Radio România Internațional

Tag: Japonia

  • Klaus Iohannis: România este alături de poporul Japoniei în aceste momente dificile

    Klaus Iohannis: România este alături de poporul Japoniei în aceste momente dificile

    România este alături de poporul Japoniei în aceste momente dificile. Adresăm din inimă condoleanţele noastre familiilor şi prietenilor victimelor cutremurelor, a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis. Şeful statului a transmis, de asemenea, un mesaj de condoleanţe pentru apropiaţii victimelor cutremurelor care au lovit luni Japonia.

    Cutremurul cu magnitudinea de 7,6 care a lovit luni centrul Japoniei a omorât 48 de persoane, a făcut pagube foarte semnificative, inclusiv numeroase victime, clădiri prăbuşite şi incendii, conform unui bilanţuluui provizoriu al autorităţilor locale.

    Japonia se află marţi într-o cursă contra cronometru în încercarea de a găsi supravieţuitori în urma cutremurului care a devastat Peninsula Noto.

  • Radu Oprea: Unul dintre obiectivele României este recucerirea pieţelor tradiţionale cu ţări din Asia

    Radu Oprea: Unul dintre obiectivele României este recucerirea pieţelor tradiţionale cu ţări din Asia

    Unul dintre obiectivele României în perioada următoare este recucerirea pieţelor tradiţionale cu ţări din Asia, precum Singapore, Vietnam şi Japonia, a declarat ministrul Economiei, Ştefan Radu Oprea.

    Recucerirea pieţelor tradiţionale a fost una dintre componentele pe care le-am avut în vedere, inclusiv de a profita industria românească, economia românească de pieţele şi de acordurile comerciale semnate de Uniunea Europeană cu ţările din Asia, vorbim despre Singapore, Vietnam, Japonia. Am pierdut destul de mult timp pentru ca aceste instrumente pe care statul român le are la îndemână în a sprijini antreprenorii români să ajungă pe alte pieţe nu au fost folosite aşa cum ar fi trebuit. (…) Vor urma în octombrie Comisia mixtă cu Coreea şi în noiembrie Comisia mixtă cu Vietnam. Sunt zone unde există potenţial de colaborare foarte mare, atât prin atragere de tehnologie prin investiţiile coreene, de exemplu, în România, dar şi de export în cazul companiilor româneşti. Există însă o stare de confort a antreprenorilor români şi atunci, pentru a-i putea extrage din zona lor de confort, este nevoie şi de implicarea statului român, de creare a acelor oportunităţi în a pune la un loc companiile din Coreea, din Vietnam, companiile din România şi, de ce nu, şi alte pieţe, cum ar fi cea japoneză. Acesta este un efort care va continua, schemele de ajutor de stat sunt o altă componentă.

    Este important, a subliniat ministrul Economiei, ca românii să cumpere produse româneşti.

    Încercăm să sprijinim atât mediul privat, cât şi companiile de stat pentru a avea o competiţie corectă şi firmele româneşti să fie prezente pe piaţă cu produse bune şi de calitate, astfel încât ‘cumpără româneşte’ să nu rămână doar o idee frumoasă, ci să devină realitatea noastră de zi cu zi. Să ştim că atunci când cumpărăm produse româneşti sprijinim locurile de muncă ale celor care lucrează, inclusiv aici în Plafar, a menţionat Ştefan Radu Oprea.

  • Jurnal românesc – 17.07.2023

    Jurnal românesc – 17.07.2023

    Accelerarea proiectului de construcţie a unui nou pod peste Dunăre, între Giurgiu şi Ruse, a fost una dintre concluzile întâlnirii pe care prim-ministrul Marcel Cioacu a avut-o la Bucureşti cu premierul bulgar Nikolai Denkov. Cei doi au fost de acord că, până la finalizarea acestui proiect, ar trebui pusă în funcţiune o linie de feribot între cele două oraşe, pentru a face faţă traficului intens de mărfuri şi pentru a-i ajuta pe turiştii care circulă în ambele direcţii. Subiectul central al întrevederii l-a constituit însă cel legat de aderarea celor două state la Spaţiul Schengen. Ciolacu a reamintit că Bucureştiul şi Sofia îşi concentrează eforturile pentru a gestiona migraţia şi pentru a proteja frontierele Uniunii Europene şi a punctat faptul că România a demonstrat că este un partener responsabil şi de încredere al Uniunii în acest domeniu şi un furnizor de securitate pentru întreagul bloc comunitar. La rândul său, premierul bulgar a apreciat că procesul de integrare în Schengen trebuie să fie finalizat de cele două state împreună şi a spus că dialogul experţilor români şi bulgari cu cei din ţările care încă mai au anumite rezerve trebuie continuat. La 12 iulie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care, printre altele, solicită Consiliului Uniunii Europene să admită aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen până la finalul acestui an.

    Fostul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, a anunţat că, împreună cu senatorul Lucian Romaşcanu, a depus o iniţiativă legislativă privind declararea datei de 15 iulie drept Ziua mărcii poştale româneşti. Proiectul prevede şi organizarea unui Târg al mărcilor poştale şi al cărţilor poştale maxime, iar consiliile judeţene, împreună cu inspectoratele şcolare judeţene şi cel al Municipiului Bucureşti, pot organiza expoziţii filatelice tematice. Romfilatelia va organiza evenimente de promovare a mărcii poştale, alături de Institutul Cultural Român, şi va emite anual un produs filatelic special pentru a marca Ziua mărcii poştale româneşti. Cazanciuc a amintit că la 15 iulie s-au împlinit 165 de ani de la prima emisiune filatelică. Marca poştală a fost de-a lungul timpului un reper solid al patrimoniului nostru spiritual şi cultural, dincolo de relevanţa sa filatelică în sine. (…) Pentru că a fost şi este un adevărat mesager al istoriei şi geografiei României, (…) făcând cunoscute în ţară şi străinătate personalităţi remarcabile ale vieţii politice şi culturii româneşti, evenimente şi realizări de prestigiu din diferite perioade istorice ale României, a arătat Cazanciuc. Timbrul poştal românesc Capul de bour a fost tipărit la Iaşi, într-o primă emisiune, sub egida Poştei Domneşti a Principatului Moldovei, la data de 15 iulie 1858.

    Nava simbol a Forţelor Navale Române, bricul Mircea, a acostat în acest final de săptămână în Portul Taranto, din Italia, şi, până la 19 iulie, este deschisă publicului care doreşte să cunoască tradiţia marinarilor români, a transmis Statul Major al Forţelor Navale. Bricul Mircea se află luna aceasta într-un marş internaţional de instrucţie în Marea Mediterană şi are la bord 67 de studenţi ai Academiei Navale Mircea cel Bătrân şi 12 studenţi străini de la academii partenere din Bulgaria, Germania, Polonia, Turcia, Letonia, Spania şi Italia. (…) echipajul navei şi studenţii de la bord vor avea misiunea de a promova valorile şi tradiţiile marinăreşti ale României, precum şi şcoala de marină românească, a mai transmis Statul Major al Forţelor Navale. Ambasada României în Italia, prin Consulatul General al României din Bari, a planificat, în perioada escalei navei în Portul Taranto, vizite ale cadeţilor de la bord la obiectivele turistice din zonă, întâlniri oficiale ale comandantului navei-şcoală cu autorităţile publice locale din Taranto, precum şi un cocktail, la bord, la care au fost invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor civile şi militare din regiune. Bricul Mircea a fost declarat oficial, în anul 2019, Ambasador Onorific în Serviciul României, iar în anul 2022 a primit titlul de Ambasador al României Sustenabile.

