Tag: ISIS

  • Die Woche 18.07 – 22.07.2016 im Rückblick

    Die Woche 18.07 – 22.07.2016 im Rückblick

    Ein Rumäne wurde beim Terroranschlag am 14. Juli in Nizza getötet



    Ein Rumäne ist beim Terroranschlag am 14. Juli in Nizza ums Leben gekommen. Der Tod des rumänischen Bürgers wurde am Dienstag, den 19. Juli, von den französischen Behörden bestätigt. Die Ehefrau und das Kind des verstorbenen Rumänen befinden sich in zwei Krankenhäusern in Nizza. Ihr Zustand ist stabil. Der rumänische Staatspräsident, Klaus Iohannis, hat am Dienstag der Familie des Rumänen, der beim Terrorangriff starb, ein Kondolenzschreiben geschickt. Nichts könne solche grausame Anschläge rechtfertigen, so Iohannis. Auch Ministerpräsident Dacian Ciolos äußerte sein Beileid. Das rumänische Außenministerium hat sein tiefes Mitgefühl für den Tod des rumänischen Bürgers beim Terroranschlag von Nizza ausgesprochen. Die diplomatische Vertretung sowie der Ehrenkonsul Rumäniens in Marseille gewähren derzeit der Familie des Opfers ihre volle Unterstützung. Der Terroranschlag, der am 14. Juli in Nizza stattfand, forderte 84 Todesopfer. 200 Menschen wurden verletzt, unter ihnen 4 Rumänen.



    Rumänien reagiert auf die Situation nach dem gescheiterten Putschversuch in der Türkei



    Die Türkei ist ein Schlüsselpartner für Rumänien und die Europäische Union, und daher sei Stabilität in diesem Land erforderlich. Dies erklärte am Mittwoch der rumänische Premierminister, Dacian Ciolos. Nach dem Schock des gescheiterten Putschversuches sei es nun wichtig, dass die Türkei zur verfassungsmäßigen Ordnung, zur Achtung der Prinzipien des Rechtsstaates und der Menschenrechte zurückkehrt, sagte er. Das seien Werte, die wir alle innerhalb der EU teilen, und Rumänien sei davon überzeugt, dass in Anbetracht der guten Beziehungen zur Europäischen Union, die Türkei diese Werte auch weiterhin teilt, so der rumänische Premierminister.



    Die rumänische Landesstrategie zur Korruptionsbekämpfung für die kommenden fünf Jahre steht zur öffentlichen Debatte



    In Rumänien wurde am Dienstag die Landesstrategie zur Korruptionsbekämpfung für die kommenden fünf Jahre zur öffentlichen Debatte gestellt. Die rumänische Justizministerin, Raluca Prună, sagte, die Strategie schlage einen Paradigmenwechsel vor, mit besonderer Betonung der Prävention und Erziehung. Mit diesem Anlaß sagte Ministerpräsident Dacian Cioloş, dass die Korruption tödlich sei. Die Änderung der Gesetze und eine gute Funktion der Justiz seien nicht genug, um die Korruption zu beseitigen, die in einigen Fällen nachweislich auch tötet, so Cioloş. Die Gesundheit, das Bildungswesen, die öffentliche Sicherheit sind wichtige Bereiche der rumänischen Gesellschaft, die von Korruptionsfällen am stärksten betroffen wurden. Eine Lösung zu diesem Problem sei eine Einstellungsänderung der Bürger, sagte noch Dacian Cioloş. Im Gegenfall würde kein Regierungsbeschluss seine Wirkung zeigen, sagte noch der Leiter der Exekutive. Anlässlich der Lancierung der besagten Strategie, sprach der Premierminister auch über die Integrität der Geschäftswelt, über die Umsetzung eines Führungsstils, der nicht bedeutet ausländische Manager anzuwerben, weil die Rumänen unfähig seien. Ein neuer Stil setze voraus, so Dacian Cioloş, transparent und objektiv verantwortungsbewusste Manager anzuwerben und gleichzeitig Lösungen zu finden, um künftige Manager auszubilden, die sowohl dem Staatseigentum als auch dem Privateigentum gegenüber Verantwortung zeigen. Die Antikorruptionsstrategie für die kommenden fünf Jahre steht unter öffentlicher Debatte und soll im Rahmen der Regierungssitzung von 10. August verabschiedet werden.



    Das rumänische Verfassungsgericht erklärte die Sonderrenten für Kommunalpolitiker zum zweiten Mal für verfassungswidrig



    Das rumänische Verfassungsgericht hat am Mittwoch entschieden, dass das Sondergesetz über die Renten der Kommunalpolitiker verfassungswidrig ist, und somit zum zweiten Mal der Bukarester Regierung Recht gegeben. In Februar hatte die Exekutive das Verfassungsgericht angerufen und beanstandet, dass die Sonderrenten für Kommunalpolitiker den Haushalt stark belasten, nämlich mit umg. etwa 90 Millionen Euro im Jahr. Bereits in Dezember 2015 hatte die Regierung in einer ersten Verfassungsbeschwerde gerügt, dass das Gesetz durch die Einführung von Privilegien etliche Verfassungsartikel verletze. Außerdem hatte die Regierung die rückwirkende Gewährung von Zahlungsansprüchen angefochten und auf den Mangel an Haushaltsressourcen hingewiesen. Die über 16.000 möglichen Nutznießer – Bürgermeister, Vizebürgermeister, sowie Vorsitzende und Vizevorsitzende der Kreisräte – hätten Sonderrenten zwischen monatlich umgerechnet 350 und 1.500 Euro im Monat kassieren sollen.



    Rumänien beteiligte sich am Treffen der Globalen Anti-ISIS-Koalition



    Im Jahr 2016 beteiligt sich Rumänien mit 50 Militärs an der globalen Anti-ISIS-Koalition, die von den USA koordiniert wird. Die rumänischen Soldaten werden irakische Sicherheitskräfte ausbilden und beraten. Dies erklärte der rumänische Verteidigungsminister, Mihnea Motoc, beim Treffen der Globalen Anti-Isis-Koalition in Washington. Ferner bekrftigte Motoc die Unterstützung Rumäniens für die Aktionen der internationalen Gemeinschaft zum Sichern der territorialen Integrität und der Souveränität Iraks innerhalb seiner international anerkannten Grenzen.



    Der legendäre Schauspieler Radu Beligan ist im Alter von 97 Jahren gestorben



    In Rumänien ist mit Radu Beligan eine große Theaterlegende gestorben – er verstarb am Mittwoch in einem Bukarester Krankenhaus im Alter von 97 Jahren. Am 15. Dezember 2013 wurde er ins Guiness Buch der Rekorde als langlebigster aktiver Bühnenschauspieler aufgenommen. Zwischen 1969 und 1990 war Beligan Intendant des Bukarester Nationaltheaters. Im Jahr 2002 wurde er als erster rumänischer Schauspieler mit der französischen Ehrenlegion ausgezeichnet.

  • July 20, 2016

    July 20, 2016

    BUCHAREST — Turkey is a key partner for Romania and the European Union and stability is needed in that country, Romanian Prime Minister Dacian Ciolos has today stated. Ciolos went on to say it was crucial that, in the aftermath of the failed coup plot, Turkey should yet again comply with the constitutional order, the rule of law and observing human rights. These are values we all share across the European Union and we firmly believe Turkey shares such values as well, given the relations it has with the European Union, Romanian Prime Minister Dacian Ciolos also stated.




