Radio România Internațional

Tag: Iuliu Winkler

  • Se poate evita un război comercial americano – european?

    Se poate evita un război comercial americano – european?

    Printre temele aflate în atenţia Parlamentului European,
    săptămâna trecută, s-a aflat şi situaţia creată de intenţia Statelor Unite de a
    impune noi taxe vamale pe o serie de produse europene, de la avioane… la brânză.
    Washingtonul se bazează pe hotărârea luată de Organizația Mondială a Comerțului
    care a dat dreptate administrației americane cu privire la acordarea, în
    Europa, de subvenții în favoarea companiei Airbus. În acelaşi timp însă,
    Organizaţia Mondială a Comerţului are în studiu plângeri depuse de partea
    europeană pentru subvenții încasate de producătorul de avioane Boeing în
    Statele Unite.

    Europarlamentarul român Iuliu Winkler, membru al grupului PPE şi
    vicepreşedinte al Comisiei pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European
    (INTA), ne descrie contextul acestei dispute:

    Traversăm o perioadă de volatilitate extremă în comerţul global.
    Această volatilitate are numeroase cauze. În primul rând, atitudinea
    protecţionistă către care a îndreptat preşedintele Donald Trump politica
    externă şi politica comercială a Statelor Unite, apoi războiul comercial dintre
    Statele Unite şi China, Brexitul… În acest context avem cele două dosare de la
    Organizaţia Mondială a Comerţului: un dosar de subsidii neregulamentare pentru
    Airbus şi unul paralel al producătorului Boeing.


    Statele Unite au informat că vor impune tarife vamale
    suplimentare de 10% pentru avioanele Airbus şi de 25% pentru vinul franţuzesc,
    whisky-urile din Scoţia şi Irlanda precum şi pentru brânzeturile de pe întregul
    continent. În replică, Executivul de la Bruxelles a avertizat că va riposta
    dacă Washingtonul îşi va pune în practică intenţiile. Vicepreşedintele Comisiei
    pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European, Iuliu Winkler, spune însă
    că nu trebuie să se ajungă acolo:


    Trebuie
    găsită o soluţie negociată. Cel mai sănătos pentru companiile ambelor blocuri,
    Uniunea Europeană şi Statele Unite, cel mai sănătos pentru economiile noastre
    ar fi să găsim o soluţie negociată, pentru că în momentul în care, dacă la 18
    octombrie, aşa cum este preconizat, Statele Unite impun noi taxe vamale, pe
    produse foarte diverse, produse alimentare, produse industriale, pe aeronavele
    Airbus, atunci o asemenea măsură americană, în mod obligatoriu, impune
    contramăsuri din partea Uniunii Europene. Măsuri şi contramăsuri… Asta nu
    înseamna altceva decât intensificarea războiului comercial.

    Noi, în Comisia pentru
    Comerţ Internaţional a Parlamentului European, credem că în lumea comerţului global
    trebuie să negociezi în permanenţă, iar interesul pe care îl cauţi trebuie să
    fie interesul economic, deci, până la urmă, interesele cetăţenilor sunt cele
    care trebuie să prevaleze. Într-un război comercial cu tarife comerciale reciproc
    impuse şi care escaladează, de fapt, cel care plăteşte factura până la urmă
    este cetăţeanul, cel care cumpară produse şi servicii mai scumpe. Sunt afectate
    şi companiile ambelor părţi implicate în război, pentru că ele vor avea
    profituri reduse şi astfel sute de mii de locuri de muncă, în Uniunea Europeană,
    dar şi în Statele Unite, pot fi puse în
    pericol.

  • Dezbatere EuranetPlus: După alegeri, un nou Parlament European

    Dezbatere EuranetPlus: După alegeri, un nou Parlament European

    EuranetPlus, proiect de radio pe teme europene finanţat de Comisia Europeană, a format în timp un cerc de radiouri studenţeşti, aparţinând unor universităţi importante de pe continent, în ideea de a aduce tineri jurnalişti în formare mai aproape de subiectele privind Uniunea Europeană, dar şi de a ajunge la un public mai tânăr. De-a lungul timpului au participat la dezbaterile cu subiecte europene organizate în cadrul proiectului studenţi care au activat la posturi de radio universitare din România, Franţa, Germania, Polonia, Spania, Croaţia, Finlanda, Portugalia etc. Din România au participat studenţi la Jurnalism din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, care au activat la postul studenţesc UBB Radio Online.



    EuranetPlus a organizat înaintea alegerilor europene de la finalul lunii mai, dar şi imediat după ce a început activitatea noului Parlament European, rezultat din aceste alegeri, dezbateri cu studenţi, cu profesori, dar şi cu eurodeputaţi. Au fost implicate posturi de radio din România, Germania şi Spania participante la reţeaua europeană de radio EuranetPlus.



    Pe 23 iulie a avut loc la Bruxelles o dezbatere organizată de Radio România Internaţional şi moderată de Eugen Cojocariu. Ce teme de campanie i-au interesat pe alegători? Cum au luat decizia de vot? Cum s-au ferit de ştirile false şi de dezinformare? Au fost câteva dintre subiectele discuţiei.



    EuranetPlus



    Au participat eurodeputaţi de la PNL, USR-PLUS şi UDMR. Menţionăm faptul că nu au putut participa la dezbatere, pentru a-şi prezenta şi susţine punctele de vedere, deşi au fost invitaţi în mod repetat, eurodeputaţi PSD şi Pro România. Vă invităm să ascultaţi dezbaterea, la care au participat, prin rotaţie, 5 studenţi şi doctoranzi de la UBB.



  • După un an, rezultatele acordului UE-Canada sunt pozitive

    După un an, rezultatele acordului UE-Canada sunt pozitive

    La 21 septembrie, s-a împlinit un an de la intrarea provizorie în vigoare a
    CETA – Acordul economic şi comercial cuprinzător dintre UE şi Canada. Potrivit
    comunicatului Comisiei Europene, acordul începe deja să producă beneficii
    pentru exportatorii din Uniune.