    Lotul României a ocupat locul întâi între ţările din Europa şi locul patru în clasamentul pe naţiuni, la Olimpiada Internaţională de Matematică desfăşurată la Chiba, în Japonia. Cu cinci medalii de aur şi una de argint şi un total de 208 puncte România a fost depăşită doar de China, Statele Unite ale Americii şi Coreea. Medaliaţii au fost elevii David-Andrei Anghel, Andrei Moldovan, Robert Dragomirescu, Pavel Ciurea, Radu Lecoiu, toţi de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti şi Andrei Chiriţă de la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din Bucureşti. Delegaţia României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin-Liviu Gherghe, de la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti. Locul 4 la Olimpiada Internaţională de Matematică este cea mai bună poziţie pe care România a ocupat-o la această competiţie în ultimii 24 de ani, transmite ministerul Educaţiei.

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 05.03 – 11.03.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 05.03 – 11.03.2023

    Vizite tru Extremlu Orient


    Parteneriatlu Strategic anamisa di România şi Japonia demonstreadză că ligăturli bilaterale agiumsiră pi nai ma analtulu nivel – declară prezidentulu Klaus Iohannis, după ţi, marță, la Tokyo, simnă, deadunu cu premierlu nipon, Fumio Kishida, perfectarea alustui tratat bilateral. Tut marță, prezidentulu Iohannis fu aştiptatu di amirălu ali Japonie, Naruhito. România şi Japonia, spuni șeflu a statlui, suntu tora ma aprukeati ca vărnăoară. El nica spusi că, tru actualu contextu global, dămcusitu di polimu şi di tensiuni regionale, easti important s’avemu besă unu alantu tră s’li vigllemu valorli di thimelliu cari nă difinesc: vrearea di irini şi securitate, libertatea, democraţia şi ndrepturile omului, arada internaţională thimilliusită pi reguli. Unăoară cu simnarea a Parteneriatului Strategic, spun experții, dizvoltarea cooperarillei româno-nipone va s’hibă accelearată, pritu lărdzearea a portofoliului di acţiuni şi proiecte tru tuti domeniile di sinferu comun. Uidisitu cu spusa a pitricutăllei Radio România, vizita prezidentului Iohannis avu şi ună importantă dimensiune economică, Japonia hiinda nai ma mari investitor asiatic tru România. Aţeali aproapea 400 di societăţi comerciale cu capital japonez ditu România aducu, tru aestu kiro, cama di 40.000 di locuri di lucru. Potenţialu di creastire easti semnificativ, inclusiv tru domeniile cu nai ma analtu nivel di inovaţie, catacum dizvoltarea tehnologiei di turlie reactoare modulare micñiţi, produţerea şi distribuţia di hidrogen veardi, producţia di optică di mare putere, infrastructura ditu bărnulu ditu soni ică bitisearea a unei nauă magistrală a metroului ditu Bucureşti. Parteneriatlu cu Japonia easti doilu simnatu di România cu un stat asiatic, după aţelu cu Coreea di Sud. Ditu Japonia, prezidentulu Iohannis nkisi calkea ti tu Singapore. România easti treilu nai ma mari furnizor ditu Uniunea Europeană di servicii IT tru Singapore, iara interesul ahăndusearea şi amplificarea aluştui palier di colaborare, pritu iniţierea di năi proiecte bilaterali.



    Pisti 3,7 miliuñi di arifugaţ ucraineni tru România vecină


    Inspectoratul General ali Poliţiei di Frontieră (IGPF) dimăndă că maş ñiercuri intrară tru România, pritu locurli di triţeari a sinurlui, cama di șapti ñilli di cetăţeni ucraineni. Uidisitu cu unu comunicat transmis, gioi, a presăllei, ahurhinda cu 10 di şcurtu 2022, cu dauă stămâñi ninti că askerea arusă s’lă aputrusească văsilia, intrară tru România 3.705.317 di cetăţeni ucraineni. Majoritatea nkisiră calea, ma largu, cătă văsilii ditu ascăpitata ali Europă, ama aproapea 100 di ñilli, precizează autoritățile di la București, aleapsiră s’rmână tru România. Aprindu dzuua ti dimăndari a datiloru di la Poliția di Frontieră,


    Parlamentul di la Bucureşti adoptă ună declaraţie di ndrupari ali Ucraină, cu arastea că s-umplu, pi 24 di şcurtu un an di la diclanşarea invaziei rusești. Documentul, adoptat cu largă majoritate di majoritatea guvernamentală PSD-PNL-UDMR, la pripunerea USR (tru opoziție), condamnă sertu polimlu nkisitu di Moscova contra a unui stat suvearan, a curi teritoriu easti inalienabil şi indivizibil. Diclaraţia reafirmă ndrupămintulu susta ali Românie tră aţea ţi număseaşti alumta eroică a statlui şi a popului ucrainean, catacum şi tră ndruparea ali independenţă, suvearanitati şi integritati teritorială ali Ucraină, tru limitili a sinurloru pricunuscuti internaţional.



    Româñilli ditu Ucraina


    Nu tuti suntu ti anami tru ligăturli româno-ucrainene. Tru arada a debatlui mutrinda declarația di ndrupari a Kievului, prezidentulu AUR (opoziția naționalistă), George Simion, insistă tră protejarea a conaționalilor ditu văsilia viţină. Pisti 400 di ñilli di etniţ români băneadză aclo, majoritatea tru nordul a Bucovinăllei, nordul și sudlu ali Basarabiei și Ținutlu Herța, teritorii românești răsăritene arăkiti, tru 1940, dupu un ultimatum, di Uniunea Sovietică stalinistă și priloati, tru 1991, di Ucraina, ca stat succesor. După invadarea ali Ucraină di cătră askerili aruse, mulţă etniţ români fudziră pi front sumu hlambura ucrainean. Tru andreu 2022, ministerul român di Externe lugursea regretabil că nomlu mutrinda minorităţile naţionale ditu Ucraina fu adoptat tru absenţa unei noi consultări a Comisiei di la Veneţia. Opinia aceastiia, apreciază diplomația di la București, ar fi contribuit tru mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar ditu perspectiva standardilor juridice europene tru materie.


    Di asemenea, subliniază MAE, easti regretabil faptul că legea a fost adoptată tru absenţa unei consultări adicvate a reprezentanţilor comunităţii române ditu Ucraina, aşa cum a solicitat Bucureștiul. România, mai precizează ministerul, susţine pe diplin parcursul european al Ucrainei şi truţelege dorinţa firească di apropiere di Uniunea Europeană, trusă semnalează faptul că acceleararea intempestivă a procesului di legifearare tru acest domeniu a afectat, di o manieră semnificativă, consultarea cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, cari ar fi trebuit să fie unul di substanţă, anterior adoptării legii.



    Enigma ditu canal


    Autorităţile ditu Ucraina şi România s


    Akicăsiră s’verifică ahăndusimea a canalelor di pe Dunăre pi cari administraţia di la Kiev li ufiliseaşti ti s’exporta părmătii agricole – dimăndară responsabili guvernamentali ditu aţeali dauă văsilii. Dunărea easti ună cali di transport importantă tră Ucraina, cari, tru dupu aputrusearea arusească, mindueaşti s’exporte pi aestă cale yipturi şi alte produse, tru majoritate tut agro-alimentare. Autorităţli române declarară, meslu tricutu, că suntu găilipsiti di indiciile ţi spunu că Ucraina draghează canalul Bîstroe, ţi traeaţi pritu ună regiune sensibilă ditu videală ecologic, şi ntribară desi pot s’verifica situația ditu teren. Kievul negă că, pritu adâncirea canalului, ari călcată vără acord şi să spusi hăzări să-lli spună ali Românie, membră a Uniunillei Europene şi a NATO, anvergura a dragărilor. Controalili suntu pruvidzuti s’ahurhgească meslu aestu. Bucureștiul ari frixea ti impactul pe cari lucrările nkisiti di ucraineni poati s-li aducă tru ecosistemlu ditu Delta a Dunăllei, zonă unică tru Europa, inclusă tru patrimoniul mondial UNESCO. Ministerul ucrainean ali Infrastructură comunică că, după ași-dzăsa născărseari a canalului, ahăndusearea aluştui criscu di la 3,9 la 6,5 metri, dimi aproapea easti diplo.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 05.03 – 11.03.2023

