lorsque le premier bataillon d’infanterie
    roumain était déployé sur un théâtre d’opérations extérieures depuis la fin de
    la Seconde guerre mondiale. Les premiers 70 militaires roumains sont rentrés la
    semaine dernière. Le plan du retrait des quelque 600 militaires est mis en œuvre
    en coordination avec les commandants sur place, pour que l’action se déroule
    dans des conditions de sécurité maximale. Plus de 32 000 militaires de l’Armée
    roumaine ont été déployés, depuis 2002, sur le territoire afghan, les
    contingents se relayant tous les six mois. Les forces aériennes roumaines ont été
    en charge du commandement de l’aéroport international de Kabul pendant deux missions
    différentes. 27 militaires roumains ont perdu la vie et plus de 200 ont été
    blessés, au cours des 19 ans de présence sur ce théâtre d’opérations, indique
    le ministère de la défense de Bucarest.

    Par ailleurs, le président Klaus
    Iohannis a informé le parlement sur la participation de l’Armée roumaine, à
    partir du second semestre de cette année, à la mission élargie de l’OTAN en Irak,
    avec 150 hommes et des moyens techniques. Dans le contexte de la diminution de
    la présence américaine sur le territoire irakien et de l’intérêt de Bagdad
    de consolider le partenariat avec l’OTAN, le Conseil de l’Atlantique Nord a
    approuvé une majoration de ses effectifs déployés sur place jusqu’à environ 4 400
    militaires, dans le cadre de cette mission élargie, est-il précisé dans la
    lettre signée par le chef de l’Etat roumain.(Trad. Ileana Ţăroi)

  • Militarii români în teatre externe de operaţiuni

    Militarii români în teatre externe de operaţiuni

    Militarii români aflați în misiune în Afganistan se întorc acasă. Şeful statului, Klaus Iohannis, a informat, printr-o scrisoare, plenul Parlamentului cu privire la încheierea participării Armatei României la Misiunea NATO Resolute Support din Afganistan şi redislocarea în țară, începând cu 1 mai, a contingentului militar român, la încheierea misiunii, conform calendarului convenit cu aliaţii şi partenerii strategici.


    Acordul de pace de la Doha, semnat în februarie anul trecut, între guvernul SUA şi mişcarea talibană, a deschis calea retragerii trupelor americane din Afganistan şi, implicit, încheierea misiunii, se arată în scrisoarea semnată de şeful statului. Klaus Iohannis menționează că, în urma anunţării de către SUA a intenţiei de retragere a militarilor americani de pe teritoriul Afganistanului, începând cu 1 mai, în cadrul reuniunii miniştrilor de externe şi ai apărării din ţările NATO din aprilie anul acesta, s-a decis de către Consiliul Nord Atlantic începerea retragerii forţelor NATO, fixând ca dată limită pentru această activitate 11 septembrie. Misiunea Resolute Support a fost lansată pe 1 ianuarie 2015, ca o continuare a misiunii internaţionale Security Force Assistance (ISAF), obiectivul principal fiind instruirea şi consilierea forţelor de securitate afgane. România a participat cu trupe în Afganistan încă din 2002, când a fost dislocat în teatrul de operaţii primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului naţional după cel de-al Doilea Război Mondial.


    Săptămâna trecută, au ajuns în țară primii 70 de militari români. Planul de retragere a celor peste 600 de militari este coordonat cu comandanţii din teatrul de operaţii, astfel încât procesul să se desfăşoare în condiţii de maximă siguranţă. Din 2002 şi până în prezent, peste 32.000 de militari ai Armatei Române au participat la misiunea din această țară, în rotaţii de câte şase luni. În acest timp, forţele aeriene române au asigurat, în două misiuni diferite, comanda aeroportului internaţional din Kabul. În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari şi-au pierdut viaţa, iar peste 200 au fost răniţi, potrivit Ministerului Apărării.


    Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis a informat plenul Parlamentului cu privire la participarea Armatei României cu forţe, mijloace şi echipamente la misiunea extinsă a NATO în Irak, cu un efectiv de 150 de militari, începând cu semestrul al doilea al acestui an. Pe fondul reducerii prezenţei americane pe teritoriul statului irakian şi al interesului manifestat de Bagdad pentru consolidarea parteneriatului cu NATO, Consiliul Nord-Atlantic a aprobat, pentru noua misiune extinsă a NATO în Irak, creşterea efectivelor la aproximativ 4.400 de militari, se arată în scrisoarea semnată de şeful statului.


  • Armata României participă cu forţe, mijloace şi echipamente la misiunea extinsă a NATO în Irak

    Armata României participă cu forţe, mijloace şi echipamente la misiunea extinsă a NATO în Irak

    Plenul Parlamentului a fost informat, marţi, printr-o scrisoare, de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la participarea Armatei României cu forţe, mijloace şi echipamente la misiunea extinsă a NATO în Irak, începând cu semestrul al doilea al anului 2021.

    Promovarea imaginii României ca actor vizibil, consecvent şi predictibil în cadrul Alianţei Nord Atlantice rămâne obiectivul esenţial al politicii externe a României. În acest sens, România şi-a manifestat interesul pentru consolidarea profilului său internaţional, ca factor de stabilitate şi promovare a valorilor NATO privind securitatea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu şi de garant furnizor de securitate, parte a angajamentelor naţionale asumate în raport cu aliaţii şi partenerii pentru susţinerea eforturilor Alianţei. Pe fondul reducerii prezenţei americane pe teritoriul statului irakian şi al interesului manifestat de Irak pentru consolidarea parteneriatului cu NATO, Consiliul Nord-Atlantic a aprobat, pentru noua misiune extinsă a NATO în Irak (eNMI), creşterea efectivelor la aproximativ 4.400 de militari, se arată în scrisoarea semnată de şeful statului.

    Şeful statului menţionează în documentul citat că, în urma analizei solicitărilor NATO de a participa la această misiune, (…) la propunerea premierului, după consultarea CSAT, informez Parlamentul României că am aprobat participarea Armatei Române cu forţe mijloace şi echipamente la misiunea extinsa a NATO în Irak, începând cu semestrul al doilea 2021, cu un efectiv de 150 de militari.

    Pentru asigurarea sprijinului logistic şi a legăturii cu elementele de comandă naţională, Armata României va figura un element de sprijin naţional suplimentar faţă de statul de organizare al misiunii extinse a NATO în Irak. Fondurile necesare pregătirii şi executării acestor misiuni de asistenţă umanitară se vor asigura din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, mai scrie preşedintele României în încheierea scrisorii sale.

  • Mircea Geoană, despre creşterea prezenţei NATO în Irak

    Mircea Geoană, despre creşterea prezenţei NATO în Irak

    Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că nu are detalii privind modul în care România doreşte să contribuie la creşterea prezenţei Alianţei în Irak, aprobată joi într-o ministerială a miniştrilor apărării din statele NATO.



    ”În mod sigur şi România, ca şi oricare alt aliat, va fi întrebată în mod direct, în funcţie de un job description, de anumite specializări. Ştiu că vrem să avem şi specialişti civili, nu doar militari, pentru a putea fi siguri că dăm, şi pe partea de control politic, nu doar pe partea de relaţie inclusiv cu cetăţenii, acel tip de consiliere, training şi educaţie de care au nevoie, a adăugat Geoană, întrebat ce ar putea însemna din punctul de vedere al României creşterea prezenţei NATO în Irak.





