Tag: Irak

  • Îngrijorări privind situaţia din Orientul Mijlociu

    Îngrijorări privind situaţia din Orientul Mijlociu

    Situaţia şi aşa
    complicată din Orientul Mijlociu a ajuns, din nou, la un punct culminant odată
    cu uciderea, la finele săptămânii trecute, la Bagdad, de către o dronă
    americană, a generalului iranian Qassem Soleimani, comandant al puternicului Corp
    al Gardienilor Revoluției.


    Cel puţin deocamdată, Uniunea Europeană pare că ar ezita
    să facă front comun cu președintele SUA Donald Trump, cel care a ordonat
    uciderea generalului. Tot cel puţin în aparenţă,
    însă, cancelariile europene se abțin și de la a critica pe față acțiunea
    Washingtonului, favorizând discreţia,
    expectativa, consultările și inițiativele diplomatice.


    Președintele
    francez, Emmanuel Macron, s-a consultat telefonic cu omologul rus Vladimir Putin
    – aliat al Iranului, liderul din Hexagon îndemnând atât Statele Unite, cât şi
    Iranul să dea dovadă de reţinere. La Moscova urmează să ajungă, la sfârșitul acestei
    săptămâni, și cancelara Angela Merkel, tot pentru discuții pe tema crizei.


    După
    uciderea generalului său, Teheranul a anunțat că se consideră liber să-şi dezvolte fără opreliști
    programul nuclear. În aceeaşi linie, a discreţiei europene, s-a înscris şi
    preşedintele român Klaus Iohannis, care abia marţi a avut o primă reacţie publică la situaţia incendiară
    din Orientul Mijlociu. Aflat într-o vizită de lucru în landul german Bavaria,
    el a declarat că acordă foarte mare atenţie evenimentelor în desfăşurare şi că se
    află în contact permanent cu miniştrii români de Externe şi al Apărării.


    Preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat convingerea că singura soluţie pentru
    criza din Orientul Mijlociu este o abordare calmă şi diplomatică.


    Klaus
    Iohannis: Noi avem foarte mulţi cetăţeni români care
    trăiesc şi muncesc în zona Orientului Mijlociu, avem oameni şi în Irak, avem
    oameni şi în alte ţări din zonă, avem reprezentanţe şi, în acest sens, sunt o serie
    de cetăţeni români expuşi în zonă. Ne preocupă şi vom lua toate măsurile pentru
    a fi un sprijin real, dacă este nevoie. Pe de altă parte, avem şi noi militari
    în Irak staţionaţi, care fac parte din forţele NATO, care participă în diferite
    proiecte de pregătire, sunt instructori şi siguranţa lor ne preocupă. O parte
    dintre militarii noştri au fost deja relocaţi.


    Potrivit MApN de la
    Bucureşti, este vorba de cei 14 militari români dislocaţi în Irak care au fost relocaţi
    temporar într-o altă bază a coaliţiei internaţionale, misiunile de instruire şi
    consiliere a armatei irakiene pe care le efectuau fiind, din raţiuni de
    securitate, întrerupte. Anterior, MAE român a subliniat că detensionarea
    situaţiei din Orientul Mijlociu este esenţială pentru a se preîntâmpina, pe
    viitor, o deteriorare a securităţii. Totodată, diplomaţia din România a recomandat cetăţenilor români
    să evite călătoriile care nu sunt absolut necesare în Irak, iar celor care se
    află în Orientul Mijlociu să evite zonele în care au loc mitinguri,
    manifestaţii politice sau orice fel de demonstraţii.


  • 07.01.2020 (mise à jour)

    07.01.2020 (mise à jour)

    Visite — Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, a entrepris ce mardi une visite de travail dans le land allemand de Bavière, où il a pris part à une réunion du gouvernement du land. Le chef de l’Etat roumain a rencontré le ministre-président du land, Markus Söder, qui est aussi le président de l’Union chrétienne-sociale (CSU). Les deux responsables ont discuté des relations bilatérales, mais aussi d’une série de thèmes européens, dont le futur budget pluriannuel de l’Union, le Brexit ou encore la politique en matière de migration. Klaus Iohannis a promis que la Roumanie s’investirait aux côtés des autres Etats membres pour que l’UE devienne plus puissante et plus unie. II y aura une réunion de la Commission mixte Roumanie-Bavière, aspect important pour les relations politiques mais aussi économiques. Le ministre-président du land allemand de Bavière, Markus Söder, a déclaré que du point de vue géographique, la Roumanie est très importante pour l’Europe. Le président roumain a également participé à la rencontre annuelle du groupe parlementaire de la CSU au Bundestag — chambre basse du Parlement allemand, et a rencontré la présidente du Parlement du land de Bavière, Ilse Aigner.



    Visite — Mardi, au premier jour de sa visite de travail à Bruxelles, le premier ministre roumain, Ludovic Orban, a rencontré le président du Conseil européen, Charles Michel. Orban a déclaré que la Roumanie soutiendra l’agenda stratégique de l’UE, qui vise, outre protéger les citoyens et les libertés, à construire une Europe verte équitable et neutre du point de vue de l’impact sur le climat, mais aussi à promouvoir les intérêts et les valeurs européennes au niveau mondial. Quant aux défis auxquels l’Union européenne doit faire face, ils doivent être solutionnés de manière équilibrée et en tenant compte des intérêts des citoyens, a opiné Ludovic Orban. Ce mardi aussi, le premier ministre roumain et le négociateur en chef de l’UE pour le Brexit, Michel Barnier, ont mis en exergue l’importance de l’accord de retrait du Royaume-Uni de l’Union, notamment pour protéger les droits des citoyens. Orban a affirmé, à son tour, que le futur partenariat avec la Grande Bretagne devait être ambitieux, équilibré et tenir compte d’aspects allant au-delà du cadre commercial et économique. Mercredi, à Bruxelles, le premier ministre roumain discutera avec le président du Parlement européen, David Sassoli. Jeudi, au dernier jour de sa visite, Ludovic Orban aura des entrevues avec la présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, et avec le secrétaire général de l’OTAN, Jens Stoltenberg.



    Irak — Les 14 militaires roumains en mission en Irak seront temporairement réaffectés dans une autre base de la coalition. Cette mesure fait suite à la décision prise lundi lors de la réunion du Conseil de l’Atlantique Nord au niveau d’ambassadeurs, de suspendre temporairement la mission d’instruction des troupes irakiennes, sur la toile de fond de l’escalade des tensions au Moyen Orient. Les missions des militaires roumains étaient centrées sur des activités de formation des instructeurs irakiens du système militaire, sur le conseil aux officiels du ministère irakien de la Défense et d’autres institutions responsables de réformer le secteur de sécurité et d’accroître la capacité opérationnelle des Forces armées de l’Irak. L’OTAN a annoncé ultérieurement qu’elle retirait aussi une partie de son personnel d’Irak. Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, a déclaré qu’il accordait beaucoup d’attention à la situation en Irak et que la solution pour la crise de la région, c’est une approche diplomatique et le retour au calme. Et d’ajouter que le Partenariat stratégique avec les Etats-Unis est solide et qu’il fonctionne très bien. Le bouclier antimissile de Deveselu est une partie du système défensif de l’OTAN et c’est très bien qu’il fonctionne de manière optimale. La situation d’Irak nous concerne parce que nous avons beaucoup de citoyens roumains qui vivent et travaillent au Moyen Orient, a ajouté Klaus Iohannis.