    Peste
    tot în UE, cele mai recente statistici disponibile, privind perioada octombrie
    2017-iunie 2018, indică o creștere a exporturilor cu peste 7 % de la un an la
    altul. În unele sectoare se înregistrează chiar rezultate deosebit de bune. Astfel,
    în sectoarele mașinilor și utilajelor mecanice, care reprezintă o cincime din
    exporturile UE în Canada, s-au realizat creșteri de peste 8%. Produsele
    farmaceutice, care reprezintă 10 % din exporturile UE către Canada, au
    înregistrat o creștere de 10 %. Și în alte domenii exporturile sunt în creștere:
    mobilier, parfumuri/cosmetice, articolele de încălțăminte şi cele vestimentare.
    De asemenea, exporturile de fructe și fructe cu coaja lemnoasă au crescut cu 29
    %, cele de ciocolată cu 34 %, cele de vin spumant cu 11 %.


    Eurodeputatul
    Iuliu Winkler, PPE, vicepreşedintele Comisiei pentru comerţ internaţional din
    cadrul Parlamentului European, comentează: Cifrele pe care Comisia Europeană le-a dat
    publicităţii cu ocazia aplicării, de un an de zile, în mod provizoriu, a
    Acordului comercial dintre UE şi Canada sunt nişte cifre foarte bune… Ele se
    referă la nouă luni, deci, deocamdată este prea devreme să putem stabili o
    tendinţă… Dar putem să spunem că este un început foarte bun. Eu sunt convins şi cred că acesta a fost şi
    sensul acestei sărbătoriri a unui an de aplicare provizorie, din partea
    Comisiei Europene, să dea semnalul că au de câştigat companiile, cetăţenii,
    până la urmă… Chiar în România care, evident, din păcate, nu este liderul
    comerţului european cu Canada, totuşi şi la noi sunt peste 300 de companii care
    exportă direct în Canada şi aceste exporturi ale României pe direcţia Canada
    susţin circa 42 de mii de locuri de muncă. Dincolo de aceste cifre, trebuie să
    vedem relevanţa mai amplă a relaţiei UE – Canada. Mai ales în condiţiile în care,
    pe cealaltă parte a continentului american, avem un preşedinte la Casa Albă
    care se războieşte cu toată lumea, se războieşte acum mai ales cu China, dar
    are problemele lui şi cu UE… în condiţiile în care vedem această volatilitate
    în economia globală şi în domeniul serviciilor financiare, mai ales, un punct
    stabil, o ancoră şi chiar un punct de creştere, ceea ce pare să însemne Canada
    pentru UE, este un lucru foarte valoros.



    Acordul CETA
    a eliminat tarife pentru 98% dintre produsele ce fac obiectul schimburilor
    comerciale dintre UE și Canada.     În baza acordului, 143 de alimente și băuturi
    de înaltă calitate din UE (indicațiile geografice) pot fi vândute acum cu
    denumirea proprie în Canada și sunt protejate împotriva imitației. De asemenea,
    acordul oferă condiții mai bune pentru prestatorii de servicii, o mai mare
    mobilitate pentru angajații întreprinderilor și un cadru care să permită
    recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, de la arhitecți până la
    operatorii de macarale.


    Acordul va intra însă în vigoare integral și
    definitiv numai după ce va fi ratificat de toate statele membre ale UE.




  • Pour une meilleure transparence dans les accords commerciaux de l’UE

    Pour une meilleure transparence dans les accords commerciaux de l’UE

    2017 a été lannée de lentrée en vigueur du CETA – lAccord commercial largement compréhensif conclu avec le Canada. Estimation est faite que le volume des relations commerciales bilatérales va augmenter de manière significative grâce à cet accord. Il semble que lon assistera, par exemple, à une hausse annuelle de 23% du volume des exportations européennes vers le Canada. Aussi, la progression annuelle du PIB au niveau de lUE serait denviron 11,6 milliards deuros. Les exportations de blé, de farine et de vin sur le marché canadien se dérouleront dorénavant sans frais de douane. En même temps, les tarifs à lexportation dans le domaine des constructions mécaniques qui sélevaient à 9,5% seront supprimés suite à la mise en œuvre de lAccord CETA.


    En revanche, le succès des négociations entre lUnion européenne et les Etats-Unis a été bien plus mitigé. La partie américaine a freiné les avancées enregistrées dans les négociations pour la conclusion du Partenariat transatlantique de commerce et dinvestissement, le TTIP, après larrivée au pouvoir de Donald Trump aux Etats-Unis.


    Aussi, il convient de remarquer que, alors que les accords commerciaux négociés ou conclus par lUnion européenne ont bénéficié dun soutien manifeste de la part des institutions européennes, ils ont été fortement malmenés et critiqués à lintérieur de lUnion.


    Des représentants des agriculteurs, des associations actives dans le domaine de la protection de lenvironnement ou des organisations syndicales ont protesté ouvertement, parfois violemment, à lencontre des accords négociés par Bruxelles.


    Leurodéputé roumain Iuliu Winkler est vice-président de la Commission du Commerce international du Parlement européen et il est également membre du Parti populaire européen. Selon lui, la principale préoccupation concernant la manière dont la négociation de ces accords commerciaux est menée, cest labsence danalyses dimpact au niveau des régions de lUnion européenne.