    Miniştrii apărării au aprobat joi, ”la propunerea comandanţilor noştri militari, această directivă de iniţiere a noii etape de prezenţă mai ambiţioasă în Irak. (….) Irak rămâne o zonă foarte importantă şi trebuie să rămânem vigilenţi şi să ajutăm instituţiile irakiene să devină mai puternice şi mai capabile să lupte împotriva riscurilor de terorism şi în general a elementelor mai complicate din acea regiune, a declarat Mircea Geoană.



    Foarte probabil unele dintre contingentele naţionale participante la cealaltă operaţiune condusă de SUA, care viza combaterea grupării Stat Islamic, îşi vor deplasa sau vor muta practic comanda prezenţei lor deja în operaţiunea americană din Irak către operaţiunea NATO din Irak (…) Oferta este destul de diversă şi fiecare ţară, în funcţie de disponibilităţi şi în funcţie de interesul politic, va putea să contribuie într-o matrice de contribuţii care este în acest moment cunoscută de către militarii noştri la NATO şi care va fi discutată şi ofertată către aliaţii individuali în perioada următoare”, a precizat Geoană.



    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că statele NATO îşi vor creşte efectivele militare desfăşurate pentru misiunea de instruire în Irak de la 500 la aproximativ 4.000 de membri. Ideea este de a extinde activităţile de instruire pentru forţele de securitate irakiene şi, totodată, de a le desfăşura şi în afara Bagdadului, a explicat Stoltenberg.



    Obiectivul este împiedicarea unei resurgenţe a grupării Stat Islamic. Misiunea noastră are loc la cererea guvernului irakian. Ea este îndeplinită cu deplin respect faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Irakului, a mai declarat Stoltenberg.


  • MAE: 470 de români din Spania, Belgia, Țările de Jos și Irak au fost repatriați

    MAE: 470 de români din Spania, Belgia, Țările de Jos și Irak au fost repatriați

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că 470 de cetăţeni români aflaţi în Regatul Spaniei, Regatul Belgiei, Regatul Ţărilor de Jos şi în Republica Irak, au revenit în țară.

    În continuarea demersurilor întreprinse pentru facilitarea revenirii în ţară a cetăţenilor români aflaţi în străinătate şi care au fost afectaţi de măsurile de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe informează că, la data de 28 mai 2020, a fost facilitată revenirea în ţară a 277 de cetăţeni români din Regatul Spaniei (pe ruta Bucureşti – Madrid – Bucureşti, respectiv Bucureşti – Barcelona – Bucureşti), a 14 cetăţeni români din Republica Irak (pe ruta Bucureşti-Erbil-Bucureşti) şi a 179 cetăţeni români din Regatul Belgiei şi Regatul Ţărilor de Jos (pe ruta Bucureşti – Bruxelles – Amsterdam – Bucureşti), ca urmare a demersurilor comune ale Ministerului Afacerilor Externe, ale Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi ale Ministerului Afacerilor Interne, se arată într-un comunicat al MAE.

    Repatrierea a fost asigurată prin intermediul a trei curse operate de compania Tarom şi a unei curse operate de o companie privată românească.

    Cetăţenii români repatriaţi nu şi-au mai putut prelungi şederea pe teritoriul statelor respective din diverse motive. Demersurile autorităţilor române au permis revenirea în România a 33 de cetăţeni străini, rezidenţi. De asemenea, demersurile de repatriere organizate pe ruta Bucureşti – Erbil – Bucureşti au permis revenirea în statul de domiciliu a 17 cetăţeni irakieni. Pe aceeaşi cursă, au fost îmbarcaţi şi 125 de cetăţeni străini care îşi continuă, prin România, traseul către statul de destinaţie, precizează MAE.

    MAE subliniază importanţa verificării, anterior oricăror deplasări, a informaţiilor postate pe site-ul MAE privind sfaturile şi alertele de călătorie, precum şi a informaţiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României în străinătate.

  • 108 cetățeni români, repatriați din Irak și Emiratele Arabe Unite

    108 cetățeni români, repatriați din Irak și Emiratele Arabe Unite


    Ministerul Afacerilor Externe informează că în cursul zilei de ieri a facilitat revenirea cu bine în țară a 52 de cetățeni români, angajați pe durată determinată ai unor companii care desfășurau activități în regiunea Kurdistan, Republica Irak. Repatrierea a fost asigurată cu o cursă aeriană, tip charter, operată de o companie privată. Demersurile MAE au permis revenirea în statele de domiciliu, respectiv reședință, și pentru 65 de cetățeni străini (olandezi, germani, portughezi, danezi, belgieni, americani, sirieni și irakieni), care și-au continuat călătoria de la București către destinațiile finale.



    De asemenea, în cursul zilei de astăzi, MAE a facilitat revenirea în țară a 56 de cetățeni români care se aflau cu titlu temporar în Dubai, Emiratele Arabe Unite, cu o cursă aeriană, tip charter, operată de o companie privată, pe ruta Dubai – Chișinău – București. Cu aceeași cursă au fost repatriați și 64 de cetățeni din Republica Moldova.



    MAE precizează că facilitarea repatrierii cetățenilor din Republica Moldova vine în completarea eforturilor mai ample depuse de România în contextul pandemiei de COVID-19 de a permite tranzitul și repatrierea în deplină siguranță a cetățenilor Republicii Moldova. Astfel, în ultimele zile, în cooperare cu Ambasada Republicii Moldova la București, MAE a facilitat tranzitul pe teritoriul național a altor 60 de cetățeni ai Republicii Moldova, cu respectarea condițiilor stabilite de autoritățile române.



    MAE reînnoiește apelurile făcute anterior privind evitarea oricăror călătorii externe care nu sunt absolut esențiale. Astfel de călătorii pot antrena riscuri majore, periclitând siguranța cetățenilor și posibilitatea acestora de revenire în țară.



    De asemenea, MAE face apel la cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate de a respecta cu strictețe recomandările autorităților din aceste state și subliniază că deplasările către România nu sunt recomandate.

  • Declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis la prezentarea bilanţului MApN pe anul 2019

    Declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis la prezentarea bilanţului MApN pe anul 2019

    Redăm alocuţiunea preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu ocazia evenimentului de prezentare a raportului privind activitatea Ministerul Apărării Naţionale în anul 2019 cât şi a principalelor obiective pentru anul 2020.

    Klaus Iohannis: Armata reprezintă mai
    mult decât o instituție fundamentală pentru funcționarea statului român.
    Dumneavoastră, femeile și bărbații în uniformă militară, sunteți un corp de
    elită, care a câștigat respectul și încrederea românilor datorită
    devotamentului și patriotismului cu care vă puneți în slujba țării noastre.

    Vă felicit pentru nivelul înalt de profesionalism și pentru
    competența cu care v-ați îndeplinit misiunile și în anul 2019! Bilanțul
    activității Ministerului Apărării Naționale pe anul trecut vorbește de la sine
    despre abnegația cu care vă faceți datoria atât în țară, cât și în teatrele de
    operații din Afganistan, Balcanii de Vest sau Mali.