    BUCHAREST – The Healthcare Ministry in Bucharest has today confirmed the second Zika infection in a Romanian residing abroad. The person infected is a 10-year-old child living in the French Guyana who came on a visit to Romania on July 12th. The first case was a woman who came back from a trip in Martinique early this month. Discovered in Uganda back in 1947 the virus causes an infectious disease called the Zika fever and is transmitted by an infected mosquito or through sexual intercourse. The virus is not airborne and cannot be taken through physical contact. Experts believe that neurological complications and congenital malformations caused by the virus can be present in newly born babies as well. No vaccine has been discovered for Zika yet, an illness affecting over 15 countries in Latin America and the Antilles.



    WASHINGTON — Billionaire Donald Trump has been designated the Republicans’ candidate for the presidential election in the US, scheduled on November 8. According to AFP, Trump would officially accept his candidacy Thursday, in the end of the Republicans’ Convention staged in Cleveland. Democrat Hillary Clinton will most likely be Trump’s challenger for the White House. The Democrats’ camp is to officially designate their candidate next week at their Philadelphia convention.



    PARIS – French National Assembly last night has green-lighted a six-month extension, until the end of January 2017, of the emergency state across the country. The decision has been taken six days after the attack in Nice. The Government proposition is to be debated upon in Senate, today. The state of emergency mainly facilitating search operations, has been instated in the wake of the Jihadi attacks in Paris, perpetrated in November last year. 84 people, a Romanian included, lost their lives, and over 200 people were injured in the Nice attack. As many as four Romanians sustained injuries in the attack, among whom two people, the wife and the son of the deceased, are in a serious yet stable condition.



    BUCHAREST – Prosecutors with Romania’s General Prosecutor’s Office have established that Hexi Pharma’s owner Dan Condrea has committed suicide and have closed the file over his death. Condrea’s death occurred amid the largest scandal in the Romanian healthcare system; we recall that his company had sold diluted disinfectants to hospitals all over Romania. In another move, Romania’s General Prosecutor Augustin Lazar has recently said that in the Hexi Pharma file over 200 hospitals have joined proceedings as civil parties, while the total prejudice stood at 70 million lei.



    BUCHAREST — Romania’s Constitutional Court is today holding a debate on the official notification the Government submitted as regards the special pensions bill for local authorities. Prime Minister Dacian Ciolos has been adamant in stating the law affects the state budget, since for their most part local budgets receive funding from the state budget. The negative impact on the state budget stands at around 90 million Euros per year, Ciolos went on to say. The Government has also contested that the aforementioned pension bill, stipulating special pensions for mayors, deputy mayors, county council presidents and vice presidents, is to take effect retroactively. The law, due to take effect as of January 2017, among other things, stipulates, that pension money would be earmarked from local budgets and that no special pensions would be granted to former local officials who received final sentences for graft accusations during their term in office. Also today, Romania’s Constitutional Court discusses a legislative proposition targeting the change, in the Constitution, of the notion of family. In May an NGO submitted with the Senate a proposition stipulating the family was based on the marriage between a man and a woman. Three million people signed the petition, which was aimed at hampering same-sex marriage.



    WASHINGTON — Romanian Defense Minister Mihnea Motoc as of today is in Washington at the meeting of the contributing countries of the US-led Global Anti –ISIS Coalition. High on the talks’ agenda are issues targeting the stage of the campaign against terrorist threats which affects security in the extend region of the Middle East and Northern Africa as well as security at international level. Today the meeting is held, bringing together defense ministers of the coalition’s contributing countries, while on Thursday a joint session will be held, of Foreign Affairs and Defense Ministers of the same countries.



    ANKARA — Turkey’s Higher Education Council has banned all academic staff from travelling abroad until further notification, in the wake of the recent failed coup plot. The decision has been taken one day after the Council made redundant 1,577 university professors. In turn, the Education Ministry has withdrawn the teaching licence of 21 thousand teachers from private institutions. In the last days, around 30 thousand people, among whom military, policemen, judges, public sector workers have been arrested or made redundant. Furthermore, a string of media companies has been closed down. Following the failed coup plot, Turkish president Recep Tayyip Erdogan has launched a campaign against the supporters of his opponent, Muslim cleric Fehtullah Gullen, a resident of the United States. Gullen has been facing accusations of being behind the opposition in Turkey. Also, Gullen has been suspected of having masterminded the coup plot in Turkey. However, Fehtullah Gulen has denied any involvement in the coup, accusing Erdogan of using the plot as a pretext for consolidating his power.



    BUCHAREST — Romania’s National anti-Corruption Agency has today announced deputies Madalin Voicu and Nicolae Paun are being investigated in a file targeting the embezzlement of European funds earmarked for the Rroma population’s social integration. Social Democrat MP Madalin Voicu and Rroma minority representative in Parliament Paun are facing accusations of having put together a plan to embezzle more than six million euro, pretending they would help thousands of Rroma people to find a job or become entrepreneurs, over 2010-2015. Other counts targeting Voicu and Paun have to do with money laundering, influence peddling and forgery in official statements.

  • July 19, 2016 UPDATE

    July 19, 2016 UPDATE

    CONDOLENCES President Klaus Iohannis on Tuesday conveyed a message of condolences to the family of the Romanian killed in the terror attack in Nice last week, saying that nothing could justify such an abomination. Prime Minister Ciolos has also expressed condolences saying that the mans wife and son have been admitted to hospitals in Nice, their condition being stable. The Foreign Ministry in Bucharest has expressed profound regrets for the death of the Romanian adding that at present, the representative of Romanias Consulate in Marseilles and the honorary consul in Nice are together with the affected family offering all needed support. A crisis cell in permanent connection with the French authorities has been set up at the Romanian Foreign Ministry. We recall that 84 people were killed and over 200 wounded, including four Romanian nationals, in the terror attack in Nice on July 14th.



    ATTACK The condition of two of the five victims of a young Afghan refugee, who attacked the passengers of a train in southern Germany on Tuesday with a knife and an axe, is severe, local police have announced. The assailant was shot dead by the police. ISIS claimed the attack on Tuesday saying the attacker was one its members. France Press points out that although more than one million refugees entered Germany last year the country has so far been spared by the Jihadis. If the attack is confirmed to have been masterminded by Jihadis, chancellor Angela Merkels generous asylum policy could spark off heated debates once again.



    CONFERENCE On Wednesday and Thursday Romanian Defence Minister Mihnea Motoc will be attending a meeting of the defence ministers from the countries partners in the global US-led anti-ISIL Daesh coalition. According to a Defence Ministry communique, high on the talks agenda is the stage and prospects of the campaign against the terror threats posed by the Islamic State, affecting security in the Middle East and North Africa and implicitly international security and prosperity. The conference of the coalitions defence ministers will be held on Wednesday, while Thursday will see the joint proceedings of foreign ministers and defence ministers from the participant countries.