    Iuliu Winkler: « Prenons le rapport coûts – bénéfices dans le cadre dun accord commercial… Cest un élément souvent ignoré à Bruxelles. Alors, lorsque je rappelle ce principe au sein de la Commission du Commerce international du PE, mes collègues ne sont pas très contents. Pour être plus clair : qui est chargé de produire une analyse du rapport coûts/bénéfices dun accord commercial entre lUnion et ses partenaires au niveau régional ? Parce que cest quelque chose qui na jamais été réalisé. On dit : « On va gagner autant de milliards, on va dégager autant de milliers demplois » ? Mais doù cela viendra-t-il? Et alors, le gros problème cest que lorsque lon conclut par exemple le volet agricole dun accord commercial, ou le volet export de technologie, lorsquon discute de laccès à un marché, donc quand on réalise ces types danalyses on constate que, malheureusement, une bonne partie des bénéfices se situe dhabitude en Europe Occidentale. Donc on voit les bénéfices dun accord qui vont sans exception vers les régions de lOuest ou encore du Nord de lEurope. Cest là que sont basées les multinationales européennes, les grandes entreprises commerciales, les grands exportateurs. Le plus grand exportateur européen est, évidemment, lAllemagne, qui exporte aussi des produits à grande valeur ajoutée, et à la pointe de la technologie. Alors que les frais de ces accords sont malheureusement souvent assumés par les pays de lEst tels la Roumanie. Au moment où des négociations ont lieu avec la Chine… La Roumanie a dû restructurer son industrie métallurgique à la fin des années 90, cétait lune des conditions de pré adhésion imposée par lUE. Nous avons réduit les surcapacités de production héritées de lépoque communiste, et donc on a déjà fait les frais de cette restructuration. Cela est tout aussi vrai pour lindustrie sucrière ou pour lindustrie chimique, pour ne donner que ces exemples. Or, actuellement, il paraît que, à nouveau, si on savérait incapables de protéger nos industries européennes face aux surcapacités de la production métallurgique chinoise, par exemple, nous allons faire les frais une seconde fois. Car cest bien de nous quil sagit. Qui est-ce qui possède encore des capacités de production de ce type en Europe? Très peu de pays. Mais, en plus, on manque de compétitivité à lEst, et alors cest nous qui allons faire les frais de ces accords commerciaux. »



    Un deuxième élément qui fait débat dans le contexte, cest labsence de transparence lors du processus de négociation. Le député européen Iuliu Winkler pense néanmoins que le temps est passé où ce genre daccords pouvait se négocier derrière des portes fermées.


    Iuliu Winkler : « On assiste à la naissance dune nouvelle ère dans le domaine du commerce international. Dans le temps, il est vrai, ce genre de négociations était mené derrière les portes fermées, car il sagit déléments caractérisés par une grande complexité au niveau technique, et cela devenait impossible pour quelquun qui nétait pas un spécialiste de pouvoir suivre et comprendre les tenants et les aboutissants. Alors les experts se retiraient derrière les portes fermées et… ils négociaient. A lheure actuelle, cela nest plus soutenable. La société, les médias, les ONGs réclament de la transparence. Ils veulent comprendre. Ils veulent connaître le mandat avec lequel les experts sont investis. Pourquoi négocier le TPI, si on le négocie ? Pourquoi avoir réfuté laccord pour combattre la contrefaçon, ACTA, et pourquoi avoir approuvé laccord commercial conclu avec le Canada et quels en seront les bénéfices ? Le besoin dun plus de transparence est légitime. Dans cette nouvelle ère commerciale il faut pouvoir défendre non seulement la liberté du commerce, mais aussi son équité. »



    Loffensive économique de la Chine ainsi que les nouvelles orientations des Etats-Unis en matière commerciale dans le mandat du président Donald Trump sont autant de défis pour lUnion européenne dans les années à venir. Et dans ces conditions, il faudrait suivre de près dans quelle mesure les négociations commerciales déjà entamées par lUnion européenne avec ses principaux partenaires vont pouvoir répondre de manière adéquate aux exigences en matières de compétence, déquité et de transparence, ainsi quaux attentes de ses citoyens. (Trad.: Ionut Jugureanu)

  • UE și China au semnat o declarație comună în care avertizează asupra războaielor comerciale

    UE și China au semnat o declarație comună în care avertizează asupra războaielor comerciale

    Tensiunile
    privind situatia comerțului la nivel global s-au accentuat după ce partenerii
    Statelor Unite au inceput să ia măsuri ca răspuns la politica Washingtonului de
    a introduce taxe vamale la importuri.


    Lumea
    are nevoie de o reformă a comerțului, nu de confruntări, afirma președintele
    Consiliului European, Donald Tusk cu ocazia summitului Uniunea Europeană-
    China. Tusk a solicitat atât Chinei cât și Statelor Unite și Rusiei să nu
    distrugă ordinea mondială ci sa o îmbunatațească.


    La
    rândul său, europarlamentarul Iuliu Winkler, raportor pentru legislativul european
    în domeniul relațiilor comerciale cu China spune că reuniunea a fost un succes,
    dar unul limitat din punct de vedere al comerțului internațional:Cred
    că acele angajamente pe care partea chineză le-a făcut în privința colaborării
    in Organizația Mondială a Comerțului, în privința sprijinirii comerțului global
    liber si neîngrădit de taxe și taxe vamale și tarife, în privința colaborării
    în contextul în care avem o perioadă tulbure a comerțului global, toate acestea
    sunt foarte frumoase, deci ar fi bine ca ele, aceste angajamente, să fie urmate
    și de acțiune concretă. Vedem o mare distanță între angajamentele politice la
    nivelul partenerului chinez și activitatea concretă, care sa aibă efecte
    benefice asupra companiilor europene prezente pe piața chineză.


    Nici
    șeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker nu s-a arătat prea încântat de
    faptul că in 2o17 investițiile europene de 6 miliarde de euro în China, au fost
    de 5 ori mai mici decât cele ale Chinei în Europa. Decalaj care reflectă
    preocuparea investitorilor europeni cu privire la problemele legislative și
    administrative cu care se confruntă companiile străine in China. Opinie
    confirmată și de Iuliu Winkler: Din
    documentele întocmite anual de către Camera de Comerț Europeană în China vedem
    că, din pacate, pe teren, practic condițiile de acțiune, de activitate de zi cu
    zi a companiilor europene nu se îmbunătățesc, ci dimpotrivă numărul de piedici
    creste. Deci este o distanță foarte mare între declarațiile politice și
    realitatea de pe teren. Ca să nu mai vorbim de intreprinderile mici si mijlocii
    europene al căror acces este îngreunat evident și de bariera geografică și de
    bariera lingvistică. De aceea, în permanență, în dialogul nostru pentru Acordul
    de Investiții insistăm pentru situația IMM-urilor europene care trebuie să
    poată activa mai ușor și mai liber pe piata chineză.