    Armata României are o contribuție majoră la îndeplinirea
    responsabilităților asumate de țara noastră în cadrul Alianței Nord-Atlantice
    și la punerea în aplicare a Politicii de Securitate și Apărare Comune a Uniunii
    Europene.


    Din această perspectivă, în anul 2019, mai ales în ultima parte,
    Ministerul Apărării Naționale a continuat să acționeze pentru creșterea credibilității
    strategice în cadrul NATO și pentru promovarea profilului României ca pilon de
    stabilitate și securitate pe flancul estic, precum și a importanței strategice
    a Mării Negre pentru întreaga Alianță.

    Rezultatele eforturilor noastre consecvente pentru atingerea
    acestor obiective sunt deja vizibile.


    Activitatea structurilor NATO de pe teritoriul național, și mă
    refer la Unitatea NATO pentru Integrarea Forțelor, la Comandamentul
    Multinațional de Divizie și la Brigada Multinațională de la Craiova, confirmă
    nivelul de competență al militarilor noștri și încrederea de care se bucură
    România în fața aliaților săi.




    Militarii români aduc o contribuție majoră și în cadrul
    operațiilor și misiunilor sub egida NATO și UE, în special în misiunea RESOLUTE
    SUPPORT din Afganistan, precum și în operațiile NATO KFOR și UE ALTHEA din
    teatrul de operații din Balcani și în misiunea NATO din Irak.

    De asemenea, foarte importantă este și continuarea participării
    românești în cadrul grupului de luptă din Polonia, care materializează prezența
    înaintată consolidată.


    Pentru sacrificiile făcute în ducerea la îndeplinire a tuturor
    acestor misiuni, militarii români merită toată recunoștința noastră.




    Am reușit, în baza
    acordului politic semnat cu partidele parlamentare, pe care l-am inițiat în
    ianuarie 2015, ca începând cu anul 2017 să asigurăm pentru finanțarea Apărării
    2% din PIB pentru o perioadă de zece ani.

    Acest lucru este foarte important, întrucât România nu este doar
    un beneficiar, ci și un furnizor de securitate, și rămâne ferm angajată în
    respectarea deciziilor luate în cadrul NATO.


    Creșterea alocărilor bugetare presupune acordarea unei atenții
    sporite modului în care sunt cheltuiți acești bani, modului în care se lansează
    programele strategice de înzestrare pentru armată, în concordanță cu
    prioritățile reale ale Apărării, și modului în care Ministerul Apărării
    derulează contractele, cu ritmicitate și urmărind încadrarea în termenele
    stabilite.


    Această finanțare trebuie să asigure și o mai bună instruire
    pentru toate structurile armatei, o adecvare a exercițiilor planificate la
    realitățile conflictelor contemporane și o implicare corespunzătoare a
    aliaților și a partenerilor noștri în aceste exerciții, desfășurate într-un
    mediu întrunit, complex și dinamic.


    În plus, din aceste sume alocate domeniului Apărării, este
    necesar să fie asigurată și îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale
    militarilor, pentru că ei reprezintă resursa cea mai de preț a Armatei
    României, precum și a noastră, a tuturor celor care purtăm responsabilitatea
    apărării țării.




    Politica noastră externă
    și de securitate se va afla, ca și până acum, sub semnul continuității și
    predictibilității. Se vor modifica, însă, în mod necesar, unele nuanțe și
    detalii menite să confere mai multă coerență și consistență abordării noastre.


    Apartenența noastră la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea
    Europeană, împreună cu parteneriatul strategic pe care îl avem cu Statele Unite
    ale Americii vor rămâne triada conceptuală strategică a politicii externe și de
    Securitate a României.


    România este o susținătoare ferventă și constantă a ideii unei
    Europe mai puternice și ne vom implica activ în consolidarea proiectului
    european, pe baza unui parteneriat constructiv cu toate statele membre și cu
    instituțiile europene.


    Într-o perioadă caracterizată de riscuri, provocări și
    amenințări, dinamice sau latente, nevoia unei Alianțe Nord-Atlantice puternice,
    unite și eficiente este mai mare decât oricând.


    NATO reprezintă o alianță militară de succes și vom continua să
    acționăm coerent și convergent, împreună cu celelalte state membre, pentru ca
    ea să devină și mai puternică.






    În acest an,
    Ministerul Apărării Naţionale va trebui să îşi focalizeze eforturile pe
    atingerea unor obiective concrete: consolidarea profilului strategic în cadrul
    NATO şi UE, accelerarea procesului de dezvoltare a capacităţii operaţionale a
    Armatei, precum şi iniţierea şi derularea programelor de înzestrare, în vederea
    asigurării de noi capabilităţi necesare structurii de forţe. Toate acestea, în
    condiţiile continuării participării cu efective militare la operaţiile din
    teatrele din afara teritoriului naţional al României

  • Nachrichten 13.02.2020

    Nachrichten 13.02.2020

    Am 13. Februar feierten wir den Weltradiotag. Der 13. Februar wurde 2011 von den Mitgliedstaaten der UNESCO zum Weltradiotag ausgerufen und 2012 von der Generalversammlung der Vereinten Nationen verabschiedet. Das diesjährige Thema lautet Radio und Vielfalt . Radio Romania International markiert die Veranstaltung zusammen mit anderen Partner-Radiosendern. Journalisten aus den Fremdsprachenredaktionen von Radio Romania International, Radio Canada International, Radio Prag International, Radio Polen und Swissinfo haben Debatten über die Vielfalt geführt und aufgezeichnet. Die auf Englisch, Französisch, Spanisch, Russisch, Arabisch, Chinesisch und Italienisch geführten Debatten wurden im Rahmen der Rundfunksendungen der oben genannten Sender ausgestrahlt. Ebenfalls am Welt-Radio-Tag gab es ein Treffen von RRI-Journalisten mit Freiwilligen, die in den Programmen von Radio Shalom Romania arbeiten. Radio Shalom Romania ist der Online-Sender der jüdischen Gemeinde in Bukarest und unterstützt Radio Rumänien International mit Know-how und Ausbildung.



    Die Verteidigungsminister der NATO-Mitgliedsstaaten diskutierten am Donnerstag in Brüssel vor allem über den Stand der Modernisierung und Anpassung des Bündnisses an die Herausforderungen des regionalen und internationalen Sicherheitsumfelds. Die Tagesordnung der zweitägigen Debatten, bei denen Rumänien durch den amtierenden Verteidigungsminister Nicolae Ciuca vertreten ist, konzentrierte sich auf die NATO-Operationen, wobei der Schwerpunkt auf den Missionen in Irak und Afghanistan lag. In seiner Rede bekräftigte Ciuca die Bedeutung, die Rumänien der weiteren Teilnahme an NATO-Missionen und -Operationen beimisst, um so zu den Bemühungen um die Gestaltung der Stabilität beizutragen. Der NATO-Generalsekretär Jens Stoltenberg sagte, die irakische Regierung wolle die Aktivitäten der rund 500 Truppen der NATO-Ausbildungsmission fortsetzen, obwohl das Parlament in Bagdad in einer Resolution den Abzug ausländischer Truppen gefordert habe. Die Verteidigungsminister der verbündeten Staaten haben sich darauf geeinigt, die NATO-Ausbildungsmission auf den Irak auszudehnen, die einen Teil der Aktivitäten der NATO gegen ISIS übernehmen soll.