    Aide — Le ministère roumain de l’Intérieur répond à l’appel lancé à l’échelle européenne et dispose de forces prêtes à être dépêchées en Australie. Le Mécanisme de protection civile de l’UIE a été activé en raison des incendies généralisés en Australie. Le président roumain Klaus Iohannis a été informé des ressources disponibles et a transmis que la Roumanie offrirait son aide dans les plus brefs délais. Au niveau de l’UE, seront constituées des réserves en matière de forces d’intervention et de sauvetage en cas de désastres, qui seront mises à la disposition des autorités australiennes par les pays qui détiennent des capacités dans ce domaine. Les incendies qui ravagent le sud-est de l’Australie ont détruit plus de 8 millions d’hectares de végétation et fait au moins 25 victimes. Ils ont également gravement affecté la flore et la faune. Plusieurs milliers d’habitations ont été abîmées ou avariées. Certaines localités du milieu rural sont privées d’électricité, d’eau potable et de télécommunications.



    Santé — Le Pr Mircea Beuran a été destitué de ses fonctions de président de la Commission de chirurgie générale du ministère de la Santé, a fait savoir ce mardi le ministre de tutelle, Victor Costache. Ce dernier a présenté les conclusions des vérifications effectuées par le Corps de contrôle qui a constaté une série d’irrégularités ayant conduit au décès d’une patiente de 68 ans. La malade est décédée, le mois dernier, après avoir été brûlée pendant une intervention chirurgicale, à l’hôpital Floreasca de Bucarest, le plus grand établissement hospitalier des urgences de Roumanie. En plus, le diagnostic a été erroné et aucun des chirurgiens du bloc opératoire ne se retrouvait dans l’équipe de garde, l‘intervention ayant été effectuée par un interne. Mircea Beuran, médecin chef de la Clinique de chirurgie III de l’hôpital, a été démis de ses fonctions, mais pourra continuer d’exercer sa profession. Il a d’ailleurs fait connaître son intention de contester cette décision. L’hôpital et l’équipe chirurgicale ont été sanctionnés d’une amende d’environ 6.300 euros. Lundi, des médecins et des infirmiers de l’hôpital Floreasca ont interrompu leur activité pour protester contre la destitution du Pr Beuran; les protestataires ont assuré uniquement les urgences majeures. L’Autorité nationale de management de la qualité dans le domaine de la santé a suspendu, le mois dernier, l’accréditation de l’établissement hospitalier, qui n’avait pas rapporté l’incident mentionné dans le délai légal de 24 heures.



    Fête – En Roumanie (pays orthodoxe majoritaire), les chrétiens orthodoxes et gréco-catholiques célébraient ce mardi Saint Jean Baptiste, le dernier prophète de l’Ancien Testament. Il a baptisé Jésus Christ dans l’eau du Jourdain et l’a présenté comme le Rédempteur attendu. Plus de 2 millions de Roumains ont fêté leur saint patron ce 7 janvier. Les orthodoxes de rite ancien, c’est-à-dire les membres des communautés russe, ukrainienne, arménienne et serbe notamment célèbrent Noël, 13 jours après la date du calendrier grégorien.

  • Nachrichten 07.01.2020

    Nachrichten 07.01.2020

    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hat einen
    Arbeitsbesuch in Bayern unternommen, wo er an der Sitzung der Landesregierung
    teilgenommen und Gespräche mit Markus Söder, dem bayerischen
    Ministerpräsidenten und Vorsitzenden der CSU, geführt hat. Angegangen wurden
    die bilateralen Beziehungen, europäische Themen, darunter der zukünftige EU-Haushalt,
    der Brexit, sowie die Migrationspolitik. Klaus Iohannis versprach, dass
    Rumänien zusammen mit den anderen Mitgliedstaaten zu einer kräftigeren und
    vereinten EU beitragen werde. Der rumänische Staatschef fügte hinzu, dass in Kürze eine Sitzung des
    gemischten Rumänien-Bayern-Ausschusses stattfinden werde, ein sehr wichtiges
    Ereignis nicht nur für die politischen Beziehungen, sondern auch für die
    Wirtschaft. Aus geographischer Sicht ist Rumänien sehr wichtig
    für Europa, sagte Söder weiter. Iohannis hat ebenfalls an der
    Jahrestagung der CSU-Fraktion im Bundestag teilgenommen und Gespräche mit der
    Präsidentin des Bayerischen Landtags Ilse Aigner geführt.



    Die 14 rumänischen Soldaten im Irak werden zeitweilig zu einem anderen Stützpunkt der Koalition verlegt. Zuvor hatten die Botschafter des Nordatlantischen Rates am Montag entschieden, die Mission zur Ausbildung der irakischen Streikräfte vorläufig vor dem Hintergrund der Spannungen im Nahen Osten auszusetzen. Der rumänische Präsident Klaus Iohannis behalte die Lage im Irak aufmerksam im Auge. Sie sei relevant für Rumänien, da sehr viele rumänische Staatsangehörige im nahen Osten leben und arbeiten, sagte er. Die einzig mögliche Lösung der Krise in der Region seien diplomatische Ansätze. Die strategische Partnerschaft mit den USA sei solide und funktioniere gut, der Raketenschild im südrumänischen Deveselu sei Teil des NATO-Defensivsystems und es sei sehr gut, dass er optimal funktioniere, fügte Iohannis hinzu.



    Der rumänische Premierminister Ludovic Orban hat einen dreitägigen Arbeitsbesuch in Brüssel zu Gesprächen mit europäischen und NATO-Vertretern gestartet. Orban wird auch an einem Treffen der Fraktion der Europäischen Volkspartei im Europäischen Parlament teilnehmen. Der Besuch begann mit einem Tete-a-Tete mit Charles Michel, dem Präsidenten des Europäischen Rates. Ebenfalls am Dienstag ist der Chef der rumänischen Exekutive vom designierten Vizepräsidenten der Europäischen Kommission Frans Timmermans empfangen und mit dem Chefunterhändler der EU für Brexit Michel Barnier sprechen. Die Delegation von Orban wird auch mit den EU-Kommissaren für Nachbarschaft und Erweiterung Oliver Varhelyi und für Haushalt und Humanressourcen Johannes Hahn zusammentreffen. In Brüssel wird Orban mit der Chefin der Europäischen Kommission Ursula von der Leyen, NATO-Generalsekretär Jens Stoltenberg und mit dem Präsidenten des Europäischen Parlaments David Sassoli diskutieren.