  • Iniţiativa cetăţenească Minority SafePack face noi paşi

    Iniţiativa cetăţenească Minority SafePack face noi paşi

    Organizatorii Iniţiativei cetăţeneneşti privitoare la
    minorităţile naţionale autohtone din Uniunea Europeană     au anunţat, în debutul
    lunii aprilie, că au reuşit să strângă peste un milion două sute de mii de
    semnături, număr suficient pentru ca iniţiativa să fie luată în considerare de
    Comisia Europeană.


    Campania, numită Minority SafePack, cere Uniunii Europene
    să îmbunătăţească protejarea minorităţilor naţionale şi lingvistice cu legi
    care să le susţină limbile, educaţia şi cultura, precum şi accesul la
    conţinutul media şi la sprijin regional, printre altele.


    Potrivit iniţiatorilor, aproximativ 50 de milioane de
    persoane din UE, care reprezintă 10% din numărul total de cetăţeni, aparţin
    unei minorităţi sau vorbesc o limbă minoritară. Printre exemple sunt enumerate
    comunitatea daneză din Germania, minoritatea maghiară din Transilvania,
    bretonii din Franţa şi populaţiile de romi din ţările din Europa Centrală şi de
    Est.


    Săptămâna trecută, UDMR a depus, la Direcţia Naţională
    pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului
    Afacerilor Interne, semnăturile care au fost strânse în România pentru
    susţinerea Iniţiativei. Este vorba de 303.695 de semnături, care plasează
    România pe locul doi în clasamentul ţărilor semnatare, după Ungaria. La nivel
    european, a fost primul pas în procesul de înregistrare a semnăturilor de
    susţinere.


    Despre acest demers, europarlamentarul Iuliu Winkler, membru
    al Partidului Popular European, a spus: Iniţiativa cetăţenească privitoare la minorităţile naţionale autohtone
    din Uniunea Europeană nu se îndreaptă împotriva niciuneia dintre majorităţile
    naţionale din statele membre ale Uniunii Europene, ci se îndreaptă exclusiv
    spre ideea ca minorităţile istorice să beneficieze de drepturi mai extinse,
    care să le asigure acestor comunităţi un confort al speranţei în viitor. Dorim
    să ştim că şi copiii şi nepoţii noştri vor putea să fie tot maghiari din
    România, români din Ungaria, danezi din Germania sau austrieci sau germani din
    Italia şi acest lucru cred că este o dorinţă legitimă.


    În următoarele trei luni, autorităţile naţionale urmează să
    efectueze o anchetă administrativă obligatorie privind semnăturile. După
    această perioadă, Comisia Europeană ar trebui să emită o rezoluţie referitoare
    la Iniţiativa Cetăţenească. Potrivit estimărilor organizatorilor campaniei, în
    a doua jumătate a lui 2019, după încheierea alegerilor pentru Parlamentul
    European    , instituţiile europene se vor ocupa de problema legiferării acestui
    proiect.


    Campania Minority SafePack este supervizată de Uniunea
    Federală a Naţionalităţilor Europene    , cu sediul în oraşul german Flensburg.


  • Parlamentul votează în favoarea eliminării blocajelor în comerțul online transfrontalier

    Parlamentul votează în favoarea eliminării blocajelor în comerțul online transfrontalier

    La începutul lunii februarie, Parlamentul European a votat în favoarea
    eliminării blocajelor în comerţul on-line transfrontalier, fiind adoptat cu o
    mare majoritate Raportul Geo-blocarea
    și alte forme de discriminare bazate pe cetățenia sau naționalitatea,
    domiciliul sau sediul clienților.



    Noile reguli vor interzice blocarea geografică a cumpărătorilor care
    accesează pagini de internet din alt stat membru UE, pentru a le permite să
    aleagă de pe ce pagină vor achiziționa bunuri sau servicii, fără să fie blocați
    sau redirecționați automat către o altă pagină din cauza naționalității,
    locului de rezidență sau chiar a unei locații temporare unde se află.


    Această practică discriminatorie numită şi geoblocare este de ceva
    timp în atenţia Parlamentului European, devenind un element important
    al Strategiei privind piața unică digitală.




    Conținutul protejat
    de copyright este exclus pentru moment.




    Conținutul digital protejat de copyright, cum ar fi cărți electronice, muzică
    ce poate fi descărcată sau jocuri online, nu face obiectul acestor noi reguli,
    pentru moment. Cu toate acestea, Comisia Europeană va trebui să evalueze după
    doi ani de la intrarea în vigoare a acestei legislații dacă interzicerea
    blocării geografice trebuie extinsă pentru a cuprinde și acest tip de conținut.




    Din păcate, acest Regulament, nu rezolvă anumite aspecte
    discriminatorii care afectează cetățenii europeni aparținând minorităților naționale sau lingvistice, atrage
    atenţia deputatul european Iuliu Winkler: Ceea ce
    nu rezolvă Regulamentul este discriminarea împotriva minorităţilor naţionale şi
    vorbim aici de românii din Ungaria, la fel ca şi de maghiarii din România sau
    de germanii din
    Tirolul de Sud şi anume accesul la transmisiile de filme, de televiziune,
    muzică sau cărţi electronice…, în general conţinutul protejat de drepturile
    de autor.     Se putea decide eliminarea barierelor
    artificiale create de frontierele între state, în transmisiunile audio-vizuale.
    Va fi ocazia de a revizui acest Regulament, peste doi ani, şi de a rezolva şi
    această discriminare la care sunt supuşi membrii comunităţilor comunitare.
    Totuşi este regretabil că atunci când s-a luat o decizie şi când s-a organizat
    această dezbatere, obţinându-se sprijinul grupurilor politice pentru decizia
    privind regulamentul despre geo-blocare, nu s-au abordat şi nu s-au rezolvat
    toate problemele care încă fragmentează piaţa unică a Uniunii Europene.