    DEATH PENALTY Turkish President Recep Tayyip Erdogan has said he will approve any decision of the countrys Parliament as regards the death penalty. He has also said that a decision regarding the reintroduction of the death penalty, abolished in 2004, cannot be delayed and that the Government is to discuss the matter with the opposition parties. In its turn, the EU has warned that the reintroduction of the death penalty will block Ankaras path towards accession. On the other hand, Washington has called on Ankara not to go too far in its attempt to bring to justice the people guilty of the failed coup. On Tuesday, 15 thousand employees in the countrys education system were sacked shortly after the sacking of several hundred employees of the Prime Ministers office for alleged participation in the coup attempt. Also on Tuesday, the field authority in Turkey cancelled the broadcast licence of several radio and TV stations, which supported the coup conspirators. Almost eight thousand military and magistrates have been arrested so far and around nine thousand policemen, gendarmes and public servants have been dismissed following the recent coup in Turkey.



  • July 17, 2016 UPDATE

    July 17, 2016 UPDATE

    TENNIS Romanian tennis player Simona Halep, the odds-on favourite of the BRD Bucharest Open, on Sunday won the finals of this competition against Anastasija Sevastova of Latvia, whom she beat in two sets, 6-0, 6-0. This is Halep’s second BRD Open trophy after the one she reaped two years ago. It is also Halep’s 21st WTA finals and the 13th title she has won in her career. In another development, Spain has trounced Romania 4-1 in the Davis Cup’s second round of the Europe/Africa zone. In the last games on Sunday Florin Mergea conceded defeat to Roberto Bautista, 4-6, 3-6, 2-6, while Adrian Ungur was defeated in two sets 3-6, 6-7 by Pablo Busta.



    COUP Turkey is Romania’s strategic partner, its NATO ally and the country’s stability on the basis of observing democracy and democratically-elected institutions is important for regional, European and international security, Romanian president Klaus Iohannis said in an official communiqué issued after the aborted coup in Turkey, which left almost 300 dead. According to the authorities in Bucharest, there are no Romanians among the victims. The Romanian embassy and consular offices in Turkey are granting support, if need be, to those nearly 10 thousand Romanian citizens currently on holiday in this country. Bucharest has already sent two humanitarian transports to Istanbul with support from the Romanian Foreign Ministry, which set up a crisis cell. Apparently the situation in Turkey returns to normality, with no borders closed or travel restrictions. The Turkish embassy in Bucharest says that all institutions are functioning properly. Turkish president Recep Erdogan has called on the USA to extradite cleric Fetullah Gulen, whom he considers responsible for the coup. Washington has pledged support in investigating the coup but has called on the authorities in Ankara to prove that Gulen is guilty indeed. Roughly 6,000 people, including tens of generals, justices and prosecutors have been arrested all over Turkey for alleged participation in the aborted coup. The authorities in Ankara say they are considering reintroducing the death penalty 10 years after being abolished.



    MISSING A Romanian who was on holiday in Nice with his wife and son has been reported missing following the terror attack on Thursday. The boy was found on Saturday in a hospital close to the site of the attack, and according to the Foreign Ministry in Bucharest, his condition is stable, while his mom has been identified with severe wounds. In a phone call with his Romanian counterpart Dacian Ciolos, French Prime Minister Manuel Valls has given assurances that the authorities ‘are doing their best to clarify the situation’. France is today in mourning for the 84 people who lost their lives in the attack on France’s national day claimed by ISIS. Seven people in connection with the Tunisian attacker have been arrested. According to French Interior Minister Bernard Cazeneueve, the attacker seems to have been radicalized very quickly. The French official has mentioned a new type of terror attacks, which proves the complexity of the anti-terror fight.



    SUMMIT Prime Minister Dacian Ciolos said during the ASEM summit held in Ulan Bator that Romania could be a major transport hub, thanks to its opening to the Black Sea. In a statement to Radio Romania, Ciolos has said that thanks to the Danube, Romania can assure the transport of the goods arriving in the port of Constanta to the entire Europe. The Prime Minister has underlined Romania’s readiness to get involved in such projects adding that Bucharest has already started talks with countries riparian of the Black Sea, the Caspian and countries from Central Asia on this issue. On Friday and Saturday Ciolos took part in the 11th ASEM Summit hosted by Mongolia to mark 20 years since the opening of the political dialogue between Asia and Europe, ‘a major event in the economic and political relations between European and Asian countries’ as it was described in a communiqué issued by the Romanian government. Against the background of the latest terror attacks, the Romanian official has said that setting up an international tribunal against terrorism, a Spanish-Romanian initiative, would be a clear message that action can be taken at a multilateral level with instruments that are stronger than political statements.

  • Nato-Gipfel in Warschau: Bataillons in Polen, Baltikum und Rumänien werden multinational

    Nato-Gipfel in Warschau: Bataillons in Polen, Baltikum und Rumänien werden multinational


    Die Analysten behaupten, der Westen habe schon in dem Moment, als er die Organisierung des Nato-Gipfels in Polen beschloss, symbolisch einen Sieg erzielt. Die ehemalige Sowjetunion hatte im Kalten Krieg ihre Satelliten verpflichtet, formell im Rahmen des Warschauer-Vertrags ihre Alliierten zu werden. Heute gehören die ex-kommunistischen Staaten im Osten und Mitteleuropa von Estland bis Bulgarien als EU- und NATO-Mitglieder zur freien Welt. Ihre Besorgnis gegenüber der erwachten Aggressivität und dem territoriellen Appetit Moskaus bleibt wohlbehalten.



    Die 28 NATO-Staaten stehen zusammen vor Russland, das nicht unbedingt eine Gefahr darstelle, aber auch kein Partner sei, hob Nato-Generalsekretär Jens Stoltenberg in Warschau hervor. Er fügte hinzu, die Prinzipien, auf denen die Verhältnisse der Allierten zu Moskau besieren, seien komplementär: die kräftige Verteidigung und der konstruktive Dialog. Der Beschluss, vier multinationale Bataillons in die baltischen Staaten und Polen zu entsenden, sowie die Änderung einer rumänischen Brigade in eine multunationale NATO-Struktur sind Teil des deffensiven Systems.



    Die Allierten haben den Transfer der Kontrolle und der Koordinierung des Antirakentensystems in Deveselu (im Süden Rumäniens) von den USA zur NATO beschlossen. Der rumänische Landespräsident Klaus Iohannis erklärte, Rumänien konsolidiere dadurch seine Position als NATO-Staat und regionaler Akteur, der in einer risikovollen Region bei der Erhaltung der Sicherheit und Stabilität beiträgt. Der rumänische Staatschef plädierte für eine Hilfe seitens der Allianz für die ehemaligen sowjetischen Republiken, die der EU und der NATO beitreten wollen: Moldawien, die Ukraine und Georgien. Klaus Iohannis fügte hinzu, die Krise in Syrien, dem Irak und Libyen sorgen an der südlichen NATO-Grenze für zahlreiche Herausforderungen. Die Terrororganisation ISIS sei eine sehr ernste Bedrohung für die internationale Sicherheit.