    Retrospectiva săptămânii 05.03 – 11.03.2023

    Vizite în Extremul Orient


    Parteneriatul Strategic dintre România
    şi Japonia demonstrează că relaţiile bilaterale au fost ridicate la
    cel mai înalt nivel – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după ce, marți,
    la Tokyo, a semnat, împreună cu premierul nipon, Fumio Kishida, perfectarea
    acestui tratat bilateral. Tot marți, președintele Iohannis a fost primit
    de împăratul Japoniei, Naruhito. România şi Japonia, afirmă șeful
    statului, sunt acum mai apropiate decât oricând. El mai spune că, în actualul
    context global, marcat de război şi de tensiuni regionale, este important să ne
    bazăm unii pe ceilalţi pentru a apăra valorile fundamentale care ne definesc:
    dorinţa de pace şi securitate, libertatea, democraţia şi drepturile omului,
    ordinea internaţională bazată pe reguli. Odată cu semnarea

    Parteneriatului
    Strategic, spun experții, dezvoltarea cooperării româno-nipone va fi
    accelerată, prin extinderea portofoliului de acţiuni şi proiecte în toate
    domeniile de interes comun. Potrivit trimisei Radio România, vizita
    președintelui Iohannis a avut şi o importantă dimensiune economică, Japonia
    fiind cel mai mare investitor asiatic în România. Cele circa 400 de societăţi
    comerciale cu capital japonez din România generează, în prezent, peste 40.000
    de locuri de muncă. Potenţialul de creştere este semnificativ, inclusiv în
    domeniile cu cel mai înalt nivel de inovaţie, precum dezvoltarea tehnologiei de
    tip reactoare modulare mici, producerea şi distribuţia de hidrogen verde,
    producţia de optică de mare putere, infrastructura de ultimă generaţie sau
    finalizarea unei noi magistrale a metroului din Bucureşti. Parteneriatul cu
    Japonia este al doilea încheiat de România cu un stat asiatic, după cel cu
    Coreea de Sud. Din Japonia, președintele Iohannis a plecat în Singapore.
    România este al treilea cel mai mare furnizor din Uniunea Europeană de servicii
    IT în Singapore, iar interesul său vizează aprofundarea şi amplificarea
    acestui palier de colaborare, prin iniţierea de noi proiecte bilaterale.



    Peste 3,7 milioane de refugiați
    ucraineni în România vecină


    Inspectoratul General al
    Poliţiei de Frontieră (IGPF) informează că numai miercuri au intrat în România,
    prin punctele de la graniţă, peste șapte mii de cetăţeni ucraineni.
    Potrivit unui comunicat transmis, joi, presei, începând cu 10 februarie 2022,
    cu două săptămâni înainte ca armata rusă să le invadeze țara, au intrat în
    România 3.705.317 de cetăţeni ucraineni. Majoritatea şi-au continuat drumul
    spre ţări din vestul Europei,     dar circa 100 de mii, precizează autoritățile de la București, au
    ales să rămână în România    . În ajunul
    datelor furnizate de Poliția de Frontieră,

    Parlamentul
    de la Bucureşti a adoptat o declaraţie de susţinere a Ucrainei, la împlinirea,
    pe 24 februarie, a unui an de la declanşarea invaziei rusești. Documentul,
    adoptat cu largă majoritate de majoritatea guvernamentală PSD-PNL-UDMR, la
    propunerea USR (în opoziție), condamnă ferm războiul declanșat de Moscova
    împotriva unui stat suveran, al cărui teritoriu este inalienabil şi
    indivizibil. Declaraţia reafirmă sprijinul ferm al României pentru ceea ce
    numește lupta eroică a statului şi a poporului ucrainean, precum şi pentru
    susţinerea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei,
    în limitele frontierelor recunoscute internaţional.



    Românii din Ucraina


    Nu-i totul roz în relațiile
    româno-ucrainene. În cursul dezbaterilor privind declarația de susținere a
    Kievului, preşedintele AUR (opoziția naționalistă), George Simion, a
    insistat pentru protejarea conaționalilor din țara vecină. Peste 400 de mii de
    etnici români trăiesc acolo, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii
    românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea
    Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor. După
    invadarea Ucrainei de către trupele ruse, numeroși etnici români au plecat pe front sub drapel ucrainean. În decembrie 2022, ministerul român de Externe considera
    regretabil faptul că legea privind minorităţile naţionale din Ucraina a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a
    Comisiei de la Veneţia. Opinia acesteia, apreciază diplomația de la București,
    ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din
    perspectiva standardelor juridice europene în materie.

    De asemenea, subliniază
    MAE, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei consultări
    adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat
    Bucureștiul. România, mai precizează ministerul, susţine pe deplin parcursul
    european al Ucrainei şi înţelege dorinţa firească de apropiere de Uniunea Europeană, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a
    procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră
    semnificativă, consultarea cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, care ar
    fi trebuit să fie unul de substanţă, anterior adoptării legii.



    Enigma din canal


    Autorităţile din
    Ucraina şi România au convenit să verifice adâncimea canalelor de pe Dunăre pe
    care administraţia de la Kiev le foloseşte pentru a exporta mărfuri agricole -
    au anunţat responsabili guvernamentali din cele două țări. Dunărea este o rută
    de transport importantă pentru Ucraina, care, în urma invaziei rusești,
    încearcă să exporte pe această cale cereale şi alte produse, în majoritate tot
    agro-alimentare. Autorităţile române au declarat, luna trecută, că sunt
    îngrijorate de indiciile conform cărora Ucraina
    draghează canalul Bîstroe, ce străbate o regiune sensibilă din punct
    de vedere ecologic, şi au întrebat dacă pot verifica situația din teren. Kievul
    a negat că, prin adâncirea canalului, ar fi încălcat vreun acord şi s-a
    declarat pregătit să-i arate României, membră a Uniunii Europene şi a NATO,
    anvergura dragărilor. Controalele ar urma să înceapă luna aceasta.
    Bucureștiul se teme de impactul pe care lucrările întreprinse de ucraineni
    le-ar putea avea asupra ecosistemului din Delta Dunării, zonă unică în Europa, inclusă în patrimoniul mondial
    UNESCO. Ministerul ucrainean al
    Infrastructurii a comunicat că, după așa-zisa curățare a canalului, adâncimea
    acestuia a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, adică aproape s-a dublat.


  • Parteneriat strategic româno – nipon

    Parteneriat strategic româno – nipon

    București și Tokyo spusiră vreari ti ligături bilaterale ma streasi, iara, di marță, eali va shibă adusi pi nivel de parteneriat strategic. Dimi, aestu easti scupolu a vizităllei oficială di trei dzăli pi cari șeflu a statlui român, Klaus Iohannis, u faţi tru arhipeleaglu nipon. Marță, liderul di București va s’hibă aştiptatu di amirălu ali Japoniei, Naruhito, şi va s’andămusească cu premierul Fumio Kishida, cu cari va s’vulusească Declaraţia comună di băgari tru lucru a parteneriatlui strategic anamisa di aţeali dauă văsilii.



    Şeflu a statlui român avea dimăndată, la andamusea di cafi anu cu şefii a misiunilor diplomatiţi acreditaţ tru România, cari s’ţănu tru ahurhita a anlui, că ligăturli cu Japonia va s’hibă adusi pi aestu livelu tru 2023. Simnarea a documentului ncllidi un lărguriu proţesu di consultări şi negocieri, la ţinţi ani di la adoptarea apofasillei di lansare, tru cadrul a dialoglui anamisa di prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, şi llirtatlu premier Shinzo Abe.