    Rumänien verzeichnet ein Wirtschaftswachstum von 3,9% im Jahr 2019 gegenüber 4,4% im Jahr 2018. Dies geht aus der am Donnerstag veröffentlichten Winterwirtschaftsprognose der Europäischen Kommission hervor, die besagt, dass der Trend der wirtschaftlichen Verlangsamung im Jahr 2020 fortgesetzt wird. Die Europäische Kommission hat ihre November-Schätzungen über die rumänische Wirtschaft auf 3,8% für dieses Jahr und auf 3,5% im Jahr 2021 nach unten revidiert. Dem Bericht zufolge wird nur Malta ein größeres Wirtschaftswachstum als Rumänien in 2020 und 2021 in der EU27 verzeichnen.



    Rumäniens Interims-Premierminister Ludovic Orban nimmt von Donnerstag bis Sonntag an der 56. Internationalen Sicherheitskonferenz in München teil. Premierminister Orban wird mit Kollegen aus mehreren Ländern und Spitzenvertretern des Geschäftsumfelds zusammenkommen und eine Rede beim European Dinner halten. Die Internationale Sicherheitskonferenz bietet den europäischen Politikern die Gelegenheit, die Beziehungen zu ihren Amtskollegen aus den USA, Afrika, Zentralasien und dem Nahen Osten zu stärken.



    Fast 500.000 Rumänen haben bis Ende Januar beantragt, nach Brexit im Vereinigten Königreich zu leben und zu arbeiten. Die rumänische Botschaft in London teilt mit, dass sie sich in das Registrierungssystem des EU Settlement Scheme (EUSS) eingetragen haben. EUSS wird europäischen Bürgern zur Verfügung gestellt, die nach dem 31. Dezember 2020 weiterhin im Vereinigten Königreich leben möchten. Insgesamt wurden über 3.100.000 Anträge von europäischen Bürgern in dem System eingetragen, von denen mehr als 2.730.000 bereits validiert wurden.



    Die Zahl der Todesfälle durch die saisonale Grippe in Rumänien ist auf 34 gestiegen, meldeten die Gesundheitsbehörden am Donnerstag. Bei den letzten drei Opfern handelt es sich um zwei Männer und eine Frau, die nicht gegen die Grippe geimpft waren und auch an anderen Krankheitenn litten. Am vergangenen Donnerstag wurde in Rumänien offiziell die Grippeepidemie ausgerufen. Experten sagen, dass der steigende Infektionstrend in den nächsten Wochen angesichts der niedrigen Impfrate in der Bevölkerung weiter anhalten wird.



    Die Europäische Kommission hat Rumänien am Mittwoch in einem Schreiben aufgefordert, die EU-Holz-Verordnung ordnungsgemäß umzusetzen, die verhindert, dass Holzfirmen Produkte aus illegalem Holzeinschlag auf den EU-Markt bringen. Dieses Schreiben kommt in der Tat einer formellen Eröffnung des Vertragsverletzungsverfahrens gleich. Die nationalen Behörden waren nicht in der Lage, die Marktteilnehmer wirksam zu kontrollieren und angemessene Sanktionen zu verhängen. Ungereimtheiten in der nationalen Gesetzgebung erlauben es den rumänischen Behörden nicht, große Mengen an illegal geschlagenem Holz zu kontrollieren, heißt es in dem Schreiben ebenfalls. Die Europäische Kommission gibt Bukarest einen Monat Zeit, um die notwendigen Maßnahmen zu ergreifen. Rumäniens amtierender Umweltminister Costel Alexe sagte, Brüssel habe drei Jahre gewartet, daß Rumänien Maßnahmen ergreift, und kritisierte die vorherigen Regierungen. Er wird sich am Freitag mit dem europäischen Umweltkommissar Virginijus Sinkevicius treffen und ihm die geplanten Lösungen vorstellen. Ebenfalls am Mittwoch hat die Europäische Kommission ein Aufforderungsschreiben an Rumänien geschickt, weil es die europäische Anti-Geldwäscherichtlinie nicht umgesetzt und kein nationales Luftreinhaltungsprogramm verabschiedet hat. Auch andere EU-Staaten erhielten ähnliche Mitteilungen, die alle zwei Monate Zeit hatten, sich mit der Situation auseinanderzusetzen.

  • Eforturile europene de mediere a crizei din Golf dintre SUA și Iran

    Eforturile europene de mediere a crizei din Golf dintre SUA și Iran

    Irakul a fost principala scenă a ultimului ciclu al violențelor, care a izbucnit odată cu atacarea cu rachete a unei baze în care se aflau și militari americani. Statele Unite au răspuns bombardând bazele din Irak și din Siria ale unei miliții irakiene pro-iraniene, Kata’ib Hezbollah, suspectată că ar fi lansat atacul. Membri ai miliției respective și ai altora aliate au luat cu asalt ambasada americană de la Baghdad, Washingtonul a răspuns printr-un atac, tot la Baghdad, în urma căruia a fost ucis generalul iranian Qassem Suleimani, Teheranul a căutat să îl răzbune pe general bombardând poziții americane din Irak.

    Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a atras atenția că un astfel de ciclu al violențelor riscă să destabilizeze din nou Irakul, în condițiile în care acesta nu și-a revenit complet după sângerosul război cu Statul Islamic; în plus, gruparea jihadistă poate profita de instabilitate pentru a încerca o revenire. Într-un discurs susținut în plenul Parlamentului european, a deplâns și tragedia doborârii avionului ucrainean, care a avut loc la câteva ore după ce Iranul bombardase bazele americane. În sfârșit, un al treilea aspect care preocupă Bruxellesul este cel al Acordului nuclear, dat fiind că Iranul a decis să nu îi mai respecte prevederile. Puterile europene semnatare ale acordului, Franța, Germania și Marea Britanie, au anunțat deja că activează Mecanismul de Reglementare a Disputelor din Acord, iar UE le susține poziția.

    Josep Borrell: Vreau să subliniez că Mecanismul de Reglementare a Disputelor este, în primul rând, un proces menit să rezolve chestiuni legate de implementarea acordului. Obiectivul Mecanismului este, așadar, acela de a găsi soluții pentru revenirea la respectarea completă a acordului. Nu este vorba despre stabilirea de sancțiuni, cum au scris unele publicații. Toate părțile care au rămas în acord au arătat foarte clar că sunt decise să îl mențină. Această poziție unitară este crucială și intenționez să lucrez din greu pentru a o păstra. Poziția noastră, a Uniunii Europene, este clară. Fără acest acord am pierde un element crucial al arhitecturii internaționale a non-proliferăriiși o contribuție importantă la securitatea regiunii.

    Acordul este prioritar pentru europeni dat fiind că, în opinia lor, de respectarea acestuia depind pacea și securitatea în regiune. O soluție durabilă, însă, la criza europeană, poate fi găsită doar la nivel regional, a mai afirmat șeful diplomației europene, Josep Borrell.