    Die NATO und die EU haben zum ersten Mal ihre Kooperierung in Bereichen wie Migration, hybride Bedrohung und Cybersicherheit offiziell bekanntgemacht. Die auf dem NATO-Gipfel verabgeschiedete sogenannte Warschauer-Erklärung bezieht sich ebenfalls auf die Flug- und Maritime -Sicherheit im Schwarzen Meer. Bedeutende Beschlüsse könnten auf dem Treffen der Verteidigungsminister der NATO-Staaten in Oktober getroffen werden. Das könnte verbessern, was die Bukarester Presse den Misserfolg des Vorschlags des rumänischen Präsidenten Klaus Iohannis, eine NATO- Flotte im Schwarzen Meer aufzubauen, genannt hat. Die Politkommentatoren meinen, die Idee bleibe aktuell und heben hervor, die durch Russland annektierte Krimhalbinsel liege nur ein paar hunderte KM weit von Rumänien, Bulgarien und der Türkei.

  • May 10, 2016 UPDATE

    May 10, 2016 UPDATE

    ANTI-CORRUPTION SUMMIT Romania’s deputy Prime Minister Costin Borc and Justice Minister Raluca Pruna over Wednesday and Thursday will be participating in an anti-corruption Summit in London as well in the conference preceding it entitled ”Together in the fight against corruption”. According to the Justice Ministry in Bucharest, the summit hosted by British Prime Minister David Cameron, will be attended by international leaders, representatives of the business environment and civil society. High on the agenda will be government transparency, the enforcement of anti-corruption laws at international levels, consolidating international institutions and information confidentiality at corporation level.



    PUBLIC PROCUREMENT A new law package on public procurement was passed on Tuesday by the decision-making Chamber of Deputies in Bucharest, a month later than the date set by the European Commission, which has criticised Romania for the delay. The new law has taken over community directions introducing rules that should be enforced in all EU countries. The adoption of the new legislative framework will simplify the public procurement process and reduce the number of contests. Romanian Prime Minister Dacian Ciolos has pledged the norms of applying the new laws will be adopted by the government as soon as possible.



    ATTACK The man who stabbed to death a person wounding three others in the station of Grafing, close to Munich, is believed to have a history of mental health problems and drug abuse, Joachim Herrmann, interior minister of Bavaria state said at the same time ruling out the hypothesis of an Islamist attack, the DPA reports. Investigators have been following such a lead after the two Jihadi attacks that occurred against policemen in the past two months in Germany. German fighters belonging to the terrorist group ISIS in August 2015 issued threats against Germany and against chancellor Angela Merkel, pledging revenge for Germany’s support of the anti-ISIS fight and the presence of the German army in Afghanistan.



    CELEBRATION In Romania May 10th is a national celebration, marking 150 years since the start of Carol 1st’s rule. Also on May 10th, 1877 the Romanian state proclaimed its independence and in 1881 Romania became a kingdom. On May 10th, 1866 prince Carol Hohenzollern-Sigmaringen was proclaimed ruling prince of the united Romanian Principalities under the name of Carol I. Royalty Day is being marked these days through various events across Romania. The Romanian Royal Family on Tuesday, May 10th celebrated Monarchy Day at the Peles Castle in Sinaia, a castle built by King Carol I. The Royal Standard has been raised at Peles for the first time since king Mihai’s abdication in 1947.


  • Un nou atentat la Ankara

    Un nou atentat la Ankara

    Sute de ani de istorie comună, statutul de aliaţi în cadrul NATO, schimburi comerciale intense şi, din 2011, un parteneriat bilateral strategic leagă Bucureştiul de şi Ankara şi-i fac pe români sensibili la tragediile de pe celălalt ţărm al Mării Negre. Ministerul român de Externe a condamnat cu promtitudine şi fermitate atacul terorist, comis, duminică, în capitala turcă şi soldat cu zeci de morţi şi răniţi.



    Diplomaţia de la Bucureşti transmite sincere condoleanţe familiilor victimelor şi întreaga sa compasiune persoanelor rănite în acest tragic eveniment. Astfel de acţiuni, care pun în pericol vieţi nevinovate, nu pot fi justificate sub nicio formă, subliniază ministerul de Externe, care aminteşte că România rămâne ferm angajată în combaterea tuturor formelor de terorism şi reiterează nevoia intensificării eforturilor internaţionale în combaterea acestora. Consternarea din cancelariile lumii e, de altfel, generală, iar cei mai importanţi lideri ai planetei şi-au exprimat, deopotrivă, compasiunea faţă de victime şi decizia de combate terorismul.



    Nerevendicat în primele ore, atacul a fost atribuit de autorităţi militanţilor secesionişti kurzi. Un atentat similar, comis pe 17 februarie, a fost revendicat de organizaţia autointitulată Şoimii Libertăţii, grupare care s-ar fi desprins din vechiul şi deja celebrul Partid al Muncitorilor din Kurdistan (PKK), gherilă activă încă din anii 80. Ostilităţile dintre Ankara şi PKK s-au reluat după un armistiţiu de doi ani şi jumătate şi s-au soldat cu numeroşi morţi în ambele tabere. Până acum, remarcă analiştii, PKK s-a concentrat, însă, pe obiective militare şi le-a evitat pe cele civile. În afara conflictului de decenii cu militanţii kurzi, ţara a fost vizată în ultimul an şi de teroriştii din aşa-numitul Stat Islamic, care au comis cel puţin patru atentate, inclusiv la Ankara şi în metropola Istanbul.



    Turcia face parte din coaliţia internaţionala împotriva Statului Islamic şi găzduieşte pe teritoriul său avioane de război americane care bombardează poziţii ale jihadiştilor din Siria şi din Irak. De cel puţin un sfert de secol, de altfel, statul şi poporul turc sunt ţintele atentatorilor animaţi de varii convingeri ideologice sau religioase. Etnici armeni, arabi sau kurzi, ultranaţionalişti turci, militanţi de extrema stângă sau islamişti, asasinii au lăsat în urmă nenumărate victime.



    Anul trecut, pe 10 octombrie, tot la Ankara, 103 oameni au fost ucişi şi peste 500 răniţi, în cel mai sângeros atentat comis vreodată în Turcia şi atribuit Statului Islamic. Atacurile, a afirmat preşedintele Regep Tayyip Erdogan, nu vor slăbi determinarea Turciei de a lupta împotriva terorismului. El se declară convins că ţara sa, care nu va renunţa niciodată la dreptul de a se apăra, a devenit o ţintă din cauza instabilităţii regionale în ultimii ani. Preşedintele turc mai susţine că organizaţiile teroriste vizează acum civilii fiindcă au pierdut lupta împotriva forţelor de securitate.

  • 50 de militari români, în lupta cu terorismul

    50 de militari români, în lupta cu terorismul

    Birourile permanente reunite ale Parlamentului au aprobat solicitarea președintelui Klaus Iohannis privind participarea Armatei României, în anul 2016, cu un efectiv de până la 50 de militari, la activități de instruire a forțelor de securitate irakiene, în cadrul Coaliției internaționale de luptă împotriva ISIS/Daesh.



    Participarea României cu forțe armate în Irak, aprobată de CSAT, mai are nevoie de un vot în plen după care, Ministerul Apărării Naționale va semna un memorandum cu partenerii americani, liderii ai coaliţiei internaţionale anti ISIS.