    Aestu easti doileu parteneriat strategic simnatu cu un stat asiatic, după aţelu cu Coreea de Sud. Instituirea Parteneriatului Strategic cu Japonia va s’nsimneadză, aşi, niintarea a cooperarillei româno-japoneze la nai ma analtulu nivel şi treaţirea la ună etapă superioară de valorificari a potenţialui bilateral, pi thimellilu a valorilor şi a prinţipiilor ambărţitati di aţeali dauă văsilii. Simnarea aluştui documentu important nsimneadză avansarea cooperarillei româno-japoneze pi ma multe paliere. Easti zborlu ti politica externă şi dialogul pi teme di securitate, asistenţa tră dezvoltare, neise ti colaborarea tru domeniile culturăllei, ştiinţălleei şi tehnologiillei, inovarillei, cercetarillei şi dezvoltarillei.



    Vizita a prezidentului Klaus Iohannis ari şi ună vărtoasă dimensiune economică, Japonia hiinda nai ma mari investitor asiatic tru România. Ti spuneari că aţeali aproapea 400 di societăţi comerciale cu capital japonez ditu văsilie scoati tu videală, tru aestu kiro, cama di 40.000 di locuri di lucru. Potenţialu di creastire easti di simasie, nica şi tru domeniile cu nai ma analtu livelu di inovaţie, cum dezvoltarea tehnologiillei di turlie reactoare modulari ñiţ, adrarea şi distribuţia di hidrogen veardi, producţia di optică de mari puteari, infrastructura a bărnului ditu soni ică bitisearea a magistralăllei M6 a metroului di Bucureşti.



    Ditu aestă videală, vizita prezidentului ali Românie va s’aibă ună vărtoasă dimensiune economică şi ti ligături streasi ti investiţii şi a cooperari tru materie de inovaţie tehnologică, ma multu andicra di dimensiunea politică şi ti aţea ali anvărtuşeari ti alăxerli culturali şi a ligăturloru interumane. Şeflu a statului roman, Klaus Iohannis, ari fută tru Japonia tru anlu 2019, cându lo parti la ţeremonia di băgari pi ipotisi a amirălui Naruhito.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Vizita. Prezidentulu Româniillei Klaus Iohannis călătoreasti luni tru Japonia tră ună vizită oficială di trei dzăli tru cadrul a curi va s’andămusească cu amirălu a se va trutâlni cu amirălu Naruhito și premierul Fumio Kishida. Scopul principal ali vizită easti ta s’aducă ligătura bilatearală la nivelul di parteneriat strategic, ş’deapoa s’hibă semnată ună diclarație comună tru aestă noimă. După Japonia, prezidentulu Iohannis va s’nkisească tru ună vizită di stat la Singapore, prima la aest nivel tru 20-lli añi ditu soni. Călătoria ari tru scupo inițierea a niscăntoru proiecte di investiții bilatearale, România hiinda tru aestu kiro treilu furnizor di servicii IT ali Uniunii Europene cătră Singapore.



    Delta Dunării. Experțălli români și ucraineni va s’andămusească luni tra s’lucreadză la minutişurli a unui plan di efectuare a misurărloru pe brațul Chilia și canalul Bystroye di pi Dunăre. Aesta easti a doua discuție tehnică anamisa di ateali două părți după aţea di vineri, când Ministerul Transporturilor di la București diclară că Ucraina va s’da izini ali României s’ahurhească misurărli pi 15 di marţu. Activitatea easti di așteptat s’ţănă 10 dzăli și s’limbidzască desi Ucraina feaţi lucrări tră ahăndusearea a canalului Bystroye. Ucraina spusi că feaţi maş lucrări legale di znueari, ama România spuni că ucrainenii dragară ma multu andicra di ahăndusimea permisă di 3,5 metri, neise şi ţi poati s-aibă un impact major ti ecosistemului Deltei Dunării, cari easti un sit a patrimoniului mondial UNESCO.



    Accidint. Nilli di oameni manifestară adză dinintea a sediului Parlamentului di Atena, dupu fănicolu feroviar cari vătămă 57 di persoane. Fură yilipsiti alumti preşcavi anamisa demonstranți și poliție, France Presse remarcânda că demonstranțălli apreasiră căpăki di cuprier și arcară cocktail-uri Molotov, kiro tu cari poliția apăndăsi cu cu gazi lăcrămoasi și grenadi paralizante. Un şingiru di protesti sfeaţiră tu dzălili ditu soni tru Gărţie, iu niifharistusearea a publiclui creasti andicra di purtaticlu haileasu a guvernului, cari easti mutrită ca hiinda la originea a fănicolui. Ma ninti, premierul grec Kyriakos Mitsotakis căftă llirtari di la fumellili a victimilor. Tru aestu kiro, autoritățile continuă cercetările tră s’apufusească cauza ali traghedie. Sâmbătă, Ministerul di Externe ali Românie spusi că anamisa di victimele accidentului fu aflatu şi un cetăţeanu român.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Președintele României, Klaus Iohannis, va face o vizită oficială de trei zile în Japonia

    Președintele României, Klaus Iohannis, va face o vizită oficială de trei zile în Japonia

    Președintele României, Klaus Iohannis, va face, începând de luni, o vizită oficială de trei zile în Japonia, unde va avea întrevederi cu Împăratul Naruhito, cu prim-ministrul Fumio Kishida, precum și cu președinții celor două Camere ale Dietei Naționale a Japoniei.

    Obiectivul principal al vizitei este ridicarea relației bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic, prin semnarea Declarației Comune de Instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia. Semnarea documentului încheie astfel un amplu proces de consultări și negocieri, la cinci ani de la adoptarea deciziei de lansare a acestui Parteneriat Strategic, în cadrul dialogului dintre Președintele României, Klaus Iohannis, și regretatul premier Shinzō Abe, de la București.

    Instituirea Parteneriatului Strategic cu Japonia va marca, astfel, avansarea cooperării româno-japoneze la cel mai înalt nivel și trecerea la o etapă superioară de valorificare a potențialului bilateral, în baza valorilor și a principiilor împărtășite de cele două țări, pe trei dimensiuni cheie: politica externă și dialogul pe teme de securitate, cooperarea economică și în domeniul asistenței pentru dezvoltare, respectiv cooperarea în domeniile culturii, științei și tehnologiei, inovării, cercetării și dezvoltării.

    După vizita în Japonia, Klaus Iohannis, va merge, tot săptămâna viitoare, în Singapore, prima vizită la nivel de președinte al României în această țară, din ultimii 20 de ani. Şeful statului român va avea convorbiri oficiale cu președintele Halimah Yacob și cu prim-ministrul Lee Hsien Loong.

    Agenda vizitei de stat în Singapore cuprinde intensificarea cooperării în domeniile IT, educație, cercetare, securitate alimentară, conectivitate, securitate cibernetică și înalte tehnologii, combaterea schimbărilor climatice și tranziția verde.

    În materie de cooperare economică și sectorială între România și Singapore, pornind de la dinamica pozitivă a schimburilor comerciale în ultimii ani, inclusiv de la faptul că țara noastră este al treilea mare furnizor din Uniunea Europeană de servicii IT în Singapore, interesul României vizează aprofundarea și amplificarea acestui palier de colaborare, prin inițierea de noi proiecte bilaterale.

    Va fi promovat interesul României pentru atragerea investițiilor singaporeze, inclusiv în ceea ce privește proiectele prioritare de interconectare din cadrul Inițiativei celor Trei Mări, în contextul în care președintele Iohannis găzduiește la București, în acest an, Summitul acestei platforme, alături de Forumul de Afaceri, iar unul dintre obiectivele urmărite este creșterea contribuțiilor la Fondul de Investiții al Inițiativei.