  • Nachrichten 15.01.2020

    Nachrichten 15.01.2020

    Die Interessen der rumänischen Bürger sind von der Situation im Irak und im Nahen Osten bisher nicht berührt worden, erklärte der rumänische Außenminister Bogdan Aurescu. Er sagte auch, dass es eine gute Koordination zwischen Rumänien und seinen EU- und NATO-Verbündeten gebe, und betonte, dass das Ministerium die Situation der Rumänen in der Region überwache. Die rumänischen Verteidigungs- und Außenminister Nicolae Ciuca und Bogdan Aurescu haben in einer gemeinsamen Sitzung der parlamentarischen Ausschüsse für Verteidigung, öffentliche Ordnung und nationale Sicherheit und Außenpolitik über die Lage im Nahen Osten gesprochen. In der vergangenen Woche erklärte Nicolae Ciuca, dass die Lage im Nahen Osten von den spezialisierten Strukturen beobachtet und bewertet werde, um gegebenenfalls auf die Umsetzung der erforderlichen Maßnahmen vorbereitet zu sein.



    Der russische Premierminister Dmitri Medwedew hat am Mittwoch den Rücktritt seines Kabinetts angekündigt, damit Präsident Wladimir Putin die von ihm gewünschten Verfassungsänderungen vornehmen kann. Medwedew machte die Überraschungsankündigung im Staatsfernsehen kurz nach der jährlichen Rede des Staatsoberhauptes über den Staat. Der Kremlführer hat ein Referendum zur Überarbeitung der Verfassung vorgeschlagen, um die Befugnisse des Parlaments zu stärken. Putin erklärte, er wolle der Staatsduma die Ernennung des Premierministers, des stellvertretenden Premierministers und der Mitglieder der Exekutive zuerkennen und betonte, dass der Präsident verpflichtet sein werde, die vom Gesetzgeber ernannten Personen zu ernennen. Putin betonte jedoch, dass er ein starkes Präsidentensystem aufrechterhalten wolle und gab bekannt, dass Medwedew stellvertretender Vorsitzender des russischen Sicherheitsrates unter der Leitung des Staatsoberhauptes sein werde.



    In Rumänien, der Republik Moldau und in der Diaspora finden Veranstaltungen zum nationalen Kulturtag Rumäniens und zur Geburt des großen rumänischen Dichters Mihai Eminescu statt. Zum ersten Mal können Menschen aus verschiedenen Teilen des Landes gleichzeitig an kulturellen Veranstaltungen teilnehmen. Der 15. Januar, der Geburtstag von Mihai Eminescu, wurde durch ein 2010 von der Abgeordnetenkammer verabschiedetes Gesetz zum nationalen Kulturtag.



    Am Donnerstag übernehmen die rumänischen Seestreitkräfte offiziell das Kommando der Ständigen NATO-Gruppe für Minenabwehrmaßnahmen, in der sich Militärschiffe aus Bulgarien, Deutschland, Italien, Spanien und der Türkei zusammengeschlossen haben. Valentin Catalin Vlad wird von Januar bis Juni der Kommandant der Gruppe sein, und das Kommandoschiff ist ‘Vizeadmiral Constantin Balescu’. Neben der 64 ständigen Besatzung werden 14 rumänische und drei ausländische Mitarbeiter an Bord des Schiffes sein. Der Stabschef wird ein spanischer Offizier sein. Die Gruppe wird im Schwarzen Meer und im Mittelmeer operieren, um die schnelle Reaktionsfähigkeit auf NATO-Ebene sicherzustellen.



    Eine Resolution mit dem Standpunkt des Europäischen Parlaments zur Finanzierung des Europäischen Klimapakts ist am Mittwoch verabschiedet worden. Die Europaabgeordneten unterstützen die Zusage der Kommission, die EU zu einer gesünderen, nachhaltigeren, gerechten und wohlhabenden Gesellschaft ohne Treibhausgasemissionen zu machen, und fordern den notwendigen Übergang zu einer neutraleren Gesellschaft bis 2050. Die Europaabgeordneten meinen, dass der von der Europäischen Kommission vorgeschlagene Pakt im Mittelpunkt der europäischen Strategie für ein neues nachhaltiges Wachstum stehen sollte, die Grenzen des Planeten zu respektieren und wirtschaftliche Möglichkeiten zu schaffen, um Investitionen anzuregen und qualitativ hochwertige Arbeitsplätze zu schaffen. Andererseits weist das Europaparlament darauf hin, dass erhebliche öffentliche und private Investitionen mobilisiert werden müssen, damit die Union die Ziele des Grünen Pakts erreicht. Der EU-Gesetzgeber hat bereits gesagt, dass die Union die Emissionen bis 2030 um 55% senken muss, um die Klimaneutralität bis 2050 zu erreichen, und dass dringend eine Einigung über den langfristigen Haushalt für 2021-2027 erforderlich ist, um dies zu unterstützen somit die Umsetzung von Politiken in diesem Bereich.



    Der Präsident des Iran Hassan Rouhani hat am Mittwoch zu einer grundlegenden Änderung der Art und Weise, wie sein Land regiert wird, aufgerufen und implizit zugegeben, dass die Tragödie der letzten Woche, als ein ukrainisches Flugzeug von iranischen Raketen getroffen wurde, eine Krise des Vertrauens in die Behörden ausgelöst hat. Rouhani hat auch von der Notwendigkeit einer nationalen Versöhnung gesprochen, nachdem die Verantwortlichen die Schuld an der Tragödie nicht auf sich nehmen konnten. Seiner Meinung nach sollten die für den 21. Februar geplanten Parlamentswahlen der erste Schritt sein. Wir erinnern daran, dass die ukrainische Boeing 737 kurz nach dem Start vom Flughafen Teheran abstürzte und alle 176 Menschen an Bord, vor allem iranische und kanadische Staatsbürger, tötete. Nach zwei Tagen offiziellen Leugnens gab die iranische Armee ihre Schuld zu und sagte, das Flugzeug sei versehentlich von einer Rakete abgeschossen worden.



    Vier rumänische Tennisspielerinnen, Irina Bara, Laura Paar, Patricia Tig und Elena-Gabriela Ruse spielen in Melbourne in der ersten Runde der Hauptfeldqualifikation für die Australian Open, dem ersten Grand-Slam-Turnier des Jahres, das vom 20. Januar bis zum 2. Februar stattfindet. Drei weitere rumänische Spielerinnen, Simona Halep, Sorana Cirstea und Irina Begu spielen direkt im Hauptfeld. Halep, die die Australierin Ajla Tomljanovici besiegte, spielt im nächsten Spiel gegen die Weißrussin Arina Sabalenka.

  • Die Woche 06.01.-10.01.2020 im Überlbick

    Die Woche 06.01.-10.01.2020 im Überlbick

    Rumänischer Premierminister besucht Brüssel



    Bei seinem ersten offiziellen Besuch in Brüssel, nach seiner Amtseinführung im November, traf der liberale rumänische Ministerpräsident Ludovic Orban mit mehreren europäischen Vertretern zusammen, darunter dem EU-Ratspräsidenten Charles Michel und dem Chefunterhändler der EU-Mitgliedstaaten bei den Austrittsverhandlungen mit dem Vereinigten Königreich Michel Barnier.


    In den Gesprächen mit dem EU-Ratspräsidenten unterstrich der rumänische Premierminister die Bedeutung der Förderung der strategischen Agenda der EU, die auf den Aufbau eines grünen, gerechten und klimaneutralen Europas abzielt, in dem die Rechte und Freiheiten der Bürger geschützt werden. Die Herausforderungen, mit denen die EU konfrontiert ist, müssen ausgewogen und im Einklang mit den Interessen der europäischen Bürger gelöst werden, forderte Ludovic Orban. Während des Treffens mit dem Chefunterhändler für den Brexit wurde auch die Situation der rumänischen Bürger im Vereinigten Königreich angesprochen.