  • Retrospectiva evenimentelor externe 2015

    Retrospectiva evenimentelor externe 2015

    În câteva cuvinte, 2015 poate fi descris ca anul în care acţiunile teroriste şi-au pus puternic amprenta, chiar în primele zile ale lunii ianuarie atentatul de la Paris, îndreptat împotriva publicaţiei satirice Charlie Hebdo, generând stupoare şi indignare în rândul comunităţii internaţionale. Catalogat drept un atac fără precedent la adresa presei şi a democraţiei, atentatul a lăsat în urmă 17 morţi şi 20 de răniţi, majoritatea membri ai corpului redacţional. Planul de alertă în regiunea pariziană a fost ridicat la cel mai ridicat nivel, iar operaţiunea antiteroristă declanşată a condus la uciderea de către forţele de securitate a celor trei jihadişti implicaţi. “Nu ne temem!” — a fost mesajul cel mai puternic al giganticului marş contra terorismului organizat, câteva zile mai târziu, la care au luat parte circa două milioane de oameni în Paris, alte peste două milioane în oraşe franceze de provincie şi sute de mii în restul continentului.



    În acest fel, Europa s-a mobilizat pentru a-şi reafirma valorile fundamentale, de la dreptul la viaţă la acela al libertăţii de expresie. Mesajul de solidaritate cu Franţa al României tradiţional francofilă, membră a mişcării francofone şi legată de Franţa printr-un parteneriat privilegiat, a fost purtat la marş de preşedintele recent învestit Klaus Iohannis, care s-a aflat în mulţime, alături de zeci de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume.



    Comentând evenimentele dramatice din capitala Franţei, directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior aprecia, într-un interviu, că vor mai exista atentate teroriste în Europa. “Serviciile secrete europene sunt pregătite pentru noul nivel de terorism, dar nu există securitate absolută”, declara Maior, previziune confirmată zece luni mai târziu.



    În noaptea de 13 spre 14 noiembrie, tot la Paris, 130 de persoane şi-au pierdut viaţa şi peste 350 au fost rănite într-un nou val de atentate. Atacurile au vizat sala de concerte Bataclan, terase ale unor baruri şi restaurante şi zona din jurul Stade de France, de la periferia nordică a capitalei franceze. În numai trei ore, un comando jihadist a determinat intrarea unei ţări întregi într-o nouă eră în domeniul securităţii, iar unda de şoc produsă de evenimentele de la Paris încă se simte la nivel mondial.



    Atentatele, în care au fost implicaţi şi tineri musulmani născuţi şi educaţi în Franţa, au fost revendicate de Statul Islamic – grupare teroristă, care, potrivit trezoreriei Statelor Unite, în doar câţiva ani, a devenit cea mai bogată structură de profil din istorie : face contrabandă cu antichităţi, trafic de carne vie şi cere răscumpărări de sute de mii sau milioane de dolari pentru eliberarea celor răpiţi. Beneficiază de donaţii însemnate din partea unor oameni influenţi din lumea arabă şi se estimează că obţine circa 40 de milioane de dolari pe lună doar de pe piaţa neagră a produselor petroliere.



    Venite pe fondul celui mai mare aflux migrator din Europa de după al Doilea Război Mondial, atentatele au influenţat atitudinea cetăţenilor de rând, dar şi a unora dintre decidenţii europeni, existând suspiciuni că între migranţi se infiltrează adepţi ai ISIS. Pe măsura intensificării războiului civil din Siria, unde gruparea jihadistă Statul Islamic a cucerit teritorii întinse pe care le-a unit într-un califat” împreună cu cele pe care le controlează în Irak, valul de refugiaţi a căpătat proporţiile unui exod. Circa un million de persoane şi-au părăsit în acest an ţările de origine, fugind din zonele de conflict sau de sărăcie şi îndreptându-se preponderent spre Germania.



    Au existat voci care au spus că valul migrator spre ţările dezvoltate ale Europei a fost, într-un fel, încurajat de decizia unor lideri europeni de a relaxa politica primirii imigranţilor extracomunitari – estimând că vor rezolva în acest mod problema deficitului de forţă de muncă în ţările pe care le conduc. Astfel, a apărut o situaţie care a provocat diviziuni profunde între guvernele vest-europene şi unele din est, dar şi în interiorul societăţilor din statele blocului comunitar.



    Invocându-se argumentul solidarităţii” europene, în pofida obiecţiilor exprimate de unele dintre ţările UE, s-a decis ca, în următorii doi ani, circa 160 de mii de migranţi să fie repartizaţi ţărilor comunitare, printr-un mecanism al cotelor obligatorii. Totodată, s-a stabilit înfiinţarea aşa-numitelor centre hotspot, în Grecia şi Italia, unde migranţii să fie înregistraţi şi separaţi în imigranţi economici – care să fie repatriaţi în ţările lor – şi refugiaţii a căror cerere de azil este justificată de zona de conflict din care provin şi care pot fi redistribuiţi.



    Pe de altă parte, în încercarea de a stăvili numărul de refugiaţi în Europa, după îndelungi negocieri, la sfârşitul lunii noiembrie, Uniunea Europeană a încheiat cu Turcia un acord prin care aceasta din urmă a promis să ia măsuri pentru a opri migranţii care-i tranzitează teritoriul. Blocul comunitar s-a angajat în schimb să ofere Ankarei un ajutor economic cu o valoare iniţială de 3 miliarde de euro destinat refugiaţilor aflaţi în Turcia, în special sirieni. UE a acceptat, de asemenea, să deblocheze procesul de aderare a Turciei la UE şi cel de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii turci. Între timp, SUA şi Rusia şi-au intensificat operaţiunile din Siria, confruntată de mai bine de patru ani cu un război civil, soldat cu numeroase victime, şi unde ISIS şi-a consolidat poziţiile.

  • Un conflicto con implicaciones mayores

    Un conflicto con implicaciones mayores


    Los efectos que el mundo sufre a causa de la guerra de Siria pesan más que la crisis de los refugiados o el gran número de víctimas de este país. Significan en igual medida la amenaza de ISIS contra todo el mundo, atentados cometidos en el corazón de Europa, o la necesidad de elaborar nuevas reglas de funcionamiento para la UE. Los problemas que afectan las fronteras de Europa son en gran parte una consecuencia de la situación dramática de Siria, que desde hace más de cuatro años se enfrenta a una guerra civil, y uno de los países donde la agrupación terrorista ISIS ha consolidado sus posiciones.



    “Los yihadistas se valen de mujeres y niños como escudos humanos, nosotros los atacamos con más fuerza que nunca en Iraq y Siria, pero los progresos tienen que ser más rápidos” ha declarado recientemente el presidente estadounidense Barack Obama.



    Según informa la Tesorería de EE. UU., en tan sólo pocos años, ISIS ha llegado a ser la más rica estructura terrorista conocida en la historia: hace contrabando con antigüedades, tráfico con personas, y pide recomenpensas de cientos de miles o millones de dólares para liberar a los secuestrados. Además, recibe importantes cantidades de dinero y donativos por parte de personas influyentes del mundo árabe.



    Cabe subrayar al mismo tiempo que la mayoría del dinero procede del mercado negro de los productos petroleros, que aportan alrededor de 40 millones de dólares al mes a ISIS, o DAESH, acrónimo árabe para el Estado Islámico, término prohibido en los territorios controlados por los terroristas, pero cada vez más utilizado en Occidente. Poco tiempo después de los atentados terroristas del pasado mes de noviembre de París, el presidente de Francia, Francois Hollande, ha utilizado, y no por mera casualidad, esta variante para condenar las acciones reivindicadas por los terroristas.