    Președintele României va sublinia, totodată, contribuția țării noastre la securitatea alimentară globală și va prezenta potențialul pe care portul Constanța și Dunărea le au pentru conectarea cu Europa Centrală și nu numai.

  • Retrospectiva săptămânii 26.09 – 1.10.2022

    Retrospectiva săptămânii 26.09 – 1.10.2022


    România condamnă așa-zisele referendumuri din Ucraina


    Alături de comunitatea internațională, România a condamnat și ea în termenii cei mai fermi referendumurile ilegitime organizate în regiunile ocupate ilegal de trupele ruse în Ucraina și a anunțat că nu recunoaşte rezultatele lor. Aceste simulacre de consultare populară reprezintă o încălcare gravă a dreptului internaţional şi, prin urmare, nu produc niciun fel de efect juridic, potrivit MAE român. Ministerul de la București mai afirmă că Moscova demonstrează, încă o dată, că încalcă principiile fundamentale ale dreptului internaţional şi că acţionează contrar responsabilităţilor care îi revin ca membru permanent al Consiliului de Securitate. Bucureștiul și-a reiterat, totodată, sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei. În același timp, în contextul evoluţiilor recente din Rusia, Ministerul le recomandă românilor să evite călătoriile neesenţiale pe teritoriul rus, iar celor care se află temporar să ia în considerare părăsirea acestuia cât mai curând.



    Prețurile la combustibili și energie


    Executivul de la București a adoptat, joi, ordonanţa de urgenţă prin care se menţine încă trei luni măsura compensării cu 50 de bani la litrul de combustibil. Statul acordă de la buget jumătate din valoarea compensării, 25 de bani, dacă şi comerciantul aplică aceeaşi reducere de preţ. De la introducerea acestei măsuri, la începutul lunii iulie, efortul bugetar este calculat la echivalentul a circa 120 de milioane de euro, iar pentru următoarele trei luni se estimează că va fi necesară o sumă similară. Tot în această săptămână, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind plafonarea şi compensarea preţurilor la energie a trecut de Senatul de la București și merge acum la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Numeroase amendamente au fost adoptate de senatori, care au extins și lista beneficiarilor.



    O delegație a României a mers în Japonia


    Premierul român, Nicolae Ciucă, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, s-au aflat, în această săptămână, în Japonia, unde au participat la funeraliile de stat organizate în onoarea fostului premier Shinzo Abe. Luni, Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu omologul său nipon,Fumio Kishida, cu care a discutat despre securitate și apărare – unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului Parteneriat Strategic dintre România și Japonia, dar și despre colaborarea economică, având în vedere că Japonia este cel mai mare investitor asiatic în România. Premierul nipon l-a asigurat pe omologul său român de întreg sprijinul pentru încheierea Parteneriatului Strategic și consolidarea colaborării bilaterale, inclusiv pe plan extern, în contextul regional și internațional ce necesită protejarea democrației și a statului de drept.



    Sorin Cîmpeanu şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Educaţiei


    Sorin Cîmpeanu, aflat de la începutul săptămânii în centrul unui scandal de plagiat, şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Educaţiei. El este acuzat că ar fi plagiat, într-un curs de specialitate, zeci de pagini care aveau ca autori alţi profesori de la Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Sorin Cîmpeanu a negat acuzaţiile şi a susţinut că miza o reprezintă blocarea Legilor educaţiei. În urmă izbucnirii scandalului acuzaţiilor de plagiat, partidele USR şi Forţa Dreptei anunţaseră că depun o moţiune simplă împotriva ministrului Educaţiei. Sorin Cîmpeanu îşi încheie astfel, prin demisie, cel de-al doilea mandat de ministru al Educaţiei, început în decembrie 2020.



    Date și estimări privind economia României


    Economia României a evoluat în prima jumătate a anului mult mai bine decât se anticipa. O confirmă cel mai recent raport al BERD, dar și estimările recente ale FMI. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare arată că, după o revenire de 5,9% în 2021, stimulată de consumul privat, PIB a înregistrat un avans surprinzător de 5,8% în primele luni ale lui 2022. Instituția avansează cifra de 5,4% creștere economică pe ansamblul anului 2022. La rândul său, Fondul a estimat un avans al economiei românești de 4,8%, în creştere cu peste 2 procente. Avansul se va tempera, însă, în 2023, BERD prognozând o creștere economică de 1,9 procente, valoare revizuită, totuși, și ea în sus faţă de estimarea din luna mai. Pe de altă parte, potrivit statisticienilor, deficitul bugetar al României pe primele opt luni din an a scăzut faţă de aceeaşi perioadă din 2021 de la 3,3% la 2,4% din PIB.



    Conferința globală a Uniunii Internaționale a Comunicatiilor


    Peste 3.000 de lideri şi delegaţii din 193 de ţări stabilesc, la București, până pe 14 octombrie, direcţia globală a transformării digitale, în cadrul Conferinței globale a Uniunii Internaționale a Teleomunicațiilor – agenţie a ONU pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii. Delegațiile includ reprezentanţi ai tuturor categoriilor de membri ITU – companii private, instituţii academice şi organisme naţionale, regionale şi internaţionale implicate în activităţile organizaţiei privind radiocomunicaţiile şi standardizarea sau promovarea transformării digitale în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. România este prima ţară din UE care organizează acest eveniment de anvergură.



    Medalii de aur pentru canotorii români


    Lotul de canotaj al României a cucerit patru medalii de aur la Campionatele Mondiale din Cehia – la simplu vâsle feminin, categorie uşoară, la dublu rame masculin, la dublu vâsle feminin, respectiv la opt plus unu feminin. “La Mondiale am scris istorie, am bătut recorduri”, a declarat preşedintele Federaţiei Române de Canotaj, fosta mare sportivă Elisabeta Lipă. Delegaţia României a participat cu 11 ambarcaţiuni şi 35 de sportivi la Mondialele din Cehia, reuşind să califice nouă în finalele pentru medalii.






  • Un politicianu anamisa di oamiñi

    Un politicianu anamisa di oamiñi

    Tru 2018, prim-ministrul japonez di atumţea, Shinzo Abe, feaţi ună voltă tru văsiliili a Estului European. Hopa ditu soni a voltăllei s’dizvărtea tru România, hiinda zborlu di prota vizită tru aestă văsilie ţi u ari faptă vărăoară un premieru nipon. Cându analtulu oaspi agiumsi Bucureşti, premierlu Mihai Tudose tamam ş-avea dată dimisia, di itia că avea chirută andrupămintul a partiillei a lui. Fortuma a muabeţloru bilatearale fu dusă pi livelu prezidenţial, dimecu premierlu Shinzo Abe s’andămusi cu prezidentulu Klaus Iohannis. Agenda a muabeţloru fu avută şi diversă. Japonia și România avea agiumtă pi isapea că ambărţiteadză idyili valori di thimelliu, cum libertatea, democrația, ndrepturile a omlui și statlu di dreptu. Să zbură ti anvărtuşearea a buniloru ligături bilatearale, nica şi agiundzearea-a aluştoru pi livelu a unui parteneriat strategic. Un rolu ahoryea tru cadrul aluştoru ligături lu-ari, cadialihea, economia. Tru aestă vizită, premierlu Abe eara vinitu cu ună misiune economică la cari loară parti reprezentanţăllii a niscăntoru mări companii japoneze. Muşeati imagini n-armasiră di atumtea ditu kirolu a vizităllei tru Gărdina japoneză di Bucureşti ama şi la Muzeulu Naţional a Hoarăllei “Dimitrie Gusti”, tutu ditu capitala a Româniillei.