    Dem rumänischen Vertreter zufolge, muss die künftige Partnerschaft mit dem Vereinigten Königreich ehrgeizig und ausgewogen sein und Aspekte berücksichtigen, die über den kommerziellen und wirtschaftlichen Rahmen hinausgehen. Während der Treffen mit Vertretern der wichtigsten europäischen Institutionen plädierte Ludovic Orban für die Aufrechterhaltung einer soliden Kohäsionsfinanzierung, die Rumänien eine wirtschaftliche Entwicklung ermöglichen würde, die der, der EU-Länder nahe kommt, sowie für die Aufrechterhaltung einer durchgehenden Finanzierung der Landwirtschaft.


    Die Situation in der Republik Moldau war ein weiteres Thema, das in Brüssel angesprochen wurde.


    Ministerpräsident Orban und NATO-Generalsekretär Jens Stoltenberg haben am Donnerstag in Brüssel über die Zusammenarbeit im Rahmen des Militärbündnisses gesprochen. Sie erörterten außerdem Fragen zur Lage im Nahen Osten und die Sicherheit am Schwarzen Meer. Der NATO-Verantwortliche begrüßte die Zuweisung von 2% des rumänischen BIP für die Verteidigung. Ferner betonte Stoltenberg, dass der Schwarzmeer-Raum eine strategische Bedeutung für die Allianz habe. Er dankte Rumänien für die Beteiligung an der Mission im Irak und ergänzte, dass die NATO mehr im Nahen Osten unternehmen könne, so wie es US-Präsident Donald Trump fordere. Ludovic Orban erklärte, dass die Nordatlantische Allianz für Rumänien ausschlaggebend sei und versicherte, dass die NATO für die Erfüllung ihrer Ziele vollste Unterstützung aus Bukarest genieße. Rumänien werde nach wie vor bei den Missionen und Initiativen des Bündnisses an der Ostflanke sowie im Afghanistan, Kosovo und dem Irak mitwirken, so Orban abschließend.



    Rumänien und die Lage im Nahen Osten



    Die mit Spannung erwartete Rede des US-Präsidenten Donald Trump am Mittwochabend hat vorerst die größten Ängste beschwichtigt. Eine militärische Konfrontation im Nahen Osten steht nicht unmittelbar bevor und die Vereinigten Staaten sagen, dass sie offen für Verhandlungen über ein neues Abkommen mit dem Iran eintretten, einem Land, dessen Atomwaffenprogramm wohlbekannt ist. Diese Aussage des amerikanischen Präsidenten erfolgt zu einem sehr angespannten Zeitpunkt, nachdem die Vereinigten Staaten den iranischen General Qassem Soleimani getötet haben. Am Mittwoch kündigte Donald Trump zudem an, zusätzliche Wirtschaftssanktionen gegen den Iran verhängen zu wollen. Er rief die NATO zu einem stärkeren Engagement im Nahen Osten auf und forderte gleichzeitig China und Russland auf, das 2015 mit Teheran abgeschlossene Atomwaffenabkommen aufzugeben und einer neuen Zusammenarbeit zuzustimmen. Washington will Frieden mit denen machen, die ihn wollen“, sagte der amerikanische Präsident zum Abschluss seiner Rede im Weißen Haus.



    Die Angriffe auf die amerikanischen Militärstützpunkte im Irak, die vor dieser Rede stattfanden, haben jedoch weltweit die Gemüter aufgewühlt, so auch in Rumänien, wo Bukarest beschlossen hat, 14 rumänischen Soldaten vorübergehend aus diesem Land zu verlegen. Bukarester Beamte riefen zu einem besonnenen und diplomatischen Umgang mit der Krise auf.



    Der rumänische Außenminister Bogdan Aurescu sagte:


    Rumänien bekräftigt nachdrücklich seine Forderung nach Deeskalation. Wir können Ihnen auch mitteilen, dass die rumänischen Soldaten in der Koalition gegen den islamischen Staat nicht betroffen sind, was eine gute Nachricht ist. Da auch die Region Erbil, in der eine Gemeinschaft von etwa 180 Rumänen lebt, mit Raketen beschossen wurde, haben wir über das rumänische Generalkonsulat in Erbil bestätigt bekommen, dass rumänische Staatsangehörige von diesen Entwicklungen nicht betroffen sind.



    Die Verschlechterung der Sicherheitslage im Nahen Osten beeinträchtigt vor allem die Stabilität des Irak, der gesamten Region und auch der Welt. Und die steigenden Spannungen in der Region kommen niemandem zugute. Jetzt, wo sich die Spannungen ein wenig beruhigt zu haben scheinen, ist es höchste Zeit, dass die internationale Gemeinschaft handelt, um den Frieden in der Region zu festigen. Das sagte der rumänische Präsident Klaus Iohannis auf einer Pressekonferenz am Donnerstag in Bukarest, als er auf die jüngsten Entwicklungen im Nahen Osten verwies. Glücklicherweise, so Klaus Iohannis, seien die Interessen Rumäniens bisher nicht beeinträchtigt worden, in dem Sinne, dass die Sicherheit der rumänischen Bürger und der rumänischen Truppen im Irak nicht beeinträchtigt worden sei. Bukarest unterstütze Iraks Integrität, Einheit und Souveranität.



    Präsident Klaus Iohannis besucht Bayern



    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hat einen Arbeitsbesuch in Bayern unternommen, wo er an der Sitzung der Landesregierung teilgenommen und Gespräche mit Markus Söder, dem bayerischen Ministerpräsidenten und Vorsitzenden der CSU, geführt hat. Angegangen wurden die bilateralen Beziehungen, europäische Themen, darunter der zukünftige EU-Haushalt, der Brexit, sowie die Migrationspolitik. Klaus Iohannis versprach, dass Rumänien zusammen mit den anderen Mitgliedstaaten zu einer kräftigeren und vereinten EU beitragen werde. Der rumänische Staatschef fügte hinzu, dass in Kürze eine Sitzung des gemischten Rumänien-Bayern-Ausschusses stattfinden werde, ein sehr wichtiges Ereignis nicht nur für die politischen Beziehungen, sondern auch für die Wirtschaft. “Aus geographischer Sicht ist Rumänien sehr wichtig für Europa, sagte Söder weiter. Iohannis hat ebenfalls an der Jahrestagung der CSU-Fraktion im Bundestag teilgenommen und Gespräche mit der Präsidentin des Bayerischen Landtags Ilse Aigner geführt.


    Andererseits hat der rumänische Staatschef für Einheit, Kohäsion und Solidarität in den Anstrengungen zur Konsolidierung des europäischen Projekts. Er fügte hinzu, alle bedeutende Ziele der EU sollen weiterhin ein vereientes Europa, das den Mitgliedstaaten mehr Konvergenz und Gleichheit, mit konkreten Ergebnissen für die Bürger bringen soll.