    Das rumänische Innenministerium hat auf einen auf europäischer Ebene lancierten Appell reagiert und stellt Ressourcen für Australien bereit, um diesem Land bei der Bewältigung der verheerenden Auswirkungen der Buschfeuer zu helfen. Die EU hat ihr Katastrophenschutzverfahren aktiviert, und der rumänische Präsident Klaus Iohannis, der über die verfügbaren Ressourcen informiert wurde, hat grünes Licht für die Hilfs- und Rettungsaktionen gegeben. Die EU beabsichtigt, den australischen Behörden eine Rettungseinheit und Mittel zur Verfügung zu stellen, auf die diese je nach Bedarf ganz oder teilweise zurückgreifen können. Die Buschfeuer im Südosten Australiens haben über 8 Millionen Hektar Vegetation zerstört, mindestens 25 Menschen getötet und die Tierwelt in der Region vernichtet. Tausende von Häusern wurden zerstört oder beschädigt, während einige Städte und Dörfer ohne Strom, Kommunikation und Trinkwasser blieben.



    Die Mehrheit der orthodoxen Gläubigen und griechischen Katholiken in Rumänien haben am Dienstag den Heiligen Johannes, den Propheten des Neuen Testaments, der Jesus im Wasser des Jordan-Flusses getauft hat, gefeiert. Fast 2 Millionen Rumänen feierten ihren Namenstag, der die Winterfeiertage in Rumänien beendet. Andere orthodoxe Christen feiern jährlich am 7. Januar hingegen den Weihnachtstag. Dieses Datum entspricht dem Julianischen Kalender, der vor dem Gregorianischen Kalender gültig war.

  • 04.01.2020

    04.01.2020

    Das rumänische Au‎ßenministerium hat, angesichts der jüngsten Eskalation im Nahen Osten, vor Reisen in den Irak gewarnt. Den bereits dort lebenden Rumänen wird empfohlen, überfüllte Orte, an denen Versammlungen oder Demonstrationen stattfinden, zu meiden. Ihnen wird empfohlen ihre Anwesenheit der nächstgelegenen diplomatischen Vertretung oder Konsulat zu melden, um im Notfall kontaktiert werden zu können. Tausende Iraker, darunter auch die wichtigsten Vertreter des Landes, haben am Sonnabend an einem Trauermarsch für die Opfer des amerikanischen Drohnenangriffs teilgenommen, bei dem auch der iranische General Qassem Soleimani und Abou Mehdi al-Mouhandis, der Vertreter Irans im Irak, ums Leben gekommen sind. Der 62-jährige General Soleimani galt als der zweitwichtigste Führer nach dem geistlichen Führer Ali Khamenei. US-Präsident Donald Trump sagte, mit der Tötung Soleimanis solle ein Krieg gestoppt, nicht aber einer ausgelöst werden. Die BBC schätzte jedoch, mit dieser Tötung werde an der Gewaltspirale zwischen dem Iran und den USA geschraubt. Teheran hat mit Rache an den USA für die Ermordung des Generals gedroht.



    Über 21 Tausend Mitarbeiter des rumänischen Innenministeriums waren in den ersten drei Tagen dieses Jahres im Dienst, um die Sicherheit der Bürger während der Winterferien zu gewährleisten, hei‎ßt es in einem Bericht des Ministeriums. Laut denselben Quellen wurden bei den 180 kulturell-künstlerischen Veranstaltungen, die von fast 320.000 Menschen am Silvesterabend besucht wurden, keine grö‎ßeren Ereignisse gemeldet. Die Polizei griff in 7.300 Fällen der öffentlichen Ordnung ein, die unter der Notrufnummer 112 gemeldet wurden. Auf den meist befahrenen Stra‎ßen waren bis zu 1.500 Stra‎ßenpolizisten mit rund 270 Radargeräten im Einsatz. Darüber hinaus waren über den Feiertagen 4.000 Grenzpolizisten an den Grenzkontrollpunkten des Landes im Einsatz, um die Einreise der ausländischen Touristen, sowie der Rumänen, die für den Winterurlaub nach Hause gekommen waren, zu erleichtern.



    Verheerende Buschfeuer in Australien haben die Behörden veranlasst, Zehntausende zu evakuieren. Hohe Temperaturen und starker Wind haben die Buschfeuer, die an einigen Orten au‎ßer Kontrolle geraten sind, weiter angefacht. Seit Anfang September, als das Feuer ausbrach, sind rund fünf Millionen Hektar Land verbrannt, mindestens 19 Menschen getötet und mehr als 1.400 Häuser zerstört worden.



    Der rumänische Premierminister Ludovic Orban wird vom 7.-9. Januar zu dem europäischen Institutionen und dem NATO-Sitz in Brüssel reisen. Dabei kommt er mit der Vorsitzenden der Europäischen Kommission, Ursula von der Leyen und NATO-Generalsekretär, Jens Stoltenberg zusammen. Vorgesehen sind auch Treffen mit den Vorsitzenden des Europäischen Rates, Charles Michel und den Vorsitzenden des europäischen Parlaments, David Sassoli.



    35 Athleten werden Rumänien bei den Olympischen Jugendspielen 2020, die am 9. und 22. Januar in Lausanne, Schweiz, stattfinden werden, vertreten. Laut einem Kommuniqué des rumänischen Olympischen und Sportkomitees werden die rumänischen Athleten in verschiedenen Disziplinen wie Biathlon, Bob-Schlitten, Eishockey, Eisschnelllauf, Schlitten, Skispringen, Alpinski, Skilanglauf und Snowboard antreten. Bei der letzten Ausgabe im norwegischen Lillehammer gingen die ersten Medaillen in der Geschichte der Teilnahme Rumäniens an einer solchen Veranstaltung an Eduard Casaneanu, der beim Eishockey Gold und Mihaela Hogas, die Bronze im Eisschnelllauf gewann.

  • Republica Irak și zona extinsă a Orientului Mijlociu – deteriorarea situației de securitate

    Republica Irak și zona extinsă a Orientului Mijlociu – deteriorarea situației de securitate

    Având în vedere escaladarea tensiunilor în zona Orientului Mijlociu, generată de ultimele evenimente din Republica Irak, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să evite călătoriile care nu sunt absolut necesare în această țară. De asemenea, cetățenilor români care se află în Orientul Mijlociu, Ministerul Afacerilor Externe le recomandă să evite zonele în care au loc mitinguri, manifestații politice sau orice fel de demonstrații.

    Cetățenii români sunt sfătuiți să se informeze, în prealabil, asupra situației de securitate din zonele în care urmează să călătorească, să aibă o atitudine cooperantă cu autoritățile locale și să își noteze coordonatele de contact ale celei mai apropiate misiuni diplomatice sau consulare române, coordonate disponibile la următoarea adresă: www.mae.ro/romanian-missions.

    Totodată, Ministerul Afacerilor Externe recomandă insistent cetățenilor români să își anunțe prezența la cea mai apropiată misiune diplomatică sau consulară română, transmițând coordonatele pentru a putea fi contactați în eventualitatea apariției unei situații de urgență.

    Cetățenii români care sunt implicați într-o situație deosebită pot apela numerele de telefon ale celei mai apropiate misiuni diplomatice sau consulare române, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență sau la numerele de telefon de urgență ale acestora, care se regăsesc pe pagina web a MAE: www.mae.ro/romanian-missions.