    Tora, româñilli, nviţară lăhtărsiţ că analtul oaspi japonez, ditu 2018, fu asasinat. Tru kirolu anda ţănea unu zboru informal, tru veclliulu căsăbă imperial Nara, politicianlu fu tufikisitu şi muri tru şcurtu kiro. Eara tru mplină campanie electorală, tră aprukeatili alidzeri. Nu zbura di la ună tribună babageană ama di pi unu postamentu improvizat, tamam anamisa di publicu. Lă zbura ndreptu a oamiñilor şi aesta u ñicură menga a procedurilor di securitate. Di altă parte, tru Japonia s’dizvărteaşti ună politică multu sertă di control a armelor ţi li ari populaţia. Neise, criminalu, cari fu arestat ună ş-ună, nu ufilisi ună armă alithea ama ună adrată artizanal, ama eara ună cari lucră ti anami. Asasinlu putu tra s’aproaki di politician şi lu tufikisi pi dinăpoi, di dauă ori. Scena fu filmată ditu ma multe direcţii ama mulţă ditu atelli cari fătea aestu lucru s’aspăreară şi imaginile cari yinu dupu tufikiseari marcheadză un şoc ti nipistipseari. Deapoa, ună ş-ună, easti vidzutu asasinul, imobilizat şi fără s’ţănă keptu. Easti un tiniru anvărliga di 40 di ani, di la cari ti aştiptai s’hibă mintitu tru cercetări şi discoperiri ştiinţifiţi ti bună tră aestu secol, şi nu tru nkisiti fuviroasi, distructive, criminale, ditu secolili di ma ninti ascăpitati.



    Shinzo Abe easti lugursitu premierlu japonez cari fu nai cama multu kiro tu aestă funcţie. Amintatu tru 1954, tru ună prestigioasă familie di politicieni, Shinzo Abe aleapsi şi el aestă cale, tru arădărikili a Partidlui Liberal Democratic. Tru 2006 agiumsi prim-ministru, şi armasi pi ipotisi tamam un an. Vini diznău tru aestă ipotisi tru 2012, hiinda prim-ministru ali Japonie tră opt ani. Aeşti nauă ani tru caplu a guvernului di la Tokio îl fac s’hibă politicianul cari avu nai ma multu aestă funcţie. Japonia easti cunuscută şi tră faptul că guvernele nu rezistă dipu multu, avânda perioadi şcurte di funcţionare. Tutunăoară, premierlu lipseaşti s’hibă şi căpia a partidului la puteare, ase că turnarea pi funcţia di premier easti multu aretcu. Easti cazlu golu di reinvestire tru aestu secol, XXI, doilu di la polim pănă adza şi treilu ditu istoria modirnă ali Japonie. Asasinarea a fostului premier Shinzo Abe easti nica ună moarte absurdă şi inutilă, tru ună lume tru cari prişcăvillea u lugurseamu kirută di şi scoati cărinţălli pisti tut şi aclo iu nu ti aştepţă.



    Autoru: Marius Tiţa

    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Un politician în mijlocul oamenilor

    Un politician în mijlocul oamenilor

    În 2018, prim-ministrul japonez de atunci, Shinzo
    Abe, a efectuat un turneu în ţările Estului European. Ultima etapă a turneului
    se desfăşura în România, fiind vorba de prima vizită în această ţară
    întreprinsă vreodată de un premier nipon. Când înaltul oaspete a ajuns la
    Bucureşti, premierul Mihai Tudose tocmai îşi dăduse demisia, fiindcă pierduse
    susţinerea propriului partid. Greutatea convorbirilor bilaterale a fost
    transferată la nivel prezidenţial, premierul Shinzo Abe întâlnindu-se cu
    preşedintele Klaus Iohannis. Agenda discuţiilor a fost bogată şi diversă. Japonia
    și România constatau că împărtășesc aceleași valori fundamentale, precum
    libertatea, democrația, drepturile omului și statul de drept. S-a discutat despre
    consolidarea bunelor relații bilaterale,
    chiar ridicarea acestora la nivelul unui parteneriat strategic. Un rol aparte
    în cadrul acestor relaţii îl deţine, desigur, economia. În această vizită,
    premierul Abe a fost însoţit de o misiune economică la care participau
    reprezentanţii unor mari companii japoneze. Frumoase imagini ne-au rămas de
    atunci din timpul vizitei în Grădina japoneză din Bucureşti dar şi la Muzeul
    Naţional al Satului Dimitrie Gusti, de asemenea din capitala României.

    Acum,
    românii au aflat cu oroare că înaltul oaspete japonez, din 2018, a fost
    asasinat. În timp ce ţinea un discurs informal, în vechiul oraş imperial Nara,
    politicianul a fost împuşcat şi a murit la scurt timp. Era în plină campanie
    electorală, pentru apropiatele alegeri. Nu vorbea de la o tribună impunătoare
    ci de pe un postament improvizat, exact în mijlocul publicului. Se adresa direct oamenilor şi
    asta a redus atenţia procedurilor de securitate. Pe de altă parte, în Japonia
    se derulează o politică foarte strictă de control al armelor deţinute de
    populaţie. De altfel, criminalul, care a fost arestat imediat, nu a folosit o
    armă reală ci una confecţionată artizanal, dar care a funcţionat teribil de
    bine. Asasinul s-a putut apropia de politician şi l-a împuşcat din spate, de
    două ori. Scena a fost filmată din mai multe direcţii dar mulţi dintre cei care
    făceau acest lucru au fost speriaţi şi imaginile care urmează împuşcăturilor
    marchează un şoc incredibil. Apoi, imediat, este văzut asasinul, imobilizat şi
    fără să opună rezistenţă. Este un tânăr în jur de 40 de ani, de la care te
    aşteptai să fie implicat în cercetări şi descoperiri ştiinţifice demne de acest
    secol, şi nu în porniri atavice, distructive, criminale, din secole demult
    trecute.

    Shinzo Abe este considerat a fi premierul japonez care a exercitat cel
    mai mult timp această funcţie. Născut în 1954, într-o prestigioasă familie de
    politicieni, Shinzo Abe a urmat şi el această cale, în rândurile Partidului
    Liberal Democratic. În 2006 a devenit prim-ministru, şi a deţinut funcţia fix
    un an. A revenit în această poziţie în 2012, fiind prim-ministru al Japoniei
    pentru opt ani. Aceşti nouă ani în fruntea guvernului de la Tokio îl fac să fie
    politicianul care a deţinut cel mai mult această funcţie. Japonia este cunoscută
    şi pentru faptul că guvernele nu rezistă prea mult, având perioade scurte de
    funcţionare. De asemenea, premierul trebuie să fie şi şef al partidului la
    putere, astfel că revenirea în funcţia de premier este destul de rară. Este
    singurul caz de reinvestire în acest secol, XXI, al doilea de la război încoace
    şi al treilea din istoria modernă a Japoniei. Asasinarea fostului premier Shinzo
    Abe este încă o moarte absurdă şi inutilă, într-o lume în care violenţa pe care
    o credeam dispărută îşi arată colţii peste tot şi acolo unde nu te aştepţi.

  • Marius Stănciulescu – noul vice-coordonator al LSRS Japonia

    Marius Stănciulescu – noul vice-coordonator al LSRS Japonia


    Marius Stănciulescu are 21 de ani şi este vice-coordonator al filialei Japonia a Ligii Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut la Bucureşti şi după ce a absolvit clasa de informatică a Liceului “Tudor Vianu”, a decis să se înscrie pentru bursa Mext, oferită de Guvernul Japoniei. Spune că a ales statul nipon pentru că, pe de o parte, i-a surâs ideea de a studia acolo, şi pe de altă parte, pentru că rude de-ale sale au locuit o perioadă în Japonia şi i-au povestit despre cum se trăieşte în insule. Marius a obţinut o bursă de studii la Facultatea de Biologie a Universităţii din Kobe, iar în septembrie 2020, a ajuns pe tărâm nipon. Despre acomodare spune că s-a încheiat foarte rapid.