  • Parlamentul votează în favoarea eliminării blocajelor în comerțul online transfrontalier

    Parlamentul votează în favoarea eliminării blocajelor în comerțul online transfrontalier

    La începutul lunii februarie, Parlamentul European a votat în favoarea
    eliminării blocajelor în comerţul on-line transfrontalier, fiind adoptat cu o
    mare majoritate Raportul Geo-blocarea
    și alte forme de discriminare bazate pe cetățenia sau naționalitatea,
    domiciliul sau sediul clienților.



    Noile reguli vor interzice blocarea geografică a cumpărătorilor care
    accesează pagini de internet din alt stat membru UE, pentru a le permite să
    aleagă de pe ce pagină vor achiziționa bunuri sau servicii, fără să fie blocați
    sau redirecționați automat către o altă pagină din cauza naționalității,
    locului de rezidență sau chiar a unei locații temporare unde se află.


    Această practică discriminatorie numită şi geoblocare este de ceva
    timp în atenţia Parlamentului European, devenind un element important
    al Strategiei privind piața unică digitală.




    Conținutul protejat
    de copyright este exclus pentru moment.




    Conținutul digital protejat de copyright, cum ar fi cărți electronice, muzică
    ce poate fi descărcată sau jocuri online, nu face obiectul acestor noi reguli,
    pentru moment. Cu toate acestea, Comisia Europeană va trebui să evalueze după
    doi ani de la intrarea în vigoare a acestei legislații dacă interzicerea
    blocării geografice trebuie extinsă pentru a cuprinde și acest tip de conținut.




    Din păcate, acest Regulament, nu rezolvă anumite aspecte
    discriminatorii care afectează cetățenii europeni aparținând minorităților naționale sau lingvistice, atrage
    atenţia deputatul european Iuliu Winkler: Ceea ce
    nu rezolvă Regulamentul este discriminarea împotriva minorităţilor naţionale şi
    vorbim aici de românii din Ungaria, la fel ca şi de maghiarii din România sau
    de germanii din
    Tirolul de Sud şi anume accesul la transmisiile de filme, de televiziune,
    muzică sau cărţi electronice…, în general conţinutul protejat de drepturile
    de autor.     Se putea decide eliminarea barierelor
    artificiale create de frontierele între state, în transmisiunile audio-vizuale.
    Va fi ocazia de a revizui acest Regulament, peste doi ani, şi de a rezolva şi
    această discriminare la care sunt supuşi membrii comunităţilor comunitare.
    Totuşi este regretabil că atunci când s-a luat o decizie şi când s-a organizat
    această dezbatere, obţinându-se sprijinul grupurilor politice pentru decizia
    privind regulamentul despre geo-blocare, nu s-au abordat şi nu s-au rezolvat
    toate problemele care încă fragmentează piaţa unică a Uniunii Europene.


  • Comerțul, pus în slujba dezvoltării durabile

    Comerțul, pus în slujba dezvoltării durabile

    Potrivit acestuia, Partidul Popular European are încredere în eficiența
    dialogului cu partenerii comerciali ai UE și în cooperarea cu organizațiile
    internaționale.



    Tratatele UE impun ca toate politicile relevante ale UE, inclusiv Politica
    comercială, să promoveze dezvoltarea durabilă.


    În luna iulie a anului trecut, Comisia a lansat dezbaterea cu privire la
    îmbunătățirea implementării dezvoltării durabile în țările partenere comerciale
    ale UE propunând două scenarii. Unul se referă la realizarea de parteneriate
    mai asertive privind comerțul și dezvoltarea durabilă, menținându-se mecanismul
    actual de aplicare, iar cel de-al doilea vizează introducerea de sancțiuni
    obligatorii în tratate.


    Referitor la acest subiect, in cadrul unui seminar organizat la Bruxelles
    din BIPE Romania eurodeputatul Iuliu Winkler a declarat: Suntem martorii naşterii unei noi lumi a comerţului; o activitate care
    eminamente era decisă în spatele uşilor închise, în spatele cortinelor, pentru că negocierile comerciale sunt de o
    tehnicitate nemaipomenită, nici nu poţi să înţelegi acele lucruri dacă nu eşti
    specialist în comerţ, deci şi ei se retrăgeau, negociatorii şi negociau. Acest
    lucru nu mai este sustenabil. Societatea, actorii, dumneavoastră – mass media
    şi ONG-urile, doresc transparenţă, doresc să înţeleagă ceea ce se întâmplă,
    doresc să afle cu ce mandat. Deci, se naşte o nouă lume a comerţului. Subliniez
    că nevoia de transparenţă este un lucru legitim, va trebui să ne îndreptăm spre
    un comerţ nu numai liber, dar şi un comerţ echitabil. Cine face analiza
    regională -analiza în profil teritorial, dacă doriţi, a benefiiilor şi a
    costurilor unui acord comercial? Când facem această analiză, constatăm că, din
    nefericire, o parte dintre beneficii sunt situate mereu în altă parte, decât
    estul Europei, acolo unde ţările respective ale UE sunt marii comercianţi,
    marii exportatori. Cel mai mare exportator al UE este, evident, Germania şi cel
    mai preţios exportator pentru că dicutăm despre tehnologie şi depre produse cu
    înaltă valoare adăugată. Şi costurile acordurilor, de multe ori, din păcate,
    sunt situate în estul Europei, de exemplu, în România. Eu cred că este
    important, când vorbim, fie de politica comercială, fie de alte chestiuni, să
    nu evităm subiectele incomode, ele trebuie făcute într-un mod constructiv şi
    aici, sigur că avem nevoie de putere şi acasă.