  • Nachrichten 02.01.2020

    Nachrichten 02.01.2020

    In den letzten 48 Stunden gab es in Rumänien fast 3000 Notfälle, teilten die Behörden am Donnerstag mit. Feuerwehrleute griffen ein, um über 260 Brände zu löschen, und SMURD-Besatzungen handelten in 2400 Fällen, um erste Hilfe zu leisten und Opfer von Verkehrsunfällen freizulassen. Die Retter griffen auch ein, um die in feindlichen Umgebungen gefangenen Menschen freizulassen, sowie in fast 200 Missionen, um die Gemeinden zu schützen. Bei den Feiern anlässlich der Neujahrsfeier wurden 82 Menschen durch den Einsatz von pyrotechnischem Material verletzt. Es kam zu 28 Bränden. Während des Neujahrs-Miniferien sind täglich über 5.300 Feuerwehrleute im Einsatz, um den Schutz und die Sicherheit der Bürger zu gewährleisten.



    In Rumänien sind Kraftstoffe ab dem ersten Tag des Jahres mit durchschnittlich 32 Bani pro Liter (fast 7 Eurocent) billiger. Ab dem 1. Januar erhöhte sich der Mindestlohn auf 2.230 Lei pro Monat (467 Euro). Damit wurde der Geldstrafenpunkt auf 223 Lei (47 Euro) erhöht. Er hätte auf dem Niveau von 2019 bleiben sollen, aber das Gesetz, das das Einfrieren seines Wertes vorsieht, wurde vor dem Verfassungsgericht angefochten.



    Im Jahr 2018 haben die rumänischen Haushalte nur 1,9% ihrer gesamten Verbrauchskosten für Verpflegungsdienstleistungen in Restaurants, Cafés, Bars und Teestuben aufgewendet. Dies ist der niedrigste Prozentsatz unter den Mitgliedstaaten und dreimal niedriger als der Durchschnitt von 7 % der Europäischen Union nach Angaben von Eurostat. Insgesamt gaben Haushalte in der Europäischen Union mehr als 600 Milliarden Euro (entsprechend 3,8% des BIP der EU) aus, um in der Stadt zu essen. Der höchste Anteil der Ausgaben für Cateringdienstleistungen an den Gesamtausgaben der Verbraucher wurde in Irland, Spanien, Malta und Griechenland verzeichnet. Der geringste Anteil dieser Ausgaben wurde in Rumänien, Polen und Litauen verzeichnet. Zwischen 2008 und 2018 stieg der Anteil der Ausgaben für Cateringdienstleistungen in den meisten EU-Mitgliedstaaten, mit Ausnahme von vier Ländern: Rumänien, Spanien, der Slowakei und dem Vereinigten Königreich. Rumänien ist der Mitgliedstaat, in dem die für solche Dienstleistungen zugewiesenen Ausgaben den stärksten Rückgang verzeichneten, von 2,9% im Jahr 2008 auf 1,9% im Jahr 2018.



    In Rumänien lag die Arbeitslosenquote, die Anfang Dezember bei der Nationalen Agentur für Arbeit auf nationaler Ebene verzeichnet wurde, bei 2,98%, also dem gleichen Wert wie im Vormonat und etwas niedriger als im gleichen Zeitraum von 2018. Die Gesamtzahl der Arbeitslosen betrug zu Beginn des vergangenen Monats fast 260.000. Die meisten davon waren zwischen 40 und 49 Jahre alt, stammten aus ländlichen Gebieten, hatten keine Schulbildung oder nur einen Grundschulabschluss.



    US-Außenminister Mike Pompeo hat seinen Besuch in der Ukraine verschoben, um die Lage im Irak zu überwachen. Die Entscheidung wurde getroffen, nachdem die US-Botschaft in Bagdad von pro-iranischen Demonstranten angegriffen worden war, die über US-Luftangriffe gegen eine pro-iranische Fraktion im Irak verärgert waren. Am Mittwoch verließen Demonstranten zugunsten des Iran auf Befehl kräftiger paramilitärischer Fraktionen die US-Botschaft in Bagdad, obwohl sie zuvor damit gedroht hatten, auf unbestimmte Zeit zu bleiben. Infolge dieser Entwicklungen versuchen irakische pro-iranische Beamte, Unterschriften im Parlament zu sammeln, um das irakisch-amerikanische Abkommen abzuschaffen, das die Anwesenheit von mehr als 5.000 US-Soldaten auf irakischem Territorium erlaubt. Präsident Donald Trump hat gedroht, den Iran dazu zu bringen, einen hohen Preis zu zahlen, und Teheran beschuldigt, den Angriff auf seine Botschaft in Bagdad zu organisieren, während iranische Führer Washington des Fehlverhaltens beschuldigt und gewarnt haben, dass sie auf jede Drohung gegen ihr Land antworten werden.



    Schönes Wetter in Rumänien. Der Himmel ist im Westen, Nordwesten und in den Bergen bewölkt. Im Gebirge werden Schneefälle verzeichnet. Die Höchsttemperaturen liegen zwischen minus 2 und 7 Grad Celsius. In Bukarest waren es mittags 3 Grad. Meteorologen warnen vor der großen Lawinengefahr in Bâlea Lac im südlichen Fogarascher Gebirge. Das Risiko wird mit 4 auf einer Skala bis 5 bewertet, und die Retter empfehlen den Touristen, das Skifahren in der Region zu vermeiden. Laut Meteorologen ist die Schneeschicht über eineinhalb Meter hoch.

  • Bedrohung durch Terrorismus: Anschläge und ihre Ursachen

    Bedrohung durch Terrorismus: Anschläge und ihre Ursachen

    Die Anschläge galten als die blutigsten der Geschichte, und die Ma‎ßnahmen zur Bekämpfung des Terrorismus sind noch lange nicht abgeschlossen. Die Angriffe offenbarten Schwachstellen und veränderten die internationale Politik. Der rumänische Armeegeneral Decebal Ilina untersucht in einem Interview mit Radio Rumänien die Umstände, unter denen die Anschläge stattfanden:



    Der Terrorismus basiert auf dem Element der Überraschung. Die erste Verteidigungslinie bei der Terrorismusbekämpfung sind die Nachrichtendienste, und es hat sich herausgestellt, dass die Nachrichtendienste, obwohl sie über die Daten verfügten, nicht in der Lage waren, sie zu überprüfen und zu interpretieren. Sie hatten auch viele Hinweise, die sie zu der Idee hätten führen können, dass ein Angriff auf die Vereinigten Staaten geplant war, aber aus Naivität und aus anderen Gründen nicht so handelten, wie sie sollten. Das einzig Gute daran war, dass eine internationale Koalition von Nachrichtendiensten zur Bekämpfung des Terrorismus geschaffen wurde, was bedeutet, dass Informationen ausgetauscht werden, und das ist sehr wichtig, denn jeder kann bestimmte Elemente zur Festlegung bestimmter Details beitragen, die terroristische Aktionen bekämpfen können. Aber wenn man bedenkt, wie sich die Vereinigten Staaten verhalten haben, erwiesen sie sich als völlig unvorbereitet. Aus meiner Sicht lehrt die Geschichte niemanden etwas, sondern bestraft diejenigen, die ihre Lehren nicht gelernt haben, in diesem Fall ohne die Tatsache zu berücksichtigen, dass so viele Terroranschläge im Vorfeld des 11. September stattgefunden hatten.“