    “Mi-a luat, sincer, nu foarte mult timp să mă obişnuiesc. Am plecat de acasă intenţionând să învăţ şi limba, nu ştiam foarte bine limba, şi să mă adaptez şi la cultură fiindcă am zis că dacă tot stau aici 4 ani hai să mă bucur de ăştia 4 ani. Aşa că am încercat, pe cât se poate, să introduc cultura japoneză în viaţa mea, să mă comport cum se comportă ei şi nu a durat foarte mult. În primele 3 luni, cred că deja mă obişnuisem cu totul, nu mi se mai părea că sunt plecat de acasă. Eram obişnuit cu ideea că sunt în Japonia.



    Despre LSRS a auzit de la un nou prieten pe care şi l-a făcut odată ajuns în Japonia, nimeni altul decât Robert Pitiş, şeful filialei nipone, pe care l-am avut invitat în rubrica noastră în luna mai. Marius spune că a decis să se alăture organizaţiei pentru că sunt puţini tineri români acolo, iar Liga le oferă posibilitatea de ţine strânsă comunitatea.


    “Am zis că mie mi-a fost greu să aflu informaţii despre cum se ajunge în Japonia şi a trebuit să stau mult să caut despre bursa asta, despre cum ajung aici şi ce trebuie să fac când ajung aici, aşa că am, zis că vreau să mă implic să-i ajut pe cei care vor să vină aici să le fie mai uşor decât mi-a fost mie. La început eram foarte puţini. Eram, încă, în perioada de recrutare. Erau doar 3 membri activi şi după ne-am dublat. Pe la început încercam să facem activităţi care să atragă atenţia publicului din România şi ne uitam la lucruri care sunt populare printre tineri precum anime-urile, manga, dramele japoneze, muzica japoneză. Încercam să atragem atenţia în special pe Instagram fiindcă acolo ne-am gândit noi că stau cei mai mulţi tineri. Voiam să ştie cât mai mulţi oameni despre noi şi dacă au o problemă să ştie că pot să vină la noi. Majoritatea activităţii noastre se desfăşura online. Restricţiile din Japonia nu prea ne-au afectat.”



    Marius a preluat funcţia de conducere în cadrul LSRS Japonia în ianuarie 2022. Singurul obiectiv pe care şi l-a stabilit este să facă informaţiile despre oportunităţile de studiu în Japonia cât mai uşor de găsit de către tinerii din România.


    “Atunci când am aplicat eu la bursă foarte puţini oameni ştiau despre existenţa acestei burse şi cred că asta afectează şi numărul de români care sunt în Japonia, deoarece dacă nu ştii că există posibilitatea să vii aici, nu cred că e uşor să te gîndeşti că poţi să mergi în Japonia să studiezi. Recent, am făcut o serie de webinare pentru elevii de la Liceul Ion Creangă, care studiază japoneza, şi pentru alte instituţii private. Am tot încercat să contactăm instituţii care predau limba japoneză şi să le prezentăm studenţilor de acolo posibilităţi de studiu în Japonia. Suntem şase în filială şi poate mai sunt alţi şase care nu sunt membri ai filialei. E un număr foarte mic de români pe care îi cunoaştem. Avem o legătură destul de strânsă chiar şi cu cei care nu sunt în filială. Suntem prieteni, fiindcă fiind aşa de puţini, evident ne-am împrietenit uşor unii cu alţii.”



    Marius Stănciulescu spune că deşi îi place în Japonia, este foarte departe de casă şi de familie. Se gândeşte să părăsească ţara soarelui răsare şi să revină pe continentul european, unde să-şi continue studiile. Nu vrea să revină la studii în România, pentru că, spune el, sunt instituţii de învăţământ mult mai bune în Europa, însă nu exclude o repatriere pentru a lucra aici.


    “În biologie nu prea poţi să faci nimic doar cu facultatea aşa că plănuiesc să fac şi master şi doctorat şi să intru într-un laborator de cercetare şi acolo să fac cercetare în domeniul medicamentelor sau în domeniul medical. Poate, după ce mi-am luat masterul ori doctoratul să mă întorc în România, eventual să găsesc în România un laborator în care să lucrez.”






  • Summit UE-Japonia

    Summit UE-Japonia

    Președintele Consiliului
    European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen,
    în calitate de reprezentanți ai Uniunii Europene, s-au întâlnit cu premierul
    Japoniei Fumio Kishida la cel de-al 28-lea summit bilateral la Tokyo. Summitul
    Uniunea Europeană-Japonia este deja o tradiție și anul acesta el a fost dominat
    de chestiunea războiului din Ucraina și de răspunsul comun al Uniunii și
    Japoniei în fața acestei crize. De altfel, Charles Michel a accentuat chiar de
    la începutul intervenției sale cooperarea dintre cele două entități.

    Am discutat despre adâncirea
    parteneriatului nostru strategic și ecoomic între Uniunea Europeană și Japonia.
    Am discutat despre relațiile noastre bilaterale și despre importanța
    provocărilor generale și globale de azi și despre cum să ne coordonăm mai bine
    răspunsurile. Uniunea Europeană și Japonia sunt parteneri cu aceleași opinii,
    împreună reprezintă un sfert din produsul brut global. Avem o relație profundă
    și dinamică, unită de valorile fundamentale ale democrației și domniei legii.
    Japonia este partenerul nostru cel mai apropiat din regiunea Pacificului. Iar
    războiul Rusiei împotriva Ucrainei a arătat că o cooperare mai profundă este de
    o necesitate vitală. Summitul este o oportunitate de a da un impuls și de a
    maximiza întregul potențial al parteneriatului nostru în fața unei palete largi
    de probleme. Acest summit are loc în momentul în care Rusia atacă sălbatic poporul
    Ucrainei. Iar răspunsul nostru este o coordonare în a condamna Rusia și a-i
    impune sancțiuni punitive.


    În
    afara războiului din Ucraina, summitul a avut pe ordinea de zi și alte teme
    precum: securitatea și apărarea, parteneriatul digital, crearea unei zone
    libere indo-pacifice, alianța verde între Uniunea Europeană și Japonia și
    crearea unei infrastructuri care să conecteze mai bine blocul european și
    Japonia.



  • Anul sportiv 2021 (II)

    Anul sportiv 2021 (II)

    Anul 2021 a fost, la fel ca și cel precedent, marcat, pe întreg
    mapamondul, de noul coronavirus. A fost afectată și lumea sportului, dar a
    făcut față. Au avut loc competiții programate inițial pentru 2020, precum
    Europeanul de fotbal sau Jocurile Olimpice, chiar dacă s-au desfășurat în
    condiții speciale. V-am prezentat ieri retrospectiva primelor 6 luni ale anului
    pentru sportul românesc. Astăzi reluăm povestea de la luna iulie, mai exact de
    la victoria Elenei Gabriela Ruse în turneul de la Hamburg, primul titlu WTA
    câștigat de valoroasa sportivă. Ea a învins-o în finală pe jucătoarea germană
    Andrea Petkovic, cu 7-6, 6-4. Venită din calificări, Ruse, clasată înainte de
    turneu pe locul 198 mondial, a trecut de mai multe favorite, printre care
    ucraineanca Daiana Iastremska, numărul unu pe lista capilor de serie de la
    Hamburg. Tot în iulie au început și Jocurile Olimpice de la Tokyo.