  • UE previne spionarea de către regimurile totalitare a propriilor cetăţeni

    UE previne spionarea de către regimurile totalitare a propriilor cetăţeni

    Europa nu ar trebui să îi ajute pe dictatori să îşi spioneze cetăţenii,
    este mesajul pe care îl transmite Parlamentul European prin votul dat luna
    aceasta la Strasbourg. Este vorba despre începerea negocierilor cu Comisia
    Europeană şi cu statele membre, deci Consiliul European, cu privire la
    controalele pentru exporturile UE. Se doreşte extinderea acestor controale la instrumentele
    de supraveghere cibernetică, astfel încât să se evite încălcarea drepturilor
    omului.


    În
    ultima perioadă, ameninţarea terorismului este o ameninţare reală, însă vedem
    faptul că există regimuri autoritare în lume, care, sub acest pretext al
    combaterii terorismului, extind supravegherea cibernetică împotriva membrilor
    societăţii civile, împotriva jurnaliştilor, împotriva activiştilor care sunt
    apărătorii drepturilor omului… Din păcate, putem da numeroase asemenea exemple.
    Dacă ne gândim la ţări cum sunt o parte dintre statele arabe, Marocul sau
    Algeria, dacă ne gândim la Pakistan, Rusia sau Turcia… Toate aceste regimuri
    autoritare au folosit în ultima perioadă, fie că a fost vorba despre
    evenimentele din Turcia, fie, acum, pregătirea alegerilor în Rusia sau perioada
    numită primăvara arabă şi acele schimbări care au avut loc în ţările arabe.
    Toate acestea au dat ocazia unui abuz al tehnicilor şi tehnologiilor de control
    cibernetic şi supraveghere cibernetică.



    A argumentat eurodeputatul, Iuliu Winkler, PPE, vicepreşedinte Comisia
    pentru comerţ internaţional.


    Această iniţiativă, care face parte din demersul de regândire a regimului
    UE privind controlul exporturilor, vizează, aşadar, echipamentele cu dublă
    utilizare. Adică, produsele sau tehnologiile care pot fi utilizate atât în
    domeniul civil, cât şi în cel militar. Acestea fac deja subiectul unui regim de
    control al exporturilor Uniunii. Dar noile reguli ar putea adăuga pe listă
    unele instrumente de supraveghere cibernetică produse în UE, precum
    echipamentele pentru interceptarea telefoanelor mobile, accesarea computerelor,
    spargerea parolelor sau identificarea utilizatorilor de internet.


    Iuliu Winkler, despre propunerile Parlamentului European pentru noul
    regulament: Este vorba despre publicarea în mod
    obligatoriu a licenţelor de export pe care diverse state membre le acordă în
    acest domeniu. Este vorba despre publicarea de către statele membre şi a
    solicitărilor respinse, pentru că şi acestea sunt relevante, dar şi crearea
    posibilităţii de retragere a licenţelor deja acordate în momentul în care ar
    apărea informaţii că există un abuz în domeniul drepturilor omului în diverse
    state unde ar fi beneficiari ai exporturilor UE.


  • EU vor globalen Herausforderungen

    EU vor globalen Herausforderungen

    Die neuen Herausforderungen Europas wird man überwinden können, nur wenn die Mitgliedsstaaten, die europäischen Institutionen, die wichtigsten Wirtschaftsakteure und die Zivilgesellschaft zusammenarbeiten, um die Stabilität und Prosperität der europäischen Bürger zu sichern. Dieses behaupten die deutsche Bundeskanzlerin Angela Merkel und der französische Präsident François Hollande, die zur Einigkeit aufrufen. In dieser ganzen Rechnung spielt auch der finanzielle Teil eine wesentliche Rolle. Die Wirtschafts- und Währungsunion setzt die Koordinierung der wirtschaftlichen und steuerlichen Richtlinien der Mitgliedsstaaten, eine gemeinsame Währungspolitik und den Umlauf einer einzigen Währung, des Euros, voraus.



    Obwohl alle 28 Mitgliedsstaaten der Union sich an der Wirtschaftsunion beteiligen, haben nur einige von ihnen die Integration durch die Einführung der einheitlichen Währung weitergeführt. Sie gründeten somit die sogenannte Eurozone, während andere — Gro‎ßbritannien, Dänemark und Schweden — nicht einverstanden waren, den Übergang zum Euro zu vollbringen. Auch die Länder, die sich im Einführungsverfahren befinden, geben keine Signale, sie würden es zu eilig haben.



    Die Krise hat die Mängel des Euros zum Vorschein gebracht, versucht Wirtschaftler und Nobelpreisträger Joseph E. Stiglitz zu erläutern. Stiglitz verweist auf die Handlungsweise, die seiner Meinung nach die vorhandene Struktur eher zu einer Divergenz als zu einer Konvergenz führen wird. Es handelt sich um das direkte Ergebnis der Herausforderung, dass es eine Gruppe unterschiedlicher Länder mit gemeinsamer Währung, dem Euro, gibt, unter den Voraussetzungen, dass die wirtschaftliche Integration von der politischen Integration überholt wurde.



    Aus wirtschaftlicher Sicht scheinen die Perspektiven erfreulich. Laut der Winterprognose, die an diesen Tagen von der Europäischen Kommission veröffentlicht wurde, besagten die wichtigsten Erwartungen, dass alle EU-Wirtschaften 2017 und 2018 zum ersten Mal in den letzten neun Jahren wachsen werden. Die europäische Wirtschaft hat ihren Widerstand vor den zahlreichen Schocks bewiesen, mit denen sie im Laufe des vorigen Jahres konfrontiert wurde. Das Wirtschaftswachstum bleibt aufrecht und der Stand der Arbeitslosigkeit und der Defizite geht nach unten. Wenn die Ungewissheit so gro‎ß ist, ist es dennoch wichtiger denn je, alle politischen Werkzeuge anzuwenden, um dieses Wirtschaftswachstum zu stützen“, glaubt Pierre Moscovici, Kommissar für Wirtschafts- und Finanzfragen, Besteuerung und Zoll. Moscovici erläutert weiter:



    Letztes Jahr ist das BIP der EU um 1,9% gestiegen. Dieses wird auch 2017 und 2018 in einem Rhythmus von 1,8% weiter steigen. Die Steigerung in der Eurozone wird dieses Jahr 1,6% und kommendes Jahr 1,8%, nach 1,7% 2016 betragen. Das hei‎ßt, dass es das fünfte Jahr hintereinander ist, in dem das Wachstum in der EU aufrecht bleibt, und das trotz zahlreicher Herausforderungen, mit denen wir konfrontiert wurden. Es handelt sich sowohl um interne als auch um internationale Herausforderungen. Letztes Jahr musste die EU dem niedrigsten Wachstumsrhythmus der Tätigkeit und des Welthandels der letzten 7 Jahre standhalten. Sie musste aber auch vor geopolitischen Spannungen und selbstverständlich vor den Terroranschlägen auf unserem Boden und in anderen Teilen der Welt durchhalten. Der Kontext ist also schwierig und darüber hinaus haben wir auch andere Herausforderungen — ich denke an die Abstimmung der Briten für den Brexit, an die Unzufriedenheit oder sogar an beträchtliche Spannungen vonseiten der europäischen Bürger gegenüber der Globalisierung. Dieses wurde bei einigen Wahlen sichtbar, die Einfluss auf die Weltwirtschaft haben werden. Vergessen wir die Zerbrechlichkeit des Bankenwesens nicht, der wir standhalten müssen.“




    Die Kohäsion der EU scheint sowohl durch den Beschluss Gro‎ßbritanniens, die EU zu verlassen, als auch durch andere Beschlüsse wie z.B. die Einführung von Flüchtlingsverteilungsquoten betroffen zu sein, meinen Analytiker. Immer öfter veröffentlicht die Presse Kommentare über die Möglichkeit, dass andere Länder den Gemeinschaftsblock verlassen. Im Wahljahr 2017 scheint das auch ein Thema der Wahlkampagne verschiedener Parteien zu sein.



    Der Europaabgeordnete und Vizevorsitzende des Ausschusses für Internationalen Handel im Europäischen Parlament, Iuliu Winkler, erläutert:



    Die Ma‎ßnahmen zur Bekämpfung der Krise haben natürlich die Tür für den Populismus geöffnet. Sie haben die Tür für Gefälle geöffnet, die es bereits gab, aber vielleicht vor einigen Jahren weniger tief waren. Ich spreche hier über das Gefälle zwischen Ost und West, das Gefälle zwischen Nord und Süd, was Arbeitskultur, was Finanz- und Haushaltsdisziplin angeht, aber auch einfach über die Reaktion der Gesellschaften in Osteuropa, die 50 Jahre auf der falschen Seite des Eisernen Vorhangs gelebt haben. All das hat sich aber noch mehr vertieft. Der gro‎ße Schlag kam vor zwei Jahren, als die Flüchtlingskrise stattgefunden und sich alle anderen Krisen verschärft haben.“




    Iuliu Winkler erinnert auch daran, dass 2016 von zwei unerwarteten Ereignissen gekennzeichnet wurde — dem Ergebnis des Referendums zum Austritt Gro‎ßbritanniens aus der EU und dem Wahlergebnis in Übersee. Darüber hinaus, sagt er, wird in einigen Wochen die Ankündigung der Premierministerin Theresa May über die Einleitung der Brexit-Verfahren kommen. Es werden noch grö‎ßere Änderungen auf uns zukommen und somit ist es schwer, zu glauben, dass uns ein ruhiges 2017 erwartet.

  • UE, încotro?

    UE, încotro?


    Amplificarea populismului în Europa, criza provocată de ieşirea Marii Britanii din Uniune, riscul ca noua administraţie de la Washington să rupă acordurile comerciale cu europenii sunt identificate de cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, drept ameninţări majore pentru stabilitatea continentului. Acestor provocări nu le vom putea face faţă decât dacă statele membre, instituţiile europene, principalii actori economici şi societatea civilă colaborează pentru asigurarea stabilităţii şi prosperităţii cetăţenilor europeni, spun cei doi lideri, făcând apel la unitate. În toată această ecuaţie, şi partea financiară joacă un rol esenţial.



    Uniunea economică şi monetară presupune coordonarea politicilor economice şi fiscale ale ţărilor membre, o politică monetară comună şi circulaţia unei singure monede: euro. Dar, deşi toate cele 28 de state ale Uniunii participă la uniunea economică, unele dintre ele au dus integrarea mai departe prin adoptarea monedei unice, formând aşa-numita zonă euro, în timp ce altele – Marea Britanie, Danemarca şi Suedia – nu au fost de acord să treacă la euro. În acelaşi timp, ţările care se află în proces de adoptare nu dau semne că s-ar grăbi prea tare.



    Criza a scos la suprafaţă defectele euro, vine cu o posibilă explicaţie economistul Joseph E. Stiglitz, laureat al Premiului Nobel. Stiglitz arată modul în care, în opinia sa, structura actuală conduce mai degrabă la divergenţă decât la convergenţă – este vorba de rezultatul direct al provocărilor existenţei unui grup divers de ţări cu o monedă comună – euro, în condiţiile în care integrarea economică este depăşită de cea politică. Din punct de vedere economic, perspectivele par îmbucurătoare.