    Als unkonventionelle Kampftaktik definiert, zielt der Terrorismus darauf ab, einen allgemeinen Zustand der Panik und Einschüchterung hervorzurufen, der durch den manipulativen Einsatz der Medien verstärkt wird, um ein Ziel zu erreichen, das sonst mit demokratischen und konventionellen Mitteln schwer zu erreichen ist. Nach Ansicht von Decebal Ilina ist die Menschheit bei allen internationalen Bemühungen zur Bekämpfung dieser Plage, einschlie‎ßlich der Schaffung einer von den Vereinigten Staaten geführten internationalen Anti-Terror-Koalition, noch weit davon entfernt, eine Lösung zur Verringerung der Bedrohung durch den Terrorismus zu finden:



    Der Terrorismus ist seit der Antike in Umlauf. Während dieses Zeitraums hat sich die internationale Gemeinschaft auf die Bekämpfung der Auswirkungen dieser Fälle von Terrorismus und weniger oder gar nicht auf die Bekämpfung der Ursachen konzentriert. Denn Menschen sind keine geborenen Terroristen, Frauen gebären nicht den Terrorismus, sondern freie Kinder, freie Menschen. Diese Menschen werden zu Terroristen wegen der Bedingungen, der Umgebung, in der sie leben. Ich glaube, diese Welt könnte viel besser sein, wenn wir diese kriegerischen Pfade, also den Krieg, durch Diplomatie ersetzen würden. Ich glaube, dass Präsident Trump das Richtige tut, indem er in den Dialog tritt und den Rückzug der amerikanischen Truppen aus den meisten von seinen Vorgängern initiierten Konflikten in Betracht zieht.“




    Die Statistiken zeigten vor einigen Jahren, dass die Zahl der Terroranschläge zunahm, wobei die meisten Anschläge in Südostasien, dem Nahen Osten, Nordafrika und Westeuropa, in Frankreich und Belgien stattfanden. Das Institute for Economics and Peace in Sydney zentralisierte zum Beispiel die Daten für 2014, die zeigen, dass mehr als 32.000 Menschen bei Anschlägen getötet wurden, um 80% mehr als im Vorjahr. Die am stärksten vom Terrorismus betroffenen Länder sind Afghanistan, der Irak, Nigeria, Pakistan und Syrien. Mehr als die Hälfte der Opfer wird dem islamischen Staat und den Terrornetzwerken von Boko Haram angelastet, letztere sind eine afrikanische Terrorgruppe, die hauptsächlich in Nigeria tätig ist. Auch die Al-Kaida war nach wie vor eine ernst zu nehmende Bedrohung.



    Die Zahl der Opfer des Terrorismus ist jedoch 2018 weltweit deutlich zurückgegangen. In einem Interview mit der Deutschen Welle erklärte der Terrorismus-Experte Matthew Henman die Ursachen dafür und warum wir nicht zu optimistisch sein sollten. Er sagte, dass die Zahl der Terroranschläge zwischen 2016 und 2017 dramatisch zugenommen habe, weil es zu den Zusammenstö‎ßen mit dem Islamischen Staat über die Kontrolle der Gebiete im Irak und in Syrien, in den Städten Mosul und Raqqa sowie in anderen Regionen gekommen sei. Matthew Henman sagt, dass solche Kämpfe um die Kontrolle grö‎ßerer städtischer Siedlungen 2018 nicht mehr geführt wurden. Er glaubt, dass der Rückgang der Zahl der Anschläge in Syrien und im Irak der wichtigste Faktor war, der zur Verringerung der Terroranschläge in der Welt beigetragen hat. Dies erklärt sich vor allem durch die Schwächung des Islamischen Staates.



    Es wäre jedoch ein schwerer Fehler, sagt Henman, zu glauben, dass der Islamische Staat besiegt wurde. Die Bedrohung besteht nach wie vor, und die islamischen Staatsterroristen sind immer noch aktiv, nicht nur im Irak und in Syrien, sondern auch in Afghanistan, Westafrika, Jemen, Somalia und Südostasien. Nur die Bedrohung durch die Taliban liegt in der Nähe der Bedrohung durch den Islamischen Staat. Im Jahr 2018 hat sich die Zahl der von diesen Extremisten verursachten Opfer gegenüber dem Vorjahr verdoppelt, und unter den Sicherheitskräften in Afghanistan gab es viele Opfer. Seit Anfang dieses Jahres wurden allein in Kabul fast 200 Menschen getötet und rund 900 bei Terroranschlägen verwundet.

  • UE suplimentează sprijinul umanitar pentru Irak

    UE suplimentează sprijinul umanitar pentru Irak

    Uniunea Europeană suplimentează sumele acordate Irakului, ca ajutor umanitar și pentru dezvoltare, cu 50 de milioane de euro. UE este unul dintre cei mai importanți donatori internaționali pentru Irak și s-a implicat în reconstrucția regiunilor devastate de războiul cu Statul Islamic.

    Uniunea Europeană va acorda încă 30 de milioane de euro pentru asistență umanitară și 20 pentru refacerea patrimoniului cultural al Irakului în zonele care au fost controlate de Statul Islamic. Gruparea jihadistă a încercat să impună o viziune extremă a Islamului și a distrus numeroase monumente și artefacte, unele dintre acestea datând din perioada civilizației assiriene, altele asociate Islamului, în special celui șiit. Pe de-o parte extremiștii au căutat să distrugă orice fel de reprezentări la scară, interzise în Islam, iar pe de altă parte să combată ceea ce numesc idolatrie; în ceea ce privește acest aspect, se consideră că nici măcar profeții recunoscuți de Islam nu trebuie să aibă parte de un cult, astfel încât monumentele asociate acestora sunt distruse.

    Dincolo de fanatism, în spatele distrugerii patrimoniului s-au aflat și interese mercantile, jihadiștii fiind implicați în traficul cu artefacte. Distrugerea patrimoniului reprezintă, însă, doar o mică parte din dezastrul lăsat în urmă de Statul Islamic. Războiul împotriva grupării a dus la devastarea a numeroase orașe irakiene, cel mai important fiind al doilea ca mărime al țării, Mosulul. Milioane de persoane au fost forțate să fugă din calea violențelor, iar o mare parte dintre acestea sunt în continuare sunt în continuare refugiate întrucât nu au la ce să se întoarcă: locuințele le-au fost distruse și, în plus, în orașe încă există riscul să mai fie mine artizanale lăsate în urmă de jihadiști.

    Uniunea Europeană este unul dintre cei mai importanți donatori și a acordat, începând cu 2015, când criza cauzată de Statul Islamic a luat amploare, peste 700 de milioane de euro – 309 pentru dezvoltare și 420 ca sprijin umanitar. Suplimentarea fondurilor cu 50 de milioane a fost anunțată de comisarul European pentru ajutor umanitar și managementul crizelor, Christos Stylianides, cu prilejul celei de-a șasea vizite în Irak:

    În calitate de comisar European constat că fondurile europene sunt cheltuite bine. Pentru noi cel mai important lucru este să atenuăm suferința oamenilor și să le dăm înapoi demnitatea, iar copiilor să le dăm speranțe și perspective. De aceea vreau să le mulțumesc partenerilor noștri umanitari, în special medicilor și asistentelor din această tabără și, după cum le-am promis, vom continua să îi sprijinim atât timp cât este nevoie, însă cel mai important lucru este să îi vedem că se întorc la casele lor pentru că acest lucru este cel mai important pentru ei.