    În capitala Japoniei, delegația română a urcat pe podiumul olimpic de
    patru ori, dintre care de trei ori la canotaj. Cele mai strălucitoare medalii
    au fost aduse de echipajul feminin de dublu vâsle, compus din Simona Radiș și
    Ancuța Bodnar, care a câștigat titlul olimpic. Medalii de argint au obținut
    echipajele masculine de patru rame, compus din Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel
    Semciuc, Ştefan Berariu şi Cosmin Pascari, și de doi rame, alcătuit din Ciprian
    Tudosă și Marius Cozmiuc. Singura medalie individuală a venit de la scrimă. În
    proba de spadă, veterana Ana-Maria Popescu, fostă Brânză, a câștigat argintul.


    Luna august a venit cu o nouă performanță a jucătorului de tenis Horia
    Tecău. El a ajuns, împreună cu germanul Kevin Krawietz, în finala de dublu a
    turneului de aproape trei milioane de dolari de la Toronto. Cei doi au pierdut
    însă în ultimul act în fața cuplului croat Nikola Mektic / Mate Pavic, cap de
    serie numărul unu. La feminin, Raluca Olaru şi Nadia Kicenok au câştigat proba
    de dublu a turneului WTA de la Chicago. În finală, perechea româno – ucraineană
    a învins cu 7-6, 5-7, 10-8 cuplul format din japoneza Makoto Ninomiya şi
    Liudmila Kicenok, sora geamană a Nadiei Kicenok.


    În luna septembrie a plecat dintre noi Ivan Patzaichin, cel mai mare
    canoist român al tuturor timpurilor. El s-a stins la vârsta de 71 de ani, răpus
    de o boală incurabilă. În plan competițional, să notăm că România a câștigat zece medalii, dintre care
    5 de aur şi 5 de argint, la Campionatele Europene de canotaj pentru tineret din
    localitatea poloneză Kruszwica.
    Titlurile europene au fost obținute în competițiile feminine de patru plus unu
    rame, patru rame fără cârmaci, simplu vâsle și 8+1, precum și în proba
    masculină de patru rame fără cârmaci. România s-a situat pe primul loc în
    clasamentul pe naţiuni. Tot în septembrie, la Openul de tenis al Statelor Unite
    s-a impus Emma Răducanu, sportivă britanică în vârstă de 18 ani, cu tată român.
    Ea a fost prima jucătoare venită din calificări care câștigă un trofeu de Mare
    Șlem.


    Luna octombrie a început cu o nouă performanță pentru tenisul românesc.
    Monica Niculescu şi jucătoarea germană Anna-Lena Friedsam s-au impus în proba
    de dublu a turneului WTA găzduit de capitala Kazahstanului, Nur-Sultan. În
    finală, ele au trecut de rusoaicele
    Anghelina Gabueva şi Anastasia Zaharova, cu 6-2, 4-6, 10-5. Apoi, la Moscova,
    Raluca Olaru și ucraineanca Nadia Kicenok au ajuns până în finală.


    În noiembrie, înotătorul David Popovici a câştigat medalia de aur în
    proba de 200 de metri liber la Campionatele Europene de înot în bazin scurt de
    la Kazan, din Rusia. Astfel, la 17 ani, Popovici şi-a trecut în palmares primul
    său titlu continental la seniori, stabilind şi un nou record naţional. La aurul
    lui Popovici s-au adăugat argintul şi
    bronzul obţinute de Robert Glinţă la 100 de metri și 50 de metri spate. Apoi, echipa masculină de tenis a României a reuşit
    promovarea în calificările pentru turneul final al Cupei Davis. Jucătorii
    români au trecut, la Cluj, de selecţionata statului Peru cu scorul de 4 la 0.


    În luna decembrie a avut loc, în Spania, Campionatul Mondial feminin de
    handbal. România, lipsită de Cristina Neagu, una dintre cele mai bune jucătoare
    ale lumii, a ocupat locul 13. Selecționata tricoloră rămâne însă singura echipă
    națională prezentă la toate edițiile de până acum ale mondialelor. Tot în
    decembrie s-a retras din activitate scrimera Ana-Maria Popescu, după ce a câștigat
    medalia de argint la Cupa Mondială de spadă de la Dubai. Anterior, ea a
    primit trofeul Cupei Mondiale pentru sezonul 2020-2021.


    Stimați ascultători, retrospectiva sportului românesc în 2021 a ajuns
    la final. Să sperăm că 2022 va fi un an mai bun, atât pentru sportivi și
    antrenori, cât și pentru suporteri, un an cu mai multe performanțe și mai mult
    spectacol.


  • Comisia Europeană lansează Portalul Mondial

    Comisia Europeană lansează Portalul Mondial

    Pandemia de
    COVID-19 a scos în evidență mai mult ca niciodată impactul pe care îl poate
    avea o infrastructură mondială incompletă, incompatibilă sau caracterizată
    printr-o lipsă de conectivitate, așa cum este cea pe care o avem astăzi. Prin
    urmare, noua strategie Global Gateway sau Portalul Mondial are un domeniu de
    aplicare global, adaptat la nevoile și interesele strategice ale unor regiuni
    diferite. Aceasta se bazează pe realizările Strategiei UE privind conectarea
    Europei cu Asia din 2018, pe parteneriatele pentru conectivitate încheiate
    recent cu Japonia și India, precum și pe planurile economice și de investiții
    pentru Balcanii de Vest, Parteneriatul estic și vecinătatea sudică, acordând,
    de asemenea, o atenție deosebită Africii, Asiei centrale și Americii Latine.



    Care este, însă,
    sectorul-cheie pentru prioritățile de investiții în cadrul strategiei Portalul
    Mondial? Ana Pisonero Hernandez, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

    Strategia Portalul Mondial va consolida conexiunile dintre Europa și
    partenerii săi și își va direcționa investițiile către domeniile în care au
    fost evidențiate lacune în materie de infrastructură sau în care lacunele
    existente s-au agravat în ultimii ani, în sectorul digital, al climei și
    energiei și al transporturilor, al sănătății, al educației și al cercetării.
    Avem în vedere o tranziție digitală în conformitate cu valorile și standardele
    europene, conectivitatea energetică în sprijinul tranziției verzi, rețele de
    transport durabile, inteligente, reziliente, incluzive și sigure, securitatea
    lanțurilor de aprovizionare și dezvoltării producției locale în domeniul sănătății,
    dar și educația de calitate, cercetare și
    inovare.



    În ce constă
    abordarea Portalul Mondial? Ana Pisonero Hernandez, purtătoare de cuvânt a
    Comisiei Europene.

    Acțiunea externă a UE contribuie la promovarea
    valorilor și principiilor europene și are la bază respectarea democrației, a
    drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a statului de
    drept. Strategia Portalul Mondial va oferi țărilor partenere o opțiune bazată
    pe valori, pe care acestea o vor putea alege atunci când decid cum să răspundă
    nevoilor lor de dezvoltare a infrastructurii. Aceasta înseamnă aderarea la
    statul de drept, respectarea unor standarde înalte în ceea ce privește
    drepturile omului, drepturile sociale și drepturile lucrătorilor și respectarea
    normelor. Este vorba despre normele internaționale în general, cât și cele
    privind proprietatea intelectuală și achizițiile publice deschise. Aceasta
    înseamnă, de asemenea, selectarea unor investiții durabile pentru populația
    locală, mediul local și economiile locale și adoptarea unei abordări etice, pentru
    ca proiectele de infrastructură să nu creeze datorii nesustenabile sau dependențe
    nedorite.


    Proiectele legate
    de Portalul mondial vor fi elaborate și puse în aplicare prin intermediul inițiativelor
    Echipei Europa. Instituțiile UE, statele membre și instituțiile financiare
    europene vor colabora cu întreprinderile europene, precum și cu guvernele,
    societatea civilă și sectorul privat din țările partenere.