    En árabe, la palabra “estado”-“dawla” puede significar un estado en el sentido moderno de la palabra, pero puede ser relacionado también con los califatos medievales, y los expertos declaran que ISIS ha utilizado a propósito esta denominación para infundir ambigüedad y animar a sus simpatizantes a considerar el Estado Islámico un protocalifato, el primer califato. Independientemente de la denominación, la organización terrorista ha desarrollado una red de simpatizantes en Europa y en EE. UU., incluso por Internet, las redes sociales y en general de los medios modernos de comunicaciones. El analista político militar Claudiu Degeratu nos explica:




    “No se trata solamente de una red de apoyo, sino de células activas, de personas entrenadas que vienen periódicamente, o regresan de las zonas de instrucción de Oriente Medio, especialmente de Siria, y preparan continuamente planes de ataque. Por ello no existe una diferencia entre digamos, el perfil terrorista de la región de Oriente Medio y el perfil terrorista de Europa. En mi opinión, por lo menos con respecto al grupo Daesh, deberíamos hablar de un perfil similar también en Europa y en Oriente Medio. Hablamos de un protoestado, con instituciones que operan en base a determinados procedimientos y por ello tendemos a calificar a Daesh no sólo de estado terrorista sino también de estado con funciones especializadas y redes especializadas. No hablamos sólo de simples células que actúan según un plan autónomo.”




    Podemos afirmar que dentro de la UE hay países que corren mayor riesgo y países que corren un riesgo reducido. Claudiu Degeratu contesta:




    “En el presente, incluso si tenemos en cuenta estadísticas o modelos, por más sofisticados que sean, la interconexión es tan grande de tal modo que creo que existe una zona común de amenazas y riegos y que al mismo tiempo existe otra zona que difiere de un país a otro. Es difícil hacer una jerarquía con respecto a los posibles blancos y el nivel de riesgo. El riesgo es muy alto porque la libertad de circulación en la zona UE es mucho mayor.”




    Incluso esta semana, la Comisión Europea ha propuesto la creación de una nueva agencia responsable del control costero y la vigilancia de las fronteras exteriores de la Unión. Esta agencia se beneficiará de los recursos Frontex y de los recursos de los Estados miembros, pero adquirirá su propio equipo y podrá movilizar, en las fronteras exteriores, en caso de necesidad, una fuerza de reacción rápida en tres días como máximo.



    La decisión ha sido tomada tras sacar a la luz la crisis de los refugiados de la zona de conflicto, los puntos débiles de los mecanismos que gestionan las fronteras exteriores de la UE. Respuestas a la amenaza creciente representada por los terroristas da también el mundo musulmán. Arabia Saudí ha anunciado que ha formado una alianza militar con otros 34 estados con mayoría muslmana, para luchar juntos contra el terrorismo. Dicha alianza coordinará sus esfuerzos para luchar contra las agrupaciones extremistas de Iraq, Siria, Egipto y Afganistán.



    “Esta alianza es un efecto de la vigilancia del mundo islámico en la lucha contra el extremismo islámico, que ha afectado al mundo islámico e incluso a la comunidad internacional en su totalidad. El centro de coordinación de las operaciones será Ryad, ha precisado el ministro saudí de Defensa, Mohammad bin Salman. Por otra parte, en Washington, Barack Obama ha descartado una vez más el envío de tropas terrestres en gran número a la región, aunque conforme con un sondeo de opinión reciente, más del 50% de los norteamericanos declara en el presente que deberían ser enviadas tropas terrestres a la región.

  • Un conflict cu implicaţii majore

    Un conflict cu implicaţii majore

    Efectele
    pe care lumea le resimte din cauza războiului din Siria înseamnă mai mult decât
    criza refugiaţilor sau numărul mare de victime din această ţară. Înseamnă, în
    egală măsură, ameninţarea ISIS asupra lumii întregi, atentate în inima Europei
    sau necesitatea gândirii unor noi reguli de funcţionare pentru Uniunea
    Europeană. Problemele de la graniţele europene sunt în cea mai mare parte o
    consecinţă a situaţiei dramatice din Siria, confruntată de mai bine de patru
    ani cu un război civil şi una dintre ţările unde gruparea teroristă ISIS şi-a
    consolidat poziţiile.

    Jihadiştii folosesc femei şi copii fără apărare drept
    scuturi umane, noi îi lovim mai puternic ca niciodată în Irak şi Siria, dar
    progresele trebuie să fie mai rapide
    , a declarat recent preşedintele american,
    Barack Obama. Potrivit trezoreriei SUA, în doar câţiva ani, ISIS a devenit cea
    mai bogată structură teroristă din istorie – face contrabandă cu antichităţi,
    trafic de carne vie şi cere răscumpărări de sute de mii sau milioane de dolari
    pentru eliberarea celor răpiţi. Sume importante primeşte şi din donaţii făcute
    de oameni influenţi din lumea arabă. Cei mai mulţi bani vin, însă, de pe piaţa
    neagră a produselor petroliere, care ar aduce circa 40 de milioane de dolari pe
    lună pentru ISIS – sau Daesh, acronim din arabă pentru statul islamic, termen
    interzis în teritoriile controlate de terorişti, dar tot mai utilizat în
    Occident.

    Chiar la scurt timp după atentatele teroriste din noiembrie de la
    Paris, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a folosit, nu întâmplător,
    această variantă pentru a condamna acţiunile revendicate de terorişti. În limba
    arabă cuvântul stat – dawla poate însemna atât un stat în sensul
    modern al cuvântului, dar poate avea legătură şi cu califatele medievale, iar
    experţii spun că ISIS a folosit intenţionat această titulatură pentru a crea
    ambiguitate, respectiv pentru a-şi încuraja adepţii să privească Statul Islamic
    în Irak drept un protocalifat, întâiul califat. Indiferent de titulatură,
    organizaţia teroristă şi-a dezvoltat o reţea de susţinători în Europa şi în
    SUA, inclusiv prin folosirea Internetului, a reţelelor de socializare şi în
    general, a mijloacelor moderne de comunicaţii.

    Analistul politico-militar
    Claudiu Degeratu explică: Nu este vorba numai de o reţea de
    sprijin, discutăm de celule active, de oameni antrenaţi care vin periodic sau
    revin din zonele de instruire din Orientul Mijlociu, în special din Siria şi
    pregătesc în continuu planuri de atac. De aceea, nu mai există o diferenţă
    între – să zicem – profilul terorist al regiunii Orientul Mijlociu şi profilul
    terorist al Europei. După părerea mea, cel puţin pentru grupul Daesh, ar trebui
    să discutăm despre un profil asemănător şi în Europa şi în Orientul Mijlociu.
    Discutăm despre un protostat, cu instituţii care operează cu anumite proceduri,
    de aceea tendinţa este nu doar să considerăm ca fiind un grup terorist Daesh,
    dar şi ca un stat cu funcţii specializate, cu reţele specializate. Nu discutăm
    doar de simple celule care acţionează după un plan autonom.