    Noile fonduri pentru asistență umanitară vor fi folosite pentru a asigura servicii medicale de urgență, adăposturi, alimente, apă potabilă și materiale igienico-sanitare. Banii pentru dezvoltare vor finanța programe de formare în construcții, pentru refacerea centrului istoric al Mosulului și vor asigura, de asemnea, mici granturi pentru întreprinderi și asociații mici și mijlocii, în scopul re-lansării activităților socio-economice și culturale.


  • Irak: închiderea frontierelor aeriene și terestre

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Irak că, în conformitate cu datele transmise de autoritățile locale, în contextul alegerilor parlamentare din 12 mai 2018, în intervalul orar 00:00 — 24.00, frontierele aeriene și terestre vor fi închise.



    Cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de permanență al Ambasadei României la Bagdad: +9647805681943 și cel al Biroului Consular la Erbil: +9647508516575.


  • Reconstrucţia Irakului, prioritate pentru UE

    Reconstrucţia Irakului, prioritate pentru UE

    Bruxellesul va dona 400 de milioane de euro, la care se vor adăuga contribuții individuale ale statelor membre, a declarat șefa diplomației europene, Federica Mogherini. Ea a participat, în Kuwait, la o conferință dedicată reconstrucției Irakului. Guvernul de la Baghdad estima, înaintea conferinței, că ar avea nevoie de aproximativ 88 de miliarde de dolari; statele și investitorii prezenți în Kuwait au promis 30 de miliarde de dolari, în principal sub formă de credite avantajoase și de investiții. Distrugerile cauzate de războiul cu Statul Islamic, în Irak, au fost uriașe. După ofensiva-fulger din vara lui 2014, gruparea controla aproximativ o treime din teritoriul țării și a durat mai mult de trei ani până când forțele loiale Baghdadului să reușească să elibereze toate localitățile ocupate. Unele dintre acestea – Tikrit, Ramadi, Fallujah sau Mosul – au fost în mare parte distruse în cursul luptelor. Milioane de persoane au fost forțate să fugă din calea violențelor și nu pot reveni, deocamdată, acasă, pentru că jihadiștii au lăsat în urma lor și capcane, mine artizanale care trebuie dezamorsate. În toate aceste domenii Baghdadul are nevoie de asistență.

    Federica Mogherini: Vrem să consolidăm realizările irakienilor și să îi ajutăm să câștige pacea după ce au câștigat războiul împotriva Daesh. Asta înțelegem prin stabilizare. Vrem ca viața să revină în orașele și satele irakiene. Vrem să răspundem la nevoile irakienilor astfel încât reconstrucția să pornească de la o bază solidă. O treime dintre irakieni au urgent nevoie de asistență. Refugiații interni au nevoie de alimente și asistență medicală, copiii de profesori și o educație bună și știm că vor cu toții să se întoarcă la casele lor și să reînceapă o viață normală. Noi, europenii, am fost și continuăm să rămânem alături de irakieni. Împreună cu Organizația Națiunilor Unite, am asigurat electricitate, apă potabilă și medicamente în zonele eliberate. Am curățat de mine școli din Ramadi, astfel încât 6000 de elevi să își poată relua studiile, iar acum facem același lucru și în alte părți ale țării. Antrenăm forțele de securitate irakiene atât cu militarii noștri cât și prin intermediul unei misiuni europene civile, pentru ca populația să se poată baza pe o poliție profesionistă care să le garanteze siguranța și să le respecte drepturile fundamentale. Sunt în mod special mândră să spun că, pentru prima oară, activitatea în domeniul siguranței se concentrează și pe protejarea patrimoniului cultural.


    Federica Mogherini a atras atenția că reconstrucția nu se limitează doar la repararea distrugerilor provocate de lupte. Bruxellesul își propune să ajute Irakul să își refacă instituțiile și sistemul educational, dar și să ajute la rezolvarea problemelor cu care încă se confruntă țara – corupția, tensiunile inter-etnice și inter-confesionale. Nu în ultimul rând, reconstrucția și refacerea societății trebuie să țină cont și de tineri, femei și șomeri – cu alte cuvinte, investițiile în infrastructură trebuie dublate de cele în resursă umană.


  • Comisia propune o strategie UE pentru Irak

    Comisia propune o strategie UE pentru Irak

    Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate,
    Federica Mogherini, şi Comisia Europeană au adoptat o comunicare comună prin
    care propun o strategie UE pentru Irak pentru a aborda numeroasele provocări cu
    care se confruntă ţara în urma înfrângerii teritoriale a Da’esh.


    Strategia se concentrează pe acordarea de ajutor umanitar continuu Irakului
    şi pe facilitarea stabilizării regiunilor eliberate de ocupaţia Da’esh, în
    condiţiile în care trei milioane de irakieni strămutaţi încă nu se pot întoarce
    acasă. De asemenea, încearcă să abordeze eforturile de reformă, reconstrucţie
    şi reconciliere pe termen lung pe care Irakul trebuie să le urmărească pentru a
    consolida pacea şi pentru a construi o ţară unită şi democratică, în care toţi
    cetăţenii să se poată bucura pe deplin de drepturile lor.


    Sprijinul UE se concentrează pe următoarele obiective strategice:
    conservarea unităţii, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Irakului;
    promovarea creşterii economice incluzive; consolidarea identităţii naţionale a
    Irakului şi reconcilierea între diversele sale comunităţi; promovarea unui
    sistem de justiţie independent; abordarea provocărilor legate de migraţie;
    sprijinirea relaţiilor bune ale Irakului cu toţi vecinii săi.


    Ultima strategie UE pentru Irak a fost
    adoptată în martie 2015 ca parte a strategiei regionale pentru Siria şi Irak,
    precum şi cu privire la ameninţarea ISIL/Da’esh. Astfel că era de la sine
    înţeles că Uniunea trebuia să facă pasul următor. De altfel, la reuniunea din
    decembrie a Consiliului Afaceri Externe, Federica Mogherini a făcut o trecere
    în revistă a politicilor privind regiunile aflate în criză, precizând despre
    Irak: Activitatea noastră de sprijinire a Irakului va
    creşte în următoarele luni, în special pentru a ne asigura că relaţiile dintre
    Bagdad şi proiectele lor de lege vor avea un ton cooperant în raport cu
    comunităţile din Irak, iar ţara va reuşi să evite greşelile care s-au făcut în
    trecut prin subestimarea problemelor care se dezvoltă apoi în ceva major, cu
    care trebuie să ne confruntăm cu toţii.



    În perioada 2014 – 2017, UE a condus eforturile internaţionale de ajutor
    umanitar pentru criza din Irak, oferind finanţare globală în valoare de 650
    milioane EUR pentru a răspunde crizei umanitare şi pentru a sprijini
    stabilitatea şi dezvoltarea ţării. Doar în 2017, sprijinul general acordat de
    Uniune Irakului a atins mai mult de 200 de milioane de euro, ca răspuns atât la
    criza umanitară imediată, cât şi la nevoile de rezistenţă şi dezvoltare pe
    termen lung.