  • NATO: verstärktes Engagement im Nahen Osten

    NATO: verstärktes Engagement im Nahen Osten

    Die Verschlechterung der Sicherheitslage im Nahen Osten beeinträchtigt vor allem die Stabilität des Irak, der gesamten Region und auch der Welt. Und die steigenden Spannungen in der Region kommen niemandem zugute. Jetzt, wo sich die Spannungen ein wenig beruhigt zu haben scheinen, ist es höchste Zeit, dass die internationale Gemeinschaft handelt, um den Frieden in der Region zu festigen. Das sagte der rumänische Präsident Klaus Iohannis auf einer Pressekonferenz am Donnerstag in Bukarest, als er auf die jüngsten Entwicklungen im Nahen Osten verwies. Glücklicherweise, so Klaus Iohannis, seien die Interessen Rumäniens bisher nicht beeinträchtigt worden, in dem Sinne, dass die Sicherheit der rumänischen Bürger und der rumänischen Truppen im Irak nicht beeinträchtigt worden sei.



    Anfang dieser Woche hatten die Behörden angekündigt, dass die 14 im Irak stationierten rumänischen Soldaten umgesiedelt wurden und dass sie sicher und gesund sind, ebenso wie die 180 rumänischen Zivilisten in der irakischen Region Erbil, die von iranischen Raketen getroffen wurde. Laut Präsident Iohannis arbeitet Bukarest mit seinen Partnern innerhalb der EU und der NATO sowie mit seinen strategischen Partnern auf bilateraler Ebene, vor allem mit den USA, zusammen, um die Spannungen im Nahen Osten zu deeskalieren.



    Klaus Iohannis: Rumänien unterstützt die Einheit, Unabhängigkeit, Souveränität und Integrität des irakischen Territoriums. Im Laufe der Jahre hat Rumänien einen wichtigen Beitrag zu den Bemühungen um die Stabilisierung und den Wiederaufbau dieses Landes im Rahmen kollektiver internationaler Aktionen geleistet. Dieser Prozess muss in erster Linie zum Wohle der irakischen Bürger fortgesetzt werden, und es muss vermieden werden, in dieser Hinsicht erhebliche Anstrengungen zu vergeuden. Unser gemeinsamer Kampf – der internationalen Partner und der irakischen Institutionen und Bürger – gegen den Terrorismus muss entschlossen fortgesetzt werden. Niemand braucht neue Konfliktherde, wir müssen die Bemühungen um Frieden in der Region verstärken und die für den Wiederaufbau erforderliche Sicherheit gewährleisten.“



    Ein verstärktes Engagement der NATO im Nahen und Mittleren Osten, wie es der amerikanische Präsident Donald Trump vorgeschlagen hat, wäre nach Ansicht von Präsident Iohannis im Hinblick auf die Sicherheit und den Wiederaufbau der Region opportun, und Rumänien ist an einem Beitrag interessiert. Tatsächlich prüft die NATO derzeit Möglichkeiten, um auf den Vorschlag von Präsident Trump zu reagieren, sich stärker im Nahen und Mittleren Osten zu engagieren, wie dies vom Generalsekretär des Bündnisses, Jens Stoltenberg, angekündigt wurde.



    Letzterer führte am Donnerstag in Brüssel Gespräche mit dem rumänischen Premierminister Ludovic Orban und dankte Rumänien für seinen Beitrag zur NATO-Mission zur Ausbildung der irakischen Truppen. Rumänien spiele eine Schlüsselrolle innerhalb der NATO und leiste einen wesentlichen Beitrag zur Sicherheit in der Schwarzmeerregion und nicht nur – so Jens Stoltenberg weiter. Er sprach auch über die Notwendigkeit, in die Verteidigung zu investieren und erinnerte daran, dass Bukarest bereits 2% des BIP für die Verteidigung bereitgestellt hat.



    Jens Stoltenberg kam zu dem Schluss, dass er darauf zähle, dass Rumänien und die anderen Verbündeten mit der gleichen Entschlossenheit weitermachen werden, und erhielt vom rumänischen Premierminister die Zusicherung, dass Rumänien das Bündnis bei der Erreichung seiner Ziele unterstützen werde.

  • NATO, implicare sporită în Orientul Mijlociu?

    NATO, implicare sporită în Orientul Mijlociu?

    Agravarea
    situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu afectează în mod special
    stabilitatea din Irak, din întreaga regiune, dar şi pe cea internaţională. Or,
    amplificarea tensiunilor nu este în interesul nimănui. Dimpotrivă, cum se poate
    constata o oarecare calmare a situaţiei, este momentul ca toate diplomaţiile să
    intervină pentru a o consolida. Este declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis
    care a vorbit, joi, într-o conferinţă de presă la Bucureşti, despre ultimele
    evoluţii pe această temă. Din fericire – a spus el – până în prezent,
    interesele României nu au fost afectate: este vorba, în primul rând, de
    securitatea cetăţenilor români, inclusiv a militarilor aflaţi în Irak. La
    începutul săptămânii, autorităţile anunţaseră că cei 14 militari români
    dislocaţi în Irak au fost relocaţi, fiind în siguranţă, după cum în siguranţă
    sunt şi cei 180 de civili români din zona irakiană Erbil, unde au fost trase
    rachete iraniene.

    Potrivit preşedintelui Iohannis, Bucureştiul se coordonează
    cu partenerii săi din cadrul Uniunii Europene şi al NATO, precum şi la nivel
    bilateral cu partenerii săi strategici, în primul rând cu Statele Unite ale
    Americii, pentru ca situaţia să
    se detensioneze. Klaus Iohannis: România susţine unitatea, independenţa,
    suveranitatea şi integritatea teritoriului irakian. De-a lungul anilor, România
    a avut un rol important în eforturile de stabilizare şi reconstrucţie din
    această ţară, în cadrul unor demersuri internaţionale colective. Aceste procese
    trebuie să continue, în primul rând, în interesul cetăţenilor irakieni şi
    pentru a nu irosi eforturile substanţiale în acest sens. Lupta noastră comună -
    a partenerilor internaţionali şi a instituţiilor şi cetăţenilor din această
    ţară – împotriva terorismului trebuie să continue cu fermitate. Nu este nevoie
    de noi focare de conflict, ci de coagularea eforturilor pentru a aduce pacea în
    regiune şi a oferi siguranţa necesară reconstrucţiei.

    O implicare mai mare
    a NATO în Orientul Mijlociu, dorită explicit de preşedintele american Donald
    Trump, ar fi, în viziunea
    preşedintelui Klaus Iohannis, oportună în planul securităţii, dar şi al
    reconstrucţiei, de care România este interesată. De altfel, Alianţa
    Nord-Atlantică analizează, în prezent, cum poate răspunde la solicitarea făcută
    de preşedintele Trump de a se implica mai mult în Orient, după cum a anunţat
    secretarul general Jens Stoltenberg. El a discutat, joi, la sediul organizaţiei
    din Bruxelles, cu premierul român Ludovic Orban, mulţumind României pentru
    contribuţia la misiunea Alianţei de instruire şi formare în Irak. România joacă
    un rol-cheie în cadrul NATO şi are o contribuţie esenţială în asigurarea
    securităţii la Marea Neagră, dar nu numai – a mai spus Jens Stoltenberg, care a
    vorbit şi de nevoia investiţiilor
    în Apărare şi a amintit că Bucureştiul, deja, cheltuieşte 2% din PIB în acest
    scop. Mă bazez pe România, ca şi pe ceilalţi aliaţi, să continue în acelaşi
    ritm – a conchis secretarul general al NATO, care a primit asigurări de la Ludovic
    Orban de sprijinul României pentru atingerea obiectivelor Alianţei.