    Putem spune că
    în interiorul UE sunt ţări mai expuse şi altele mai puţin expuse? Claudiu Degeratu: Cred că, în acest moment, chiar dacă ne-am uita
    la statistici şi la orice model, oricât de sofisticat ar fi, interconexiunea
    este atât de mare încât cred că există o zonă comună de ameninţări şi riscuri
    şi, de asemenea, există şi o altă zonă să zicem diferenţiată de la ţară la ţară.
    Este greu să facem o ierarhie în ceea ce priveşte ţintele posibile şi nivelul
    de expunere. Expunerea este foarte mare pentru că libertatea de circulaţie în
    zona UE este mult mai mare şi atunci sigur că expunerea este, statistic
    vorbind, semnificativ apropiată.

    Chiar în această săptămână, Comisia
    Europeană a propus înfiinţarea unei noi agenţii responsabile cu paza de coastă
    şi supravegherea frontierelor externe ale Uniunii. Aceasta se va baza pe
    resursele Frontex şi pe cele ale statelor membre, dar îşi va achiziţiona
    propriul echipament şi va putea mobiliza o forţă de reacţie rapidă în cel mult
    trei zile la graniţele externe, în caz de necesitate. Decizia a fost luată după
    ce criza refugiaţilor plecaţi din zona de conflict a scos în evidenţă punctele
    slabe ale mecanismelor Uniunii Europene de gestionare a frontierelor externe.

    Răspunsuri la ameninţarea crescândă reprezentată de teroriştii organizaţiei
    Stat Islamic vin şi din partea lumii musulmane. Arabia Saudită a anunţat că a
    format o alianţă militară cu alte 34 de state majoritar musulmane pentru a
    lupta împotriva terorismului. Alianţa îşi va coordona eforturile pentru a lupta
    împotriva grupărilor extremiste din Irak, Siria, Egipt şi Afganistan.
    Această decizie este un efect al vigilenţei lumii islamice în lupta
    împotriva acestei boli, extremismul islamic, care a afectat lumea islamică şi
    chiar şi comunitatea internaţională ca întreg. Centrul de coordonare al
    operaţiunilor va fi la Ryad
    , a precizat ministrul saudit al apărării,
    Mohammad bin Salman.

    Pe de altă parte, la Washington, Barack Obama a exclus,
    încă o dată, trimiterea de trupe terestre în număr mare în regiune, deşi,
    potrivit unui recent sondaj de opinie, mai mult de 50% dintre americani spun,
    acum, că ar trebui trimise trupe terestre în regiune.

  • Comunitatea internaţională împotriva terorismului

    Comunitatea internaţională împotriva terorismului

    Cotat, după o formulă consacrată, drept cel mai puternic om de pe planetă, preşedintele american, Barack Obama, e vizibil descumpănit după ce i s-a reproşat că nu a luat măsurile necesare pentru a preveni carnagiul terorist de săptămâna trecută, din oraşul californian San Bernardino. 14 oameni au murit şi 21 au fost răniţi în atacul cu puşti de asalt şi dispozitive explozive, comis de un cuplu de musulmani care s-au autoradicalizat frecventând on-line medii jihadiste.



    Până în prezent, nu există niciun indiciu că asasinii au fost dirijaţi de o grupare teroristă din străinătate” – a afirmat Obama duminică, într-un discurs adresat naţiunii americane. El a promis că-i va urmări pe terorişti oriunde se găsesc. Vom distruge gruparea Statul Islamic şi orice altă organizaţie care încearcă să ne facă rău” – a dat asigurări preşedintele american, care i-a îndemnat pe musulmanii înşişi să lupte împotriva ideologiilor extremiste. Obama a lansat un apel grupurilor din industria IT să se alăture luptei contra jihadismului, cu o propagandă mai activă pe reţelele sociale.



    Pe de altă parte, a precizat liderul de la Casa Albă, Statele Unite nu se vor lăsa antrenate într-un război terestru în Irak şi Siria. El şi-a apărat strategia actuală, în care loviturile aeriene sunt dublate de acţiuni la sol ale forţelor speciale, şi a afirmat că aceasta va conduce la o victorie durabilă, fără ca America să trimită peste Ocean o nouă generaţie care să lupte şi să moară pe pământ străin. Şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că Alianţa exclude posibilitatea desfăşurării de trupe terestre pentru a lupta împotriva Statului Islamic. Conflictul, a adăugat el, nu este un război între Vest şi lumea islamică, ci o luptă împotriva extremismului şi a terorismului.



    Musulmanii sunt în prima linie a războiului. Majoritatea victimelor sunt musulmani şi mulţi dintre cei care luptă împotriva Statului Islamic sunt musulmani” – a conchis secretarul general al NATO. Opinia publică occidentală pare, însă, tot mai sceptică faţă de angajamentele politicienilor. După masacrul de luna trecută, de la Paris, soldat cu 130 de morţi, presa franceză scria că preşedintele François Hollande a câştigat în popularitate, graţie deciziilor tranşante adoptate în plină criză şi campaniei diplomatice pentru constituirea unei coaliţii antiteroriste internaţionale. Duminică, însă, partidul său socialist, care controlează şi Guvernul de la Paris, a suferit o înfrângere usturătoare în primul tur al alegerilor regionale.



    Socialiştii şi-au înjumătăţit numărul de mandate din teritoriu, devansaţi categoric atât de Frontul Naţional, considerat de extremă dreaptă, cât şi de aşa-numita dreaptă tradiţională, a fostului preşedinte Nicolas Sarkozy. Pe fondul crizei migraţiei şi al riscului terorist din Europa – recunosc, fără plăcere, mulţi analişti – discursul naţionalist al şefei Frontului, Marine Le Pen, a convins o mare parte din alegătorii francezi.

  • Nach den Terroranschlägen von Paris: Weltgemeinschaft zeigt Mitgefühl

    Nach den Terroranschlägen von Paris: Weltgemeinschaft zeigt Mitgefühl

    Infolge einer Serie von Anschlägen am Freitagabend starben in Paris über 130 Menschen, mehr als 300 wurden verletzt. Zu den Todesopfern gehören auch zwei Rumänen. Auf das Verstummen der Gewehre folgte der Schockzustand auf der ganzen Welt. Die internationale Gemeinschaft verurteilte die Terrorangriffe, zu denen sich inzwischen der Islamische Staat bekannte. Der Modus Operandi der Angreifer zeuge von Feigheit und Barbarei, so der Tenor.



    Führende Politiker weltweit zeigten sich solidarisch mit Frankreich in diesen schwierigen Augenblicken – auch den Kampf gegen den Terrorismus will man unterstützen, hieß es. In einem Schreiben an seinen französischen Amtskollegen Hollande bezeichnete Rumäniens Präsident Klaus Iohannis die Angriffe als Alarmzeichen für die gesamte Weltgemeinschaft. Man müsse im Kampf gegen den Terrorismus und beim Verteidigen gemeinsamer Werte entschlossener auftreten.



    Die rumänische Bevölkerung zeigte Mitgefühl mit den Hinterbliebenen der Opfer. Viele Bukarester legten vor der französischen Botschaft Blumen und zündeten Kerzen an. Anwesende sangen zudem die französische Hymne und hielten eine Schweigeminute. In der Botschaft wurde ein Kondolenzbuch ausgelegt, in dem bereits zahlreiche Persönlichkeiten und Politiker ihr Beileid bekundeten. Der designierte Ministerpräsident Dacian Cioloş erklärte vor Ort, dass Frankreich in diesen Tagen Unterstützung braucht und diese in der EU finden wird.