    Acţiunile propuse în comunicarea comună a Înaltului Reprezentant şi a Comisiei
    vor fi discutate cu statele membre ale UE la Consiliul Afaceri Externe din 22
    ianuarie şi cu Parlamentul European şi vor contribui la o nouă strategie a UE
    pentru Irak.

  • UE pregăteşte o nouă strategie pentru a sprijini Irakul după înfrângerea ISIS

    UE pregăteşte o nouă strategie pentru a sprijini Irakul după înfrângerea ISIS

    Statul Islamic a pierdut și ultimele teritorii pe care le controla în Irak, iar premierul irakian, Haider al-Abadi, a anunțat săptămâna trecută victoria împotriva grupării jihadiste. Un anunț similar fusese făcut, anterior, și de guvernul de la Damasc. Dispariția așa-numitului califat, proclamat de Abu Bakr al-Baghdadi în vara lui 2014, nu înseamnă, însă, că a dispărut și gruparea teroristă, iar membrii și simpatizanții acesteia continuă să amenințe Europa. Pe de altă parte, victoria împotriva jihadiștilor nu înseamnă și sfârșitul problemelor Irakului, care intră acum în etapa de reconstrucție, etapă în care are nevoie de sprijin international. Și aici, Uniunea Europeană are de jucat un rol important.

    Irakul a reușit să elibereze și ultimele teritorii pe care Statul Islamic le mai controla în apropierea graniței cu Siria, iar forțele loiale Baghdadului controlează, acum, întreg teritoriul țării, situație în care guvernul nu s-a mai aflat de la începutul lui 2012, când Statul Islamic a ocupat Fallujah. Marea provocare o va reprezenta, acum, reconstrucția numeroaselor orașe distruse în urma războiului cu Statul Islamic, dar și evitarea apariției unor noi fracturi între musulmanii șiiți și cei sunniți, dar și între arabi și kurzi.

    Uniunea Europeană pregătește o nouă strategie pentru a sprijini Irakul în perioada complicată​ care urmează, afirma șefa diplomației europene, Federica Mogherini, după Consiliul Afaceri Externe din 11 decembrie: Observăm, în teren, evoluții în înfrângerea Statului Islamic și credem că acesta nu este momentul în care să uităm de Irak. Din contra, acesta este momentul să intensificăm activitatea comună cu acea țară. Vom lucra pentru păstrarea unității, suveranității și integrității teritoriale a Irakului, și vom oferi ajutor pentru includerea minorităților și păstrarea diversității societății printr-o mai bună guvernare. Munca noastră de sprijinire a Irakului se va intensifica în lunile următoare, în special pentru a ne asigura că relațiile dintre Baghdad și Erbil se vor axa pe cooperare și că țara va reuși să evite o serie de greșeli care au fost făcute în trecut – cum ar fi subestimarea unor probleme care s-au transformat în ceva major cu care, după aceea a trebuit să ne confruntăm cu toții.

    Subestimarea anumitor probleme a permis, de altfel, explozia fulgerătoare a Statului Islamic în Irak. Gruparea jihadistă era prezentă acolo încă din perioada ocupației americane, când iordanianul Abu Musab al-Zarqawi și-a afiliat organizația la rețeaua Al Qaida și a declașat un jihad împotriva forțelor Washingtonului, guvernului de la Baghdad și comunității șiite a țării. Gruparea lui Zarqawi – ucis în 2006 – a suferit o serie de transformări și a pierdut numeroși luptători, mai ales în 2007 – 2008, fără a fi pe deplin eradicată. Jihadiștii au profitat de războiul civil sirian pentru a-și extinde operațiunile dincolo de graniță iar, ulterior, au revenit în Irak unde au fost beneficiarii a 2 mari greșeli – discriminarea sunniților de către guvernul de atunci al șiitului Nuri al-Maaliki și o slabă instruire a armatei. Sunniții aveau să tolereze sau chiar să sprijine prezența jihadiștilor, iar armata s-a dezintegrat, practic, în fața acestora în vara lui 2014. Mai mult, ideologia jihadiștilor s-a dovedit atrăgătoare pentru zeci de mii de tineri din întreaga lume, inclusiv din Europa, care au plecat să lupte în Siria și în Irak. Occidentul a devenit o țintă a acestor luptători și simpatizanți ai Statului Islamic, care au lansat atacuri teoriste în țări ca Statele Unite, Franța, Belgia, Marea Britanie, Germania și Spania.

    Numeroși experți au atras atenția că luptătorii străini care au supraviețuit ofensivelor din Irak și Siria împotriva Statului Islamic încearcă acum să revină în țările de origine – inclusiv State Europene – ceea ce înseamnă noi riscuri de securitate pentru acestea. Deocamdată, însă, după cum dădea asigurări coordonatorul Uniunii Europene pentru contra-terorism, Gilles de Kerchove, fluxul este unul redus.

    Pe de altă parte, grupările jihadiste, de la Al Qaida la Statul Islamic, au arătat de-a lungul timpului că au capacitatea de a se adapta la evoluțiile din teren și de a le folosi pentru a câștiga noi adepți – au profitat de neglijarea Afghanistanului după retragerea sovietică, de invazia americană a Irakului, de războiul civil sirian sau de problemele cu care s-au confruntat sunniții irakieni. Toate aceste cazuri și multe altele arată că războiul cu extremismul este departe de a se fi încheiat, iar evoluțiile din Orient produc efecte și în Occident.


  • November 14, 2017

    November 14, 2017

    GDP — In 2017 Romania’s real GDP went up by 2.6% in the third quarter as against the previous quarter, and by 8.8% as compared with the same period last year, according to the National Statistics Institute. In the first nine months this year Romania’s economy grew by 7%. Early this month the National Forecast Commission revised upwards the country’s economic growth prospects for this year, from 5.6% to 6.1%. Also, according to the European Commission, the Romanian economy could go up by 5.3% this year and by 4.2% in 2018. In October the IMF also revised upwards the Romanian economy’s growth estimations for this year, from 4.2% to 5.5%.




    CELEBRATION — Romania celebrates today 139 years since the southeastern province of Dobruja was unified with the country. The province had been, up to that point, under Ottoman rule. In 1878, following the Russian-Romanian-Turkish war, the International Peace Congress in Berlin recognised Romania’s independence and the province of Dobruja together with the tiny Snake Island in the Black Sea as part of its territory. Authorities in the counties of Tulcea and Constanta are staging ceremonies to celebrate this historic event.




    NO-CONFIDENCE MOTION – The National Liberal Party, the main right wing opposition party in Parliament, is today starting negotiations with representatives of other parliamentary parties to support the no-confidence vote against the coalition government made up of the Social Democratic Party and the Alliance of Liberals and Democrats and headed by Mihai Tudose. The Liberal President Ludovic Orban has announced that information campaigns will be organised across the country and protest rallies will be staged in the country and abroad. The Liberals also requested the Ombudsman to challenge the tax reform promoted by the government in the Constitutional Court. Rallies were staged in Bucharest and other cities to protest against the governments new measures and the bills on the amendment of the laws governing the justice system. Both the prime minister Mihai Tudose and the Social Democratic leader Liviu Dragnea said they would not reconsider their planned changes to the tax code, which they say would bring in more revenues to the budget and the pension fund, while also simplifying procedures for businesses.