  • Bukarest blickt auf die Krise im Nahen Osten

    Bukarest blickt auf die Krise im Nahen Osten

    Die mit Spannung erwartete Rede des US-Präsidenten Donald Trump am Mittwochabend hat vorerst die grö‎ßten Ängste beschwichtigt. Eine militärische Konfrontation im Nahen Osten steht nicht unmittelbar bevor und die Vereinigten Staaten sagen, dass sie offen für Verhandlungen über ein neues Abkommen mit dem Iran eintretten, einem Land, dessen Atomwaffenprogramm wohlbekannt ist. Diese Aussage des amerikanischen Präsidenten erfolgt zu einem sehr angespannten Zeitpunkt, nachdem die Vereinigten Staaten den iranischen General Qassem Soleimani getötet haben. Am Mittwoch kündigte Donald Trump zudem an, zusätzliche Wirtschaftssanktionen gegen den Iran verhängen zu wollen. Er rief die NATO zu einem stärkeren Engagement im Nahen Osten auf und forderte gleichzeitig China und Russland auf, das 2015 mit Teheran abgeschlossene Atomwaffenabkommen aufzugeben und einer neuen Zusammenarbeit zuzustimmen. Washington will Frieden mit denen machen, die ihn wollen“, sagte der amerikanische Präseine zum Abschlss seiner Rede im Wei‎ßen Haus.



    Die Angriffe auf die amerikanischen Militärstützpunkte im Irak, die vor dieser Rede stattfanden, haben jedoch weltweit die Gemüter aufgewühlt, so auch in Rumänien, wo Bukarest beschlossen hat, 14 rumänischen Soldaten vorübergehend aus diesem Land zu verlegen. Bukarester Beamte riefen zu einem besonnenen und diplomatischen Umgang mit der Krise auf.



    Der rumänische Au‎ßenminister Bogdan Aurescu sagte: “Rumänien bekräftigt nachdrücklich seine Forderung nach Deeskalation. Wir können Ihnen auch mitteilen, dass die rumänischen Soldaten in der Koalition gegen den islamischen Staat nicht betroffen sind, was eine gute Nachricht ist. Da auch die Region Erbil, in der eine Gemeinschaft von etwa 180 Rumänen lebt, mit Raketen beschossen wurde, haben wir über das rumänische Generalkonsulat in Erbil bestätigt bekommen, dass rumänische Staatsangehörige von diesen Entwicklungen nicht betroffen sind.”



    Roxana Diaconescu ist eine Rumänin, die seit fast einem Jahr in der Gegend um Erbil lebt. Sie ist 35 Jahre alt, arbeitet an ihrer Doktorarbeit in Politikwissenschaften und ist Teil einer NGO, die humanitäre Programme umsetzt. Gegenüber Radio Rumänien erklärte sie: Ich habe den iranischen Angriff nicht mitbekommen, obwohl ich nicht weit von der Militärbasis entfernt wohne, die sich im Bereich des Flughafens befindet. Ich habe die Schie‎ßerei nicht gehört. Ich wusste eigentlich nichts, bis ich am Morgen die Nachrichten las. Es war ein normaler Arbeitstag, ich ging ins Büro, mein Kind ging zur Schule. Jeder ist irgendwie besorgt darüber, was passieren könnte, jeder fragt sich, ob die Vereinigten Staaten zurückschie‎ßen werden oder nicht. Bisher haben die NGOs noch nicht mit der Rückführung ihrer ausländischen Experten aus dem Irak begonnen“.



    Es ist wichtig, die öffentliche Meinung zu beruhigen, fügt der rumänische Verteidigungsminister Nicolae Ciucă hinzu. Bukarest beobachtet und analysiert die Situation im Nahen Osten, um die notwendigen Ma‎ßnahmen zu ergreifen, merkte er an.

  • La crise au Moyen Orient vue depuis Bucarest

    La crise au Moyen Orient vue depuis Bucarest

    Attendu avec impatience, le discours de mercredi soir du président américain Donald Trump a effacé en quelque sorte les craintes les plus sombres. Une confrontation militaire au Moyen Orient n’est pas imminente et les Etats – Unis se disent ouverts aux négociations en vue d’un nouvel accord avec l’Iran, pays dont les capacités nucléaires sont bien connues. Cette déclaration du locataire de la Maison Blanche arrive dans un moment très tendu, après que les Etats-Unis aient tué le général iranien Qassem Soleimani. Mercredi, Donald Trump a aussi fait part de son intention d’imposer de sanctions économiques supplémentaires à l’Iran. Il a appelé l’OTAN à s’impliquer davantage au Moyen Orient et en Europe, demandant en même temps à la Chine et à la Russie de renoncer à l’accord nucléaire conclu avec Téhéran en 2015 et de se mettre d’accord pour une nouvelle collaboration. « Washington souhaite faire la paix avec ceux qui le veulent », a conclu le leader américain son allocution à la Maison Blanche.

    Toutefois, les attaques contre des bases militaires américaines d’Irak lancées avant ce discours ont agité les esprits partout dans le monde, y compris en Roumanie, Bucarest décidant de transférer temporairement les 14 militaires roumains se trouvant dans ce pays. Les responsables de Bucarest ont fait appel à une approche calme et diplomatique de la crise.

    Le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, a déclaré : « La Roumanie réitère fermement son appel à la désescalade. Nous pouvons vous informer aussi que les militaires roumains faisant partie de la coalition contre DAESH n’ont pas été touchés par les frappes, ce qui est une bonne nouvelle. De même, vu que plusieurs missiles ont visé aussi la région d’Erbil, où vit une communauté d’environ 180 Roumains, par le biais du Consulat général de la Roumanie à Erbil nous avons confirmé le fait que les ressortissants roumains ne sont pas affectés par ces évolutions. »

    Roxana Diaconescu est une Roumaine qui vit depuis près d’un an dans la zone. Elle a 35 ans, elle est en train de travailler sur son doctorat en sciences politiques et fait partie d’une ONG qui déroule des programmes humanitaires. Voici ce qu’elle a raconté pour Radio Roumanie : « Je ne peux pas dire que j’ai ressenti l’attaque iranienne, bien que j’habite pas loin de la base militaire, sise dans le cadre de l’aéroport. Je n’ai pas entendu les tirs. Je n’ai rien su en fait, avant le matin lorsque j’ai lu les infos. Ce fut une journée de travail normale, je suis allée au bureau, mon enfant est allé à l’école. Tout le monde s’inquiète en quelque sorte pour ce qui pourrait arriver, tout le monde se demande si les Etats-Unis vont oui ou non riposter. Pour l’instant les ONG n’ont pas commencé à rapatrier leurs expats d’Irak.»

    Il est important de rassurer l’opinion publique, ajoute à son tour le ministre roumain de la Défense, Nicolae Ciucă. Bucarest suit de près et analyse la situation au Moyen Orient, pour pouvoir prendre les mesures nécessaires au niveau institutionnel, a-t-il encore précisé. (Trad. Valentina Beleavski)