    Potrivit prognozei de iarnă dată publicităţii în aceste zile de către Comisia Europeană, aşteptările cele mai importante spun, în esenţă, că toate economiile din UE vor creşte în 2017 şi 2018, pentru prima dată în ultimii nouă ani. “Economia europeană şi-a dovedit rezistenţa în faţa numeroaselor şocuri cu care s-a confruntat pe parcursul anului trecut. Creşterea economică se menţine, iar nivelul şomajului şi al deficitelor este în scădere. Totuşi, cu un grad de nesiguranţă atât de ridicat, este mai important ca oricând să utilizăm toate instrumentele politice pentru a sprijini creşterea economică”, consideră Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă. Anul trecut, explică, Moscovici: “PIB-ul UE a progresat cu 1,9% şi va continua să crească într-un ritm de 1,8% atât în 2017, cât şi în 2018. Creşterea în zona euro va fi de 1,6% în acest an şi 1,8% anul viitor, după 1,7% în 2016. Asta înseamnă că este al cincilea an la rând când creşterea UE rezistă şi asta în ciuda numeroaselor provocări cu care ne-am confruntat cu toţii. E vorba de provocări atât interne cât şi internaţionale. Anul trecut, UE a trebuit să facă faţă celui mai scăzut ritm de creştere a activităţii şi comerţului mondial din ultimii 7 ani. Însă a trebuit să facă faţă şi unor tensiuni geopolitice şi, bineînţeles, atentatelor teroriste cunoscute pe teritoriul nostru şi în alte părţi ale lumii. Deci, contextul este dificil şi, în plus, avem şi alte provocări – mă gândesc la votul britanic pentru ieşirea din UE şi la o nemulţumire sau chiar la tensiuni majore din partea cetăţenilor europeni împotriva mondializării. Acest lucru s-a văzut prin nişte alegeri care vor avea nişte efecte asupra economiei mondiale. Şi, să nu uităm, bineînţeles, fragilitatea sistemului bancar căreia trebuie să-i facem faţă.”



    Coeziunea UE pare să fie afectată atât de hotărârea luată de Marea Britanie de a părăsi UE, cât şi de alte decizii, precum cea de impunere a unor cote de refugiaţi, remarcă analiştii. Din ce în ce mai des, presa publică comentarii despre posibilitatea ca noi ţări să părăsească blocul comunitar. Iar în anul electoral 2017 acesta pare să fie un subiect de campanie pentru diferite partide.



    Eurodeputatul Iuliu Winkler, vicepreşedintele Comisiei pentru Comerţ Internaţional din Parlamentul European, explică: “Măsurile împotriva crizei evident că au deschis uşa populismului, au deschis uşa sau au adâncit anumite falii care existau, dar erau mult mai puţin adânci, poate în urmă cu mai mulţi ani, mă gândesc aici la faliile dintre Est şi Vest, faliile dintre Nord şi Sud în ceea ce priveşte cultura muncii, în ceea ce priveşte disciplina financiară bugetară, dar şi în ceea ce priveşte pur şi simplu reacţia societăţilor din estul Europei, care au trăit 50 de ani de partea greşită a cortinei de fier. Toate aceste lucruri, însă, au primit un avans şi mai mare, au primit o lovitură mare în urmă cu doi ani de zile atunci când criza migraţiei a venit şi a intensificat toate celelalte crize.” Iuliu Winkler aminteşte şi el faptul că 2016 a fost marcat de două evenimente neaşteptate – rezultatul referendumului legat de ieşirea Marii Britanii din UE şi rezultatul alegerilor prezidenţiale dincolo de Atlantic. În plus, spune el, în câteva săptămâni vom vedea anunţul primului ministru Theresa May legat de declanşarea procedurilor privind Brexitul, vor veni mari schimbări şi atunci e greu de crezut că ne putem aştepta la un 2017 liniştit.


  • Les projets des euro-députés roumains

    Les projets des euro-députés roumains

    En 2007, au premier scrutin européen à participation roumaine après l’adhésion du pays à l’UE, les Roumains élisaient une nombre de politiciens qui ne se sont pas fait ensuite remarquer pendant leurs mandats à Bruxelles. La plupart d’entre eux se sont contenter d’encaisser leurs salaires — fabuleux, comparés aux revenus des Roumains — et de sortir tout aussi discrètement de la scène, à la fin de leurs mandats. Les élections de ce mois pour le nouveau législatif communautaire ont constitué un véritable tri pour les représentants de la Roumanie. En tête des listes de candidats des principaux partis politiques se trouvaient des personnes qui se sont déjà fait remarquer à Bruxelles. Pour ce deuxième mandat, une partie des eurodéputés se proposent de poursuivre leurs projets majeurs.



    Corina Cretu, qui menait la liste des candidats sociaux-démocrates promet de défendre les intérêts des Roumains, pris pour cible par la rhétorique xénophobe des partis extrémistes : « En raison de ce contexte difficile, lorsque près de 30% du Parlement Européen est formé de forces extrémistes dont les ressortissants roumains et la Roumanie constituent la principale cible, c’est à nous de défendre leurs droits. »



    Pour sa part, la libérale Norica Nicolai, passionnée par la thématique de la sécurité, annonce qu’elle resterait membre de la Commission de défense du Parlement européen, où elle soutiendrait l’élaboration d’une politique commune dans le domaine : « L’Union européenne doit prendre en compte, les perspectives qui découlent du Traité de Lisbonne. Deux de ses clauses lui confèrent une politique commune de défense. Nous avons constaté combien vulnérables nous sommes aux risques en tout genre. Face à la mondialisation et aux politiques régionales, on ne peut plus vivre en isolation, on a besoin de la participation de tous, nous devons mettre en commun nos compétences et capacités. ».



    L’eurodéputé de l’Union démocratique des magyars de Roumanie Iuliu Winkler, membre du Groupe populaire européen, souhaite que la Roumanie ait un poids politique à la mesure de celui démographique et territorial : «Nous affirmons souvent que nous sommes le 7e pays de l’UE, mais à l’heure actuelle nous ne sommes pas le septième pays pour ce qui est de l’influence ou de la capacité de défendre les intérêts du pays au Parlement européen et dans les institutions européennes. Nous devons donc avancer aussi de ce point de vue. »



    Affilié également au parti Populaire Européen, l’eurodéputé Cristian Preda du Mouvement populaire souhaite poursuivre son activité dans la Commission des Affaires étrangères du PE : « Je me propose de réaliser tous les objectifs évoqués dans ma campagne électorale : l’adhésion de la Roumanie à la zone euro et à l’espace de libre circulation Schengen, ainsi que notre contribution à la consolidation de l’économie européenne. »



    Qu’ils soient à leur premier ou deuxième mandat, les eurodéputés roumains doivent concilier, selon les commentateurs de Bucarest, les attentes des électeurs et des partis politiques de Roumanie avec le statut d’élu européen. (Trad. Alex Diaconescu)