    QUAKE – Iran has declared a day of mourning for the victims of Sunday’s quake. According to the authorities’ latest report, over 450 people lost their lives after the earthquake struck the country near its Iraki border. The US Geological Survey said the epicentre was about 32 kilometers southwest of the city of Halabjah and measured 7.2. On the Iraqi side, the most extensive damage was in the town of Darbandikhan, in the semi-autonomous Kurdistan Region. Iran is prone to near daily quakes as it sits on many major fault lines. In 2003, a 6.6 magnitude destroyed the historic city of Bam, killing 26,000 people.




    TENNIS – The Romanian-Dutch pair Horia Tecau and Jean-Julien Rojer today face the Finnish-Australian pair Henri Kontinen and John Peers in their second match at the ATP World Tour Finals in London. In their first match on Sunday, Tecau and Rojer lost to the all-French pair Pierre-Hugues Herbert and Nicolas Mahut. This is the fifth time Tecau plays in the World Tour Finals doubles after 2011, 2012, 2014 and 2015, the last time he was there winning the title together with Rojer.




    FOOTBLALL – The Romanian national football squad today take on the similar team of the Netherlands, in a friendly game in Bucharest. On Thursday, November 9, in the city of Cluj, Romania outclassed the national team of Turkey in a test game, 2-nil. Today’s match is the fourth for the Romanian team with Cosmin Contra as head coach, who replaced in September the German Cristoph Daum.


    (Translated by Elena Enache)

  • Rumänien wird zur Flüchtlingsroute

    Rumänien wird zur Flüchtlingsroute

    Im letzten Monat sind vier Boote mit hunderten Migranten von der rumänischen Grenzpolizei im Schwarzen Meer aufgegriffen worden. Laut Angaben der Behörden kommen die meisten Migranten, die diese Route wählen, aus Syrien und Irak.



    Die Küstenwache hat am Samstag ein Boot mit 97 illegalen Migranten aufgegriffen. Kurz zuvor wurde ein Kutter mit rund 120 Personen von den Grenzschützern im Schwarzen Meer blockiert. Die Migranten wurden den türkischen Behörden übergeben. Die Zahl der Migranten, die über das Mittelmeer kamen um die italienische Küste zu erreichen, ist in den letzten Monaten stark gesunken: im August waren es nur 3914 Migranten, um 80% weniger als im vergangenen Jahr. Die Behörden in Rom haben beschlossen, Massnahmen zu treffen, so dass der Migrantenstrom aus Libyen abnehmen soll. ‚



    Die Grenzpolizei veröffentlicht täglich Nachrichten über Migranten, die illegal die Grenze überschreiten wollen. Zwei Syrier, eine Frau und ein Mann, sind von den Polizisten in Giurgiu (Suden) gestoppt worden, illegal die rumänische Grenze zu überschreiten. Sie waren in einem Lkw versteckt, der Kühlschränke aus der Türkei nach Tschechien transportierte. Der türkische Fahrer erklärte, er wusste nicht, dass zwei Flüchtlinge in seinem Wagen versteckt waren. Alle drei wurden der bulgarischen Grenzwache übergeben.



    Im Westen Rumäniens sind 25 Iraker, Asylbewerber in Rumänien, gefangen worden, als sie das Land illegal verlassen wollten. Weitere 9 Iraker sind in Nădlac, ebenfalls im Westen des Landes, zusammen mit den zwei rumänischen Schleppern gefangen worden. Diese werden jetzt wegen Migrantenschmuggel strafrechtlich verfolgt.



    Die Bahnpolizei in Temeswar hat 38 irakische Bürger identifiziert, die in den Flüchtlingszentren in Galaţi und Bukarest untergebracht waren und die illegal die Grenze überschreiten wollten, um ein Land, Mitglied des Schengenraums, zu erreichen. Rumänien ist für Migranten kein Traumziel, sondern nur ein Transitland.

  • România şi cotele obligatorii de refugiaţi

    România şi cotele obligatorii de refugiaţi

    Conform mecanismelor de relocare a
    refugiaţilor stabilite în 2015 de Comisia Europeană, România ar fi trebuit să
    găzduiască până în acest an peste 4.000 de persoane ajunse din Africa şi Orientul
    Mijlociu în Grecia şi Italia – ţările pe care presiunea este maximă.

    Cifra
    refugiaţilor care au ajuns în România în baza mecanismelor de colaborare
    intracomunitare este, însă, mult mai mică. Astfel, în România au fost trimise
    până în prezent 710 persoane care au statut de refugiat şi care ajunseseră prin
    migraţie ilegală în cele două ţări amintite. Cei mai mulţi provin din Siria,
    dar sunt şi refugiaţi din Irak, Eritreea sau Yemen. Numărul mai mic se
    datorează, în principal, faptului că migranţii ilegali eligibili pentru mutarea
    în altă ţară europeană sunt ceva mai puţin numeroşi decât estimase iniţial
    Comisia Europeană. La momentul respectiv, România şi-a exprimat solidaritatea în problema privind refugiaţii, dar s-a opus aşa-numitelor cote obligatorii
    şi a refuzat să le voteze, asemenea Ungariei, Cehiei şi Slovaciei.

    Problema
    migraţiei şi cea a refugiaţilor sunt două categorii distincte, a explicat şeful
    diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu – primii sunt refugiaţi din
    motive politice, din cauze de război, dar există şi o migraţie cu caracter
    economic, mai ales din ţările cu regimuri eşuate, cu condiţii de viaţă foarte
    grele. România şi-a exprimat solidaritatea, deşi am mers pe ideea că nu este
    normal să avem cote fixe. În acelaşi timp, ne-am manifestat disponibilitatea de
    a primi un anumit număr de refugiaţi, a adăugat ministrul, precizând că
    România îşi va face datoria de stat membru al UE. Săptămâna trecută,
    Bucureştiul s-a oferit să primească 1.942 de refugiaţi din Grecia şi Italia, iar
    ministrul de externe a amintit, pe de altă parte, că România participă masiv la
    operaţiunile din Marea Neagră pentru oprirea fluxului de refugiaţi şi salvarea
    celor care se încumetă la asemenea acţiuni. Meleşcanu a mai arătat că
    Bucureştiul are în lucru o iniţiativă privind trimiterea a 50 de jandarmi şi
    poliţişti pentru pregătirea forţelor de securitate irakiene în lupta împotriva
    grupării teroriste Stat Islamic. România şi-a asumat obligaţia de a contribui
    cu 800 de mii de euro la coaliţia luptei împotriva statului islamic şi
    ajutorarea victimelor populaţiei civile din aceste zone. Mai avem şi o
    contribuţie de 340 de mii de euro destinată în primul rând celor din Siria,
    oamenilor care suferă. Este, mai ales, un ajutor umanitar şi, de asemenea, vom
    avea o contribuţie, nu am stabilit-o încă, la Fondul UE pentru ajutorarea
    refugiaţilor din Siria care se află în Turcia la ora actuală, a explicat
    ministrul de Externe.