    Ich glaube, dass Europa bewiesen hat, dass Terror und Hass niemals etwas aufbauen können. Und eben weil sie nichts bauen können, können sie nicht nachhaltig sein. Es sind schwierige Augenblicke für das französische Volk und ich glaube, dass wir in Rumänien das umso besser verstehen können, da wir vor nur einigen Tagen selbst eine Tragödie erlebt haben. Sicherlich ist es nicht das gleiche Ausmaß, aber wenn man Mitmenschen massenweise verliert, Menschen, die man liebt, und Nahestehende, die unschuldig sterben, ist es schwierig…Aber was dich nicht umbringt, macht dich stärker.



    Die Rumänische Botschaft in Paris setzte die Flaggen im Zeichen der Solidarität mit dem französischen Volk auf Halbmast. Nach den Terrorangriffen in Paris kündigten mehrere europäische Staaten die Verschärfung der Sicherheitsmaßnahmen an ihren Grenzen an. Außerdem wurden die Sicherheitsmaßnahmen an den französischen Institutionen und Interessenvertretungen in allen europäischen Ländern, einschließlich in Rumänien, verstärkt. Ferner raten mehrere Staaten ihren Bürgern vor Reisen nach Frankreich vorerst ab. Personen, die sich in Frankreich aufhalten, sollten öffentliche Räume mit höchster Aufmerksamkeit betreten.



    Rumäniens Außenministerium richtete einen Krisenstab ein. Der Inlandsnachrichtendienst SRI meldete indes, dass die Erhöhung der Alarmstufe nicht in Frage käme. Auf Antrag Frankreichs hat der luxemburgische EU-Vorsitz ein Sondergipfeltreffen der Justiz- und Innenminister am 20. November einberufen. Dabei soll die Verschärfung der EU-Maßnahmen gegen den Terrorismus zur Diskussion gestellt werden.

  • Conclusiones de la cumbre del G7

    Conclusiones de la cumbre del G7


    La crisis de Ucrania y las sanciones impuestas a Rusia
    por la comunidad internacional, los grandes expedientes internacionales
    actuales, la situación de Grecia, el cambio climático y
    la lucha contra el terrorismo han dominado los debates de los líderes del G7
    reunidos en el sur de Alemania. Los líderes de EE.UU., Francia, Reino Unido,
    Italia, Canadá, Alemania y Japón han decidido mantener las sanciones impuestas
    a Rusia si el acuerdo de alto el fuego en el este de Ucrania no se respeta en
    su totalidad. Los términos de la declaración final de la cumbre han sido
    explicados por la anfitriona de la reunión, Ángela
    Merkel: Sostenemos que el conflicto en el este de Ucrania sólo
    puede resolverse por la vía política y sobre la base de los acuerdos de Minsk.
    Las sanciones se anularán siempre y cuando los acuerdos de Minsk se cumplan en su totalidad, ha advertido
    la canciller alemana, subrayando a la vez que el G7 hará lo imposible para alentar el proceso
    político
    .


    Vladimir
    Putin trata de recrear la gloria del Imperio Soviético a través de sus acciones
    de Ucrania, ha declarado al final de la cumbre el
    presidente Barack Obama. Según opina el presidente de EE.UU., Moscú continúa
    implicándose en las operaciones del este de Ucrania infringiendo la soberanía y
    la integridad territorial. La administración estadounidense ha venido
    presionando durante algunos meses a la Unión Europa para que prorrogue las
    sanciones contra Rusia después del mes de julio. Por eso, el comunicado final
    obtenido por el presidente Obama es considerado una
    victoria por Washington
    dado que algunos países europeos estaban dispuestos
    a anular las sanciones.


    Por otra parte, el líder de Casa Blanca ha confesado que su administración no tiene una estrategia
    completa con respecto a la lucha contra la organización del Estado Islámico y
    que las recientes victorias de dicha organización señalan la necesidad de un
    cambio de estrategia. Barack Obama ha pedido al Pentágono elaborar
    un plan para acelerar los esfuerzos militares estadounidenses de entrenamiento
    y dotación de las fuerzas irakíes
    que luchan contra el ISIS.


    Los EE.UU. dirigen una coalición internacional formada por 60 países que
    luchan contra el Estado Islámico, organización yihadista que
    controla amplias zonas del territorio de Siria y la mayor parte del oeste de
    Irak, siendo apoyada por combatientes de otros países, incluso de Europa.


  • Concluziile summitului G7

    Concluziile summitului G7

    Criza din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei de
    comunitatea internaţională alături de alte mari dosare internaţionale ale
    momentului, precum situaţia Greciei, schimbările climatice şi lupta împotriva
    terorismului au dominat discuţiile de două zile ale liderilor G7, reuniţi în
    sudul Germaniei. Liderii din SUA, Franţa, Marea Britanie, Italia, Canada,
    Germania şi Japonia au căzut de acord în privinţa menţinerii sancţiunilor
    impuse Rusiei până când acordul de încetare a focului în estul Ucrainei va fi
    respectat în totalitate.

    Termenii declaraţiei finale a summitului au fost
    explicaţi de gazda reuniunii, cancelarul Angela Merkel: Ceea ce spunem
    noi este că acest conflict poate fi rezolvat numai pe cale politică şi pe baza
    Acordului de la Minsk. Am fost de acord că ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei
    este legată de aplicarea înţelegerilor de la Minsk şi suntem gata, dacă va fi
    necesar, să înăsprim sancţiunile la adresa Moscovei – a avertizat cancelarul
    german – subliniind, însă, că ţările G7 vor să facă tot ce se poate pentru a
    încuraja procesul politic.

    Vladimir Putin încearcă să recreeze gloria
    Imperiului Sovietic prin acţiunile sale din Ucraina, a declarat la sfârşitul
    summitului preşedintele Barack Obama. Potrivit acestuia, în ciuda
    dezminţirilor, Moscova continuă să se implice în operaţiunile din estul Ucrainei, încălcând
    suveranitatea şi integritatea teritorială. Administraţia americană a făcut luni
    de zile presiuni asupra UE pentru a menţine sancţiunile împotriva Rusiei şi
    dincolo de luna iulie când ele ar expira. De aceea, comunicatul final obţinut
    de preşedintele Obama este privit la Washington drept o victorie, în condiţiile în care unele ţări
    europene inclinau spre a pune capăt sancţiunilor.

    Pe de altă parte, liderul de
    la Casa Albă a recunoscut că administraţia sa nu are o strategie completă
    privind lupta împotriva organizaţiei Statul Islamic şi a admis că recentele
    victorii ale acesteia semnalează nevoia unei schimbări a strategiei. Barack
    Obama a cerut Pentagonului elaborarea unui plan de accelerare a eforturilor
    militare americane de antrenare şi echipare a forţelor irakiene care luptă
    împotriva ISIS şi a pledat pentru mai multe eforturi care să încetinească
    fluxul de jihadişti care pleacă în Siria pentru a lupta, tranzitând în special
    teritoriul Turciei.

    SUA conduc o coaliţie internaţională formată din 60 de ţări
    care luptă împotriva Statului Islamic, organizaţie jihadistă care controlează
    ample zone din teritoriul Siriei şi cea mai mare parte din vestul Irakului,
    fiind susţinută de combatanţi veniţi din alte ţări, inclusiv din Europa.